COLEGIUL TEHNIC „ION MINCU” FOCȘANI

PROIECT

 CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE

 CALIFICARE: „TEHNICIAN ÎN TURISM”
 NIVEL DE CALIFICARE: IV
 CLASAA-XII-B

 ELEV: BOȘTIOG TEODORA

1
–

VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI
TURISTIC PE VALEA
PRAHOVEI

2
 CUPRINS

I. ARGUMENT...............................................pag.4
 CAP.1-Așezare geografică....................pag.5
 CAP.2-Istoric........................................pag.7
 CAP.3-Potențial turistic și natural.........pag.9
 Relieful
 Clima
 Hidrografia
 Vegetația
 CAP.4–Excursie pe Valea Prahovei.......pag.15
II. BIBLIOGRAFIE.............................................pag.16
III. ANEXE.......................................................... pag.17

3
 I. ARGUMENT

Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe

multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural şi natural.Am ales
această temă, deoarece Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic,fiind
una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se
datorează în primul rând resurselor naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei.
Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce funcţionează în tot timpul anului, ceea ce
sporeşte rolul turismului în economie. Deşi potenţialul turistic, natural şi antropic, al
zonei este extrem de valoros, în foarte puţine locuri este exploatat la maximum.
Oricum, dacă stăm sa judecam dupa frumusetea locurilor, e clar ca in trecut zona
Valea Prahovei nu a putut decat sa fie o zona mirifica care te invita sa o descoperi.
Aparut timid chiar la sfarsitul veacului trecut, dar luand amploare dupa primul razboi
mondial, turismul s-a manifestat mai intai prin drumetii in masivele muntoase cu
peisaj deosebit, intre care Bucegii, Postavaru si Piatra Mare ocupau un loc de frunte.
Actiunile de adevarat pionierat intreprinse de primele asociatii turistice, ca marcarea
potecilor,constructia cabanelor, editarea hartilor turistice si aparitia unei literaturi de
popularizare a frumusetilor regiunii au stat la baza infiriparii turismului si a
dezvoltarii lui.

4
  CAPITOLUL1

a) Așezare geografică

Valea Prahovei este așezată în partea de sud-est a României, în mijlocul Munteniei, în

bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume și o parte a bazinului Ialomiței.
Ea se învecinează la sud-Ilfov, Ialomița; la vest-Dămbovița; la nord-Brașov; la est-
Buzău (Munții Bucegi). Populația este de 868.000 locuitori, iar densitatea este
aproape dublă față de media pe țară, județul cu populația cea mai numeroasă din țară.

Valea Prahovei adunându-și apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova
desparte masivul Bucegi de masivul Gârbova, făcându-și loc către sud și lăsând în urmă,
între localitățile Predeal (judetul Brașov) și Câmpina, unul dintre cele mai fermecătoare
defilee din România. Versantul răsăritean al Bucegilor, abrupt si stâncos, cu o diferență
de nivel de până la 1.000 m față de Valea Prahovei, formează un contrast
izbitor,contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. În grandios spectacol al naturii
se desfășoară o salbă de stațiuni pitorești: Predeal(jud.Brașov), Azuga, Bușteni,
PoianaȚapului(Sinaia).Atmosfera caldă, relaxantă, măreția munților, bazele de agrement
si unitățile de cazare deosebit de complexe și moderne sunt atu-uri ce aduc pe
meleagurile prahovene, an de an, mii de turiști. Masivul Bucegi s-a format odată cu
sectorul Carpaților Meridionali și cu întregul lanț carpatic,în timpul orogenezei alpine.

