Zaharia Voiculescu

TEHNOLOGIA PRODUCER11
LAPTISORULUI DE MATCA

ASOCIATIA CRESCATORILOR (DE U B I N E DIN R. S. ROMANIA

Bucure~ti
-1980 -
Consideratii generale

Preaenta 15pti~oruluide mat& pe fundul celulelor cu puiet tin&- a

atras atentia apicultorilor $i cercetiitorilor inc5 din semlul a1 XVII-lea
f&5 s5 i se stabileasc5 originea.
Abia in 1912 dr. Lange (Germania) arat5 c5 l5pti$orul de match
este pmdusul s e m t i e i glandelor faringiene ale albineaor t h e r e doici
care h r h e s c cu el miitcile $i larvele. Pe parcursul tirnpului diferiti cer-
cetbiri, hcepind ou mu1 1888 $i pin5 in pnezent, a u deteraninat m-
pozitia fizico-chimich a liiptisorului de matc5 in care $i asthzi mai sint
o serie de substante nedeterminate. La noi in tarii studiile privind com-
pozitia 15pti~oruluide matcii au stabilit urm5torii parametri fizico-
chimici :
Densitate Minim Maxim

pH 3,5 4,5
A P ~ 58 67
Substantg uscatg 33 42
Proteine totale 13,OO 18,OO
Lipide 3 6
Glucide 7,5 12,5
cenusa 0,8 195
Substank nedeterminate 8,7 4
Indice diastazic minimum 23,8

Ca m p t lZipti$orul de m t c 5 se prezintii ca o 6 u b s w t & cremoasii

de culoare alb-g5lbuie cu gust acri~or,u$or astringent. Producerea liip-
ti~oruluise bazeaz5 pe insu~ireape care o a u albinele de a-$i m $ t e o
nou5 mat& atunci cind matca stupului a pierit datorith unui accident
sau a hbiitTinit $i trebuie inlmitii, p m $i in camrile rinud, datmitii
instbctului de inmultire, familia de albine se pregztqte pentru roire.
La mi in tar&, , p r i m caw- ~ t i w i f i c 5,privin!d ~poduceirealgptigo-
d u i de makii s-a B h t h cxdm1.11 Stratiunii mntrlale de c e & ~ apicole $i
sericicole de c W ing. Eugm M k z a $i iag. Ionel Barac, w e h anii 1958
$i 1959 au determinat numhrul optim de lame ce trebuie date in we$-
tere unei familii, penDru a se obtine cantitatea cea mai mare de 15pti-
$or pe botc5. a n d unei f m i l i i i s-au dat 120 de larve s-au obtinut
0,214 g I 2 p t i . y ~pe botcii, iar dnd i 6-au dart 240 k v e s-au olbtimt
0,130 g. Reducerea num5rului de larve in botci sub 120 nu este semni-
ficativh deoarece cantitatea de 15pti~orin botci nu c r g t e simtitor. Rezul-
tatul acestei cercetari a f a t publicat in lucr5ri gtiintifice S.C.C.A.S.,
volumull 3.
Asociatia Cresc&torilor de Albine, ,pin cmx.11 apiool ASIT, a initiat
o serie de conferink privind liipti$orul de matc5, din care cea tinut5
de Nicolae V. Ilieqiu la 22 mai 1958 a fost tip5ritB in a w l q i an sub
titlul ,,Liipti$orul de matc5 qi fntrebuint5rile lui".
C. L. Hristea incepe sA lucreze in stupinele I.A.S. la p d u c e r e a
15pti$oruluil iar in a n d 1959 public5 in revista ,,Apicultwau nr. 2 me-
toda de p d u c e r e $i recoltare a 15ptisorului de matc5, ar2tind pe larg
cum se lucreazii $i ce gre~elise pot face.
Florin Hanganu a intocmit o lucrare intitulat5 ,,0 metod5 m 5
pentm producema $i recoltarea 15pti~oruluide matcg", in care se dau
indicatii precise privind modul de organizare a lucr5rilor $i utilajele nece-
sare in vederea obtinerii lZipti$orului de mat&. Lucrarea a fost tip5rit5
in cadrul Institutului de doeurnentare tehnic5 Bucumqti, in anul 1960,
fiind insotit5 de o bogat5 ilustratie.
In toate lucriirile enumerate rnai sus se v o r t q t e de obtinerea 1Bp-
ti~onrluide rnatc5 prin orfanizarea total5 a familiilor de albine.
Abia in anul 1961, ing. A. MBlaiu public5 in revista ,,Apioultwa6'
nr. 5, metoda pmducerii lApti$orului in prezenp m5tcii. Sigvr c5 perrna-
nent practicienii au adus irnbungtgtiri tehnologiei producerii 15pti~orului
de matc5, in vederea obtinerii unei cantitgti cit rnai s p r i t e pe familia
de albine, astfel incit in momentul de fat5 unii apicultori obtin ink-un
semn apicol in jur de 300 g 13ptGor de familie.
Dac5 in munca lor apicultorii se preocupg numai de miere, rezul-
tatele sint deseori shbe datoritii u n w calamit5ti natwale ce nu pot fi
evitate. Obtinerea pe ling5 rniem si a altor produse (lBptiqor, cearB,
polen, p l t u r 5 , propolis) asigurg reakarea unor venituri sigure an de
an. Realizarea acestor produse necesare ast5zi nu inseamnB neglijarea
culesului de nectar.
Trebuie inteles c5 familiiile de albine se dezvoltg pin5 la culesul
de la salcirn, dup5 care in mod obGnuit intri5 intr-o perioadii inactiv5
care le determinil sii roiasc5, in timp ce obtinerea albr prodwe, in spe-
cial a Iiiptigorului, impiedicg roirea $i mentine familiile de albine in stare
activ5 ping in perioada de pxvgiitire pentxu iernare.
Subliniem in mod deosebit c5 intre culesul de la salcfm $i cel de la
floarea-melui potentialul biologic a1 familiilor de albine nu este folo-
sit de catre majoritaka apiculbrilor, fapt ce duce la dirninuarea venitu-
rib stupinei $i la privama unor sectoare de produse apicole intens
solicitate in prezent.
Pentru producerea 15pti$orului de matc5, datorit5 materialului infor-
mativ pus la dispozitia noastr5 de cgtre h c i a t i a Cresc5toxdor de Albine,
fiecare stupar p a t e 85-$i aleag5 metoda de lucru care s5-i asi- un
randament sporit in conditiile zonei bioapide unde i$i tine stupina.
Aceasba trebuie s5 fie in concordant5 cu timpul disponibil zilnic pe care
apicultorul il dedic5 practicgrii apicultud.
Lucrawa de fat5 se adreseazZi in primul d n d sbuparilor care nu
fac pastoral $i au stupina in apropiere sau chiar in curtea locuintei pro-
prii. Aogti stupari pot trece q o r la organizarea pmductiei de Iilptiqor
de matcti, lucrare care in fond nu solicitZi o calificare deosebit5 ci numai
putinti atentie $i curajul de a hcepe.
In stupina mea au venit multi stupari pentru a urmilri modul cum
lucrez, iar in urma explicatiilor $i mai ales la indemnul dat, au trecut
la r e a l i z a ~ aproducerii de IZiptivor. h multumirea cZi in urma sfatu-
rilor date, cft ~i a uneltelor artitate, am determinat o serie de apicul-
tori sti treacti la folosirea total5 in sezonul activ a potentidului biologic
al farniliilor de albine, realizind venituri importante ca urmare a recol-
t k i i rnierii, oerii, plenului, pQturii $i lZipti$orului de mat& obtinut
de la stupina proprie.

