See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/363847924

“Biserica Ortodoxă Română - Instrumente de management în perioada

pandemiei”

Chapter · January 2022

CITATIONS READS

0 28

1 author:

Liliana Naclad
Universitatea Ovidius Constanţa
5 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Era "Post Truth" and the fragmentation of religious communication View project

Comunicarea Bisericii Ortodoxe Române în perioada pandemiei SARS CoV 2 View project

All content following this page was uploaded by Liliana Naclad on 26 September 2022.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Dr. Cristian DOBRE
coordonator

ASPECTE
PRACTIC-APLICATIVE ALE
PSIHOLOGIEI CONDUCERII

1
 Dr. Cristian DOBRE
coordonator

ASPECTE
PRACTIC-APLICATIVE ALE
PSIHOLOGIEI CONDUCERII

DIPLOMACY, SECUITY AND DEFENCE

RESEARCH ORGANIZATION

ISBN 978-973-0-36166-7
Bucureşti, 2022

3
 Pentru
Cei ce își asumă, cu responabilitate și dedicație,
cea mai importantă îndatorire socială – conducerea.

5
 BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ - INSTRUMENTE DE
MANAGEMENT ÎN PERIOADA PANDEMIEI

Alexandrina-Liliana NACLAD

1. Instrumente de management din perioada pandemiei

SARS CoV
Ca orice instutuție publică, și Biserica Ortodoxă Română
funcționează după principii de management, chiar dacă nu sunt definite
întocmai. Structurile și substructurile sale au o organizare foarte clară,
reflectată în Statutul de Organizare și Funcționare al Bisericii Ortodoxe
Române, un document datat istoric odată cu recunoașterea autocefaliei
BOR, a cărui formă este azi, în proporție foarte mare, bazat pe cel
“întocmit de IPS Patriarh Justinian, aprobat și votat de Sfântul Sinod în
ședința din 19-20 octombrie 1947”.96
Fără a intra în detaliile organizatorice, BOR are ca structură
managerială superioară Sfântul Sinod, format din totalitatea ierarhilor
BOR, reprezentanți laici ai eparhiilor și este prezidat de Patriarh.
Astfel, hotărârile administrative care vizează viața bisericească în
ansamblu, sunt luate în interiorul Sinodului BOR, iar cele de natură
administrativă, în funcție de competențe sunt luate de Sinoadele

96
Conform *** Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub Înalt Prea Sfințitului
Patriarh Justinian 19948- 1953, Editura Insitutului Biblic și de Misiune
Ortodxă, București 1953, p 5,
879
Mitropolitane, Permanența Eparhială, protoierii parohii. Pandemia
SARS Cov2, declanșată în toamna anului 2019, a cuprins
întreg mapamondul, astfel că în martie 2020 au fost luate primele măsuri
de siguranță și în țările din Estul Europei. Instituțiile de pe întreg
cuprinsul României, au fost nevoie să implementeze măsuri de siguranță
în acord cu dispozițiile emise de către Organizația Mondială a Sănătății.
Desigur, Biserica Ordodoxă Română a fost instutuția căreia i s-au impus
măsuri restrictive drastice, considerată a fi, asemeni instituțiilor de
cultură, genereatoare de grupuri sociale mai mari sau mai mici care ar fi
adus un plus în răspândirea virusului SARS CoV2. Prezenta lucrare nu
polemizează în privința adevărurilor medicale sau religioase, ci
analizează intrumentele de management (decizionale) abordate de BOR
în perioada pandemiei.
Astfel, vorbind despre o analiză a procesului de
conducere/decizie pe o perioadă determinată, termenul de „management”
este folosit în conformitate cu reducerea prin echivalare la conducere
(Stăncioiu, Militaru – 1999).
Lucrarea va analiza în special, dar nu exclusiv, instrumentele de
management prin deciziile BOR și impactul asupra vieții religioase
românești. Documentele analizate sunt comuicate oficiale, discursuri,
articole și analize. De asemenea, un important element al lucrării îl
reprezintă un chestionar pe care l-am realizat realizat în perioada
pandemiei, la începutul anului 2021, la care am avut de 1100 respondenți,
realizat în cadrul Masterului de Cercetare Teologie-Strategii de
Comunicare, din cadrul Facultății de Teologie – Universitatea “Ovidius”
– Constanța.

