Antreprenoriat Femei Barbati 2020

Raport analitic
privind
participarea
femeilor și bărbaților
în activitatea de antreprenoriat
Raport analitic privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat, 2020
Autoare text: Rodica Nicoară
Scopul acestui studiu analitic este de a informa publicul, în bază de evidențe/date tematice, despre
participarea, rolul și performanța femeilor și bărbaților în activitatea antreprenorială.
Studiul prezintă o analiză multiaspectuală a antreprenoriatului feminin din Republica Moldova. Aces-
ta abordează prin prisma dimensiunii de gen caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor,
etapele de inițiere și de desfășurare a afacerii, accesul la finanțe și proprietăți, performanțele eco-
nomice, activitatea de inovare și de utilizare a tehnologiilor informaționale în cadrul întreprinderilor.
De asemenea, sunt furnizate informații despre personalul angajat în companii, prezența femeilor,
productivitatea muncii și nivelul de remunerare. Studiul evaluează percepția antreprenorilor cu pri-
vire la mediul de afaceri din Moldova, obiectivele de viitor, precum și principalele obstacole în calea
afacerilor. Analiza a urmărit scopul să identifice barierele în calea antreprenoriatului feminin în func-
ție de activitatea economică, dimensiunea întreprinderii și caracteristicile antreprenorilor.
Analiza se bazează pe rezultatele cercetării privind dezvoltarea mediului de afaceri realizată de către
Biroul Național de Statistică în anul 2018. Totodată, este oferită o analiză comparativă cu situația
anului 2009, când BNS a elaborat primul studiu la nivel national în domeniul antreprenoriatului
feminin.
Documentul este destinat factorilor de decizie, elaboratorilor de politici, societății civile, experților,
mediului academic, mass-media și publicului larg și urmărește exemplificarea utilizării datelor statis-
tice și, astfel, sporirea nivelului de înţelegere și utlizare a datelor statistice dezagregate din diverse
surse.
Autoarea studiului și Agențiile ONU aduc mulțumiri colaboratorilor Biroului Național de Statistică
(Iurie Mocanu, Aurelia Spătaru, Nadejda Cojocari, Lilian Galer, Dmitri Calincu, Elena Vâtcărău, Nata-
lia Kleinknecht, Oxana Mocanu, Vasile Bujor) pentru furnizarea de date statistice necesare analizei.
Acest material a fost elaborat în cadrul Pro-

iectului “Consolidarea sistemului statistic
național” implementat de Biroul Național
de Statistică cu suportul Programului Na-
țiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),
Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea
de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women)
și Guvernului Suediei.
Opiniile exprimate în document aparțin

autoarei și nu reflectă în mod necesar
punctul de vedere al agențiilor ONU sau
al BNS. Reproducerea totală sau parţială a
conţinutului acestei publicaţii este autori-
zată cu condiţia indicării clare şi exacte a
sursei.
Design: Ion Axenti.

Coordonare: Aurelia Spătaru.
Credit foto: coperta-UNDP Moldova, interior - UN Women Moldova.
participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat 3
CUPRINS
GLOSAR...........................................................................................................................................14
INTRODUCERE..............................................................................................................................15
METODOLOGIA STUDIULUI.....................................................................................................17
SUMAR EXECUTIV........................................................................................................................19
CAPITOLUL 1: Caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor

și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova...................................................30
A. Prezența femeilor în antreprenoriat.............................................................................. 31
B. Statutul antreprenorilor................................................................................................... 32
C. Vârsta antreprenorilor...................................................................................................... 35
D. Nivelul de educație........................................................................................................... 38
E. Starea civilă a antreprenorilor......................................................................................... 41
F. Mărimea întreprinderilor.................................................................................................. 45
G. Structura întreprinderilor după activitatea economică............................................. 45
Concluzii și recomandări..............................................................................................................46
CAPITOLUL 2: Inițierea afacerii.................................................................................................49

A. Statutul antreprenorului până la lansarea afacerii...................................................... 50
B. Ideea afacerii...................................................................................................................... 53
C. Motivațiile pentru crearea afacerilor............................................................................. 54
D. Modalitățile de creare a afacerilor................................................................................. 56
E. Sursele de finanțare a ideilor de afaceri....................................................................... 59
Concluzii și recomandări..............................................................................................................62
CAPITOLUL 3: Activitatea de afaceri.......................................................................................66

A. Veniturile din vânzări și profitabilitatea întreprinderilor............................................ 67
B. Productivitatea muncii..................................................................................................... 69
C. Activitatea de export și piețele de desfacere.............................................................. 71
D. Finanțe................................................................................................................................ 73
Sursele principale de finanțare a activității afacerilor.......................................................... 73
Accesul la credite.......................................................................................................................... 73
Perioada de scadență a împrumuturilor.................................................................................. 77
Ratele de refuz al creditelor....................................................................................................... 79
Motivele de refuz a finanțării cererilor de credit................................................................... 82
Gajul și cerințele de garanție..................................................................................................... 86
Motivele principale pentru care întreprinderile nu au aplicat la credite.......................... 91
4 RAPORT ANALITIC
E. Proprietățile întreprinderilor: clădiri și terenuri........................................................... 93

F. Utilizarea tehnologiei informației................................................................................... 97
G. Modificări ale liniilor de produse și servicii................................................................102
Concluzii și recomandări........................................................................................................... 104
CAPITOLUL 4: Forța de muncă și remunerarea.................................................................. 110

A. Salariații............................................................................................................................. 111
B. Remunerarea salariaților................................................................................................115
C. Instruirile antreprenoriale și formare profesională...................................................118
D. Programul de lucru......................................................................................................... 121
CAPITOLUL 5: Dezvoltarea afacerilor................................................................................... 125

A. Obiectivele de viitor ale antreprenorilor....................................................................126
B. Motivațiile ce încurajează antreprenorii.....................................................................132
C. Motivele care descurajează antreprenorii..................................................................133
CAPITOLUL 6: Mediul de afaceri............................................................................................ 143

A. Programele de stat de susținere a antreprenoriatului.............................................144
B. Percepția mediului de afaceri.......................................................................................151
C. Percepția antreprenorilor față de antreprenoriatul feminin...................................153
D. Obstacolele cu care se confruntă întreprinderile.....................................................157
Totalizări........................................................................................................................................ 168
Tabloul femeii antreprenoare................................................................................................... 169
Orientări de politici..................................................................................................................... 170
Referințe....................................................................................................................................... 174
LISTA FIGURILOR
Figura: 1.1 Distribuția antreprenorilor pe sexe 2009, 2017................................................................31
Figura: 1.2 Distribuția populației rezidente, populației economic active

și a antreprenorilor pe sexe, 2017, %..................................................................................32
Figura: 1.3 Structura antreprenorilor după statutul acestora, 2017, %.............................................32
Figura: 1.4 Structura antreprenorilor după criteriile definiției OCDE, 2017, %..............................33
Figura: 1.5 Distribuția antreprenorilor în dependență de cota de proprietate deținută

în întreprindere pe sexe, 2017, %.........................................................................................33
Figura: 1.6 Ponderea femeilor proprietare de afaceri , 2018, %.........................................................34
Figura: 1.7 Distribuția conducătorilor de întreprinderi pe sexe, 2017, %.........................................34
Figura: 1.8 Distribuția antreprenorilor după statutul și sexul acestora și mărimea

întreprinderilor, 2017, %.........................................................................................................35
Figura: 1.9 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, %.............................................................35
Figura: 1.10 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă și sexe, %................................................36
Figura: 1.11 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, mărimea întreprinderii

și sexe, 2017, %........................................................................................................................37
Figura: 1.12 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, activități economice

și sexe, 2017, %........................................................................................................................38
Figura: 1.13 Distribuția antreprenorilor după nivelul de instruire, 2017, %.......................................39
Figura: 1.14 Nivelul de studii al antreprenorilor pe sexe, 2017, %.......................................................39
Figura: 1.15 Participarea femeilor și bărbaților cu studii superioare la activitățile

de antreprenoriat versus ponderea absolvenților cu studii superioare, 2017, %.......39
Figura: 1.16 Distribuția antreprenorilor după nivelul de educație, sexe, statut, activități
economice și mărimea întreprinderii, 2017, %...................................................................40
Figura: 1.17 Distribuția antreprenorilor după starea civilă, sexe, statut, activități economice
și mărimea întreprinderii 2017, %.........................................................................................41
Figura: 1.18 Prezența copiilor cu vârsta de până la 7 ani în familiile antreprenorilor, 2017, %......42
Figura: 1.19 Ponderea antreprenorilor ce au copii cu vârsta până la 7 ani după mărimea
întreprinderii, pe sexe, 2017, %.............................................................................................42
Figura: 1.20 Ponderea antreprenorilor ce au copii cu vârsta până la 7 ani după activități
economice, pe sexe, 2017, %................................................................................................43
Figura: 1.21 Serviciile de îngrijire a copiilor în vârsta de până la 7 ani utilizate

de antreprenori, pe sexe, 2017, %........................................................................................44
Figura: 1.22 Tipurile de servicii de îngrijire a copiilor folosite de antreprenori, după sexe, statutul
antreprenorului, mărimea întreprinderii și activitatea economică, 2017, %................44
6 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.23 Distribuția întreprinderilor după mărimea întreprinderii și sexul

antreprenorului, 2017, %........................................................................................................45
Figura: 1.24 Structura întreprinderilor din economia națională pe activități economice

și sexul antreprenorului, 2017, %.........................................................................................46
Figura: 2.1 Distribuția antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

preluarea/inițierea afacerii, pe sexe, 2017, %....................................................................50
Figura: 2.2 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

preluarea/inițierea afacerii după mărimea întreprinderii, pe sexe, 2017, %................51
Figura: 2.3 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

preluarea/inițierea afacerii pe activități economice, pe sexe, 2017, %.........................51
Figura: 2.4 Repartizarea antreprenorilor ce au inițiat o afacere după ce au revenit

de peste hotare pe țări, 2009, 2017, %.............................................................................52
Figura: 2.5 Distribuția antreprenorilor după sursa ideii de afaceri după sexul
și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
a întreprinderii, 2017, %.........................................................................................................54
Figura: 2.6 Motivele principale care au fundamentat începerea activității antreprenoriale,

pe sexe, 2017, %......................................................................................................................55
Figura: 2.7 Repartizarea antreprenorilor după motivele principale care au stat la

baza lansării afacerii, după sexul antreprenorului, mărimea și
activitatea economică a întreprinderii, 2017, %................................................................56
Figura: 2.8 Repartizarea întreprinderilor după modalitățile de creare a acestora, 2009, %..........57
Figura: 2.9 Repartizarea întreprinderilor după modalitățile de creare a acestora, 2017, %..........57
Figura: 2.10 Repartizarea întreprinderilor după modalitățile de creare a acestora,

după statutul și sexul antreprenorului, mărimea întreprinderii și activitatea
economică, 2017, %................................................................................................................58
Figura: 2.11 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, 2009, %.............................................................59
Figura: 2.12 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, 2017, %.............................................................59
Figura: 2.13 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, pe sexe, 2017, %.............................................60
Figura: 2.14 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare şi mărimea

resurselor utilizate pentru crearea acestora, după sexul antreprenorului, %...............60
Figura: 2.15 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare a capitalului inițial,

după sexul și statutul întreprinzătorului, mărimea și activitatea economică
Figura: 3.1 Venituri din vânzări per întreprindere, după sexul antreprenorului,
2017, milioane lei.....................................................................................................................67
Figura: 3.2 Profit net per întreprindere, după

sexul antreprenorului, 2017, mil. lei.....................................................................................67
Figura: 3.3 Venituri din vânzări per întreprindere după activitatea economică, 2017, mil. lei.....68
Figura: 3.4 Profitul net per întreprindere după activitatea economică, pe sexe, 2017, mii lei.....69
Figura: 3.5 Volumul vânzărilor per angajat în întreprinderi, după sexul antreprenorului
și mărimea întreprinderii, 2017, mii lei................................................................................70
Figura: 3.6 Volumul vânzărilor per angajat în întreprinderi, după sexul antreprenorului
și activități economice, 2017, mii lei....................................................................................70
Figura: 3.7 Prezența activității de export în întreprinderi, 2009, 2017, %.......................................71
Figura: 3.8 Existența activității de export în

întreprinderi, pe sexe, 2017, %............................................................................................71
Figura: 3.9 Activitatea de export în întreprinderi după sexul, statutul antreprenorului,

mărimea și activitatea economică a întreprinderii, %.......................................................72
Figura: 3.10 Tipurile piețelor de desfacere utilizate de întreprinderile din țară,

după sexul antreprenorului, 2017, %..................................................................................72
Figura: 3.11 Principalele pieţe pentru vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor

întreprinderilor, după sexul și statutul antreprenorului, mărimea
și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %............................................................73
Figura: 3.12 Sursele principale de finanțare a activității afacerilor, 2017, %......................................74
Figura: 3.13 Principalele surse de finanțare utilizate de întreprinderi pentru finanțarea activității,
după sexul și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
a întreprinderii, 2017, %............................................................................................................75
Figura: 3.14 Ponderea întreprinderilor care aveau credite active în anul 2017, %...........................76
Figura: 3.15 Ponderea întreprinderilor care aveau credite active în anul 2017,
după sexul antreprenorului, %...............................................................................................76
Figura: 3.16 Disponibilitatea creditelor în întreprinderi, după sexul și statutul

antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %.............77
Figura: 3.17 Perioada de scadență a creditelor acordate sectorului privat, 2017, %.......................78
Figura: 3.18 Termenul de scadență a creditelor acordate întreprinderilor, după sexul și statutul
Figura: 3.19 Ponderea întreprinderilor care au aplicat la credite pe parcursul anului 2017, %......79
Figura: 3.20 Ponderea întreprinderilor care au apelat la credite pe parcursul anului 2017,
după sexul antreprenorului, %...............................................................................................79
Figura: 3.21 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost acceptată/refuzată

cererea de credit, 2017, %.....................................................................................................80
Figura: 3.22 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost acceptată/refuzată cererea

de credit, după sexul antreprenorului, 2017, %.................................................................80
8 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.23 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost acceptată/refuzată cererea de credit,
după statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
Figura: 3.24 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost refuzată cererea de credit,
după mărimea întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, %.....................................81
Figura: 3.25 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost refuzată cererea de credit,
după activitatea economică și sexul antreprenorului, 2017, %......................................81
Figura: 3.26 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, 2017, %.................82
Figura: 3.27 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi,

după sexul antreprenorului, 2017, %...................................................................................82

după mărimea întreprinderii 2017, %..................................................................................83
Figura: 3.29 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, după mărimea

întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, %.................................................................84

după activitatea economică a întreprinderii, 2017, %......................................................85
Figura: 3.31 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, după

activitatea economică și sexul antreprenorului, 2017, %................................................85
Figura: 3.32 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanție,

Figura: 3.33 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanție,

după statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
Figura: 3.34 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanții,

după sexul antreprenorului și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %..........87
Figura: 3.35 Tipurile de active oferite de antreprenori în calitate de garanții instituțiilor

financiare la acordarea creditelor, 2017, % antreprenori.................................................88
Figura: 3.36 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor

financiare la acordarea creditelor, după sexul antreprenorului, 2017, %.....................88

financiare la acordarea creditelor, după mărimea întreprinderii, 2017, %....................89

financiare la acordarea creditelor, după mărimea întreprinderii
și sexul antreprenorului, 2017, %.........................................................................................90

financiare la acordarea creditelor, după activități economice, 2017, %.......................90

financiare la acordarea creditelor, după activități economice și sexul
antreprenorului, 2017, %........................................................................................................91
Figura: 3.41 Motivele principale pentru care întreprinderile nu au aplicat la credite,

2017, %......................................................................................................................................92
Figura: 3.42 Motivele principale pentru care întreprinderile nu au aplicat la credite,

Figura: 3.43 Motivele pentru care întreprinderile nu au aplicat la credite, după mărimea și
activitatea economică a întreprinderii, statutul și sexul antreprenorului, 2017, %....92
Figura: 3.44 Tipurile proprietății clădirilor și terenurilor utilizate de întreprinderi, 2017, %...........94
Figura: 3.45 Tipurile proprietății clădirilor și terenurilor utilizate de întreprinderi,

Figura: 3.46 Tipul proprietății clădirilor după sexul și statutul antreprenorului,

mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %...........................................95
Figura: 3.47 Tipul proprietății terenurilor după sexul și statutul antreprenorului,

mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %...........................................96
Figura: 3.48 Utilizarea TIC de către întreprinderi, după sexul antreprenorului, 2017, %................98
Figura: 3.49 Utilizarea tehnologiilor informaționale în întreprinderi, după sexul

Figura: 3.50 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, 2017, %...............................99
Figura: 3.51 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, după

sexul antreprenorului, 2017, %.............................................................................................99
Figura: 3.52 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, mărimea

întreprinderilor, 2017, %........................................................................................................ 100
Figura: 3.53 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, după

activitatea economică, 2017, %......................................................................................... 100
Figura: 3.54 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor deținute

de femei, după mărimea întreprinderii, 2017, %............................................................ 101
Figura: 3.55 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor deținute

de bărbați, după mărimea întreprinderii, 2017, %.......................................................... 101
Figura: 3.56 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, după activitățile

economice și sexul antreprenorului, 2017, %................................................................. 101
Figura: 3.57 Ponderea întreprinderilor care au introdus produse/servicii noi

sau modificări ale acestora, 2017, %................................................................................. 103
Figura: 3.58 Ponderea întreprinderilor după tipurile de produse/servicii introduse în

procesele de activitate ale întreprinderii, după sexul antreprenorului, 2017, %..... 103
Figura: 3.59 Prezența activităților de inovare în întreprinderi, după sexul și statutul

antreprenorului, mărimea întreprinderii și activitatea economică, 2017, %............. 103
Figura: 4.1 Repartizarea angajaților din întreprinderi pe sexe, după sexul antreprenorului,
2017, %................................................................................................................................... 111
10 RAPORT ANALITIC
Figura: 4.2 Ponderea femeilor și bărbaților angajați în întreprinderi, după activități

economice, 2017, %............................................................................................................. 111
Figura: 4.3 Ponderea femeilor angajate în ramurile economiei, după sexul

antreprenorului, 2017,%...................................................................................................... 112
Figura: 4.4 Numărul mediu de salariați ce revin unei întreprinderi, după sexul
antreprenorului și activitatea economică, 2017, persoane.......................................... 113
Figura: 4.5 Evoluția mărimii medii a întreprinderii de la înființare până în 2017,

după sexul antreprenorului, salariați per întreprindere................................................. 114
Figura: 4.6 Evoluția numărului mediu de salariați în întreprinderile din ramurile

economiei naționale, de la înființare până în 2017, salariați per întreprindere........ 114
Figura: 4.7 Evoluția numărului mediu de salariați în întreprinderile deținute

de femei, după activități economice.................................................................................. 115
Figura: 4.8 Evoluția numărului mediu de salariați în întreprinderile deținute

de bărbați, după activități economice............................................................................... 115
Figura: 4.9 Salariul mediu lunar pe activități economice, 2017, lei................................................. 116
Figura: 4.10 Salariul mediu lunar pe activități economice, după sexul antreprenorului,
2017, lei................................................................................................................................... 116
Figura: 4.11 Salariul mediu lunar după mărimea întreprinderii, 2017, lei......................................... 117
Figura: 4.12 Salariul mediu lunar după mărimea întreprinderii și sexul antreprenorului,
2017, lei................................................................................................................................... 117
Figura: 4.13 Salariul mediu lunar după forma de proprietate a întreprinderii, 2017, lei............... 117
Figura: 4.14 Salariul mediu lunar după forma de proprietate a întreprinderii și sexul
antreprenorului, 2017, lei.................................................................................................... 117
Figura: 4.15 Participarea antreprenorilor la cursuri de instruire privind modul

de lansare sau desfășurare a unei afaceri, după sexul antreprenorului, 2017, %.... 118
Figura: 4.16 Participarea antreprenorilor la cursuri de instruire privind modul de

lansare sau desfășurare a unei afaceri, după statutul și sexul antreprenorului,
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %........................................ 119
Figura: 4.17 Participarea antreprenorilor la cursuri de instruire în domeniul afacerilor,

după sexul antreprenorului, 2017, %................................................................................ 119
Figura: 4.18 Ponderea întreprinderilor ce au asigurat instruirea angajaților, după sexul

antreprenorului, 2017, %..................................................................................................... 120
Figura: 4.19 Ponderea întreprinderilorce au asigurat instruirea angajaților după statutul

și sexul antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %..... 120
Figura: 4.20 Flexibilitatea orelor de muncă pentru angajați, după

sexul antreprenorului, 2017, %.......................................................................................... 121
Figura: 4.21 Flexibilitatea orelor de muncă pentruangajați, după statutul și sexul antreprenorului,
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %............................................... 122
Figura: 5.1 Planurile antreprenorilor pentru următorii 2 ani, %....................................................... 126
Figura: 5.2 Planurile antreprenorilor pentru următorii 2 ani, după sexul antreprenorului, %.... 126
Figura: 5.3 Planurile antreprenorilor în următorii 2 ani, după statutul antreprenorului,

mărimea întreprinderii și activitatea economică, pe sexe, %........................................ 127
Figura: 5.4 Indicatorii țintiți de antreprenori pentru creșterea și dezvoltarea

întreprinderilor, după sexul antreprenorului, 2017, %................................................... 128
Figura: 5.5 Măsurile planificate de antreprenori pentru dezvoltarea întreprinderii,

total economie și după sexul antreprenorului, 2017, %............................................... 129

după sexul antreprenorului și mărimea întreprinderii, 2017, %.................................. 130

după activitatea economică a întreprinderii, 2017, %......................................................... 131

după activitatea economică și sexul antreprenorului, 2017, %................................... 131
Figura: 5.9 Factorii ce încurajează antreprenorii să continue activitatea întreprinderii,

după sexul antreprenorului, 2017, %................................................................................ 133
Figura: 5.10 Principalele cauze ce conduc la lichidarea afacerilor, după sexul

antreprenorului, 2017, %..................................................................................................... 135

antreprenorului și mărimea întreprinderii, 2017, %....................................................... 136

antreprenorului și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %............................ 137
Figura: 6.1 Nivelul de cunoaștere a programelor de suport a antreprenoriatului

feminin printre antreprenori, după sexul antreprenorului, 2017, %........................... 149
Figura: 6.2 Ponderea întreprinderilor beneficiare de programe de stat de suport

în domeniul antreprenoriatului, după sexul antreprenorului, 2017, %...................... 149
Figura: 6.3 Distribuția întreprinderilor beneficiare de suport din partea statului

după mărimea întreprinderii și activitatea economică desfășurată, 2017, %........... 149

după sexul antreprenorului și mărimea întreprinderii, 2017, %.................................. 150

după sexul antreprenorului și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %....... 150
Figura: 6.6 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii pentru

anul 2018, %.......................................................................................................................... 151
12 RAPORT ANALITIC
Figura: 6.7 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii

pentru anul viitor, 2009, 2017, %...................................................................................... 151
Figura: 6.8 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii

pentru anul viitor, după sexul antreprenorului, 2009, 2017, %.................................. 152
Figura: 6.9 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii pentru

anul viitor, după sexul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
a întreprinderii, 2017, %...................................................................................................... 153
Figura: 6.10 Opinia antreprenorilor despre calitățile și capacitățile femeilor

antreprenoare, 2017, %....................................................................................................... 153
Figura: 6.11 Opinia antreprenorilor despre calitățile și capacitățile femeilor

antreprenoare, după sexul antreprenorului, mărimea și activitatea
economică a întreprinderii, 2017, %................................................................................. 154
Figura: 6.12 Opinia antreprenorilor despre cât de dificil este antreprenoriatul

feminin, 2017, %.................................................................................................................... 154
Figura: 6.13 Opinia antreprenorilor despre cât de dificil este antreprenoriatul feminin,
după sexul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
a întreprinderii, 2017, %...................................................................................................... 155
Figura: 6.14 Factorii ce reprezintă un obstacol în implicarea femeilor în afaceri

în opinia antreprenorilor, 2017, %..................................................................................... 156
Figura: 6.15 Prezența dificultăților în activitatea întreprinderilor, după sexul antreprenorului,

2009, 2017, %....................................................................................................................... 157
Figura: 6.16 Dificultățile întâmpinate în activitate de către întreprinderi, 2009, 2017, %.......... 158
Figura: 6.17 Principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii, după

sexul antreprenorului, 2009, 2017 %................................................................................ 158
Figura: 6.18 Problemele întâmpinate în activitate de către întreprinderi, după sexul

și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică
a întreprinderii, după sexul antreprenorului, %................................................................ 159
Figura: 6.19 Prezența dificultăților în realizarea producției sau prestarea serviciilor,

după sexul antreprenorului, 2009, 2017, %..................................................................... 161
Figura: 6.20 Dificultățile întâmpinate de întreprinderi în realizarea producției

sau prestarea serviciilor, după sexul antreprenorului, 2009, 2017, %....................... 162
Figura: 6.21 Problemele întâmpinate de întreprinderi în activitate, după statutul și sexul

antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, %....................... 163
LISTA TABELELOR
Tabel: 2.1 Distribuția antreprenorilor reveniți de peste hotare după țările în care
au lucrat, pe sexe, 2009, 2017, %........................................................................................53
Tabel: 2.2 Modalitățile de creare a întrprinderilor după sexul antreprenorului, 2009, 20017, %.......57
Tabel: 3.1 Veniturile din vânzări per întreprindere și profitul net per întreprindere,
după mărimea întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017...........................................68
Tabel: 4.1 Dimensiunea angajării în întreprinderi după sexul conducătorului

întreprinderii, 2017............................................................................................................... 112
Tabel: 6.1 Ponderea produselor de garantare în portofoliul garanțiilor financiare

la 31.12.2018......................................................................................................................... 148
14 RAPORT ANALITIC
GLOSAR
BNS Biroul Național de Statistică
CAEM Clasificatorul Activităților

din Economia Moldovei
CEDAW Convenția cu privire la eliminarea tuturor

formelor de discriminare față de femei
FGC Fondul de Stat de Garantare a Creditelor
GEA Programul de instruire continuă

„Gestiunea Eficientă a Afacerii”
IA Incubatoarele de afaceri
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
MEI Ministerul Economiei și Infrastructurii
NACE Nomenclatorul de Activități Economice

din Comunitatea Europeană
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică
ODD Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
ODIMM Organizația pentru Dezvoltarea

Întreprinderilor Mici și Mijlocii
ONU Organizația Națiunilor Unite
PARE Programul de atragere a remitențelor

în economie
PNAET Programul Național de Abilitare Economică

a Tinerilor
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
RM Republica Moldova
SND Strategia Națională de Dezvoltare
TIC Tehnologia informației și comunicațiilor
UE Uniunea Europeană
UN Women Entitatea Națiunilor Unite pentru

Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor
INTRODUCERE
A ntreprenoriatul este asociat cu creșterea
și dezvoltarea economică, îmbunătățirea
condițiilor de trai, generarea de noi locuri de
zează grupuri specifice de populație, cum ar fi
femeile și tinerii, susținerea și implicarea aces-
tora în educația antreprenorială, în inițierea și
muncă, progres tehnologic, reprezentând de dezvoltarea afacerilor.
fapt, una din cauzele de bază ale prosperită-
Antreprenoriatul feminin reprezintă o priori-
ții într-o societate. Însă, atât la nivel național,
tate națională. În Strategia Națională de Dez-
cât și internațional este recunoscut faptul că
voltare a țării „Moldova 2030”3 autoritățile
femeile sunt mai puțin prezente în activitatea
încurajează și susțin participarea femeilor la
de antreprenoriat decât bărbații. Femeile se
viața economică și la activități independente
confruntă cu mai multe dificultăți în accesul
prin măsuri de consolidare a capacităților și a
la finanțare, formare, precum și în menținerea
cunoștințelor în domeniul inițierii și dezvoltării
unui echilibru între viața profesională și cea
afacerilor, furnizare a serviciilor de mentorat,
personală. Egalitatea între femei şi bărbați
oferire de granturi și creștere a accesului la
devine un drept fundamental şi o condiție
serviciile de creditare. Din 2016, în Strategia
necesară pentru promovarea unei creșteri
de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici
economice echitabile și incluzive.
și mijlocii pentru perioada 2012-2020 a fost
Din cauza decalajului mare între femei și băr- introdusă o prioritate separată privind dezvol-
bați, în toate țările din regiune problema dife- tarea antreprenoriatului feminin și un set întreg
rențelor de gen în domeniul antreprenoriatului de acțiuni pentru susținerea acestuia4. Tot în
a primit o atenție sporită în rândul factorilor același an, Guvernul a aprobat Programul-pi-
de decizie. În cadrul Platformei de acțiuni de la lot „Femei în afaceri”5, cu scopul de a promova
Beijing și în Convenției privind eliminarea tutu- spiritul antreprenorial în rândul femeilor și a
ror formelor de discriminare faţă de femei (CE- asigura creșterea veniturilor acestora din surse
DAW), țările, inclusiv Republica Moldova, s-au durabile, precum și pentru a diminua inegalită-
angajat să promoveze accesul egal și participa- țile economice în rândul femeilor și bărbaților.
rea echitabilă a femeilor la oportunități econo-
Legislația națională și cadrul strategic în dome-
mice și antreprenoriat. În Agenda Globală până
niul egalității de gen6 prevede accesul egal la
în 2030, egalitatea de gen este fundamentală
activitatea de antreprenoriat, susține dezvolta-
pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare
rea antreprenoriatului și inițiativele de afaceri
durabilă. Țările vor putea atinge o dezvoltare
ale femeilor. În concordanță cu obiectivele și
sustenabilă doar dacă beneficiile acesteia vor fi
prioritățile naționale, comunitatea parteneri-
distribuite în mod egal atât pentru femei, cât și
lor de dezvoltare (Uniunea Europeană, Banca
pentru bărbați.
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare,
Acordul de Asociere între Republica Moldo- Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite,
va şi Uniunea Europeană (RM-UE)1 prevede Guvernul Suediei) a susținut, în ultima perioa-
asigurarea oportunităților egale cu scopul de dă de timp, programe și inițiative care promo-
a consolida egalitatea de genuri şi a asigura vează implicarea femeilor în afaceri.
egalitatea de șanse între bărbați şi femei, pre-
3 Proiectul legii pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare
cum şi a combate discriminarea de orice tip, iar „Moldova 2030”a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1083
Planul de acțiuni 2017-2019 pentru punerea (http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang
în aplicare a Acordului de Asociere RM-UE2 vi- =1&id=377985) și prin decizia Parlamentului din 14.12.18. Legea
încă nu a fost promulgată de Președinte.
4 Prioritatea 7 din Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor
1 Legea nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 de dezvoltare a sectorului
Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (Hotărârea
şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale Guvernului nr. 709 din 03.06.2016)
acestora, pe de altă parte
5 Hotărârea Guvernului nr. 1064 din 16 septembrie 2016 cu privire la
2 Hotărârea Guvernului nr.1472 din 30 decembrie 2016 cu privire aprobarea Programul-pilot „Femei în afaceri”
la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea
6 Legea privind asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați nr.
Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în
5 din 09.02.2006, Strategia națională privind asigurarea egalității între
perioada 2017–2019
femei și bărbați 2017-2021 nr. 259 din 28.04.2017
16 RAPORT ANALITIC
În contextul politicilor implementate și promo rea datelor pentru un eșantion format din circa
vate de Guvern, a angajamentelor Republicii 9000 întreprinderi. Cercetarea efectuată per-
Moldova față de comunitatea internațională mite generarea de date reprezentative la nivel
în domeniul egalității de șanse între femei și național, care vor fi utilizate în prezentul studiu
bărbați atât pentru Guvern, cât și pentru par- pentru a identifica problemele, limitările, pre-
tenerii de dezvoltare și societatea civilă este cum și oportunitățile femeilor și bărbaților în
foarte important să cunoască situația actuală activitatea de antreprenoriat.
în domeniul antreprenoriatului. Date statistice
fiabile despre participarea femeilor și bărbaților Scopul acestui studiu este de a elabora o lu-
în activitatea de antreprenoriat sunt necesare crare analitică cuprinzătoare, bazată pe date
pentru aprecierea rezultatelor politicilor imple- tematice, privind participarea, rolul și perfor-
mentate până la acest moment, evaluarea im- manța femeilor și bărbaților în activitatea an-
plementării Strategiei Naționale de Dezvoltare treprenorială.
„Moldova 2030”, elaborarea unui nou cadru de Studiul prezintă o analiză multiaspectuală a an-
politici bazate pe dovezi în domeniul antrepre- treprenoriatului feminin din Republica Moldo-
noriatului, care, în cazul majorității documen- va. Acesta abordează prin prisma dimensiunii
telor de planificare strategică, expiră în 2020. de gen caracteristicile socio-demografice ale
Disponibilitatea datelor privind activitatea de antreprenorilor, etapele de inițiere și de des-
antreprenoriat prin prisma egalității de gen fășurare a afacerii, accesul la finanțe și propri-
este destul de limitată. Ultimul studiu la nivel etăți, performanțele economice, activitatea de
național în domeniul antreprenoriatului femi- inovare și de utilizare a tehnologiilor informați-
nin a fost elaborat în 2009 – publicația „Con- onale în cadrul întreprinderilor. De asemenea,
dițiile de creare şi dezvoltare a întreprinderilor: sunt furnizate informații despre personalul an-
analizat prin prisma de gen”7. De atunci, în ulti- gajat în companii, prezența femeilor, producti-
mii ani, au existat câteva încercări de colectare vitatea muncii și nivelul de remunerare. Studiul
a datelor cantitative și/sau calitative, ca alter- evaluează percepția antreprenorilor cu privire
nativă la studiul din 2009. În 2013 și apoi în la mediul de afaceri din Moldova, obiectivele
2016, Banca Mondială a inițiat o anchetă pri- de viitor, precum și principalele obstacole în
vind activitatea de antreprenoriat în Republica calea afacerilor. Analiza a urmărit scopul să
Moldova prin prisma egalității de gen, pe un identifice barierele în calea antreprenoriatului
eșantion destul de modest de 360 și, respectiv, feminin în funcție de activitatea economică,
300 de întreprinderi. Din cauza eșantionului dimensiunea întreprinderii și caracteristicile
îngust de unități cercetate acest exercițiu a antreprenorilor.
fost însoțit de anumite limitări metodologice și Analiza se bazează pe rezultatele cercetării
de interpretare. privind dezvoltarea mediului de afaceri realiza-
Pentru a acoperi necesitățile de date statisti- tă de către BNS în anul 2018. Totodată, este
ce, Proiectul comun al ONU privind consolida- oferită o analiză comparativă cu situația anu-
rea Sistemului Statistic Național al Republicii lui 2009, când BNS a elaborat primul studiu
Moldova, implementat de Biroul Național de la nivel național în domeniul antreprenoriatului
Statistică (BNS), în parteneriat cu UN Women, feminin.
în perioada anilor 2016-2018, a oferit spri-
jin pentru elaborarea setului de instrumente
statistice (metodologie, cadru de eșantionare,
chestionar și instrucțiuni pentru colectarea
datelor) pentru cel de-al doilea studiu statis-
tic privind participarea femeilor și bărbaților în
activitatea de antreprenoriat și pentru colecta-
7 https://statistica.gov.md, Produse și servicii, Publicații, Cercetare

statistică „Condiţiile de creare şi dezvoltare a întreprinderilor:
analiză prin prisma de gen“, 2009
METODOLOGIA STUDIULUI
P rezentul studiu a fost elaborat în baza da-
telor Cercetării statistice privind dezvoltarea
mediului de afaceri din perspectiva participării
Au fost excluse din cercetare întreprinderile cu
proprietatea publică, organizațiile necomercia-
le (instituții bugetare, organizații necomerciale,
femeilor și bărbaților în activitatea de antre- organizații non-guvernamentale, partide politi-
prenoriat, realizată de BNS în perioada 5-25 ce, culte religioase etc.), filialele întreprinderilor
septembrie, 2018. Cercetarea a avut drept rezidente, filialele/reprezentanțele întreprinde-
scop de a acoperi necesitățile de date statis- rilor nerezidente străine, întreprinderile de stat
tice actualizate privind antreprenoriatul prin și municipale, cooperativele și întreprinderile
prisma egalității de gen, ținând cont de faptul cooperatiste, societăţile pe acţiuni.
că ultima cercetare de acest gen a fost efec-
tuată în anul 20098. Obiectivul urmărit de co- Cercetarea statistică a fost efectuată pe un
lectarea datelor statistice în cadrul cercetării a eșantion format din 8958 întreprinderi, de pe
fost de a identifica particularităţile antrepreno- teritoriul Republicii Moldova, fără partea stân-
riatului feminin și ale celui masculin, de a în- gă a Nistrului și mun. Bender, înregistrându-se
țelege dependența performanței afacerilor de o rată de răspuns de circa 82%. Datele sunt
caracteristicile socio-demografice ale antre- reprezentative la nivel național, având o marjă
prenorilor care le desfășoară, deosebirile între de eroare de 1% și un interval de încredere de
motivațiile femeilor antreprenoare și ale bărba- 95%.
ților antreprenori pentru crearea și dezvoltarea Baza de sondaj a inclus 44 310 întreprinderi.
afacerilor, alegerile acestora privind sursele de În scopul efectuării unei cercetări calitative,
finanțare a ideilor de afaceri, problemele cu aceasta a fost formată din trei surse: (i) Regis-
care se confruntă. Cercetarea, de asemenea, trul întrprinderilor, deținut de către BNS; (ii)
furnizează informații cu privre la motivele care datele Inspectoratului Fiscal de Stat referitor la
descurajează antreprenorii femei sau bărbați, TVA, Venituri și Profit; (iii) datele Camerei Înre-
abordarea pe care o au în privința remunerării gistrării de Stat.
salariaților și formării profesionale a acestora,
planurile privind activitatea de afaceri în viitor. La formarea eşantionului au fost luate în consi-
derare următoarele criterii:
Unitatea de observare în Cercetării statisti-
ce privind dezvoltarea mediului de afaceri (în 1. Dimensiunea întreprinderii – după criteriul
continuare cercetarea) a fost întreprinderea. numărului de angajaţi:
Întreprinderea este definită ca fiind cea mai mică
a. Micro (0 – 9 angajați)
unitate legal constituită, care dispune de auto-
nomie decizională şi este organizată ca să desfă- b. Mici (10 – 49 angajați)
şoare, în unul sau mai multe locuri, una sau mai c. Medii (50 – 249 angajați)
multe activităţi pentru producerea de bunuri şi
d. Mari (250 angajați și peste).
servicii.
2. Principalul gen de activitate (conform CAEM
Obiectul cercetării îl constituie următoarele
– Clasificatorul Activităţilor Economice din
categorii de întreprinderi: întreprinderile active
Moldova):
(cu cifra de afaceri mai mare decât zero) și care
au ca scop obținerea de profit care prezintă ra- a. Agricultura (secțiunea A „Agricultură, silvi-
poarte financiare (contabile), întreprinderile noi cultură și pescuit”)
create, întreprinderile individuale, societățile b. Industria (secțiunile B „Industria extractivă”,
cu răspundere limitată, toate întreprinderile C „Industria prelucrătoare”, D ”Producţia și
active care desfășoară activități economice, furnizarea de energie electrică și termică,
cu excepția celor din domeniul administrației gaze, apă caldă și aer condiţionat” și E „Dis-
publice și activităților culturale și de agrement. tribuţia apei; salubritate, gestionarea deşe-
urilor, activităţi de decontaminare”)
statistică „Condiţiile de creare şi dezvoltare a întreprinderilor: analiză c. Construcțiile (secțiunea F „Construcţii”)
prin prisma de gen“, 2009
18 RAPORT ANALITIC
d. Comerț cu ridicata (diviziunile 45 „Comerţ comparativ cu anul 2009. Totuși, există unele
cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi diferențe în ce privește componența și structu-
repararea autovehiculelor şi a motociclete- ra eșantioanelor cercetate în aceste perioade,
lor” și 46 „Comerţ cu ridicata, cu excepţia din care cauză nu există o comparabilitate ab-
comerţului cu autovehicule şi motociclete”) solută între date.
e. Comerț cu amănuntul (diviziunea 47 „Co- Sursa principală de informaţie pentru prezentul
merţ cu amănuntul, cu excepţia autovehi- Studiu a constituit-o rezultatele Cercetării sta-
culelor şi motocicletelor”) tistice privind dezvoltarea mediului de afaceri.
f. Transport și depozitare (secțiunea H „Trans- Totodată, au fost utilizate și date din alte sur-
port și depozitare”) se oficiale, cum sunt „Raportul privind situați-
g. Hoteluri și restaurante (secțiunea I „Hoteluri ile financiare ale întreprinderilor”10, cercetarea
și restaurante”) statistică „Câștigurile salariale şi costul forței
de muncă”11. Acestea au fost utilizate pentru
h. Informații și comunicații (secțiunea J „Infor- a analiza indicatorii economico-financiari ai în-
mații și comunicații”) treprinderilor analizate: veniturile din vânzări,
i. Alte servicii. profitabilitatea, productivitatea muncii și nive-
lul remunerării.
3. Genul conducătorilor și fondatorilor:
a. Unități care au femei în calitate de condu- Suplimentar, la pregătirea raportului au fost
cător sau fondator utilizate şi alte date statistice disponibile în
banca de date online a BNS, materialele și re-
b. Unități care nu au femei nici în calitate de zultatele proiectelor şi publicaţiilor referitoare
conducător, nici de fondator. la analiza problemelor legate de gen în sfera
În vederea realizării cercetării a fost elaborat antreprenoriatului din Republica Moldova.
un chestionar, care a fost aplicat pentru toa- La descrierea rezultatelor cercetării, în diagra-
te întreprinderile selecate în eșantion. În me/tabele, sunt posibile unele diferenţe nee-
calitate de respondenţi la sondaj au participat senţiale între „Total” şi suma cifrelor compo-
antreprenorii, la care se referă proprietarii,
nente, aceasta explicându-se prin rotungirea
coproprietarii, conducătorii/managerii de vârf
datelor.
ai întreprinderii atât angajaţi, cât şi proprietari
ai businessului. Chestionarul a cuprins între
bări privitor la: particularitățile socio-demo
grafice ale respondentului, condițiile de creare
a întreprinderii, activitatea întreprinderii,
dezvoltarea întreprinderii, instruirea în cadrul
întreprinderii, opinii privind antreprenoriatul.
La elaborarea chestionarului din 2018 s-a ținut