Inventarul necesar
Ca in orice lucrare $i in produmrea lZipt&orului de n ~ t c 5avem
nevoie de o serie de ustensile $i anume :
1. $ablon din lemn de carpen, frasin sau tei, pentru confectionarea botcilor din
tear%, avind diametrul de 8,5 rnm, cu caphtul semirotund.
Pentru obtinerea unui randament mai mare gabloanele se fixeaza in grupe de 5
sau 10 bucilti pe un suport (fig. 1A $i fig 2).

Fig. 1. A - $ablon pentru botci compus din

doug piese euprapuse (10 buchti h total) ;
Fig. 2. Un alt mod de dis-
punere a qabloanelor.
B - Spatull de o p l .@ 2 cu 2 capete; C -
Spatula din lemn pentru recoltat lhpti$or ;
D - $ablon cu un cap normal $i unul sub-
tire de 0 6 mrn pentru fndreptat marginea
botcilor.

2. Spatulh lanteth din otel 0 2 mm, lung6 de 150 pfn& la 200 mm, avjlnd unul sau
ambele capete uwr lhtite gi 'indoite, pentru a phtrunde sub larva. Dupg lndoire
$i liltire capetele spatulei vor f i mtunl~ib 9 glefuhte cu ajutoml unei Mrtii
abraztve cu grandatie foarte M, pentru a preveni orice vhtamare a larvelor.
3, Ramh portleaturi cu botci, ctte una pentru fiecare familie participantti la pro-
ducerea lhptigorului gi o rezerva de rame care trebuie s% reprezinte 300/, din
n u m W familiilor participante la lucrare (fig. 3).
4. 100 botd din cearii pentru fiecare familie participantti la producerea llptigorului,
indiforent de rnetoda prin care se obmne.
5. Cgnim de stropit aau pulverizator.
6. Aragaz de vaiaj, rgou electric sau o altg s u r d de dldurh fn functie de
posibilitgtf.
..
t 410
Fig. 3. Ram5 pentru
-lea? xL
Fig. 4. Diafragmg etan$g
din p.f.1. de 3-4 mm cu
gratie despartitoare cu
15pti$or
doua rindusi de orificii
fixatl in treimea supe-
r*ioar5 a ramei.

7. Cutit cu lam; subtire de 0,3-0,5 mm, foarte bine ascutiti.

8. Diafragm5 din p.f.1. de 3-4 mm gsosime, avTnd o degajare de 300/20 mm, pentru
gratia Hanemann. Diafragma se folose~tenumai la stupi orizontali sau verticali,
cind se recolteazg lipti$orul in prezenta m5tcii (fig. 4).
9. Gratie despsrtitoare din sirm5 pentru stupi multietajati, avind lateral un urdiniv.
Se folose~tecind se recolteazg liptigorul in prezenta m5tcii la familiile ad5postite
En acest tip d e stup (fig. 5).
10. Doui diafragme etanve pentru prima serie de stupi folosit5 la producerea
Ilpti~orului.
11. Stupi goi sau lgdite pentru nucleu pentru adgpostirea nucleelor pe doug rame,
ce vor rezulta din orfanizarea tuturor familiilor din prima serie atunci cind se
lucreazH prin orfanizare.
12. Aparat d e extras 13pti$orul prin aspiratie (fig. 6). iar in lipsa acestuia 2-3
spatule din lemn de tei sau salcie, pentru recoltarea 15ptigorului. Vom rotunji

Flg 5
confectionata din sirma pentru stup
multietajat.
-
G r a t ~ e separatoare de matcj
Fig. 6. Aparat cu pomp5 de benzinli
pentru extras 12pti$orul.
 t
I I Fig. 7. Spatul5 pentru 15ptiyor recoltat
120-
--
groass de 2,5 mm.

muchiile fiecgrei spatule, cu o hirtie sticlat.5 cu granulatie fins, pentru a nu

degrada bofcile in care este introdus5 (fig. 7).
13. Borcane de 100 g, (3-4 buc.) din sticl5 neutrH coloratg, cu dop rodat, care servesc
la reLwlrtareal&ptiyorului, zilnic, in stupinci.
14. Borcane ( 3 - 4 buc.) din sticlii neutra cdorat.5, de capaciav de la 0,5-1,5 1,
pentru p5strarea 15pti$orului, pin5 la predarea lui la Combinatul apicol a1
Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Borcanele s e procur5 de la magazinele de
tehnicci medicalci yi se preschimba prin grija fiecgrei filiale cu borcane de aceeavi
capacitate dar avind inscrise pe ele tara, fapt ce u~ureaz5 enorm de mult
predarea 15ptiyorului la combinat.
15. Sacoy5 r5citor cu pungi de amoniac sau termos cu gurg IargH, pentru pgstrarea
15pti$orului recoltat zilnic.
16. Cuyc5 pentru pistrarea mitcii in afara ghemului pentru fiecare familie din
prima serie participantii la 15ptisor prin orfanizare, atunci cind se lucreazil cu
stupi multietajati cu familia ajuutoare.
17. Sticls cu alcool medicinal pentru dezinfectarea utilajelor.
18. Flacoane cu Brornocet 10% (3-4 buc.), pentru prepararea apei necesare curiitirii
miinilor celor ce lucreaz5 la llpti$or.
19. $ablon pentru botci cu un capat normal, iar celilalt numai de 5-6 mm, pentru
f n d r e ~ t a tbotcile cind sint lovite sau cind au fost strimtorate la gur5, ffisg sg
-

aib5 iarva in ele (fig. 1 D).

20. TeramicinH (10-15 g) pentru combaterea formelor de lo&, cind apar En familie.
21. Salicilat de metil (10 g) pentru uniformizarea mirosului, cind se lucreaz5 prin
orfanizare.
22. Pensule mici (2-3 buc.), de tipul celor folosite pentru acuarele.