880
 2. Aspecte ale culturii organizaționale a Bisericii Ortodoxe
Române
Cultura organizațională, conform lui W. Ouchi eate “un set de
simboluri, ceremonii și mituri ce comunică valorile de bază ale
organizației membrilor ei” (Ouchi,1981) Începutul la care se raportează
instituția biericească este întemeierea ei de către Iisus Hristos și
continuitatea existenței neîntrerupte, până în zilele noastre, prin Harul
Divin împărtășit clerului de la o generație la alta prin taina Hirotoniei.
Teologic vorbind, Biserica este instituție divino-umană a cărei
parte divină este asistată/împărtășită oamenilor prin continuitatea sa și
supravegherea divină, parte umană având o organizare administrativă
bazată pe canoane, tradiții și legislație care alcătuiesc ansamblul normelor
ce o ghidează. Istoric, normele au fost adaptate în funcție de fiecare stat,
iar în România recentă acestea au făcut ca între Stat și Biserică să existe o
colaborare, chiar și în perioada comunistă, pentru a putea persista în
istorie. După ’89 libertatea religioasă și dreptul de afirmare deplină a
autonomiei cultelor din România au oferit perspective noi în temeiul
prevederilor constituționale (art.29 alin.3 și 5) și a Legii nr. 489 din 2006
privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Deși
autonomă BOR colaborează cu Statul pentru bunul mers al societății și
deservirea nevoilor spiritual ale poporului. Ultima formă a Statutului să a
fost elaborată și aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
în ședința sa din 13 februarie 2007 sub președenția Patriarhul Teoctist,
prin care a adoptat un plan de măsuri privind redactarea proiectului de

881
Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. 97
Rolul său social este indubitabil, suplinind lipsa încrederii în societate,
mai ales că “la început de nou mileniu se pare că erodarea încrederii
cetățenilor în societate rămâne o problemă de actualitate.” (Avram
2008).

3. SARS CoV2 - o provocare managerială în relația Biserică-Stat

Debutul pandemiei nu poate fi datat cu exactitate, însă măsurile
sociale impuse pot fi ușor aflate din documentele oficiale. Astfel în ziua
de 16 martie 2020 a fost instituită Starea de Urgență prin decretul
numărul 195 care prevedea, printre altele, restrângerea dreptului la
întruniri.3 Ulterior, pe tot parcursul Stării de Urgență și a Stării de Alertă,
au fost emise o serie de măsuri care aduceau atingere vieții religioase și
manifestărilor ei publice. Nu voi aborda actele și emitenții acestora, ci
punctual provocările manageriale la care BOR a fost nevoită să adopte
politici și strategii în așa fel încât să poată respecta și măsurile de
siguranță, dar să și rămână în cadrele culturii organizaționale. Mă voi
referi la câteva puncte cheie care au necesitat un efort de comunicare
suplimentar dublat de necesitatea unei rămâneri în unitatea atât de
necesară credincioșilor, ei înșiși fragmentați de diferitele opinii privitoare
la gravitatea virusului SARS-CoV-2. Aceste elemente de ghidaj sunt:
problema restrângerii dreptului la întruniri, Paștele 2020 fără credincioși,
ingerința Statului în problema linguriței de Împărtășanie.

97
Patriarhia Română, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti, 2008, p. 5
882
 Situațional vorbind, Pandemia a scos în evidență modelul
de ambiguitate care „presupun că tulburențele și imprevizibilitatea
reprezintă trăsăturile dominante ale organizațiilor. Obiectivele
instituțiilor nu sunt clar delimitate, iar procesele acestora nu sunt pe
deplin înțelese. Participarea la luarea deciziilor este fluidă deoarce
membri pot decide dacă intră în grupurile decizionale sau rămân în afara
lor” (Bush, 2021). Astfel vocile clericilor și credincioșilor au fost desori
în acord cu deciziile oficialior BOR, însă odată cu temperararea măsurilor
restrictive și opiniile acesora, s-au uniformizat.

4. Instrumente de managment ale BOR în perioada

Pandemiei SARS - CoV-2

Prin însăși natura culturii ei organziaționale, Biserica

funcționeaeză ca o instituție generatoare de întruniri care au ca scop
comuniunea/socializarea ca factor esențial al vieții omului. Prin
restrângera acestui drept, instituția a fost atinsă într-unul dintre cele mai
semnificative elemente ale culturii sale. Astfel că ierarhia BOR a fost
nevoită să adopte instrumente manageriale prin care să vină în
suplinirea restrângerilor întrunirilor98. Instrumentele de management
folosite au fost în cea mai mare măsură decizionale și consultative.