5
6
  CAPITOLUL2
a) Istoric
Valea Prahovei își are punctul de origine sub Piatra Mare, formând, între Predeal și
Câmpina, unul dintre cele mai impresionante defilee din România, lucru accentuat de
abruptul stâncos al Bucegilor, cu o diferență de nivel față de Valea Prahovei de peste
1000m. Drumul Văii Prahova a fost menționat pentru prima oară într-un act datând din
anul 1358, prin care regele Ungariei, Ludovic, permite negustorilor din Brașov „libera
trecere. Între Buzău si Prahova, adică de la vărsarea Ialomiței până a vărsarea Siretului
in Dunăre”. Dar nimic nu ne îndreptățește să credem că negustorii ar fi ales drumul
peste culmea Predealului, care secole de-a rândul n-a fost decât o potecă naturală. De
aceea pare hazardată afirmația făcută de Marele Dicționar Geografic al României-
București 1898 că armata ardelenească condusă de voievodul Nicolae împotriva lui
Vladislav Basarab ar fi intrat inȚara Românească-Muntenia pe la Predeal între anii 1360
si1372.Cert este că, în secolul al XII-lea, domnitorii Țării Românesti-Muntenia
confirmă negustorilor brașoveni privilegii comerciale primite încă din timpul lui Mircea
cel Mare, iar aceste acte menționează drumul Văii Prahova. Drumul Văii Prahova a fost
transformat cu ocazia războiului ruso-turc-austriac (1736-1739) în drum cu poduri de
lemn, de către austrieci. În jurul anului 1737, o oaste austriacă trecea prin Predeal ca să
lupte, in alianță cu rusii, împotriva turcilor, dar este învinsă de aceștia din urmă chiar la
granița impusă,care trecea pe la Predeluș,Cioplea, Stadionul Predeal, Muchia Fitifoiului,
Vf.Baiului,Vf.Omul. In anul 1775, Ipsilante Voda aduce drepturile căruțașilor
"Prahoveni" de a transporta mărfuri de la Brașov la București.

7
 În jurul anului 1790, ia ființă un serviciu de
poștă pe drumul Văii Prahova, cu un local
și la Predeal – schimbul de căi si odihna
drumeților făcându-se sub paza strajilor
domnești. Tratatul turco-austriac din anul
1794 va asigura Predealului un rol de
seamă, ca punct de trecere a mărfurilor,
dregătorilor și însoțitorilor
caravanelor,urmând ca Valea Prahovei să
devină în secolul al XIX- leacel mai
bătătorit drum între București și Brașov,
având în vedere și varianta drumului de pe
Valea Râșnoavei ce pornea din dreptul
Mănăstirii Predeal. Istoria modernă a Văii
Prahova a început odată cu construirea
Șoselei Naționale, în urma vizitei până la Predeal în anul 1845 a domnitorului Bibes.

8
 CAPITOLUL3

 Potențial turistic și natural

a) Relieful

Relieful Văii Prahovei este într-o desfășurare armonioasă ce coboară în trepte de la nord
la sud, dispuse în formă de amfiteatru cu fața spre sud și cuprinzând în proporții egale,
munți (în nord, Bucegi, cu Vf. Jepii de 2.195 m,Piatra Arsa de 2.075m,Omu de 2.505m,
cu elemente extrem de spectaculoase,cu geneza si evoluție interesantă, iar în apropiere
de Vf. Caraiman sunt niște stânci roase de vânturi și ploi, în formă de ciuperci „Babele”,
Baiului, Ciucaș cu înălțimi între 1.771- 1.956 m,Gârbova, Grohotis, Tătaru), dealuri –
Subcarpații Buzăului și Prahovei (în sud, ca o succesiune da fâșii înalte sau joase,
aproape paralele cu marginea munților: zona pintenilor cu înălțimi de 1.000m,zona de
alurilor subcarpatice cu înălțimi între 800-700 m, zona colinară cu înălțimi între 700-
400m–Dealul Mare) și câmpii (o câmpie îngustă, Câmpia înaltă, piepontană a
Ploieștiului). Părțile care formează Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vârful Omu,
Munții Leota cu Vârful Leaota, Munții Piatra Craiului cu Vârful Baciului, iar Vârful cu
altitudinea cea mai mare având aspectul unei creste alcătuite din calcare; Măgura Codlei
1292m în partea de est a Depresiunii Brașov. La poalele munților se intind de-alungul
Prahovei orașele: Azuga, Bușteni și Sinaia.