Dezvoltarea familiilor de albine primsvara gi stimularea lor

pe timpul producerii lipt,iqorului
Primavara timpuriu vom stirnula familiile cu turte din z a h k $i
miere, preparate astfel : 1 kg miere din stupina proprie, q o r incalzits,
in amestec cu 4 kg de zahar pudra cernut. Dac5 avem fwnidil B putem
ad6uga in mier'za ciildutg la 30°C, 8 g fumidil, amestecat in prealabil cu
2-3 lingurite zah6r pudr5 ~i dizolvat in 50 g ap5 sau mai simplu intr-un
pahar cu putin5 miere. Timp de 10-15 minute se amestecg mierea cgl-
dut5 cu fumidilul pentru o perfect5 omogenizare, dupg care se fr5mint5
turta. Dac5 nu avem miere proprie, vom folosi pentru stirnulare zahfir
candi sau vrbet. Serbetul sau turta vor fi agezak pe o jwngtate de
gratie separabare de matc5, d B mase plasbice $i acopmit cu o folie p.v.c.
sau hirtie pergament. In momentul apritiei polenului in naturil vi a
incdzlrii vremii, putem da familiilor la 2-3 zile cite 150-200 g simp
1 : 1, folosirul in acest scop rame cu hranitor uluc avezate in apropierea
cuibului.
Pe timpul producerii 15pti$orului, familiile vor f i stimulate, primind
zilnic 150-300 g sirop, in concentratie 1 : 1 cind nu este cules $i 1 : 2
cind este cules de intretinm. Cind cantitatea de nectar adus in stup
dep5~eqte200 g/zi, se renunt5 la hr5nire. DacP se produce 15ptipr in
prezenta mgtcii, aceea~icantitate de sirop se imparte egal intre cele
doua compartimente. Se p t e realiza o hr5nire de stimulare cu foarte
bune rezultate, folosind zah5r candi rupt in buc5ti $i a p z a t in d u c u l
hr5nitor sau punind in h r h i t o r zah5r umezit. fn felul acesta irvterventia
stuparului in familiile produc5tome de 15pti~orse poate face o d a t i la
72 de ore, ceea ce fmeamn5 o economie mare de timp la prepararea
$i administrarea siropului, asigurind in acelaqi timp linbtea total5 a
familiilor de albine, care nefiind deranjate zilnic, stau linivtite pin5 la
recoltarea 15pti$orului.

Confectionarea botcilor gi fixarea lor pe leaturi

Pentru executarea botcilor avem nevoie de o cearZi de calitate supe-
riuar5. Cea rnai bun8 cear5 este cea obtinut8 in topitorul solar prin topi-
rea cfip2oelelor rrezultate de la elrtractia mimii sau a fagulrilor proveniti
din rarnele cltiditoare.
Topirea cerii pentru botci se va face in dou2 vase in baie de ap5
(Bain marie), la un foc moale. Pentru atenuarea incfiirii prea mari a
apei din primul vas, se va folosi o bucat8 de tab15 a ~ e z a t 8direct peste
f o c iar deasupra vasele cu ap5 $i cearg. fn apropiere vom avea un cr~ls
cu ap8 rece $i o cutie de carton pentru depozitarea botcilor. Cmd ceara
este topit5, se introduce ~ablonulin ap5, apoi in cear5, pe o adincirne
de 10-31 mm $i i a r 5 ~ iin ap5 m e . Se repet5 introducerea in cear8,
dar pe o adincime de numai 6-7 mm. Se scoate din nou $i se in%oduce
in ap8 rece. Se introduce ~ablonulpentru a treia $i a patra oar8 in
cear5 topit5, d a r numai pe o adincime de 3-4 mm. Introducerea gra-
dat5 a $ablonului in cear5 are rostul ca partea de sus a h t c i l o r s5 fie
foarte subtire, pentru modelarea rji crevterea lor rnai uvoar5 de c5tre
albinele cerese, iar mijlocul $i fundul s5 capete mai mult5 rezistent5
pentru lucr5rile ulterioare. Dup5 ultima r5cire a ~ablonuluiin ap5 se
prinde virful acestuia intre degetul mare $i xiittitor $i se r5suceyte u$or
capsula din cear5 pentru a o desprinde din vblon. La inceput se fac
mi~c8riincete care se repet5 pin5 la desprinderea capsulei. Pentru o
bun5 r e u ~ i t 5trebuie ca mass de cear5 s5 fie inc5lzit5 numai pin5 la
limita temperaturii de topire, evitmdu-se incglzirea puternic5. Pentru evi-
tarea acestei situatii se reduce sursa de c5ldur5 la minimum sau se ia
vasul de ge foc pentru un timp. Dac5 ceara ader5 in unele cazuri la
~ a b l o nindep5ikarea ei se va face cu ajuturul apei clocotite in care se
introduce repetat qablonul. Dup5 terminarea confection5rii necesarului
de botci, se cerceteaz5 fiecare botc5 in parte, iar cu o foarfec5 bine
ascutit2, dar cu lame subtiai se retea23 1acrk-m de cearl format5 la
fund la unele botci, cu ocazia scoaterii din vasul cu cear5 topits. Rete-
zarea leste lnecesar5 pentru a obtine o suprafat5 plats, ce va adera
mai bine la leatul ramelor.
Pentru a obtine o in5ltime uniform5 a tuturor botcilor este bine
ca gablonu1 s5 fie i n s m n a t la 11 mm, cu o ouloare indidnd nivelul la
care trebuie cufundat in cear5. Pentru o mai u ~ o a r 5deprindere a capsu-
lelor de cear5 din vablon este bine ca acesta s8 fie tinut ^m ap5 O h p
de 24-48 ore, inaintea folosirii.
 Dup5 terminarea revizuirii botcilor $i indep5rCarea celor cu defecte
se incepe fixarea lor pe leaturi. Pentru aceasta, se folose~teo pensul5
mic5, cu care rse unge de 2-3 ori o poqiune de 8-10 cm din leat,
dup5 m e se aplic5 peste pelioula de cearii botcile n e s a r e , avind dis-
tant5 de 2-3 mrn una de alb (fig. 8).
Tot cu ajutorul pensulei, la f i e w e botc5 se aplic5 un punct de
cearg la baza ei.
Lucrarea se repet5 pin5 ce qez5m pe leat 30-31 botci, avlnd grijg
s5 l & h libere pe distant5 de 20-25 mm capetele leatului pentm viitua-
rele manipulsri.
Se procedeazs in continuare la intgrirea botcilor pe lea4 prin cerui-
rea bazei celulelor pe ambele p m i . Fiecare leat terminat se avaz5

Fig. 8. Agezarea botcilor pe leat. Fig. 9. Ram3 cu leaturi $1 cu botci.

deoparte pe masa de lucru, avind grij5 ca botcile s5 fie in sus, pentru

a le feri de degradare.
Dup5 terminarea fixMi botcilox pe leaturi, acestea s h t a~ezatein
rame ~i introduce in stupi goi sau in l5dite pentru transportul ramehr
(fig. 9).
Recornand ca pin5 3a i n t d u c e r e a leatusilor cu botci in familii,
manipularea a@estora s5 se fac5 cu multii grij5, deoarece botcile sint
fragile, se desprind q o r , se rup sau se turtesc destul de repede iar de-
gradarea c~eeaz5dificultsti in lucr5rile pentru obtinerea 1gptQomlui de
rnatcg.
Deweoe a x5mw o cantitate de bolt5 pentru rezema stupinei,
acestea se vor piisbra intr-o pungg din p.v.c. aggtatti htr-un cui fn caba-
n5 $i vor servi pe parcursul lucrBrii la inlormima botcilor degradate.

Transvazarea larvelor
Operatia care asigur5 buna revit3 a m u c e r i i Iiipti$orului este
strgmutarea lamelor din celulele fagurelui, in botcile fixate pe leaturi
 Fig. 10. Leaturi cu botci
acceptate, gata pentru
recoltare.