98
Decret nr 195/16 martie 2020 privind instituirea Stării de Urgență pe Teritoriul
României, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020

883
 4.1. Slujbele vor fi ținute doar în spații deschise cu respectarea
distanțării.
În contextul epidemiei cu noul Coronavirus (COVID-19),
Cancelaria Sfântului Sinod a transmis miercuri, 18 martie 2020,
îndrumări actualizate pentru parohii și mănăstiri. (Anexa 1) Prin acastă
decizie erau impuse măsuri de distanțare menite să prevină răspândirea
virsului SARS-CoV-2. Desigur, decizia a nemulțumit parte a clerului,
însă fiind o instituție în care ierarhia este foarte clar constituită, nu s-au
înregistrat abateri grave de la decizia Sinodului. Nemulțumirea a planat în
rândul românilor care aveau ca practică a vieții religoase participarea la
slujbe în mod constant. Astfel că 72,3% din totalul de 1100 de
respondenți ai chestionarului99 realizat în prima parte a anului 2021, au
răspuns că distanțarea fizică i-a afectat în mare măsură.
Astfel, decizia luată de Sfântul Sinod poate fi considerată
inadecvată din perspectiva vieții religioase, dar în același timp, a avut

99
Chestionar despre comunicarea BOR în perioada pandemiei realizat în cadrul
masteratului de cercetare Teologie-Strategii de Comunicare din cadrul Facultății de
Teologie Ortodoxă al Universității de “Ovidius” din Constanța, sub coordonarea lect.
dr. Liliana Naclad
884
scopul de a se alinia măsurilor impuse de autoritățile medicale. Dacă va
afecta pe termen lung cultura organizațională a BOR, rămâne de văzut.

4.2. Tensiunile din perioada Paștelui 2020.

Tot în cadul instrumentelor de management ale BOR, în problema
restrângerii drptului la întruniri, se înscriu și deciziile și strategiile ce au
dus la organizarea slujbei Pascale din anul 2020. Un comunicat de presă
al Patriarhiei datat 8 aprilie, aducea la cunoștința clerului și credincioșilor
deciziile Cancelariei Sfântului Sinod prin care erau puse în aplicare o
serie de măsuri în ce privește sărbătorirea Paștelui. Anexa 2. Prin acestea
bisericile răspundeau deciziei Comandamentului pentru Situații de
Urgență de a fi închise, iar credincioșii primeau Lumina Învierii prin
intermediul voluntarilor care o aduceau la scara fiecărui bloc din fiecare
parohie. Decizia luată a fost considerată un atac direct la libertatea
religioasă, iar Cătălin Raiu 100 este de părere că “în cadrul proiectelor
comune stat-culte, clasa politică este fie exagerat de pioasă, fie exagerat
de anti-clericală, dar nicidecum interesată de miezul democratic al
fenomenului religios. (Raiu, 2021).
În susținerea aserțiunii sale citează din Goodin și Klingemann,
care consideră că „ipocrizia este mult mai profundă dacă ne uităm cu
atenție la zona de relaționare a birocrației de stat cu fenomentul religios
unde, pe de o parte, avem o prezență destul de masivă a oficalităților la
evenimente religioase festive, iar pe de altă parte o dezangajare

100
Cătălin Raiu este cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri a
Universității din București și reprezentantul României în panelul de experți pe libertate
religioasă al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

885
alarmantă și chiar anti-democratică a politicienilor în a proiecta politici
publice”. (Goodin & Klingemann, 2005, apud Raiu 2021).
Politicile și strategiile abordate de BOR au făcut că imaginea
instituției să readucă în memoria colectivă ideea colaboraționismului cu
structurile de stat comuniste. Dacă privim din persectiva istoriei decizia,
acum pare una înțeleaptă, care a dus la persistența ei în istorie, însă în
cazul Pandemiei, desigur, studiile imagologice nu au relevat încă efectele
pozitive sau negative ale acestor decizii. În privința Chestionarului
amintit, una dintre întrebări a vizat slujba de Înviere și participarea la
aceasta în mediul virtual. Astfel, 60,8% au răspuns că au participat la
slujbă în mediul virtual.
Decizia Patriarhiei pate fi considerată una istorică, de ieșire din
sfera canonicității și încercarea de aliniere la noile paradigme sociale în
care spațiul virtual este din ce în ce mai prezent.

