Clasa a VIII – a

FIȘĂ DE LUCRU
-
I. Priveşte imaginea, citeşte textele de mai jos, apoi răspunde cerinţelor:
A. Iată cum se cred nemuritori geţii: ei cred că nu mor şi că acela care dispare din lumea noastră se
duce la zeul Zalmoxis ... Tot în al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol tras la sorţi, cu porunca să-
i spună lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Iată cum trimit un sol: unii dintre ei primesc
poruncă să ţină trei suliţe cu vârful în sus, iar alţii, apucând de mâini şi de picioare pe cel ce
urmează să fie trimis la Zalmoxis şi, ridicându-l în sus, îl aruncă în suliţe.
Dacă - străpuns de suliţe - acesta moare, geţii socot că zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare,
aduc învinuiri solului şi trimit un altul, căruia îi dau însărcinări fiind încă în viaţă.
Aceiaşi traci, când tună şi fulgeră, trag cu săgeţile în sus spre cer şi ameninţă divinitatea,
deoarece ei cred că nu există alt zeu în afară de al său.
(Herodot, Istorii)
B. Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai
sus, cum îşi spun ei înşişi şi cum le zic romanii, măcar
că ştiu prea bine că unii dintre helleni (greci) îi numesc
geţi fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi dau bine
seama că geţii locuiesc dincolo de Haemus, de-a lungul
Istrosului (Dunării).
(Dio Cassius, Istoria romană)
1 . Indică un element comun ale celor două texte.
Dacii
2 . Transcrie, din primul text, două infomaţii referitoare la viaţa spirituală a poporului descris.
Ei cred că nu mor şi că acela care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis.
In al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorţi, cu porunca să-i spună lucrurile de care, de
fiecare dată, au nevoie.
3 . Realizează, pe baza informaţiilor din lecţie şi din alte surse, o listă cu zeităţile geto-dace.
Zalmoxis, Gebeleizis, Bendis,Derzelas, Dionysos, Kotys, Pleistoros, Sabazios, Semele, Seirenes,
Silenus.
II. Completează fişa următoare cu informaţiile cerute:
a. Localizarea geto-dacilor
In spatiul carpato-dunarean-pontic..
b.Organizarea socială:
Clase sociale: tarabostes,piliati, si marii preoti.
c.Religie:
Monoteista, credinta in zeul suprem Zalmoxis.
d.Alte populaţii cu care au intrat în contact:
Grecii, romanii, celtii, scitii etc.
e.Influenţe din partea altor populaţii:
De la greci, technici de olarit, prelucrare a fierului.
III. Prezentați, pe scurt, războaiele daco-romane.
În timpul domniei împăratului roman ,Domitian (81-96), dacii sub conducerea regelui dac
Duras au trecut Dunărea pe gheață, în iarnă anilor 85-86, pentru eliberarea popoarelor din sudul
Dunarii, unde au fost invinsi.
 Încercări ale dacilor de eliberare a popoarelor din sudul Dunării au mai fost consemnate
în vremea sfârșitului de domnie a Împăratului Nero (54-68),atacurile dacilor fiind response.
Campania militară inițiată de Domitianus din anul 87 este” cel mai însemnat război de
atunci al romanilor” spunea Cassius Dio.
Armatele romane conduse de Corneliu Fuscus, trec Dunărea pe un pod de vase, în Dacia
din timpul regelui dac,Duras; lupta se desfășoară la Tapae ( Porțile de Fier) cu victoria dacilor
conduși de Diurpaneus ( viitorul rege dac, Decebal), Corneliu Fuscus este ucis în luptă, dezastrul
armatei romane a fost consemnat de istoricul Tacitus Martial Juvenal.
Războiul din anul 88, romanii sub conducerea lui Tettius Iulianus, guvernatorul Moesie
Superior, trec Dunărea în Dacia, obțin victoria de la Tapae, victorie ce nu a fost valorificată
datorită dificultăților în înaintarea armatei spre capitala dacilor, Sarmizegetusa și a situației
militare din războaiele Imperiul Roman din Pannonia unde au fost învinși de quazi de
marcomani.
În anul 89, se închee pacea daco-romană, care este un compromis.
Războiul din anii 101-102; condus de Împăratul Roman, Traian, romanii pătrund în
Dacia, ocupă Banatul, are loc lupta din zona startegică Tapae ( Bucova), unde dacii sunt învinși.
Împăratul Traian amână atacarea capitalei regatului Dac, Sarmizegetusa.
În iarna anului 101-102, regele Dac, Decebal organizează diversiunea moesiană pentru a
sili armatele romane să se retragă din Dacia și să apere Moesia Inferior pe care o atacase
împreună cu aliatii buri, roxolani,bastarni.
Războiul din 102, diversiunea dacică eșuează, romanii intervin în apărarea Moesiei
Inferior,resping atacul dacilor, ocupă teritorii din Dacia până în apropiere de Sarmizegetusa.
Decebal cere pace, Traian este de acord, păstrând sub stăpânire romană teritoriile dacice
cucerite, luându-și și supranumele de ” Dacicus ”
Războiul din anii 105-106; în anul 105 Senatul Roman declară război Daciei pentru
nerespectarea condițiilor păcii de către Decebal, iar în anul 106, Împăratul Traian atacă
Sarmizegetusa, o cucerește, și proclamă Dacia provincie romană, cu numele de Colonia Dacia,
iar ulterior Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Regele dac, Decebal își pune capăt vieții, în munți, fiind în pericol de a fi capturat de
către urmăritorii romani conduși de decurionul Tiberius Claudius Maximus, gest interpretat de
către istoricul Cassius Dio, ca ” expresie a voinței de a nu ajunge captive la romani”.