(fig. 10, 11). Este o opcratie d~ finyte, dar trebuie s5 se fac5 piiskind
integritatea totalii a larvei $i aSezarea ei pe fundul botcii, exact in pozi-
tia in care a stat i ~ celula
l fagurelui, f5rB s5 o rostogolim $i s5-i schim-
bGm astfel partea pe care a slat pe 15pthorul din celul5. 0 larvB sub
care am introdus spnlula yi nu am r e u ~ i tsri o ridicsm, o 1kBm pe loc
$i incercjm s 5 1-idicsm alta. Nu este voie s5 impingem larva catre peretii
celulei, pentru ca servindu-ne de a c e ~ t i a ,s.5 o ridic5m, dmarece in mod
sigur o riinim $i ii schimbiim $i pozitia.
Pentru asigurarea unor cantitjti sporite de lgpti~or,virsta lor va fi
pin5 la 36 de ore. CLI cit larva este mai mica cu atit cantitatea de 15pti-
$or va f i mai mare.
AceastG virstj este in strinsii legBturB cu pozitia larvelor pe fundul
celulelor. Cu cit capetelc larvei sint mai indepgrtate cu atit virota este
mai propice prntru lucrarea noxqtr5. Atunci cind cspetele larvelor sint
apropiate, virsta este dep5sit5 pentru transvazare.
Pentru transvazarea l n ~ v e l o re ~ t emai bine s5 se foloseasc6 rame
cu faguri in care s-au crescut mai mulite generatii de puiet. Culoarea

Fig. 11. Larve acceptate $i albine doici care le hrcinesc.

10
inchis5 a acestora permite obszrvarea uqoar5 a larvelor datoritti con-
trastului. De asemenea, spatula nu va perfora fundul celul~elor atunci
cind este introdusti sub larv5, aga cum se intimpl5 atunci cind se face
transvazarea din faguri proaspgt construiti.
lnderninarea transvazfirii ca ~i aprecierea virstei larvelor se capgtti
prin exercitii zilnice f5cute cu citeva zile inainte de inceperea lurr5ri-
lor pmpriu-zise, cind vom ridica cu ajutorul s p t d e i 30--40 de larve
din celulele fagurelui gi le vom aveza pe fundul botcilor. A~ezarea se
face ap5sind uvor virful spatelui in ceara din fundul botcilor ~i trsgind
incet spatula de sub larva retinut5 de ceaxa cu care a venit in contact,
dlatorit5 afund5rii spatulei. Pentru a nu q c z a mai multe larve in aceeavi
botc5, leatul se tine intre degehl mare $i arSt5tor a1 miini libere, care
dup5 avemrea prirnei larve se mut5 la botca urmtitoare ~i a$a mai
departe.
Cu ocada exercitiilor ce le face pentru transvazare, operatorul i$i
va c5uta $i pozitia cea mai mmod5 in fata ferestrci pentlru ca lumina
zilei s5 cad5 pe fundul oelulelor, punind in evident5 hrva. Rama cu fagu-
rele cu larve va fi aSezat5 pe un suport corespunz5tor care s2 nu permit5
turtirea celulelor din partea care vine c5tre suport. Amst lucru se poate
realiza, folosind un podi~orde stup multietajat, avind degajarea de 5 mm
avezat5 in sus pe care s5 se sprijine fagurele cu lame sau un trepied
(fig. 12).
In lipsa podigorului se poate folosi $i o bucat5 de p.f.l., dar numai
atunci cind folosim rame cu umerase d e tip Hofmann, care nu lass fagu-
reEe s5 ating5 suprafata suprtului.
Cind incepem lucrarea propriu-zis5 in caban5, temperatura irebuie
s5 fie in jurul a 25"C, iar umiditatea in jur de 80°io. Acest mitcroclimat
se obtine prin Iolosirea in zilele cu kmperaturii sc5zut5 a sursei dmecril-
durti, deasupra c5reia am qezat o tav5 cu ap5. In zilele toride de var5
vom menthe umiditatea cu ajutorul unor buc5ti de pinz5 umezite, pe
care le intindem prin caban5 pe tot timpul lucrk-ii. Leaturile cu b r v e
se qeazti cu botcile in jos pe o cirps umed5, iar deasupra se amper5 cu
altil cirp5. Pe m5surti ce se transvazeaz5 larvele n e c w r e pentru 2-3
familii, leaturile respective se introduc in famiile de crestere. Pe timpul
trmsportului pin5 la stupi, r m e l e cu botci sint acoperite cu cErp5 umed5.
 In cazul cind, datorit5 virstei inaintate, n u vedem larvele $1 chiar
daca le vedem le ridicam greu din fundul celulelor, scurtgm celulele de
larve cu mu 2/3 din h a l i m e a lor, folosind cutiind bc;ilzit, fapt ce u$u-
reazi enorm de mult transvazarea.
Pe timpul unui d e s de intrefinere, dacg vom introduce rama cu
celule scurtale in centrul cuibului, celulele vor fi foarte repede repa-
rate de c a r e albinele cerese.
Cea rnai bun5 solutie ins5 este s 5 ne apropiem un tinsr care ne
poate ajuta mult la tranvazare, daci doregte s5 invete ~i s5 se initieze
in c r e ~ t e r e aalbinelor ,dac5 inklege ce-i cerem ~i n u se teme de intep5-
tura albinelor.
Personal, dm apropiat de mine un incep5tor, pe care 1-am ajutat
s5-$i ,intcmeieze o stupin& iar ast5zi are 30 de familii din care faae
15ptiyor. Eu fac toate lucrgrile in stupins, iar el lucreazs in caban5
la transvazare $i recoltare.
Folosirea spatulei cu lup5, a$a cum se vede in cataloagelc strsine,
este de asement.a o solutie, dar pentru c5 ofer5 o imagine din care cu
greu iti poti dn seama dac5 larva este (mare sau mi&, zona cu larve
d e virsL5 potrivit5 trebuie demarcatz in prealabil pe fagure.
Prin anul 1962, am folosit izolatorul p rame sub care i n t r ~ d u c e m
matca pentru obtinerea unor larve de dat5 cunoscut8. Dup5 un timp am
renuntat deoarece m5tcile in unele cazuri nu depuneau ou5 pe ram5
un timp indelungat, fapt ce deregla bunul mers a1 lucr5rilor. Este mult
mai uvor s5 folcrse~tipentru acesst5 lucrare 3-4 familii, care, stimulate
permanent, vor furniza larve suficiente penlru transvazare.
Pentru renlizarea acestui scop, periodic, vom reduce puietul nets-
p5cit ridicind din familie cite o rams, fapt ce va determina mat- s5
depun5 ou5 in rams goali, introdus5 in locul celei ridicate. Dup5 c5p5-
cire, rama va f i adus5 famililei din care a fost ridicat5, dar va fi scoas5
o alts rams cu puiet nec5p8cit. Transvazarea larvelor se va lace f5r5
s5 se pun5 pe Eundul botcilor a$a-zka amorsB (amestec de 15pti~orcu
ap5 distilat5), deoarece atunci cind ridicgm larva ridicgm 8i lgpti~orulpe
care st5, fiind asigulrat5 cu hran5 pin5 ce doicile incep s5 o hr5neasc5.
Rama furnizoarr. de larve poate s5 stea afar5 din stup circa 2-3 ore,
dac5 temperatura se mentine intre 20-30°C ,iar umidibatea 70-8O0/,-,,
deoarece am constatat c5 larvele t i n u k in afam stupului sint viabile
pin5 la 4-5 ore dac5 se pktreaz5 microclimatul ar5tat mai sus.
f n vederea urm5ririi temperaturii si umiditstii, recomand procura-
rea de la magaz~nelecu materiale sportive, a plachetei din lemn pe care
sint monbate un barometru, un termometru $i un higrometru, care cost5
in total 155 lei, dar ne aduce reale foloase.
Metode de producere a I~pti~orului
de m a t d
Prin orfanizwe (schema nr. 1 )
Se face un plan detaliat, impjrtind numirul familiilor ce vor parti-
cipa la 15ptivor in serii egale iar fiecare serie in cite 3 grupe egale.
 MBrimea fiecgrei grupe se stahile~tein functie de capacitatea de
transvazare a stuparul~uicit ~i de numgrul persoanelor ce participg la
aceast5 lucrare.
In ziua inceperii lucrkilor din fiecare familie a grupei A, se ridic5
o ram5 cu puiet $i o ram5 cu hran5, cu toate albinele ce le ac~periiintre
care se aflii $i matca. Cu aceste rame se fonneaz5 un nucleu intr-un
a d s p o ~ tseparat. S e mai adaugti la margine un fagure orescut $i se mai
p a i e albina de pe o ram5 cu puiet. Se reduce urdini~ul,iar seara aceste
nuclee vor fi a ~ e z a t ein apropierea primei grupe de stupi oe vor intra
la producerea 15pti$orului in ultima serie.
Din familiile orfanizate se rEdic5 toate ranlele cu ous, larve $i
puiet c5p5cit, lklnd fiec5reia 3-4 rame numai cu hranti, iar una din
rame va avea un uluc hr5nitor. Aceste rame mtirginite cu 2 diafragme
sint grupate in dreptul urdin@ului, l5sind la mijloc intre ele spatiu liber
pentru intrducerea ramelor cu botci pentru cre~tere.