886
 Rezultatele celor două întrebări cumulate ne arată că distanțarea
fizică împreună cu mutarea anumitor practici religioase în sfera online
preponderent liberală, pot afecta, pe termen lung, cultura
organizațională a BOR
În opinia lui Yuval Noah Harari, liberalismul este cel care
câștigă teren în fața umanismului de factură religioasă din 2016 încoace,
însă tot el crede că “este posibil ca, însuși succesul lui, să conțină
semințele prăbușirii.” (Harari, 2018).

4.3. Statul BOR și problema linguriței de împărtășanie.

Biserica, are cu precădere, o serie de elemente simbolice, fie de
natură rituală, fie liturgică. Ele fac parte din ansamblul elementelor care
definesc cultura organizațională și, orice atingere de acestea, afectează
atât imaginea, cât și pe cei care sunt ancorați în viața religioasă.
Lingurița de împărtășanie a fost unul dintre cele mai dezbătute
probleme în spațiul public, dezbateri care au dus la constituirea de
comisii la nivel de patriarhie, menite să aducă argumente în favoarea
folosirii acesteia în aceleași coordonate de dinaintea debutului
pandemiei. Desigur, argumentele relgioase au susținere exclusiv în
mentalul oamenilor a căror viață religioasă este activă, astfel că sfera
publică a fost împărțită în două mari tabere pro și contra folosirii
linguriței la Împărășanie.
Inițial, autoritățile medicale au adus în discuție impunerea
introducerii lingurițelor și paharelor de unică folosință, însă, desigur,
ideea nu a fost susținută în mediile religioase care susțin prin argumente

887
teologice că renunțarea la obiecte liturgice de teama îmbolnăvirii ar
însemna negarea în ansamblu a rolului său sfințitor.
Ca instrument managerial, Patriarhul Daniel a folosit
consultările. Nu s-a limitat doar la consultări cu specialiști în domeniu
ci, ca un manager care apără cultura organizațională, a transmis
problema și celorlalți Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, creând astfel
o dezbatere internațională deschisă la nivelul Patriahatelor. Prin urmare,
la momentul emiterii deciziei oficiale, autoritățile medicale din
România s-au văzut nevoite să își reconsidere poziția față de practicile
bisericești. În ziua de 21 iulie 2020 site-ul Europei Llibere cita
comunicatul oficial al BOR: „Toate Bisericile Ortodoxe autocefale
rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor
dintr-un singur Potir sfințit și cu o singură linguriță sfințită”, a anunțat
marți Biserica Ortodoxă Română într-un comunicat remis Europei
libere, după ce „a luat act de răspunsurile întâistătătorilor Bisericilor
Ortodoxe autocefale adresate Patriarhului României referitoare la
modalitatea de împărtășire a credincioșilor în cadrul Sfintei Liturghii
în contextul pandemiei cu noul coronavirus.” 101
În ce privește imixtiunea Statului prin autoritățile medicale în
probleme de natură bisericească, reacția respondeților la chestionar a
fost una preponderent dezaprobatoare.

101
https://romania.europalibera.org/a/biserica-ortodox%C4%83-
rom%C3%A2n%C4%83-nu- …

888
 Provocările manageriale ale BOR sunt departe de a se fi
încheiat, însă, dacă inițial Statul a venit cu măsuri dure la adresa
practicilor religioase, ulterior acestea s-au ponderat în sensul că din
știrile apărute în zona media rezultă că autoritățile statale au înțeles că
radul de încredere de care se bucură instituția bisericească provine din
însăși cultura ei organizațională care are o raportare la veșnicie.
Tehnicile folosite au fost în special consultările, însă sunt multe
altele pe care Biserica ar trebui să le strucutreze pentru că “managerul
valoros păstrează un șifonier plin cu tehnici creative astfel încât atunci
când este blocat, când echipa este blocată - și tu, (nn ca manger) și ei
v-ați găsi, ocazional, în astfel de situații – să ai ceva pe care să te poți
sprijini.” (Templar, 2021).
5. Concluzii
Provocările manageriale la care a fost supusă Biserica Ortodoxă
Română în perioada pandemiei relevă câteva aspecte importante:
 Instituția, deși cu o vechime considerabilă și cu elemente