cont de conținutul și structura cercetării statis-
tice din 2009 „Condițiile de creare şi dezvol-
tare a întreprinderilor: analizat prin prisma de
gen”9, cu scopul de a asigura comparabilitatea
între datele ambelor cercetări pe un anumit set
de indicatori și a le prezenta în acest Studiu cu
analiză corespunzătoare în dinamică. Perioada
de referință pentru datele colectate în baza
chestionarului din 2018 se referă la anul 2017.
De aceea, analiza în dinamică realizată în ca-
drul prezentului Studiu se referă la anul 2017
10 https://statistica.gov.md, Formulare și clasificări, Situații financiare
statistică “Condiţiile de creare şi dezvoltare a întreprinderilor: analiză 11 https://statistica.gov.md, Formulare și clasificări, Formulare statistice
prin prisma de gen“, 2009
SUMAR EXECUTIV
Antreprenoriatul feminin ce dețin diplomă de studii superioare la nivel
în Republica Moldova național este mai mare (cu 22,5 p.p.), în acti-
vitățile de antreprenoriat prezența acestora
Antreprenoriatul feminin în Republica Moldo- este sub nivelul înregistrat de bărbați (cu 0,5
va este în extindere. În 2017, circa 33,9% din p.p. mai puțin). Spiritul antreprenorial redus,
întreprinderi erau deținute sau gestionate de stereotipurile și lipsa unor modele feminine în
femei, cotă ce este cu 6,4 p.p. mai mare decât afaceri demobilizează femeile să urmeze calea
cea înregistrată în 2009. În pofida acestui fapt, antreprenorială. Acest tablou indică existența
femeile continuă să reprezinte o minoritate în unui potențial educațional feminin, care, în caz
cadrul comunității de afaceri și un potențial de valorificare și completare cu abilități antre-
de creștere foarte puțin utilizat, în condițiile în prenoriale și cunoștințe în domeniul inițierii
care acestea constituie peste jumătate din to- unei afaceri, ar putea rezulta în inegalități de
talul populației rezidente a țării. gen mai mici.
Femeile rareori dețin afaceri de dimensiuni Femeilor de afaceri le este dificil să combine
mijlocii și mari (circa 1,3%). Obstacole cum ar viața de familie cu cea profesională. Compara-
fi nivelul scăzut de capital inițial și finanțare tiv cu bărbații antreprenori, ponderea femeilor
bancară, lipsa de timp determină femeile să în- antreprenoare căsătorite este cu 10,2 p.p. mai
ceapă afaceri în medie de 2 ori mai mici. Acest mică, a celor divorțate – de 2 ori mai mare, iar
fapt le dezavantajează și le plasează în condi- a celor cu copii mai mici de vârsta de 7 ani -
ții inegale de activitate, ceea ce se transpune cu 7,9 p.p. mai mică. Totodată, pe cât nivelul
într-un nivel mai jos al profitabilității (cu circa de sofisticare a întreprinderii crește cu atât mai
60%) și al productivității (cu circa 18%). Toto- mult crește ponderea femeilor necăsătorite și
dată, ramurile preferate de femei sunt comer- divorțate.
țul cu amănuntul și serviciile, care de multe ori
sunt percepute ca fiind mai puțin importante Insuficiența serviciilor de educație timpurie
pentru dezvoltare și creștere economică decât, constrâng și mai mult posibilitățile femeilor de
de exemplu, sectorul TIC sau industria. a se implica în afaceri. Peste jumătate din an-
treprenorii care au copii cu vârsta mai mică de
Implicarea tinerilor în activitățile de antrepre 7 ani apelează la instituțiile de educație timpu-
noriat rămâne a fi redusă și în scădere. Îmbătrâ rie. Femeile, mai frecvent decât bărbații, ape-
nirea populației și emigrarea tinerilor din țară lează la serviciile instituțiilor respective (cu 1,4
au determinat diminuarea, în perioada 2009- p.p. mai mult) și la serviciile bonelor (cu 2,5 p.p.
2017, a ratelor de participare a tinerilor12 la mai mult), iar uneori sunt nevoite să lase copiii
activitățile de antreprenoriat până la 14,4% (cu singuri fără supraveghere pe durata orelor de
8,3 p.p. mai puțin). Prezența redusă a tineri- muncă.
lor în activitățile de antreprenoriat, determină
îmbătrânirea unor sectoare importante pentru INIȚIEREA AFACERII
economia națională. În sectorul agricol și cel
industrial, 30% și, respectiv, 40% din afaceri Până la începutul activității de antreprenoriat,
sunt deținute de antreprenori cu vârsta mai majoritatea întreprinzătorilor (70,1%) au acti-
mare de 55 ani. Participarea femeilor tinere la vat în calitate de persoane angajate. Experien-
activitățile de antreprenoriat este și mai joasă ță anterioară de antreprenor au deținut relativ
(circa 14,1%). Din cauza insuficienței mijloace- puțini întreprinzători (circa 15%). Totodată, an-
lor financiare femeile tinere deschid preponde- treprenoriatul a contribuit la integrarea în soci-
rent afaceri micro (92%), care sunt expuse, în etate și economie a șomerilor, casnicelor, stu-
general, unor vulnerabilități sporite. denților și migranților, cota cărora în structura
antreprenorilor reprezintă circa 14%.
Circa 7 din 10 antreprenori din țară dețin studii
superioare universitare. Deși numărul femeilor În lipsa unui capital inițial suficient, femeile
mult mai frecvent decât bărbații inițiază mi-
12 Tineri – persoane cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani inclusiv.
20 RAPORT ANALITIC
cro-afaceri de 0-1 salariați. În rândul șomerelor (89% versus 87%) și în proporție mai mică prin
și casnicelor, mai mult de jumătate din afacerile vânzare/privatizare (8% versus 9%) sau reorga-
femeilor au fost constituție din 0-1 salariați. În nizare (3% versus 4%). Acest fapt semnifică că
schimb, atunci când femeile dispun de capital femeile intră în antreprenoriat cu afaceri mai
propriu inițial, acestea sunt predispuse să des- mici, deoarece afacerile dobândite prin vânza-
chidă afaceri mai mari decât bărbații. Femeile re/privatizare sau reorganizare sunt prepon-
reîntoarse de peste hotare, dispunând de veni- derent afaceri mijlocii și mari, iar cele fondate
turile din remitențe, au lansat în proporție mai – afaceri micro și mici, astfel, creându-se dife-
mare afaceri formate din 2-9 salariați. Totuși, rențe și dezavantaje competitive între partici-
afacerile lansate de persoanele reîntoarse de panții de pe piață.
peste hotare nu sunt foarte numeroase la ni-
vel național (doar circa 3%), iar participarea la Cu toate acestea, probabilitatea că femeile vor
antreprenoriat a femeilor revenite din migrație crea întreprinderi mijlocii și mari este mai mare.
este mai joasă decât a bărbaților (2% versus Femeile întrec bărbații în ceea ce privește cota
3,5%). întreprinderilor mijlocii și mari obținute prin fon-
dare (70% versus 68%). Deși încep activitatea
Spiritul de inițiativă și cel antreprenorial pare de antreprenoriat de la afaceri mai mici, femeile
să nu fie atât de dezvoltat în rândul femeilor. ajung să crească întreprinderile mai rapid și să
Lipsa încrederii în sine, a abilităților și a compe- creeze mai multe locuri de muncă.
tențelor necesare pentru inițierea unei afaceri,
stereotipurile prezente în societate determină Sursele de finanțare a ideilor
femeile să lanseze mai rar afaceri din proprie de afaceri
inițiativă (cu 12,1 p.p. mai puțin decât bărba-
ții) și mai des să apeleze la suportul membrilor Resursele proprii reprezintă principala sursă de
familiilor sale (cu 11,8 p.p. mai mult). Dome- finanțare a capitalului inițial (pentru circa 68%
niile în care femeile mai ușor se lansează sunt din întreprinderi). În situațiile când acestea
comerțul cu amănuntul, serviciile hoteliere și sunt insuficiente, antreprenorii recurg cel mai
restaurantele, alte servicii, însă au nevoie de frecvent la împrumuturile de la rude sau prie-
suport atunci când deschid afaceri în dome- teni (circa 19%) sau la împrumuturile bancare
niul agricol, construcțiilor, TIC, transporturilor (circa 10%). Insuficiența mai mare de resurse
și depozitării. financiare, determină femeile relativ mai frec-
vent decât bărbații să recurgă la împrumuturi-
Motivația este un factor important de reușită le de la rude și prieteni și la creditele bancare
în afaceri. Femeile motivate de dorința de a se pentru deschiderea afacerilor.
autoafirma sau de a-și realiza un vis au reușit
să atingă rezultate remarcabile în calitate de Creditarea capitalului inițial al afacerilor a cres-
antreprenoare: au înființat circa 1/3 din totalul cut. Cota afacerilor deschise cu suportul cre-
afacerilor mari cu peste 250 salariați, precum și ditelor bancare s-a majorat în perioada 2009-
circa 1/4 din afacerile constituite din 10-49 sa- 2017 aproape de 2 ori. Însă afacerile mici au
lariați. De asemenea, antreprenorii atât femei, acces mai limitat la aceste resurse. Probabilita-
cât și bărbați, motivați de rațiuni mai comple- tea că micro-afacerile vor obține credite pen-
xe, cum ar fi umplerea unui gol pe piață cu un tru finanțarea capitalului inițial este aproape de
produs sau serviciu nou, au reușit să deschidă 2 ori mai mică decât în cazul afacerilor mari.
ponderi însemnate de întreprinderi mijlocii și Se înregistrează o tendință de creștere a aface-
mari (circa ¼ din aceste afaceri). Au fost dez- rilor lansate din remitențe (cu 1,2 p.p. față de
voltate și create locuri noi de muncă în sec- 2009). Totuși, pentru economie acestea rămân
toare importante ale economiei naționale cum a fi resurse nevalorificate pe deplin. Doar cir-
sunt TIC, industrie, hoteluri și restaurante etc. ca 5% din totalul afacerilor au fost lansate din
Chiar de la etapa de dobândire a afacerii, fe- remitențe, iar afacerile femeilor au fost finan-
meile sunt mai dezavantajate decât bărba- țate din aceste resurse și mai puțin (circa 4%).
ții. Întreprinderile femeilor antreprenoare în Atragerea capitalului din remitențe în afaceri
proporție mai mare au fost create prin fondare trebuie stimulată în continuare.
Investițiile străine rămân a fi resurse foarte mai bune. În întreprinderile mari diferențe de
valoroase pentru economia națională. Acestea gen în ce privește venitul din vânzări și produc-
au contribuit la creșterea locurilor de muncă în tivitatea muncii nu se evidențiază. Totodată, în
economie, fiind lansate preponderent afaceri două ramuri ale economiei (hoteluri și restau-
mijlocii și mari (circa 12% și, respectiv, 29% rante și agricultură) întreprinderile deținute de
din total). Totuși, numărul afacerilor lansate din femei au ajuns sau au depășit veniturile din
aceste surse este mic (doar 5,3% din întreprin- vânzări și profitul înregistrat de întreprinderile
deri) și în descreștere (cu 2 p.p. mai puțin). Sec- deținute de bărbați, iar în comerțul cu ridicata,
torul TIC este ramura care atrage cel mai mult industrie și agricultură întreprinderile deținute
investițiile străine. În acest sector au fost des- de femei au înregistrat valori mai mari ale pro-
chise cele mai multe afaceri din aceste surse, ductivității muncii.
inclusiv ponderi semnificative de întreprinderi
mijlocii și mari. Activitatea de export
Granturile au reprezentat o sursă complemen- Cota întreprinderilor exportatoare din econo-
tară de finanțare a capitalului inițial, pentru mia națională este nesemnificativă și în scă-
doar circa 1% din afaceri. Aceste resurse par dere (circa 7,5%, cu 5,2 p.p. mai puține față
să contribuie la adâncirea decalajelor de gen de 2009). Chiar și în ramurile productive, im-
în antreprenoriat, deoarece sunt acordate în portante pentru economia națională, cum ar
proporție mai mare întreprinderilor deținute fi agricultura și industria, ponderea întreprin-
de bărbați (cu 0,2 p.p. mai mult). Întreprinderile derilor care și-au extins producția peste ho-
micro și mici și întreprinderile din sectorul agri- tare este foarte mică (9% și, respectiv, 14%).
col sunt cele care beneficiază cel mai des de Cele mai exportatoare ramuri s-au dovedit a fi
granturi din partea statului sau a partenerilor transportul și depozitarea (29%) și tehnologia
de dezvoltare la etapa de constituire. informației (24%).
Participarea întreprinderilor deținute de fe-