Schema 1
ORGANIZAREA PRODUCER11 LAPTI$ORULUI D E MATCA PRIN ORFANIZARE

Se orfani- Se recolteazh Se recolteaza

Grupa gi nr. zeazh $i se $i se replan- gl se dB Pri~negte
Serla de fam. transvazeaza tea26 la $1 se dil rnatca m&tcile de la
la data de : data de : la data de : farn. grupa:
A-3 01 -VI 04- VI 07-VI D
I. B-3 02- VI 05-VI 08 -VI E
C-3 03 -VI 06-VI 09-VI F
D-3 07-VI 10-VI 13-VI G
11. E-3 08-VI 11 -VI 14-VI H
F-3 09-VI 12-VI 15-VI J
g -3 13-VI 16-VI 19 -VI nucleu din gr. A
111. H-3 14-VI 17-VI 20-VI nucleu din gr. B
J-3 15-VI 18-VI 21-VI nucleu din gr. C

Intre momentul orfanizgrii $i cel a1 introducerii larvelor trebuie sti

treacii 3 ore, dar sii nu depg~eascg4-5 ore. Dup5 introducerea larvelor
se incepe h r h i r e a , a$a cum s-a artitat anterior, urmind ca dup5 72 ore,
ramele cu botcile respective sti fie scoase din stupi, periate de albine $i
duse in caban5 pentru recoltare. fn ziua a 2-a, se orfanizeazti familiile
din gmpa B a primei serii gi se continu5 in z'lua a 3-a, cfnd se orfani-
zeaz5 familiile din grupa C.
Ramele Icu puiet r i d i a t e din familiile ce se orfanizeaz5 vor f i
distribuite familiilor din seriile ce urmeaz5, avind grijti ca cele care
e c l o z i o n ~ z 5s8 )fie idate seri~ei ce urmeazg s3 intre la 15ptiqo1- peste
6 zile, iar cele cu larve $i 01.15 familiilor ce vor intra mult mai tirziu
in productia de ltipti~orde matc5.
Miitcile provenite prin orfanimrea familiilor din grupa B gi C,
a prirnei serii, se vor piistra in nuclee dupZi procedeul desoris la gmpa A
a~ezindu-le lingi'l familiile din grupa a doua ~i a treia din ultima serie.
Dupii recoltarc, la 72 ore, fiecare grupB primevte o nou5 serie de
larve, care sint apte pentru a recolta peste alte 3 zile. DupB ce p u p a
a stat orfanizatri timp de 6 zile, dind 2 serii de botci pentru producerea
liipti$orului, rn incep IscriiriEe pentru refacerea unitstii biologice inclusiv
darea m6tcilor.
Familiile in cauzB sint cercetatc ram5 cu ram5 pentru n constata
dac5 nu cumva albinele au f5cut 1-2 botci ca urmare a Lmor ou5 depuse
printre celulele cu hran5. In cazul c5 exist5 astfel de botci, acestea se
distrug. ,Spatiul unde a fost rama cu botci pentru l i p t i ~ o rse liirgegte
pentru a se putea introduce 3-4 rame. Dupri aceast5 operatiune, in fami-
lie se introduce o substant5 cu miros specific pentru Lqurarea primirii
m5tcii.
Acellagi 1rnir.o~se dB ~i familiilor din seria a 11-a, grupa D, dupri
care la 15 minute se riclic5 rams cu matca impreunB cu rama alriturat5
- 'avind grij5 ca matca s5 se afle Is mijloc. Aceste rame se introduc
in spatiul creat in mijlocul cuibului din fiecare familie din seria I-a,
p u p a A, dup5 care se .adaug5 de o parte $i alta cite o ram5 cu puiet,
dar far5 albine. Se inchid stupii gmpei A ~i se continus lucrgrile dc
orfanizare In grupa D. Dupii 24 orc se cerceteaz5 fan~iliiledin grupa A
$i se dau ramele cu pui,et ,ridicate cu oc-azia orfanizgrii, dar nu in numrir
mai mare decit a avut initial.
Acela~iprocedeu se aplic6 pentru introducerea mgtcilor $i reface-
rea unit5tii biologice la familiile din grupele B ~i C din pri.ma serie $i
orfanizarea familiilor din grupzle E $i F din seria .a 11-!a si in conti-
nuare introducerea mgtcilor $i refacerea unitgtii biologice la familiile din
grupele seriei a 111-a.
La 6amiliiJe de albine din p u p e l e seriei a 111-a refacerea unitgtii
biologice a cuibului se va face prin folosirea m5tcilor din nucleelc ampla-
sate aliituri ~i care au fost formfate la inceputul producerii lriptisorului
prin orfanizalrea i'amiliilor din grupele primei serii.
Lucrsrile pot conti'nua astfel incit fiecare familie duph ce a fost
orfanii, producind l5ptisor tinlp de 6 zile, sii stea in repaus cel putin
18 zile.
In prezenta mcitcii (schema nr. 2)
Metoda cu lnatca in stup se bazeaz5 pe izolarea mBtcii intr-un spa-
tiu restrins, cu o diafragm5 cu gratie separatoare de matc6 (fig. 13).
Dup5 stabilirea numrirului de familii participante la lucrare, adiipostite
in stupi orizonta!i ~i verticali, totalul stupilor este impratit in 3 grupe
egale. fn prima zi, m5tcile fsmiliilor din prima grupii sint izolate intr-o
parte a stupului, avfnd acces la urdinis ~i unde sint agezate 3 rame din
care una cu ou5 ~i larve, una cu puiet cBp5cit care eclozioneaz5 $i ciitre
diafmgma rama cu hranri ~i uluc h r a i t o r . De partea cealaltii a diafrag-
mei s e a$azB in ordinea urm5toare : rama cu hran5, rama cu puie!
ciipScit, rama cu ou5 ~i larvc, spatiu pentru rama cu botci, rame cu
larve $i ouii, rama cu puiet cspiicit ~i cu restul de rame cu hranri ~i un
uluc hrrinitor. Compartimentul fBrri matc5 are acces $i el la urdini?.
 R A M CU CRANA

