EXCURSIE IN ROMANIA

Elev Tuiu Elena Georgiana cls.a-VIII-a

Prof.coordonator Ioanitoiu Carmen Dana
Scoala Gimnaziala Predesti,jud.Dolj

Valea Prahovei
 Asezare Geografica

Valea Prahovei este asezata în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în
bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.
Valea Prahovei adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte
masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand în urma, între
localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare
defilee din Romania.
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova
cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe
malurile Ialomitei.
Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare
deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de
an, mii de turisti.
 Istoric

Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal
si Campina unul dintre cele mai impresionante defile din Romania, lucru
accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de
Valea Prahovei de peste 1000 m.
Drumul Vaii Prahova a fost mentionat pentru prima oara intr-un act datand din
anul 1358, prin care regele Ungariei Ludovic, permite negustorilor din Brasov
libera trecere "Intre Buzau si Prahova, adeca de la varsarea Ialomitei pana la
varsarea Siretului in Dunare".
Drumul Vaii Prahova a fost transformat cu ocazia razboiului ruso-turc-austriac:
1736-1739 in drum de care si trasuri cu poduri de lemn, de catre austrieci.
In anul 1789 drumul Vaii Prahova este reparat si indreptat, construindu-se punti
si poduri de lemn primitive peste prapastii. Totusi drumul era greu si
periculos, circulabil mai ales din luna mai pana in octombrie.
Cu deschiderea caii ferate in anul 1879, circulatia pe soseaua s-a mai redus,
pentru a lua apoi din nou avant odata cu introducerea in circulatie a
automobilului.
 Potential turistic si natural

Relieful vaii Prahovei este într-o desfasurare armonioasa ce coboara în trepte de

la nord la sud, dispuse în forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand în
proportii egale.
Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din
judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea
reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe
verticala si de la regiune la regiune.
Hidrografia - mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului
hidrografic al Prahovei.
Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor
trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
 Potential turistic si natural

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor

trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu
populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor ,
dar si a dealurilor si campiei.
Pe o suprafaţă de aproape 300kmp, Bucegii adăpostesc 1185 de plante vasculare,
ceea ce reprezintă o treime din numărul total din întreaga ţară.
Se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica, soluri brune si brun acide, in
zonele umede, soluri podzolice in padurile de fag si conifere si soluri brun
acide in zonele alpine.
 Potential turistic si antropic

Masivul Bucegi - Cuprins în mare parte în teritoriul judetului Prahova, între Valea Prahovei
la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Muntii Leaota, la vest.
Masivul Ciucas - Cu vf. Ciucas de 1.954 m, este una din cele mai interesante si complexe
regiuni montane din Carpatii de Curbura, cu binemeritata faima turistica.
Valea Prahovei - Adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte
masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand în urma, între
localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare
defilee din Romania.
Slanic Prahova, cu o înaltime de cativa zeci de metri, acest munte în miniatura starneste
admiratia vizitatorilor.
 Potential turistic si natural

Manastirea-Sinaia - construita între 1690-1695 de spatarul Mihai Cantacuzino, în urma unui

pelerinaj la Ierusalim si în peninsula Sinai, de unde si numele manastirii si a statiunii de
azi.
Biserica Manastirea-Valenii de Munte - ridicata la sfarsitul sec. XVII, se remarca prin
frescele din interior.
Castelul Peles-Sinaia - fosta resedinta regala, transformata azi în muzeu, este punctul de
atractie nr.1 al Sinaiei si unul din valoroasele monumente de arhitectura din Romania.
Azuga - statiune climaterica in judetul Prahova situat pe valea superioara a Prahovei,la
poalele M-tilor Bucegi, la 60 km NV de Ploiesti si 136 km de Bucuresti.
Sfinxul din Muntii Bucegi este situat la 2.216 m altitudine. Forma sa bizara are mai multe
explicatii stiintifice sau mistice.
Babele sunt formatiuni stancoase situate in apropiere de varful Baba mare(altitudine
2292m), situate in masivul Bucegi din Carpati Meridionali.
 Mancaruri specifice Vaii Prahovei

Bucătăria românească este una diversă şi bogată în gusturi, culori şi arome,

puternic influenţată de istorie şi de tradiţiile străine cu care românii au intrat
în contact, precum şi cu feluri de mâncare specifice.
De Paşte, se mănâncă miel, iar felurile specifice sunt: mielul prăjit; drobul, un
amestec copt de organe, carne şi legume proaspete, în special ceapă verde, iar
ca desert pască, o plăcintă specifică, cu brânză şi stafide.
Unul din cele mai obişnuite feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga, o
fiertură de făina de porumb, considerată multă vreme mâncarea săracilor, dar
care recent a devenit mult mai apreciată.
 Bauturi specifice Vaii Prahovei

Principala băutură este vinul, remarcabil prin forţă şi buchet cu o tradiţie locală
de peste două milenii.
Berea este şi ea consumată pe scară largă, venită sub influenţe germane. România
este al doilea mare producător mondial de prune şi aproape întreaga producţie
de prune este folosită pentru a produce ţuică, un rachiu de prune obţinut prin
distilare.