ACTIVITATEA DE ANTREPRENORIAT mei la activitatea de export este mai restrânsă
(5,7% versus 8,5%). Situația dată este creată
Situația economică și financiară
anume de întreprinderile micro și mici, care
Companiile deținute de femei înregistrează sunt foarte numeroase în rândul femeilor an-
profituri de circa 2,6 ori mai mici, venituri din treprenoare și care sunt constrânse de ca-
vânzări de aproape 2 ori mai mici și un nivel al pacitățile limitate financiare și economice. În
productivității muncii – cu 17,5% mai mic com- schimb, întreprinderile mijlocii și mari deținute
parativ cu cel deținut de bărbați. Diferențele de femei participă mai activ la activitatea de
cele mai mari se atestă în rândul întreprinde- export: circa 39% din întreprinderile mijlocii (cu
rilor micro și mici deținute de femei (de circa 5 p.p. mai mult) și circa 63% din întreprinderile
60% și, respectiv, 20%). Nivelul scăzut de capi- mari (cu 20 p.p. mai mult).
tal inițial, finanțarea bancară insuficientă, lipsa
de timp, diferențele în modalitățile de dobân- Sursele de finanțare a activității
dire a întreprinderilor determină femeile să în- afacerilor
ceapă afaceri de 2 ori mai mici decât bărbații,
poziționându-le în condiții inegale de activita- Mijloacele financiare proprii ale întreprinderii
te. Aceste obstacole creează dezavantaje com- reprezintă sursa principală de finanțare a ac-
petitive pentru companiile deținute de femei tivității antreprenoriale pentru circa 74% din
și se traduc în rezultate economico-financiare întreprinderi. Însă aceste resurse sunt, de cele
mai scăzute. mai multe ori, limitate și insuficiente pentru
finanțarea necesităților întreprinderilor. Con-
În același timp, în condiții egale de activitate, di- strângeri financiare mai mari sunt resimțite de
ferențele între întreprinderile deținute de femei întreprinderile micro și mici, care dispun de mai
și bărbați aproape că dispar, iar în unele situații puține resurse proprii și au acces mai limitat la
femeile antreprenoare demonstrează rezultate alte surse de finanțare.
22 RAPORT ANALITIC
Creditele bancare reprezintă sursa principală Totuși, obținerea unui împrumut bancar depin-
de finanțare utilizată de fiecare a 10-a între- de direct de situația financiară a întreprinderii
prindere. Totuși, întreprinderile deținute de fe- și disponibilitatea activelor în cadrul întreprin-
mei, în special cele micro și mici, le utilizează derilor. Afacerile femeilor antreprenoare dețin
mai rar (o pondere cu 2,6 p.p. mai mică). Ac- mai puține active. Cota celor care au oferit în
cesul la creditele bancare al femeilor antrepre- calitate de garanții activele întreprinderii este
noare la etapa desfășurării afacerii pare să fie mai mică (36% comparativ cu 45%), iar a celor
îngrădit de creditele contractate de acestea la care au oferit bunurile personale – mai mare
etapa inițierii afacerii. În aceste condiții, feme- (35% comparativ cu 29%). Din această cauză,
ile antreprenoare mai des decât bărbații inves- acestea mai frecvent se confruntă cu problema
tesc în afaceri resursele și economiile proprii (o lipsei gajului (cu 1,5 p.p. mai mult) și a valo-
pondere cu circa 1 p.p. mai mare). rii insuficiente a garanției (de 2 ori mai mult).
Obținerea unui credit de către întreprinderile
Granturile, finanțările externe și suportul fi- de dimensiuni mici este și mai problematică.
nanciar din partea statului rareori reprezintă Aproape jumătate (46%) din întreprinderile de-
surse principale de finanțare a activității afa- ținute de femei, formate din 2-9 salariați, ce au
cerilor (0,2% - 0,3% din afaceri), acestea fiind contractat un credit, au oferit bunurile perso-
orientate preponderent spre finanțarea capi- nale drept garanție.
talului inițial. De acest suport beneficiază mai
mult bărbații antreprenori, întreprinderile mici Pe lângă cerințele de garanție înalte, ratele
și mijlocii, cele din domeniul informațiilor și co- dobânzilor mari, procedurile de aplicare prea
municațiilor, agriculturii și industriei. complicate, mărimea împrumutului și/sau pe-
rioada de scadență nesatisfăcătoare reprezintă
Accesul la credite alte cauze invocate de antreprenori care îngră-
desc accesul la finanțe.
Majoritatea întreprinderilor din țară (78%) au
contractate credite sau împrumuturi de la bănci Lipsa actelor necesare la dosar reprezintă un
sau alte instituții financiare. Cu acces mai limi- alt motiv de refuz a finanțării. Această proble-
tat la credite se confruntă întreprinderile micro mă este cea mai accentuată pentru micro-în-
și mici. Diferențele de finanțare dintre entită- treprinderile formate din 0-1 salariați, deținu-
țile mici și mari ajung la 24 p.p., iar rata de re- te de femei, în rândul cărora cota celor ce se
fuz a creditelor în rândul micro-întreprinderilor confruntă cu această dificultate ajunge la 34%
este cea mai mare (ajunge la 23%). În aceste (comparativ cu 5,3% - media națională). Pro-
condiții, necesarul de finanțare în rândul IMM blema respectivă este creată de nivelul scăzut
rămâne cel mai înalt. Dacă nu ar exista bari- de educație financiară a micilor întreprinzători,
erele legate de costuri și proceduri, cota mi- care nu întotdeauna pot furniza instituțiilor
cro-întreprinderilor care ar contracta un credit financiare informațiile solicitate la nivelul de
ar crește cu circa 45%, iar cota întreprinderilor detaliere necesar și argumenta în mod adecvat
mici și mijlocii – cu circa 40%. solicitarea lor.
Întreprinderile deținute de femei resimt o insu- Creditarea pe termen lung a sectorului privat
ficiență mai mare de resurse financiare. Acestea este destul de restrânsă – doar circa 7% din to-
au contractate credite în proporție mai mare talul creditelor. Disponibilitatea limitată a cre-
decât întreprinderile deținute de bărbați (79%, ditelor pe termen lung constrânge finanţarea
cu circa 2 p.p. mai mult), iar aproape jumătate investițiilor de capital și dezvoltarea durabilă a
(circa 45%) dintre cele care nu au contractate întreprinderilor. În special sunt afectate între-
credite ar avea nevoie de aceste împrumuturi. prinderile mici. Aproape 70% din totalul cre-
Totodată, cererile de creditare ale femeilor an- ditelor pe termen lung acordate mediului de
treprenoare sunt acceptate într-o proporție afaceri sunt orientate spre întreprinderile cu
mai mare spre finanțare (81,2% comparativ un număr de salariați mai mic de 10 persoane.
cu 80,3%) și rata de refuz a finanțării este mai
mică (16,2% comparativ cu 18,1%).
Proprietățile întreprinderilor nivelul scăzut de integrare a TIC în activitate. În

întreprinderile mici sunt foarte puțin integrate
Majoritatea agenților economici nu dețin în tehnologiile în activitățile de marketing (în
proprietate bunuri imobiliare, iar pentru des- proporție de 7%) și în procesele de producție
fășurarea activității de antreprenoriat aceș- (circa 4%). Cele mai multe întreprinderi care nu
tia, cel mai frecvent, închiriază clădiri (61%) utilizează TIC în activitatea de antreprenoriat
sau arendează terenuri (48%). Întreprinderile se regăsesc în ramura comerțului cu amănuntul
micro și mici dețin mai puține proprietăți și în sectorul serviciilor hoteliere și alimentație
decât întreprinderile mijlocii și mari, din care publică. Lidere în utilizarea TIC în activitate
cauză cota întreprinderilor ce-și desfășoară sunt întreprinderile din sectorul construcții-
activitatea în clădiri închiriate sau pe terenuri lor, informațiilor și comunicațiilor și industriei,
arendate este mai mare (clădiri/terenuri: unde peste 90% din totalul companiilor utili-
64%/53% - micro întreprinderile comparativ zează aceste facilități.
cu 18%/17% - întreprinderile mari). Costurile
de chirie și arendă pun presiuni financiare și Întreprinderile deținute de femei utilizează
mai mari asupra acestor întreprinderi, care cel mai puțin facilitățile TIC (85% versus 90%).
mai adesea se confruntă cu probleme financi- Această situație se datorează nivelului scăzut
are. Totodată, lipsa proprietăților reprezintă un de utilizare a TIC în întreprinderile femeilor
factor care îngrădește accesul acestor entități formate din 0-1 salariați, în special cele ce ac-
la credite, fiind înregistrată o corelație directă tivează în sectorul comerțului cu amănuntul. În
între prezența/absența proprietății și prezența/ întreprinderile deținute de femei mai mari de 2
absența împrumuturilor. Sectoarele economice salariați se utilizează mai intens facilitățile TIC.
în care întreprinderile dețin mai puține propri- Prezența redusă a tehnologiilor informaționale
etăți și, de obicei, închiriază clădirile sunt infor- în activitatea întreprinderilor mici deținute de
mațiile și comunicațiile (84% din întreprinderi), femei reduce inevitabil din eficiența acestora
comerțul cu ridicata (69%), transportul și de- și creează decalaje competitive pe piață, care
pozitarea (68%), serviciile (67%). în final rezultă în indicatori de performanță
economică mai scăzuți. Factorii economici și
În același timp, se constată că nu există mari di- cei educaționali marginalizează accesul micilor
ferențe între tipurile de proprietăți deținute de întreprinzători la tehnologie, iar promovarea al-
întreprinderile antreprenorilor de sex masculin fabetizării în utilizarea TIC ar trebui susținută.
și ale celor de sex feminin (mai mici de 1 p.p.).
La nivel național, integrarea inovațiilor în ac-
Utilizarea tehnologiei informației tivitatea întreprinderilor este redusă (doar
circa 19% din întreprinderi). Totodată, în
și inovațiilor întreprinderile mici activitatea inovațională este
Utilizarea TIC în activitatea de antrepreno- mult mai restrânsă decât în întreprinderile mari
riat contribuie la creșterea productivității și (17% micro-întreprinderile, 29% întreprinderile
competitivității companiilor și a șanselor de mici, 61% întreprinderile mari), fapt ce reduce
reușită a acestora. Cea mai mare parte din implicit din eficiența acestora. Sunt identifi-
întreprinderile din țară (circa 88%) utilizează în cate și anumite diferențe de gen: în întreprin-
activitate tehnologiile informaționale. TIC sunt derile deținute de bărbați mai frecvent este
pe larg utilizate pentru administrarea afacerilor întâlnită introducerea produselor și serviciilor
(circa 81% din întreprinderi) și pentru scopuri noi (19,7% comparativ cu 18,3%), iar în între-
de comunicare (circa 47%), însă mai puțin pen- prinderile deținute de femei - modificările de
tru scopuri mai sofisticate, cum ar fi efectuarea produse și servicii existente (4,4% versus 5%),
marketingului online (11%) și introducerea lini- metode care sunt, de obicei, mai puțin cos-
ilor computerizate de producție (8%). tisitoare. Introducerea soluțiilor inovative în
activitatea companiilor este direct legată de
Productivitatea și competitivitatea redusă a în- posibilitățile financiare ale acestora, precum și
treprinderilor de dimensiuni mici este legată de cunoștințele și abilitățile antreprenoriale.
24 RAPORT ANALITIC
pe când mărimea medie a unei afaceri deținute