9
b) Clima

Diferența de nivel de peste 2.400 m între Vârful Omu, cel mai înalt punct din județul
Prahova, și cel mai coborât punct din campie, ca și dispunerea reliefului în amfiteatru
fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticală si de la regiune la regiune.
Temperatura medie anuală a aerului variază pe teritoriul județului între mai putin de -
2ºC în regiunea celor mai mari înălțimi in Bucegi și peste 10ºC în regiunea de câmpie,
de unde rezulta o amplitudine de circa 13°.Între aceste extreme, temperatura medie
anuală are valori intermediare, în funcție de altitudinea reliefului. Astfel, în munții cu
înălțime mijlocie ea este de 2-4°C. Trebuie menționat însă, că pe văi temperaturile sunt
mai ridicate cu 1-2° față de cele de pe culmi, consemnate mai sus. În luna ianuarie
temperatura aerului din Bucegi, în Vârful Omu, este mai scăzută de -10°, iar în munții
cu altitudine mijlocie ea urcă la -5 sau -8° C. În regiunea subcarpatică, temperatura lunii
ianuarie este de -3°C și chiar -2°C , iar în câmpie ea coboară din nou la sub -3°C. În
iulie, temperatura aerului este de 21-22°C în regiunea de câmpie, 16-20°C în regiunea
de deal, 12-14°C în zona munților mijlocii și sub 8°C în Masivul Bucegi. Cea mai
ridicată temperatură (39,4ºC) s-a înregistrat la Ploiești și Valea Călugărească la 10
august 1945 și ,respectiv, la 7 septembrie 1946.Cea mai scăzută temperatură s-a
înregistrat la Vârful Omu, la 10 februarie 1929 (-38ºC). Precipitațiile atmosferice medii
anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul județului, in funcție de circulația
generală a aerului și de conformația si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantități de
precipitații se localizează în regiunea de munte, unde totalizează 1200-1300 mm anual ,
iar în Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung și depășesc 1400mm. Mai jos, în
regiunea de deal, precipitațiile totalizeazã un numãr de 700-900 mm anual, iar în
regiunea de câmpie acestea se reduc la 550-600mm. O serie de condiții locale introduc
variație în distributia de detaliu a precipitațiilor, în sensul ca mai ales masivele
proeminente, pantele cu expunere vestică și nordică primesc cantități sporite de
precipitații, în comparație cu cele expuse spre sud și est.Cele mai abundente precipitații
se produc in luna iunie, când aerul umed de proveniență oceanică pătrunde în țara
noastră și este însoțit și de puternice procese de convecție ale căror consecințe sunt
ploile torențiale. Și în acest caz, valorile cresc de la câmpie spre munte : Ploiești
588mm, Câmpina 120,6mm, Sinaia 126,2mm, Vârfu Vârfuv 173mm. Circulațiaa erului
se face în mod diferit la înălțime și la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea
vânturilor. Se observă diferențieri nete între frecvență vântului la Vârful Omu, unde
predomină vântul din sectorul vestic față de vânturile din sectorul estic, iar la Ploiești
predomină vânturile de nord-est și de sud-est.Variația pe verticală a tuturor elementelor
climei permiteși impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si
anume:
- clima de munte care se desfășoară în zona reliefului înalt cu altitudini de peste 1000-
1200 m și se caracterizează prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin
amplitudini termice sezoniere, în general redus;.
- Clima de deal care ocupă treapta intermediară a reliefului cu înălțimi de 400-
10
 1000m și se caracterizează prin temperaturi medii anuale de:6-9°C și prin
precipitații de 600-800mm anual;
- clima de câmpie care este localizată în partea sudică a județului și se caracterizează prin
temperaturi medii anuale de peste 10°C și prin precipitații de 550-600mm.

11
c) Hidrografia

Mai bine de ¾ din suprafața județului Prahova aparține bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafața bazinului Prahovei numai două mici
porțiuni depășesc limitele județului, la obârșie și la vărsare. În schimb , o fâșie îngustă
sprijinită pe limitele de vest și sud ale județului aparțin bazinelor Cricovului Dulce si
direct bazinului Ialomiței; de asemenea în partea de nord-vest, o suprafață redusă este
înglobată bazinului Buzăului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare aparține
iarăși bazinului Ialomiței prin intermediul afluenților Săratei.
Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt:Prahova, Doftana ,Teleajenul,
Vărbilăul si Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din județul cu
același nume, are lungimea de 183km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe
teritoriul județelor Brașov și Ilfov. Izvorăște din Predeal și are ca afluenți râurile:
Azuga, Cerbu și Izvorul Dorului și râurile mici Talea și Campinita.