889
 constituente aparent anacronice, reuește să își mențină un grad
de încredere ridicat în rândul românilor. Acest aspect este
rezultatul unei cullturi organizaționale stabile și verificabile în
timp: credințe, simboluri, ierahie, vechime, ș.a.
 În privița politicilor și strategiilor dovedește lipsa unei astfel de
abordări manageriale, iar acest aspect a rezultat din ezitările în
ce privește Campania de Vaccinare și capacitatea/reacția
scăzută de răspuns la incursiunile autorităților medicale.
 În privința mesajelor unice, de asemnea BOR nu reușește să
defragmenteze opinii contradictorii. În fapt, pandemia a revelat
faptul că ne aflăm în era “Post Truth”.102
 Digitalizarea vieții religioase va necesita noi competențe în
rândul personalului ce deservește biserica. Deși pare un
oximoron religia și digitalizarea trebuie să găsească căi de
întrepătrundere pentru căutători.
Pandemia a dovedit că BOR, ca instutuție umană, are o
persistență istorică mai mult sau mai puțin conștientizată, iar actele sale
manageriale sunt supuse eșecului sau succesului. Desigur, în toate
instrumentele manageriale folosie e nevoie de o strategie adaptată
vremurilor pentru că „timpul misiunii este limitat în istoria organizației,
fiindcă misiunea exprimă acțiune, implică disciplină și pragmatism,

102
Post-adevărul este un concept de periodizare care se referă la o anxietate
publică transnațională, specifică istoric, observabilă empiric cu privire la
pretențiile adevărului public și la autoritatea de a fi un adevăr public legitim.

890
dar, în același timp, poate să fie remodelată, adaptată noilor vremuri
sau completată cu noi deziderate, pe când Scopul Suprem rămâne
mereu același.” (Șupeală, 2021).

891
 ANEXA 1

În contextul epidemiei cu noul Coronavirus (COVID-19),

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis miercuri, 18 martie 2020,
îndrumări actualizate pentru parohii și mănăstiri:

Respectarea măsurilor dispuse de autoritățile publice și

cooperarea cu acestea, asigurându-se totodată libertatea religioasă a
credincioşilor de a participa la viaţa liturgică a Bisericii şi de a primi
asistență religioasă;
Desfășurarea slujbelor religioase doar în aer liber, de regulă
lângă lăcașul de cult (altar de vară sau pridvor), cu participarea a
maximum 100 de persoane, păstrând distanța de minimum un metru
între participanți.

Cancelaria Sfântului Sinod

892
 ANEXA 2

În contextul epidemiei cu noul Coronavirus (COVID-19),

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis următoarele îndrumări
actualizate pentru parohii și mănăstiri:

1. Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie

sau finic vor fi binecuvântate în biserică (în Sâmbăta lui Lazăr, 11
aprilie 2020, după Vecernie sau în Duminica Floriilor, 12 aprilie 2020)
și vor fi distribuite, de către voluntari, credincioșilor din parohie care
solicită aceasta. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie.
2. În săptămâna Sfintelor Pătimiri, nu se săvârșește slujba Sfântului
Maslu de obşte (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare
de persoane.
3. Spovedania şi împărtășirea credincioşilor se pot săvârşi în
continuare doar la domiciliu. La intrarea în locuinţa credincioşilor,
preotul va utiliza încălţăminte de unică folosinţă şi mască sanitară, se
va spăla pe mâini cu apă şi săpun şi cu dezinfectant, va folosi doar o
carte de cult şi epitrahil, trusa liturgică pentru împărtăşirea celor
bolnavi, obiecte care vor fi atât anterior, cât și ulterior dezinfectate
(conform îndrumărilor din 22 martie 2020).
4. Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu
agheasmă şi vin, numită „Paşti”, va fi sfinţită anul acesta în Joia
Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, şi va fi ambalată igienic

893
în pachete închise. În zilele de vineri şi sâmbătă, „Paştile” vor fi
distribuite gratuit credincioşilor, în locuri special amenajate în afara
lăcaşurilor de cult. Personalul deservent va purta mască şi mănuşi de
protecţie.
5. Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcaşurilor de cult se va
organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paşti (vineri şi sâmbătă,
înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleaşi reguli sanitare ca
şi în magazinele alimentare (mască sanitară, distanţă socială de 2
metri, marcată în faţa locului special amenajat).
6. Pentru credincioșii vârstnici şi bolnavi, „Paştile” vor fi distribuite
la domiciliu de către voluntari, vineri şi sâmbătă sau în prima zi de
Paşti. Voluntarii vor purta mască şi mănuşi de protecţie, precum şi
ecuson nominal, semnat şi ştampilat de către fiecare parohie.
7. Pentru a nu fi întreruptă tradiţia începută în anul 2009, privind
aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, mai ales în această perioadă în
care speranţa şi lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor greu
încercaţi de izolare sau de boală, Sfânta Lumină va fi adusă de la
Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară şi va fi distribuită
delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni, care vor
purta mască şi mănuşi de protecţie şi vor respecta distanţa socială de 2
metri. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina
Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi
şi ecuson, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele
credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței,