MUNCA de bărbați – cu circa 78%. Datorită faptului că
afacerile femeilor s-au dezvoltat mai rapid, di-
Salariații ferențele de gen în ce privește mărimea între-
Pe piața forței de muncă, în sectorul privat, prinderii s-au diminuat în timp cu circa 5 p.p.
activează mai mulți bărbați decât femei (circa
A sporit numărul locurilor de muncă aproape în
54% bărbați și 46% femei). Cele mai masculini-
toate sectoarele economiei, însă cel mai rapid
zate ramuri ale economiei naționale rămân a fi
s-au extins întreprinderile din ramura informa-
construcțiile (cota bărbaților - 83%), transpor-
țiilor și comunicațiilor și industriei, unde, în pe-
tul și depozitarea (82%), comerțul cu ridicata și
rioada de la lansarea afacerilor până în 2017,
agricultura (cu câte 66%).
numărul salariaților a crescut aproape de 3 ori.
Promovarea antreprenoriatului feminin ar pu- Unica ramură care a regresat a fost cea a agri-
tea contribui la diminuarea diferențelor de gen culturii, unde numărul mediu de salariați per
prezente pe piața muncii, inclusiv în sectoa- întreprindere s-a diminuat cu circa 22%, fapt
rele puternic masculinizate. În întreprinderile legat de productivitatea joasă a sectorului și
deținute de femei, în calitate de angajate pre- nivelul scăzut de remunerare.
domină femeile (61% - femei, 39% - bărbați),
iar în întreprinderile conduse de bărbați – băr- Remunerarea salariaților
bații (41% - femei, 59% - bărbați). Această
Cele mai mari salarii sunt oferite angajaților din
constatare este valabilă pentru toate ramurile
ramura tehnologiei informației și comunicați-
economice unde persistă problema suprare-
ilor (de circa 2 ori mai mare decât media pe
prezentării bărbaților.
economie), iar cele mai mici – angajaților din
Chiar de la etapa de inițiere a afacerii femeile sectorul agricol (aproape de 2 ori mai mici de-
nimeresc în condiții inegale de activitate com- cât media pe economie). Totodată, nivelul re-
parativ cu partenerii lor de sex masculin. Fe- munerării depinde de mărimea întreprinderii și
meile încep activitatea de antreprenoriat de la forma proprietății: în întreprinderile mari sala-
afaceri mai mici decât bărbații (de la 4 salariați riile sunt cu circa 47% mai mari decât în cele
comparativ cu 7 salariați), ceea ce determină ca formate din 0-1 salariați, iar în întreprinderile
acestea să dețină ulterior în medie întreprinderi cu participarea capitalului străin – cu circa 77%
de aproape 2 ori mai mici (7 salariați compara- mai mari decât în cele cu capital privat autoh-
tiv cu 12 salariați). Din cauza acestor diferențe, ton, atragerea investitorilor străini contribuind
în întreprinderile deținute de femei activează la creșterea salariilor în economie.
circa 23% din totalul salariaților, iar în întreprin-
derile deținute de bărbați – circa 77%. În medie, femeile antreprenoare oferă salarii
mai mici angajaților decât bărbații antreprenori
Faptul că femeile încep de la afaceri mai mici, (cu circa 6%). Însă doar în întreprinderile mai
reprezintă punctul de pornire a diferențelor de mari de 250 salariați, femeile antreprenoare
gen care se manifestă ulterior în activitatea de oferă salarii mai mici decât bărbații antrepre-
antreprenoriat. Întreprinderile mici sunt enti- nori (cu 31%), diferență ce se reflectă la nivel
tățile care întâmpină cele mai multe dificultăți: național și poziționează femeile antreprenoare
surse financiare proprii limitate, acces restrâns mai jos față de bărbații antreprenori după ni-
la credite, la utilaje, inovații și tehnologii mo- velul remunerării. În întreprinderile micro, mici
derne. Toate acestea se transpun în rezultate și mijlocii salariile medii acordate de femeile
economico-financiare mai scăzute și creează de afaceri depășesc salariile medii acordate de
decalaje între afacerile deținute de femei și bărbații antreprenori.
cele deținute de bărbați.
Promovarea antreprenoriatului feminin poate Instruiri și formare profesională

contribui la creșterea mai rapidă a numărului pentru antreprenori și angajați
locurilor de muncă în economia națională. De
Instruirile, suportul informațional și consul-
la înființare, mărimea medie a unei întreprin-
tanța contribuie la sporirea abilităților și com-
deri deținute de femei a crescut cu circa 84%,
petențelor antreprenoriale și manageriale ale tre timpul petrecut în activități de muncă și cel
întreprinzătorilor. Circa 1/3 din totalul antre- petrecut în activități recreative, familiale etc.
prenorilor au participat la cel puțin un curs Atât în cadrul întreprinderilor deținute de fe-
de instruire cu privire la modul de lansare sau mei, cât și în cadrul întreprinderilor deținute de
desfășurare a unei afaceri, preponderent din bărbați această facilitate este prezentă aproa-
proprie inițiativă. Sectorul economic în care pe în aceeași măsură (78,2% versus 78,6%).
antreprenorii participă cel mai des la instruiri
este cel al agriculturii, unde mai mult de jumă- Întreprinderile mari sunt cele mai intens utili-
tate din antreprenori (54%) au beneficiat de zatoare de forță de muncă. În aceste entități
instruiri, inclusiv 11% ca precondiție pentru a se oferă mult mai rar angajaților regim flexibil
beneficia de asistență. al orelor de muncă, cota acestora diminuând
până la 56%. Totodată, ramurile în care se ofe-
La nivel național, nu există mari diferen- ră cel mai rar regim flexibil de muncă sunt co-
țe de gen în ceea ce privește participarea merțul cu amănuntul și construcțiile (76% din
întreprinzătorilor la instruirile antreprenoriale întreprinderi). Informațiile și comunicațiile, ser-
(34,2% - femeile, 33,6% - bărbații). Totuși, în viciile și agricultura sunt sectoarele în care an-
sectorul agricol se atestă diferențe pronunțate gajații beneficiază cel mai frecvent de program
de gen: rata de participare a femeilor antrepre- flexibil de muncă (peste 80% din întreprinderi).
noare este cu 5 p.p. mai mică comparativ cu a
bărbaților antreprenori (49% versus 54%). DEZVOLTAREA AFACERILOR
Accesul la instruiri pentru antreprenorii ce de- Obiectivele de viitor ale
țin afaceri mici este mai limitat. Aceștia partici- antreprenorilor
pă în proporție mai mică la instruiri comparativ
cu deținătorii de afaceri mari (29% compara- În viitor, majoritatea antreprenorilor (57%) sunt
tiv cu 69%). Ținând cont de vulnerabilitățile predispuși să continue activitatea întreprinde-
cu care se confruntă aceștia de obicei (acces rii, iar circa 1/3 au stabilite chiar obiective de
limitat la finanțe, integrarea joasă a tehnologi- creștere și dezvoltare a afacerii. Cei mai mulți
ilor, insuficiența cunoștințelor de administrare antreprenori care planifică creșterea și dezvol-
a afacerii), asemenea instruiri în rândul micilor tarea afacerii se regăsesc în sectorul agricol
antreprenori trebuie susținute. (46%), informațiilor și comunicațiilor (40%) și
în cel industrial (37%), acestea fiind activități-
Îmbunătățirea abilităților și competențelor le economice cu cele mai mari perspective de
profesionale ale angajaților reprezintă un alt dezvoltare.
aspect important pentru antreprenorii care do-
resc menținerea specialiștilor competitivi. La Majoritatea întreprinderilor țintesc creșterea
nivel național, numărul antreprenorilor care au cifrei de afacere (65%), a profitului (34%) și di-
asigurat personalului cursuri de formare perso- versificarea piețelor de desfacere (27%). Mai
nală nu este foarte mare (circa 28% din total). puține au intenția să crească numărul de sala-
În cadrul afacerilor deținute de femei, în special riați (14%), productivitatea muncii și investițiile
în cele mici și mijlocii, aceste oportunități sunt (câte 13%). Promovarea exporturilor și extin-
și mai puțin întâlnite (circa 24%). Acesta repre- derea companiilor pe piețele externe rămâne
zintă un alt factor, generat de constrângerile o oportunitate nevalorificată, mai ales după
financiare, ce creează decalaje de competi- semnarea Acordului de Asociere cu UE. Activi-
tivitate și productivitate între întreprinderile tatea de export încă nu figurează ca prioritate
deținute de bărbați și cele deținute de femei. în planurile de viitor ale antreprenorilor, fiind
menționată de numai 5% dintre aceștia.
Programul de lucru Pentru a atinge indicatorii economici țintiți, an-
Cea mai mare parte din întreprinderi (78%) ofe- treprenorii au planificat extinderea și diversifi-
ră flexibilitatea orelor de sosire, plecare, pauza carea sortimentului de produse/servicii (29%),
de masă pentru angajați. Acest fapt este unul creșterea calității produselor/serviciilor (27%),
pozitiv și permite asigurarea unui echilibru în- penetrarea de noi piețe de desfacere (14%),
26 RAPORT ANALITIC
implementarea tehnologiilor și utilajelor noi treprenorial ca motiv de încurajare a activității

(13%), reducerea cheltuielilor de producere (circa 2%), situație datorată, cel mai probabil,
și comercializare a bunurilor/serviciilor (13%), faptului că aceste programe nu sunt pe larg
instruirea personalului (12%) și implementarea cunoscute, iar numărul beneficiarilor este încă
de noi metode de management și marketing mic la nivel național (circa 5%). De asemenea,
(12%). Contrar priorităților naționale și globale, o pondere neînsemnată de antreprenori (circa
măsurile de implementare în procesele de pro- 2%) conștientizează importanța formării asoci-
ducție a tehnologiilor prietenoase mediului nu ațiilor de afaceri. Vasta majoritate a companii-
sunt răspândite printre antreprenori, acestea lor din Moldova sunt prea mici pentru a activa
regăsindu-se în planurile a doar 3,1% din an- de sine stătător, iar nivelul redus de asociere
treprenori. Amploarea măsurilor de dezvoltare al întreprinderilor, în special al IMM, reprezintă
este mult mai mare în întreprinderile mari, aco- un punct slab al mediului privat.
lo unde posibilitățile financiare și capacitățile
instituționale sunt mai înalte. Diferențele din- Motivele care descurajează
tre întreprinderile mari și mici sunt considera- antreprenorii
bile și ajung la 6-8 ori în unele cazuri.
Circa 11% din antreprenori nu văd perspective
În întreprinderile deținute de femei, măsurile de de dezvoltare și menținere a activității între-
dezvoltare a afacerilor sunt mai puțin prezente prinderii și intenționează să le închidă sau să
decât în întreprinderile deținute de bărbați. Este le lichideze. Cele mai vulnerabile în fața acestui
mai mică cota întreprinderilor femeilor antrepre- risc sunt întreprinderile micro și mici (formate
noare care au planificat acțiuni de extindere și di- din mai puțin de 50 salariați), în rândul cărora
versificare a producției (cu 2,5 p.p.), accesare de cota antreprenorilor care au asemenea intenții
noi piețe (cu 4,9 p.p.), introducere de noi tehno- ajunge până la 17%. Ramurile în care antrepre-
logii și utilaje (cu 7 p.p.), instruire a personalului norii par a fi cei mai deznădăjduiți este cea a
(cu 3 p.p.), implementare a noilor metode de ma- serviciilor hoteliere și restaurantelor, comerțu-
nagement și marketing (cu 1,8 p.p.), aplicarea de lui cu amănuntul și transportului și depozitării,
tehnologii ce nu dăunează mediului (cu 1,4 p.p.). în cadrul cărora în viitorul apropiat, s-ar putea
Toate aceste diferențe arată că în viitor, situația închide/lichida în jur de 13%-15% din afaceri.
întreprinderilor deținute de femei nu se va îmbu-
nătăți, iar decalajele de gen se vor accentua. Atât Femeile antreprenoare sunt mai pesimiste de-
timp cât întreprinderile deținute de femei nu vor cât bărbații antreprenori în ceea ce privește
aplica asemenea măsuri, acestea vor rămâne în planurile antreprenoriale de viitor, iar probabi-
urmă după parametrii economici și financiari, vor litatea că întreprinderile deținute de acestea să
fi mai vulnerabile și nu vor putea rezista în fața dispară este mai înaltă. Ponderea femeilor de
concurenților. afaceri care planifică creșterea și dezvoltarea
afacerii este mai mică (27% față de 33%), iar
Motivațiile pentru îmbunătățirea a celor care intenționează să închidă sau să li-
chideze afacerea este mai mare (13% versus
activității de afaceri 10%). Deosebit de vulnerabile sunt afacerile
Independența financiară reprezintă principalul mici deținute de femei, unde cota afacerilor
factor ce îi determină pe majoritatea antrepre- care riscă să fie închise ajunge la 19%. Dacă
norilor (65%) să-și îmbunătățească activitatea acest fapt se va întâmpla, se vor accentua și
de antreprenoriat. Printre alte motive ce stimu- mai mult diferențele de gen în activitatea de
lează antreprenorii se numără satisfacția clien- antreprenoriat.
ților (36%), relațiile cu furnizorii (13%), spiritul
concurențial (11%), istoriile de succes (7%). Accesul la finanțe rămâne în continuare o con-
Acești factori sunt valabili atât pentru bărbații strângere pentru mediul de afaceri, în special
antreprenori, cât și pentru femeile antrepre- pentru micii antreprenori. Resursele financia-
noare aproape în egală măsură. re insuficiente reprezintă principala cauză care
demotivează pe cei mai mulți din antreprenori
Se constată o pondere modestă de antrepre- (66%) și deseori îi determină să renunțe la afa-
nori ce au indicat programele de suport an- ceri. Aceasta este o problemă mare prezentă în
toate sectoarele economice, mai specifică pen- Femeile antreprenoare sunt mult mai afectate
tru antreprenorii ce dețin întreprinderi micro. de controlul excesiv al organelor de control (cu
8 p.p. mai mult) și de problemele de competiti-
Taxele mari constituie o povară pentru circa vitate a producției fabricate (cu circa 5 p.p. mai
37% din antreprenorii pe cale de falimentare. mult), acestea reprezentând principalele cau-
Această constrângere este menționată cel mai ze care duc la falimentul multor întreprinderi
des de antreprenorii ce dețin afaceri în dome- constituite de femei. De asemenea, femeile
niul serviciilor hoteliere și alimentație publică antreprenoare proprietare de întreprinderi mici
(45%), comerțului cu amănuntul (45%), comer- resimt mai mult presiunea taxelor (diferența de
țului cu ridicata (39%) și industriei (36%). Tot- 12 p.p.). Totodată, responsabilitățile și obliga-
odată, competitivitatea scăzută a produselor/ țiunile exercitate de femei în familie, limitează
serviciilor reprezintă o altă problemă cu care timpul acordat de acestea activității de antre-
se confruntă circa 35% din antreprenorii des- prenoriat, fapt ce se finalizează, uneori, cu re-
curajați, fiind invocată, cel mai frecvent, de nunțarea la aceste activități.
deținătorii de întreprinderi mici. Circa 15%
din antreprenori sunt descurajați de insufici- MEDIUL DE AFACERI
ența personalului calificat. Lipsa de personal
este cea mai accentuată în sectorul industrial Programe de stat de susținere
(27%), hoteluri și restaurante (25%), construcții a antreprenoriatului
(24%), informații și comunicații (18%), agricul-
tură (17%). Guvernul Republicii Moldova promovează po-
litici active de susținere a activităților de an-
Factorii de ordin instituțional și legislativ in- treprenoriat și de dezvoltare a sectorului IMM.
fluențează activitatea antreprenorială. Situația Ameliorarea climatului de afaceri, susținerea
politico-economică instabilă i-a afectat pe circa IMM, îmbunătățirea accesului la finanțe iefti-
27,3% din antreprenorii descurajați. De aceas- ne reprezintă priorități naționale înscrise în do-
tă cauză, cel mai profund sunt afectați antre- cumentele de bază de planificare strategică. Au
prenorii din sectorul agriculturii, serviciilor de fost elaborate și puse în aplicare un spectru larg
transport și depozitare, industrie și comerț de programe de stat și instrumente de susținere
(circa 30%). Totodată, controlul excesiv al orga- a activităților de antreprenoriat (peste 10 la nu-
nelor de control a fost menționat de aproape măr). Dezvoltarea antreprenoriatului feminin re-
20% din antreprenori, în special cei din ramura prezintă o prioritate națională inclusă în Strategia
serviciilor hoteliere și restaurantelor, transport de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și
și depozitare, industrie, comerț cu amănuntul mijlocii pentru perioada 2012-2020. În 2016, a
(24%-32%). Cadrul legal nefuncțional reprezin- fost pus în aplicare programul ”Femei în afaceri”,
tă o limitare pentru circa 10,3%, această pro- cu scopul de a sprijini spiritul întreprinzător în
blemă fiind sesizată de mulți antreprenori din rândul femeilor.
sectorul agricol și al serviciilor (circa 15%).
Nivelul de cunoaștere a programelor de suport
Corupția și mita a fost invocată ca cauză ce a antreprenoriatului feminin printre antreprenori
stopează activitatea întreprinderilor de circa nu este foarte înalt (doar circa 15,4%). Totoda-
9,4% din antreprenori. Acest fenomen este cel tă, numărul beneficiarilor de programe de suport
mai răspândit în sectorul construcții (19%), ho- din partea statului și altor organizații în domeniul
teluri și restaurante (16%), alte servicii (13%), antreprenoriatului la nivel național este restrâns
transport și depozitare (12%). Deosebit de (doar 5,2% din întreprinderi). Ajutorul statului și
afectate de corupție sunt femeile antreprenoa- al partenerilor de dezvoltare este orientat în cea
re ce activează în sectorul construcțiilor (32%) mai mare parte spre întreprinderile micro, formate
și cel agricol (21%). Totodată, unii antreprenori din 2-9 salariați (43%), cele formate din 0-1 sala-
au menționat ca cauze de închidere a afacerii riați (26%) și cele mici formate din 10-49 salariați
lipsa de timp (5%), existența economiei infor- (24%). În același timp, cel mai susținut sector este
male (3%) și cunoștințele insuficiente pentru cel agricol (39%), precum și comerțul cu ridicata și
continuarea afacerii (2%). amănuntul (14%) și sectorul industrial (12%).
28 RAPORT ANALITIC
Femeile antreprenoare beneficiază în propor- pacități decât bărbații antreprenori și cred că