R W A W PUET
NECWIT
RAMA CU RllET
CAWK
R W CU LAWE
TRANSVAUTE
Fig. 1 A~ezareara-
melc in diferite
tipm de stup cind
se produce 15pti$or
in prezenta mgtcii.
Dupri transvazare, se dB ficcrirei familii de albine cite 60 larve qezate
intr-o rams. f n t r ~organizarea familiilor qi introducerea botcilor cu larve
trebuie s5 treacg 3 - 4 ore. f n ziua a doua $i a treia se lucreazs identic
cu grupa a doua $i a treia. f n ziua a patra se recolteazil grupa 1, ~i se
continua astfel pins re fiecare grupg a fost recoltat5 de 3 o1.i. Ramele
cu ouZi $i lawe intre care a$ezSm ramele cu botci aint deja cspricite $i
deci trebuie schimbatte cu alte dou5 rame cu ou5 qi larve din compar-
timentul mritcii. fn locul acestor rame se pun ramele din case puietul
a eclozionat. Trebuie mare atentie pentru a nu ridica matca din compar-
Schema 2
MODUL DE TRANSVAZARE A LARVELOR
Nr. de larve recoltate $i transvazate
Nr. Nr. de larve transvazate la data : la data :
familiilor
1 iunle 2 iunte 9 iunie 4 iunie 5 iunie 6 lunle

1 60 60
2 60 60
3 60 60
4 60 60
5 60 60
6 60 60
7 60 60
8 60 60 .
9 60 60
timent. De asemenea, urmsrim ca pe ramele din care a eclozionat puie-
tul s5 n u r5min5 vreo botcg. Lucrwea se repet5 astfel conform planului
stabilit, cind prin ridicarea diafragmei ,dup5 ultima recoltare de l5pti$or
$i reorganizmea cuibului, totul reintr5 in normal. Dacg in ambele com-
partimente incepe sii se adune nectar, ca urmare a aparitiei unui cules
de nectar sau man5, l a stupii orizontali se adaugil rame in compartirnen-
tul f5r5 matc5. Dac5 este cazul, se deschid toate urdini~eleiar in com-
partimentul de matc5, dacs se blocheaz2 ramele cu nectar, se scoate una
gi se dH un fagure l a crescut. La stupii verticali, peste compartimentul
miitcii, se agazii in plan orizontal o gratie separatoare de matc5 din
plastic, iar deasupra se a$az5 magazinul de strinsur5.
La stupii multietajati matca este dus5 in corpul de jos impreun5 cu
rama pe care se aflB qi inc5 o rams cu puiet ctipiicit. De o p a r k $i de
alta sint agezate alte 3-4 rame bune pentru insgxnintat, rame cu hrani3
$i intr-o margine un uluc hr5nitor. Deasupra se q a z 5 o gratie separa-
toare de matcii din sim5, avind un u r d i w lateral, iar apoi se q a z 5 un
corp cu 9 r m e $i avind un spatiu liber la mijloc, pentru rama cu botci.
Dispunerea ramelor este urm8toarea : ram2 cu uluc hrgnitor d e aceeqi
p a r k cu ulucul din corpul de jos, ram5 cu hran5, ram5 cu puiet c2p5-
cit, tram5 c u ouii ~i larve, spatiu gol, ram5 cu ou2 $i larve, m 5 cu
puiet c5p5cit vi 2 rame cu hran2 (sau numai o rams cu hran5 sau
ambele rame cu puiet c5p2cit). In toate lucr5rile se prooedeaz5 la fel
ca la stupul vwtiml. Cind ramele cu ou5 $i larve sint de.ja c5p5cite
nu se face inversarea corpurilor, deoarece compartimentul m&tcii n u
este %a de dezvoltat iar ramele nu sint q e z a t e in ordinea trebuitoare
~i a r fi nevoie de mai mult timp pentru efectuarea acestei lucr5ii decit
pentru ridicarea a 2 rame cu ou5 sau larve din mrpul de jos $i aduce-
rea in locul lor a altor 2 rame eclozionate din corpul de sus. fn cazul
cind nu este cules 85O/o din suprafata gratiei din s h n 5 se blocheazs cu
carton asfaltat sau o placil din p.v.c., l2sindu-se libera partea din spate.
Dac5 incepe un cules de p e s t . 1 kg pe zi, ae deblocheazii gratia $i deasu-
pra corpului cu rama cu botci se a$az2 corpul a1 3-lea, iar ordinea va
fi : corg 1 cu matc8, gratie separatoare de matc5 ; corp 2, avind rama
cu botci pi deampra corpul 3 pentm strinsur5.
Cind lucrarea s-a terminat, se trage afar5 gratia separatoare de
matcs, se completeazj. cuibul cu o ram5 $i totul intrii in normal. D a d
incepe o vreme rece gi cu ploi multe $i de lung5 durat5 se recolteazg
l5ptigorul de matc5 $i nu se mai transvazeaz5 alte larve pin5 la indrep-
tarea vremii. In cazul orfanizsrii trebuie sii se facii toate lucr5rile con-
form planului, indiferent de starea vremii. In ceea ee priveijte evidenta,
am ^wzlwuit-o pe cea scris5 cu o evident5 vizualii, marcind fiecare grup5
la exterior cu pioneze colorate diferit.