12
13
d) Vegetația

Urmărind repartiția vegetației în funcție de altitudine, se remarcă existența celor trei

zone: zona alpină, zona pădurilor și zona de silvo-stepă. La peste 2200-2300 m
altitudine se întind pajiștile alpine formate din asociații de graminee: Carex curvula,
Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncustrifidus, tufarisuri:
Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt :
Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primulaminima,
Campanula lapina etc.Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde
peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis,
Rhododendron kotschyi siVaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media,
Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera
rosea, Veratrum album, Hieraciumalpinum, Pulsatilla alpina etc. Se mai întâlnesc
molidișuri în amestec cu zona în abruptul Bucegilor și în Ciucaș și cu bradul sau fagul la
latitudini mai joase. În zona subcarpatică , padurile ocupă teritorii discontinue ,
alternând cu livezi sau culturi agricole, în componența lor întâlnidu-se exemplare de fag
în amestec cu gorunul .Teritoriul situat la altitudini cuprinse între 650 și 200 m este
ocupat de pădurile de gorun. Pădurile de stejar ocupă și o parte din teritoriul de pe
suprafața conului de dejecție al Prahovei. Întâlnim astfel de exemplare rare de stejar în
această regiune: stejar brumăriu și stejar pedunculat precum și alte plante ierboase
xerofite cum sunt: Artemisia austriacă, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon
dactylon,Verbascum.

14
 CAPITOLUL 4
 Excursie pe Valea Prahovei
1. Programul excursiei Perioada: 19.01.2022- 23.01.2022
2. Durata: 4 zile
3. Nr. turiști: 6
4. Intinerariul : Timișoara- Sâmbăta de Sus- Sâmbăta de Jos-Stânca Veche- Bușteni-
Sinaia.
5. Plecarea 1: Plecare din Timișoara:10.01.2022 ora 07:00
6. Sosirea 1 : Sâmbăta de Jos: 19.01.2022 ora 14:00
7. Plecarea 2: Sâmbăta de Sus: 21.01.2022 ora 09:30
8. Sosirea 2: Stânca Veche: 21.01.2022 ora 12:30
9. Lungimea traseului: 203,6 km:Timișoara- Sâmbăta de Jos / 8 km Sâmbăta de Jos-
Sâmbăta de Sus 167,6 km Sâmbăta de Sus Stânca Veche-Timișoara.
10.Prețul excursiei: 85,5 lei persoană\ Timișoara si 130 de lei persoană Sinaia
11.Total: 215,5 lei persoană
 Ziua 1: etapa 1
1. Plecare din Timișoara spre Sâmbăta de Jos
2. Obiective de vizitat: Herghelia din Sâmbăta de Jos, Mănăstirea Brâncoveanu,
Biserica Rupestră
3. Servicii asigurate: Parcare gratuită
4. Include mic dejun și cină
5. Cazare: Premier Apartament Palas
 Ziua II: etapa 2
1. Plecare din Sâmbăta de Jos spre Bușteni
2. Obiective de vizitat: Castelul Cantacuzino, Sfinxul din Munții Bucegi
3. Servicii asigurate: wifi gratuit, parcare gratuită
4. Include prânz și cină
5. Cazare: Pensiunea Palas
 Ziua III: etapa 3
1. Plecare din Bușteni spre Sinaia
2. Obiective de vizitat: Castelul Peleș, Casa Memorială „George Enescu”
3. Servicii asigurate: animalele sunt permise
4. Include mic dejun
 Ziua IV: etapa 4
1. Plecare din Sinaia spre Timișoara
2. Obiective de vizitat: parcul Dendrologic

15
 III. BIBLIOGRAFIE
 http://www.turismland.ro/zone-turistice/valea-prahovei/
 http://www.turismland.ro/zone-turistice/valea-prahovei/
 https://dokumen.tips/documents/atestat-valea-prahovei.html
 https://www.google.com/search?q=valea+prahovei+clima&client=tablet-android-
allview&prmd=minxv&sxsrf=AOaemvKpU7Aj9AQR4WrEgRqHYjKQPVr_hg:1642603
763146&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiy77vuh771AhVJqaQKHbV9A
A0Q_AUoAnoECAIQAg&biw=602&bih=964&dpr=1.33#imgrc=CHHtLyzjwr4KAM

16
IV. ANEXE

17