ție mai mică de sprijin în cadrul programelor femeilor le este mai dificil să facă afaceri în Re-
de suport antreprenorial. Ponderea femeilor publica Moldova. Totodată, ponderea bărbați-
beneficiare este mai joasă și decât cea a feme- lor de această părere este mai mică (cu circa 10
ilor antreprenoare înregistrată la nivel național p.p.). Totuși, cei mai mulți antreprenori (37%)
(23,8% comparativ cu 33,9%), fapt ce contri- consideră că nu există diferențe dintre femei și
buie la adâncirea diferențelor de gen în activi- bărbați în ceea ce privește realizarea activității
tatea de antreprenoriat. Cele mai mari diferen- de antreprenoriat.
țe de gen se înregistrează în sectorul agricol,
unde afacerile deținute de femei sunt mult mai Lipsa sau insuficiența serviciilor de îngrijire a
puțin susținute (cu 11 p.p. mai puțin). Totodată, copiilor, sarcina excesiv de mare a femeilor în
în cazul femeilor antreprenoare, statul și alte familii reprezintă cele mai mari impedimente
instituții își orientează suportul preponderent ce limitează activitatea de antreprenoriat a fe-
spre întreprinderile micro de 0-1 salariați, iar în meilor, în opinia a peste jumătate din antrepre-
cazul bărbaților – spre întreprinderile micro de nori. De asemenea, stereotipurile prezente în
2-9 salariați. societate, particularitățile caracterului feminin
(teama față de riscuri, neîncrederea în forțele
Percepția mediului de afaceri proprii), precum și faptul că educația fetelor
în familie nu este orientată spre dezvoltarea
Percepția antreprenorilor față de mediul de calităților antreprenoriale și a liderismului, re-
afaceri s-a îmbunătățit. Comparativ cu 2009, prezintă în opinia a circa 43% din antreprenori
în 2017, ponderea antreprenorilor ce conside- alte impedimente pentru femei în calea antre-
ră că situația lor se va îmbunătăți a crescut (de prenorială.
la 27% la 37%), iar a celor ce cred că se va
înrăutăți – a scăzut (de la 22% la 11%). Aștep- Obstacole cu care se confruntă
tările privind activitatea întreprinderii sunt mai antreprenorii
pozitive în rândul antreprenorilor ce dețin în-
treprinderi mari (62%) și mai negative în rândul Deși percepția antreprenorilor față de me-
antreprenorilor ce dețin întreprinderi mici și diul de afaceri s-a îmbunătățit, majorita-
micro (doar 45% și, respectiv, 35% au așteptări tea întreprinzătorilor întâmpină dificultăți în
pozitive). Acest fapt din nou confirmă că între- activitatea de antreprenoriat (circa 79%), iar în
prinderile micro și mici sunt cele care nu prea timp ponderea acestora a crescut (cu circa 5,6
văd perspective de dezvoltare și sunt expuse p.p., 2017 față de 2009).
unor vulnerabilități mai mari în cadrul mediului
Principalul obstacol cu care se confruntă cea
de afaceri.
mai mare parte din antreprenori (circa 62%)
Cei mai mulți antreprenori ce au așteptări po- este insuficiența mijloacelor financiare și acce-
zitive de la activitatea de antreprenoriat se re- sul limitat la finanțe. Această problemă este cel
găsesc în sectorul agricol (45%) și informații și mai des întâlnită de companiile mici și mijlocii,
comunicații (41%). Totuși, în sectorul agricol si- fiind mai accentuată în companiile deținute de
tuația femeilor de afaceri nu este atât de bună. femei. Problema insuficienței resurselor finan-
Cota celor ce au așteptări pozitive este mult ciare persistă în special în întreprinderile din
mai mică față de cea a bărbaților (37% ver- ramura agriculturii, comerțului cu amănuntul și
sus 47%). Ramura în care există cei mai puțini cu ridicata, serviciilor hoteliere și restaurante-
antreprenori optimiști în ce privește activita- lor și industriei. Practic, în toate aceste sectoa-
tea întreprinderii este comerțul cu amănuntul re necesarul de finanțare al femeilor antrepre-
(33%). noare este mai mare.
Problema politicii nefavorabile de impozitare

Percepția antreprenorilor față de este resimțită de circa 23% din antreprenori
antreprenoriatul feminin și este întâlnită mai frecvent în întreprinderile
Peste ¼ din antreprenori consideră că feme- mijlocii și mici (circa 30%), în cadrul sectorului
ile antreprenoare posedă alte calități sau ca- serviciilor hoteliere și restaurantelor (29%), agri-
culturii (27%) și industriei (23%). Pentru între- pinde puternic de nivelul de tehnologizare al
prinderile deținute de femei, impozitele par a fi acestora.
o povară mare în sectorul serviciilor hoteliere și
restaurantelor (32%) și agriculturii (28%), în care Problema insuficienței materiei prime nu este
sunt înregistrate cele mai mari diferențe de gen. esențială la nivel național (2%), însă sectorul
care, cel mai adesea, se confruntă cu această
Lipsa personalului calificat a devenit, în ulti- problemă este industria, fiind remarcată de că-
ma perioadă, una din principalele probleme cu tre circa 10% dintre companiile acestei ramuri.
care se confruntă sectorul privat. Această pro-
blemă reprezintă principalul obstacol pentru Majoritatea antreprenorilor (82%) întâmpină
întreprinderile mari, mai ales pentru cele deți- dificultăți în vânzarea bunurilor sau serviciilor,
nute de femei, unde cota întreprinderilor ce se iar, comparativ cu 2009, numărul acestor an-
confruntă cu această problemă ajunge la circa treprenori este în creștere esențială (+11 p.p.).
70%. În medie pe economie, această problemă Femeile de afaceri se confruntă mai des cu
este mai mare în sectorul industrial (32%), ser- aceste probleme (cu 2 p.p. mai mult). Cel mai
viciilor hoteliere și restaurantelor (30%) și cel al mult volumul vânzărilor de produse și servicii
construcțiilor (30%). este afectat de cererea internă scăzută (52%)
și concurența sporită (44%), situație care apare
Tehnologiile moderne aduc valoare adăugată din cauza competitivității mai scăzute a bunu-
înaltă sectorului privat. Însă încă puțini antre- rilor și a serviciilor proprii față de bunurile și
prenori (doar 5%) înțeleg importanța și nece- serviciile create de alți agenți economici de pe
sitatea includerii acestora în procesele de pro- piață, fie naționali sau internaționali. Totodată,
ducție, management și marketing. Cel mai mult, pentru circa 4% din antreprenori, faptul că pro-
necesitatea includerii tehnologiilor moderne în dusul sau serviciul nu este suficient de cunos-
activitate se simte în ramura agriculturii (13%) cut pe piață a reprezentat un alt impediment în
și industriei (10%), productivitatea cărora de- realizarea producției.
CAPITOLUL : 1
Caracteristicile
socio-demografice
ale antreprenorilor și
particularitățile întreprinderilor
din Republica Moldova
A ntreprenoriatul este un concept multidi

mensional, definiția căruia a implicat me-
reu provocări teoretice și empirice în rândul
prenoriatul va fi analizat inclusiv pornind de la
definiția operațională internațională15.
economiștilor, statisticienilor și cercetătorilor. A. PREZENȚA FEMEILOR ÎN ANTREPRENORIAT

În 2007, OCDE și Eurostat au lansat un Pro-
gram de indicatori în domeniul antreprenoriatu- Antreprenoriatul feminin în Republica Mol-
lui, cu scopul de a asigura statistici comparabile dova este în extindere, ponderea afacerilor
la nivel internațional privind antreprenoriatul13. deținute sau gestionate de femei constitu-
Potrivit acestui program, antreprenorii sunt ind circa 33,9%, în 2017 (Figura 1.1). În 2009,
acele persoane (proprietari de afaceri) care în- această cotă constituia circa 27,5%, astfel că,
cearcă să genereze valoare prin crearea sau ex- în 8 ani de zile cota femeilor antreprenoare în
tinderea unei activități economice, prin identi- numărul total de întreprinzători a crescut cu
ficarea și exploatarea de produse, procese sau 6,4 p.p. Măsurile de politici implementate de
piețe noi14. Totodată, definiția operațională stat care încurajează și susțin dezvoltarea an-
a antreprenorului sugerată de OCDE spune treprenoriatului feminin par să-și dea efectul.
că, antreprenorii sunt persoanele care dis- Implementarea programelor de stat focusate
pun de control direct asupra activității unei pe dezvoltarea antreprenoriatului feminin, asi-
întreprinderi, prin deținerea în proprietate a gurarea finanțării acestor programe din bugetul
totalității sau unei părți semnificative din ac- de stat și din sursele partenerilor de dezvol-
țiunile afacerii. tare, promovarea instruirilor antreprenoriale
și implementarea unor instrumente care faci-
Conform metodologiei prezentului studiu, în litează accesul la finanțare au fost principale-
această lucrare antreprenorii sunt considerați le măsuri implementate de stat orientate spre
proprietarii, coproprietarii de întreprinderi, susținerea antreprenoriatului feminin (pentru
cât și de conducătorii/managerii de vârf ai în- detalii vedeți capitolul ”Mediul de afaceri”).
treprinderii (inclusiv cei angajați).
Totuși, creativitatea feminină și potențialul
Totuși, în scopul asigurării comparabilității in- antreprenorial rămân o sursă sub-exploata-
ternaționale, precum și pentru a crea o viziune tă de creștere economică și locuri de muncă
generală privind dimensiunea antreprenoria- care necesită a fi dezvoltate în continuare.
tului feminin în Republica Moldova conform În timp ce femeile constituie circa 52% din to-
definiției internaționale, în acest capitol antre- talul populației rezidente a Republicii Moldova
Figura: 1.1 Distribuția antreprenorilor pe sexe 2009, 2017
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Antreprenori (proprietari,
coproprietari, manageri)
2017 33,9% 66,1%
2009 27,5% 72,5%
Sursa: BNS, Cercetările statistice privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat, realizate în 2010 și 2018.
Femei Bărbați
13 https://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/
15 Definiția operațională internațională: antreprenorii sunt persoanele
entrepreneurship/indicators
care dispun de control direct asupra activității unei întreprinderi,
14 https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/243164686763.pdf?ex prin deținerea în proprietate a totalității sau unei părți semnificative
pires=1570979267&id=id&accname=guest&checksum=42B4E90B7 din acțiunile afacerii. În cadrul studiului ”parte semnificativă” s-a
42ACF9B7FE06AAA7429D2E9 considerat ”cotă mai mare de 50%” din afacere în proprietate.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
c
A
32 RAPORT ANALITIC
Femei Bărbați
Figura: 1.2 Distribuția populației rezidente, populației economic active și a antreprenorilor pe sexe, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Populația cu reședinta obișnuită,