Cu familii pornitoare (starter)

Cu 6-8 zile inainte de inceperea lucrGrii, una din cele mai dezvol-
tate familii din stupin5 se int5regte cu 2-3 rame cu puiet cgpiicit care
eclozioneaz5, luate din alte familii care p r i m a c in schimb rarnele cu
puiet nea5p5cit, iar cind incepem lucrul acesta, familia este orfanizat5,
l5sindu-i-se 4 rarne cu hran5 din care una cu uluc hr5nitor $i 2 rame
cu puiet c5p5cit care eclozioneaz5. Ramele care se lass vor fi bine
cercetate s5 nu aib5 larve tinere sau 01-15. In cazul cind sint citeva larve
sau ou5, C;e distrug, iar dac5 ramele contin prea multe larve $i cnt5
sint schimbate cu altele care indeplinesc cerintele lucr5rii.
fn mijlocul acestei familii se creaz5 golul in care vom introduce
rama cu larve, iar tot spatiul ocupat este miirginit cu 2 diafragme, etan?,
pentru pktrarea cadurii. Orfanizarea se face dupB amiaza, cu 3-4 ore
inainte de lkarea serii. Ciitre sears se dH familiei o ram5 cu 120 larve
transvazate in 4 leaturi, dupii care familia este ltisatii in lini~te.Dimi-
neata se scot leaturile cu botcile acceptate $i se dau cite dou5 la 2 fami-
lii orfanizate dupii metoda .in prezenta mcitcii, iar familiei orfanizate i
se dau alte 4 leatul-i cu 120 larve, care se vor scoate seara si se dau la
alte dou5 familii orfanizate, a$a cum am ariitat mai sus. Lucrarea se
repet5 timp de 6 zile, dup5 oare familia orfanizatii p r h e q t e inapoi
matca tinutii in acest timp intr-o colovie pentru p5strarea miitcii in
afma ghemului $i toate ramele cu puiet.
Schema nr. 3 repxzint5 evidenta serkii ce trebuie tinut5 pentru
evitarea unor greveli.
Schema 3
CUM SE DIFUZEAZA LARVELE ACCEPTATE CIND LUCRAM
CU FAMILII PORNITOARE
Nr. fami- Numarul familiilor c e prirnesc larve
liflor

1 N I seara 120
2 N I dimineata 120 60 60
seara 120 60 60
3 N I dimineata 120 60 60
seara 120 60 60
4/VI dimineata 120
seara 120
5 N I dimineata 120 60 60
seara 120 60 60
6 N I dimineata 120 60 60
seara 120 60 60
7lVI dimineata 120 60 60
seara 120 60 60