894
având în mână o candelă sau o lumânare.
8. Rânduielile liturgice și tipiconale nu se modifică în această
perioadă în care slujbele se săvârșesc doar de către slujitorii
bisericești, fără participarea fizică a credincioşilor mireni. Astfel, în
Vinerea Mare (17 aprilie 2020), seara, după slujba Prohodului
Domnului, biserica va fi înconjurată o singură dată de către slujitorii
bisericești prezenți, dar fără participarea credincioşilor mireni.
9. De asemenea, slujba Învierii Domnului, la care anul acesta nu
participă credincioşi mireni, va începe, potrivit tipicului, în afara
lăcaşului de cult, la ora 00.00 din noapte, deoarece Învierea lui Hristos
este temelia învierii tuturor oamenilor. În acest sens, imediat după
chemarea “Veniți de primiți lumină!” şi cântarea “Învierea Ta,
Hristoase, Mântuitorule”, se va citi Sfânta Evanghelie, se rosteşte
binecuvântarea „Slavă Sfintei…”, după care clericii vor cânta de trei
ori troparul “Hristos a înviat!”, se va cădi spre cele patru puncte
cardinale şi se va rosti ectenia mare, apoi toţi clericii vor intra în
biserică pentru continuarea Canonului Învierii şi pentru săvârşirea
Sfintei Liturghii.
10. La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate
bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii mireni, având
candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curțile caselor
lor, adresându-se unul către altul, de la distanța de 2 m, cu salutul
pascal “Hristos a înviat!” și răspunsul “Adevărat a înviat!”, fără a
deranja pe alţi vecini care nu doresc să participe la această

895
sărbătoare.
11. În prima zi de Paşti, începând cu ora 06.00 dimineața, voluntarii
din parohii vor putea oferi credincioşilor vârstnici şi bolnavi „Paştile”,
precum şi pachete cu daruri alimentare de Paşti (ouă, cozonac, dulciuri
etc.).

12. Tot în prima zi de Paşti, slujba Vecerniei sau „A doua Înviere”, se

săvârşeşte în biserici, începând cu ora 12.00, dar fără participarea
credincioşilor mireni.
13. Prezentele Îndrumări completează recomandările Cancelariei
Sfântului Sinod din 22 martie 2020 intitulate “Noi măsuri privind
slujbele și activitățile sociale bisericești”.
14. Orice act de indisciplină a clericilor (ierarhi, preoţi şi diaconi)
sau a credincioşilor mireni afectează negativ imaginea Bisericii în
societate, deoarece, în timpul stării de urgență, toţi avem obligaţia de a
respecta dispoziţiile autorităţilor de stat; în caz contrar, vom suporta
sancţiunile prevăzute de lege.
15. Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor ca
starea aceasta de grea încercare cauzată de pandemia actuală să
înceteze cât mai curând!
Cancelaria Sfântului Sinod
miercuri, 08 aprilie 2020

896
 Bibliografie selectivă:

*** Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub Înalt Prea Sfințitului

Patriarh Justinian 19948-1953, Editura Insitutului Biblic și de Misiune
Ortodxă, București 1953;
Avram, Eugen, Cary L. Cooper, Psihologie organizaționalmanagerială,
Tendințe actuale, Editura Polirom, București, 2008;
Bush, Toni, Leadership și management educațional, Teori și practici
actuale, Editura Polirom, București 2021;
Morar, Ecaterina, Elemente de antropologie psihologică, Editura
Universității din Pitești, 1999;
Ouchi W., Theory Z., How American Business Can Meet the Japanese
Challenge, Addison-Wesley, Reding Mass, 1981;
Raiu, Cătălin, Libertatea Religioasă între politică și politici, Editura
Doxologia 2021;
Stancioiu, Ion, Gheorghe Militaru , Management. Elemente fundamentale.,
Editura Teora, Bucuresti 1999, p. 14;
Șupeală, Doru, Emoloyer Braindingn100%, Editura Curtea Veche,
București 2021; Templar Richard, Regulile managementului, Editura
Niculescu, București, 2021;
Harari, Yuval Noah, Homo Scurtă istorie a viitorului, editura Polirom,
București 2018;
Surse web:
www.basilica.ro https://romania.europalibera.org

897

View publication stats