Pentru continuarea lucr5rii se orfanizeazg o altH familie pentru ca

producerea IZipti$orului sH nu se intrerup5. Dacg stupina este mare $1
dispune de min5 d e lucru se poate lucra simultan cu 2-3 sau c h i a ~
mai multe familii orfanizate, pornitoare in functie de necesit5li. 0 fami-
lie orfanizat5 asigurii zilnic larve acceptate pentru 2 familii, respectiv
pentru un total de 12 familii produc5toare de 19pti~orfn prezenb m8t-
cii, pe perioada celor 6 zile de mentinere a familiei pornitoare. Farnilia
mre a fost orfanizatii ( s t a r t e d ) , dupH trecerea a 18 zile de la primirea
m5tcii $i ramelor cu puiet, poate fi organizat5 pentru C:I la rindul ei s$i
produc5 lipti$or, primind cite dou5 lcaturi cu botci acceptate. La fiecare
introducere a larvelor pentru acceptare in familia primitoare orfanizat5,
sc d5 $i hran5 aFa cum s-a arstat la capitolul ,,Dezvoltaea yi stimularea
familiilor de albine pe timpul producerii 15pti~orului".
In toate lucririle publicate la noi, descriind modul de lucru cu
familiile pornitoare s-a argtat €2 intmducerea botcilor acceptate in fami-
lii cu rnatcii s e face intre ramele cu puiet, f i r 5 luarea altar m5suri.
Am aplicat intocrnai metoda, dar am avut o serie de botci golite
de liipti.~or,iar la recoltarea leaturilor trebuia si5 fiu foarte atent, deoa-
rece matca controla leaturile cu botci $i la indepgrtarea albinelor de pe
leat prin periere, am avut necazuri prin peirderea unor mgtci. Proce-
dind la izolarea mhtcii dup5 diafragma cu gratie separatoare de matci,
botcile nu au nlai fost golite de lBpti$or, iar rezultatele au fost foarte
bune.
Precizez cG lucrind cu familii pornitoare se obiin rezultate foarte
bune, iar dac5 in u n d e zile apar culesuri din flora spontan5 slau rnani,
s h p i n a 1e valosificg din plin, avind spatiu sufiaient pentm depozitarea
nectarului, deoarece la 12 familii cu matc5 avem o singuri familie orfa-
nizat5 ~i cu spatiu redus pentsu depozitarea nectarului. Separat de
awasta acceptarea botci'lor c r e ~ t ecu 10-15% fat5 de metoda in pre-
zenta m5tcii.
Recoltarea, conditionarea $i predarea lilptigorului
La circa 72 de ore de la transvazare, leatudile cu larve se scot
din farnilii, se perie de albine cu o pan5 care nu trebuie sit lipseascg de
la fiecare slup $i se duc in cabana la operator (fig. 11).
Cu ajutorul cutitului inc5lzit in ap5, operatorul xurteaz5 fiecare
celul5 cu 2-3 mm deasupra larvei, avind grij5 ca team rezultatii s5
fie strins5. Dup5 scurtarea tuturor Ieahurilor, larvele sint indephtate
din botci cu ajutorul unei spatule. Delarvarea se face cu atentie pen-
tru cil rgminerea larvelor timp indelungat in masa de l i p t i ~ o rduce la
innegrirea lor rji deprecierea calitiitii 15pti$orului.
Larvele wzultate cu ocazi~a recoltgrii vor fi strinse intr-un vas,
zdrobite qi date in hranii familiilor de albinll producittoare de liiptigor,
fiind bogate in proteine $i consumate cu plicere de catre albine.
Recoltarea liiptiqorului se face folosind spatula din lemn sau apa-
ratul cu aspiratie. Dac5 exist5 sursii de curent electric se p a t e folosi la
extragerea 15ptisorului aspiratorul de praf sau un agmgat electric de la
frigiderul cu compresor, adaptat pentru aceast5 operatie.
Lgptiyorul recoltat in stupinii, dfepus in sticle brune neutre cu dop
rodat, t;e pbtreaz5 pin5 seara in sacop siicitor, in temosul cu gura
larg5, in prezenta cuburilor de gheatii sau in orice alt5 improvizatie
in care sii se mentin5 o temperaturii in jur de 3-4"C, la care Iiipti$orul
nu se degradeaz5. Seara, 15pti~orulse duce acas5 $i se tine in frigider
in compartilmentul de sub m g e l a t o ~ ,care4 ofer5 o hnpratmr5 a p5s-
triirii timp indelungat. Dup5 ce s-au adunat 200-300 g, liiptiyorul din
vasele micj s e trece in vasul mare, folosind la filtrare un cilorap de
nylon, care retlne particulele de cear5 ridicate din botci o data cu
liipti~orul.
 In nici un caz 15pti~orulnu se introduce pentru pktrare in con-
gelator, d e o a m prin fnghe$re ?$ pierde o p a r k din c.it€i$ile hi.
Leaturile o data recoltate sint a~ezate$i phtrate in acelewi con-
ditii de umiditate ca yi leaturile cu 1,ame descrise la capito1,ul ,,Transva-
zare" .
Operatorul care lucreazii la extragerea 15pt+orului trebuie sP aibii
o tinut5 perk& curat5, atit sub raport vestimentar cit ~i a1 mihilor.
Ustensilele care participg la lextractia 15pti$orului, cft ~i vasele mici pen-
tru piistrare, vor fi in prealabil dezinfectate cu o solutie de alcool etilic
de 72". Respectind intoomai aceste m5suri de igien5 vom feri pmdusul
de contactul cu unele microorganisme care-i pot d5una.
Predarea liipti~oruluila combinat se face cu luarea tuturor m5su-
rilor pentru conservarea lui, folosind mijloacele pentru pRstrarea tempe-
raturii joase.
Toti cei care incep productia de liipti~or,folosind botci noi, vor
Introduce toate botcile cu larve numai in familii orfanizate pentru accep-
tarea $i clvgterea pin5 la prima recoltare, dupH care nceleqi botci pot fi
introduse in familii cu ntatca izolat5 in compartimentul ei. Recomand
acest llucru deolarece introduceraa btcilor noi direct h h M i cu m t c g
duce la roaderea lor de catre albine. Dupii ce botcile au fost aceeptate o
singurs dat5, riscul de a fi roase dispare, deoarece botcile au fost cize-
late in farnilia orfanizatg. Leaturile cu botcile se pot folosi 3-4 ani
in productie cu conditia ca scurtarea lor sli se fac5 totdeauna cu 2-
3 nlm deasupra larvei, folosind in acest scop lama cutitului foarte sub-
tire inmuiat in ap5 fierbinte.
Anual, inainte de incqerea lucrului lealurile sint verificate, botcile
degradate inP&tuit.ate,iar h low1 lor se ;1ipesc boki acceptate &, des-
prinse dintr-un leat de la rezervg. Dup5 ultima recoltare leaturile cu
botci sint date familiilor pentru curgtire, dup5 care sint comervate in
acela~imod ca $i fagurii, iar primlivara cu 4-5 zile inainte de inceperea
lucrului sint aerisite. Dup5 aerisire vos fi introduse in familii la mar-
ginea cuibului pentru 1-2 ore. Dac5 la mnservare s-a folosit naftalin5,
dup5 aerisire ramele cu leaturi vor fi l&te b soare 2-3 ore, dup5 care
vor f i introduse in familii pentru lustruire. In anul 1977, -am natat prima
recolts de liipti~or din cauza gazului degajat de naftalina r5mas5 in
botci.
La introducerea ramelor cu botci in familii, cit $i la scoaterea lor
vom folosi cit se poate de putin afurniitod pentru a nu indepgrta doi-
cile din spatiul ramei cu larve. Chiar d a d trebuie si4 d h fum vom evita
Indrephren lui c5tre spatiul ramei cu larve.
Concluzii
Acum, dup5 ce am trecut prin toate fazlele p r o d u ~ r i i15pti$orului,
fiecare stupar i ~ va
i alege metoda care ii convine cel mai bine fat5 de
timpul cz-1 are la dispoaitie cit $i fat5 de ceca ce ii ofer5 zona respec-
tiva pcntru intretinerea familiilor de albine.
Fiecare metod5 are avantaje ~i dezavantaje, incit nu incerc sii le
arit, dar arag atentia cii este greSit5 lucrarea de urfanizare ce o fac
unii apicultori limp de 9 zile, la fel cum cste de g r q i t 5 prelungirea orfa-
 \
nizarii in tot cursul lunii septembrie, cind sufer5 toat5 albina care
r h i n e s5 ierneze, din care cauzl vom avea o mare mortalitate ca
urmam a uzurii suferit5 de doici.
Dup5 15 august, r ~ epoate face 15pti$or n w a i in prezenta mgtcii
iar .cu aceast5 ocazie se face $i cmpl.etarea d e hran5 pentru iarnti. lndi-
ferent de metoda ce se aplic5 consider c5 a face 15pti$or d e matc5 f5r2
sA ai m5tcile marcate, e s k o grcqeal5 mare care duce la o pierdere de
timp $i m e w a r e . k a r e a mu esk o gtiht5, ci m a i m a j d d e a
prinde marca de torace, ou a j u h r u l degetului mare $i ar5t5tor ~i apli-
carea unui punct de wpsea Duco corespunz5tor culorii anului respectiv,
care se p a t e retine foarte q o r , deoarece corespunde in anii terrninati
in : 0-5 albastru ; 1-6 alb ; 2-7 galben ; 3-8 royu ; 4-9 verde.
Perioada cind se produce 1Gpti~oruleste cea mai bogat5 En polen,
incit personal n u am dat alt5 hran5 proteic5 in afera larvelor, deoarece
familia dispunea de suficknt polen.
Este dificil in conditii de stupin% s5 prepari inlocuitori dc polen
pentru conlpletarea hranei proteice atunci cind lipsqte din natur5. Ar f i
cu totul altwva dac5 a m dispune de un amestlec uscat bogat in proteine,
a c W p&trare nu pune rpwMeme, iar a d m i n i s t r a m h hrana fami-
liilor sB se facri zilnic far5 alte mgsuri.
Prin metodele a d b a t e mai sus, la noi iil tars, unii stupari a u
reu$it s 5 dep5~easc5300 g lliptivor produs pe familia de albine, ceea ce
insearnn5 echivalentul a 54 kg miere poliflori. Deci producind liipti~or,
realiz5m venituri swperioare mai ales cind natura n u este prea darnic5
in nectar.
Pe lplan mondial, in t5rile cu traditie apicol5 $i cu o clims mai
blinds, s-a dep57it cu mult cantitatea de 500 g de liipti~orpe fiecare
Eamilie, iar in unele t5ri se tinde c5tre 1 kg, ceea ce reprezintfi o ren-
tabilizare foarte bun5 a activit5tii apicole.
La noi, dac5 se luoreazti corect, diferentiat pe zone, s.c pot d e p 5 ~ i
300 g l i p t i ~ rde fiecare familie. Cind stuparii novtri vor intelege cii
trebuie valonficat5 cum se cuvine energia fanliliilor de albine, producind
liipti~ordupri c u l a u l d e la salcim, sint convins c5 metodelc descrise
mai sus, pot fi corectate in bine.
Acum cind apiterapia a luat un avint destul de mare iar cercet5-
torii din cadrul Institutului de cercet5ri pentru apicultur5 lanseazj noi
$i noi produse avind la bazZ 15pti$orul, avem nsigurat5 desfacerea pro-
clusului nostru prin Asociatie.
Pentru sustinerea produc5tarilor de liipti30r, in centrele judetene
pentru aprovizionare $i desfacere, doritorii vor g5si rame cu leaturi pen-
tru botci, spatule din ole1 pentru transvazare, ~ a b l o a a epentm conl'cxc-
tionarea botcilor, botci din w a r 5 +i aparate pentru extras l%pti$orul.
Fiecare filial5 judetean5 a r trebui s5 organizeze iarna o consfjtuire
cu toti prcyduc5torii de l&pti$or din zona respectiv;, invitind la consfa-
tuire $i pe cei care vor sii inceap5 recoltarea lspti~orului.Pmcedind asa,
vom d e p 5 ~ ai c t d e l e bariere d e productie $i In mod sigur n e vom imbu-
nrit5ti metodele d e lucru asigurind pe de o parte predarea unor cantitsti
tot rnai mari d e 15pti~ord e matc5 la fondul d e stat $i pe d e alt5 parte di-
versificarea prodluctiei apicole $i sporirea rembabilit5tii stupinlelor nomtre.