52,0% 48,0%
la începutul anului
Populația economic ac�vă 49,2% 50,8%
Antreprenori 33,9% 66,1%
Femei Bărbați
și 49,2% din totalul populației economic acti- noțiunii de ”antreprenor” în sensul acestei defi-
ve, ponderea femeilor antreprenoare constitu- niții (antreprenorii ce dețin în proprietate abso-
ie doar 33,9% (Figura 1.2). lută sau a unei părți semnificative (>=50%) din
afacere) constituie circa 80% (Figura 1.4).
B. STATUTUL ANTREPRENORILOR
Ponderea femeilor antreprenoare ce dețin în
În structura antreprenorilor, circa 68% sunt totalitate o afacere sau a unei cote
Structura mai mari
proprietarilor
proprietari ce dețin cota integrală din afacere, de 50% din afacere constituie circa 34% în
17% - coproprietari și 15% - administratori sau Republica Moldova. Astfel, conform definiției Proprietari ce
Manageri
manageri angajați (Figura 1.3). Totodată, circa internaționale OCDE, fiecare al treilea antre-
angajați
nu exercită
funcția de
15% manager
41% din proprietari și circa 70% din copropri- prenor din țară este femeie (Figura 1.5). De40%
Coproprietari
Proprietari,
68%
etari exercită concomitent și funcția de ma- menționat că, în acest 17%
caz, cota femeilor antre- Proprietari
-
manageri
nager/administrator al întreprinderii, per total prenoare rămâne practic la același nivel ca și în 28%
cota managerilor/administratorilor în structura cazul când antreprenorii sunt definiți conform

antreprenorilor fiind de circa 55%. metodologiei studiului, chiar dacă managerii și
Structura coproprietarilor
coproprietarii ce dețin o cotă mai mică de 50%
Aplicând definiția internațională OCDE a an- sunt excluși. Manageri
Coproprietari
ce nu exercită
funcția
treprenoriatului, descrisă mai sus, asupraStructura
da- proprietarilor angajați
15%
de manager
5%
telor naționale, se constată că ponderea res- Femeile de afaceri sunt mai frecvent întâlni-
te în calitate de proprietare de afaceri și mai
Coproprietari
pondenților din Cercetarea statistică privind Proprietari ce
Proprietari
68%
17%
Coproprietari
manageri
Manageri
dezvoltarea mediului de afaceri ce angajați
corespund puțin frecvent
funcția de – în calitate de coproprietare
nu exercită 12%
15% manager
Proprietari, 40%
Coproprietari 68%
17% Proprietari
-
manageri
28%
Figura: 1.3 Structura antreprenorilor după statutul acestora, 2017, %
Structura proprietarilor Structura coproprietarilor Proprietari ce nu Structura managerilor

exercită funcția
de manager
Coproprietari 5%
Manageri ce nu exercită
funcția
angajați de manager Manageri
Proprietari ce 15% angajați
Manageri nu exercită 5%
15%
angajați funcția de
manager Manageri
15% Coproprietari
Proprietari, 40% Proprietari ce nu 55% Proprietari
-
Proprietari Coproprietari manageri
Coproprietari 17% manageri exercită funcția
68% 68% de manager 28%
17% Proprietari
- 12%
manageri 40%
28%
Coproprietari
-
manageri
12%
Structura coproprietarilor
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
Coproprietari
Manageri ce nu exercită
funcția
angajați de manager Proprietari ce nu Structura managerilor
15% 5% exercită funcția
de manager
5%
Figura: 1.4 Structura antreprenorilor după Republica Moldova nu este inclusă direct în
criteriile definiției OCDE, 2017, % lista țărilor analizate, pentru a forma o imagine
generală despre dimensiunea antreprenoriatu-
lui feminin în Republica Moldova în comparație
cu alte țări, se va utiliza definiția internațională
Coproprietari, a antreprenoriatului, care pare să coincidă cu
cota>=50%
Proprietari 13% cea utilizată în studiu. Astfel, rezultatele stu-
68% Coproprietari
17% diului arată că procentul afacerilor deținute
de femei în țările din regiunea europeană este
Manageri
Coproprietari,
cota<50% la nivelul sau sub nivelul Republicii Moldova.
4%
15% Astfel, în timp ce în Republica Moldova pon-
derea femeilor ce dețin în proprietate o aface-
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și
re constituie circa 34%, în Rusia această cotă
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. constituie 34,6%, în Polonia – 30,3%, în Spania
– 29,4%, în România – 28,9% (Figura 1.6).
de afaceri. Analiza separată a categoriilor de Femeile dețin funcția de managere în aproa-

antreprenori după cota de proprietate deținu- pe 1/3 din totalul întreprinderilor din țară.
tă, arată că cota femeilor printre proprietarii ce Analiza distribuției conducătorilor de întreprin-
dețin integral afacerea constituie circa 35,2%, deri pe sexe, inclusiv a celor care sunt conco-
printre coproprietarii ce dețin mai mult de 50% mitent proprietari sau coproprietari, arată că,
din afacere – circa 27,2%, iar printre copropri- în medie circa 32,1% dintre aceștia sunt femei
etarii ce dețin mai puțin de 50% din afacere – (Figura 1.7). Printre managerii-proprietari cota
circa 20,7% (Figura 1.5). femeilor constituie 32,8%, iar printre managerii
coproprietari – 24,2%. În cazul managerilor an-
În comparație cu alte țări, Republica Moldova gajați, cota femeilor este mai înaltă decât în ori-
deține o poziție bună în ceea ce privește ce altă categorie de antreprenori – de 37,1%,
dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Stu- fapt ce ar confirma existența unei tendințe de
diul anual ”Mastercard Index of Women En- creștere a încrederii în femei în calitatea lor de
trepreneurs”16, analizează situația antrepre- conducători.
noriatului feminin în 5 regiuni ale lumii. Deși
Figura: 1.5 Distribuția antreprenorilor în dependență de cota de proprietate deținută în întreprindere

pe sexe, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Proprietari și coproprietari
(cu cota>=50% antreprenori
34,0 66,0
conform definiției OCDE)
Proprietari, cota-parte 100%

35,2 64,8
Coproprietari, total
25,6 74,4
inclusiv:
Coproprietari, cota>=50%
27,2 72,8
Coproprietari, cota<50%
20,7 79,3
Femei Bărbați
Sursa: Cercetarea statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
16 Mastercard Index of Women Entrepreneurs (MIWE 2018) https://

newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2018/03/
MIWE_2018_Final_Report.pdf
34 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.6 Ponderea femeilor proprietare de afaceri, 2018, %

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Rusia 34,6
Polonia 30,3
Spania 29,4
România 28,9
Portugalia 28,7
Ungaria 28,1
Italia 25,7
El ve ți a 25,5
Belgia 25,5
Germania 25,3
Marea Britanie 25,0
Fra nța 24,6
Republica Cehă 23,6
Danemarca 23,0
Suedia 21,8
Sursa: Extras din Raportul „Mastercard Index of Women Entrepreneurs” (MIWE 2018), https://newsroom.mastercard.com/wp-con-
tent/uploads/2018/03/MIWE_2018_Final_Report.pdf.
În proprietate deplină femeile dețin, în gene- integral aproape 42% din întreprinderile mi-
ral, mai multe întreprinderi micro până la 10 cro formate din 0-1 salariați (Figura 1.8). În ce
salariați decât întreprinderi mijlocii și mari. privește întreprinderile mari, femeile sunt mai
Doar circa 12% din întreprinderile mari și circa prezente în calitate de coproprietare (participă
14% din cele mijlocii se află integral în propri- la circa 23% din afaceri), iar în ce privește în-
etatea femeilor. În schimb, acestora le aparțin treprinderile mijlocii – în calitate de managere
angajate (circa 23%).
Figura: 1.7 Distribuția conducătorilor de întreprinderi pe sexe, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Manageri de întreprinderi, total

32,1 67,9
inclusiv:
Manageri angajați
37,1 62,9
Manageri proprietari
32,8 67,2
Manageri coproprietari
24,2 75,8
Femei Bărbați
Figura: 1.8 Distribuția antreprenorilor după statutul și sexul acestora și mărimea întreprinderilor, 2017, %
100.0
92,3
90.0 85,3 86,0
81,7 82,3
80.0 76,1 76,7 77,2
73,2 73,7
67,8 68,8
70.0
60,8
58,0 57,9
60.0
50.0
41,9 42,1
39,3
40.0
32,2 31,2
30.0 26,8 26,2
24,0 23,3
22,8
20.0 18,3 17,7
14,1 14,0
11,5
10.0
0
Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați
Proprietari, inclusiv managerii Coproprietari, inclusiv Manageri angajați
proprietari managerii-coproprietari
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50 -249 salariați 250 și mai mult
Implicarea tinerilor în activitățile de antrepre-

C. VÂRSTA ANTREPRENORILOR noriat este redusă și în scădere. Cota tinerilor
antreprenori cu vârsta până la 35 ani consti-
Majoritatea antreprenorilor din Republica
tuia doar circa 14,4% în 2017. Comparativ cu
Moldova au vârsta cuprinsă între 35-54 ani.
2009, ponderea acestora a scăzut cu 8,3 p.p.
În 2017, circa 31,3% din antreprenori aveau
(de la 22,7% până la 14,4%). Concomitent, a
vârsta cuprinsă între 35-44 ani și circa 26,3%
crescut semnificativ (cu circa 4,8 p.p.) ponde-
- 45-54 ani, în total aceste două grupuri alcă-
rea persoanelor cu vârsta mai înaintată de 65
tuind 57,6%. Totodată, o pondere însemnată
ani (de la 2,1% până la 6,9%). În rezultat, vârsta
de antreprenori (21,1%) aveau vârsta cuprinsă
medie a antreprenorilor a crescut de la 45 ani
între 55-64 ani (Figura 1.9).
în 2009 până la 47 ani în 2017.
Figura: 1.9 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, %

2009 2017
65 și peste
65 și peste
2,1%
6,9%
55-64 ani 15-34 ani

15-34 ani 14,4%
15,0%
22,7%
55-64 ani
21,1%
35-44 ani
45-54 ani 31,3%
30,7% 35-44 ani
29,5% 45-54 ani
26,3%
36 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.10 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă și sexe, %

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
14
15-34 ani
15
32
35-44 ani
31
26
45-54 ani
26
21
55-64 ani
21
7
65 ș i peste
7
Femei Bă rba ți
Evoluțiile respective se datorează participării și în cel cu vârsta de peste 65 ani, însă dife-
scăzute a tinerilor la activitățile de antrepre- rențele nu sunt majore (mai puțin de 1 p.p.)
noriat. Deși în această perioadă a fost imple- (Figura 1.10). Totodată, ponderea bărbaților
mentat un program special dedicat tinerilor – prevalează în grupurile de vârstă de 15-35 ani
Programul Național de Abilitare Economică a și 55-64 ani, însă și în aceste cazuri diferențele
Tinerilor (PNAET)17, impactul acestuia nu a fost nu variază foarte mult (cu circa 0,5 p.p.). Drept
suficient pentru a avea efect la nivel național. urmare, vârsta medie atât pentru femeile an-
Această evoluție a fost influenţată, inevitabil, treprenoare, cât și pentru bărbații antreprenori
și de fenomenul migrației. Analiza datelor pen- constituie circa 47 ani.
tru perioada anilor 2014-2017 arată că, anual,
din Republica Moldova, emigrează circa 60-70 Tinerii dețin afaceri mai mici comparativ cu
mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, celelalte grupuri de vârstă. Există o legătură
ceea ce constituie aproape jumătate (circa 45- strânsă între vârsta antreprenorilor și dimensi-
47%) din întreaga populație care emigrează din unea afacerii. Pe măsură ce vârsta medie a în-
țară18. treprinzătorilor înaintează, dimensiunea medie
a companiei crește. Dacă în cazul tinerilor cu
Nu există diferențe majore între femeile an- vârsta până la 35 ani cota întreprinderilor for-
treprenoare și bărbații antreprenori în ceea mate din 0-9 salariați constituie 89%, în cazul
ce privește vârsta acestora. Ponderea feme- antreprenorilor cu vârsta mai mare de 65 ani
ilor este mai înaltă decât ponderea bărbaților aceasta scade până la 79%, în schimb crește
în grupurile de vârstă de 35-44 ani, 45-54 ani cota întreprinderilor mai mari (Figura 1.11).
17 Hotărârea Guvernului nr. 664 din 03.06.2008 cu privire la Progra Diferențele se accentuează atunci când sunt
mul național de abilitare economică a tinerilor. analizate grupurile de vârstă ale antreprenori-
18 BNS, Banca de date statistice, Emigranți și imigranți in lor după sexe și dimensiunea întreprinderii.
baza traversărilor frontierei de stat, http://statbank.statistica.
md pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20 Femeilor antreprenoare, de orișice vârstă, le
demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20
demografice__POPrec__POP070/POP070100rcl.px/table/
sunt specifice afacerile de dimensiuni mici.
tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b- Comparativ cu bărbații antreprenori, în toate
42e1a2a9a774
Figura: 1.11 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, mărimea întreprinderii și sexe, 2017, %
15-34 ani 1 0,1

89 9
35-44 ani 2 0,4
87 11
Total
45-54 ani 3 0,4

84 13
55-64 ani 3 0,4
82 15
65 și peste 4 0,4
79 16
15-34 ani 1 0,0

92 7
35-44 ani 1 0,2
92 7
Femei
45-54 ani 1 0,2

89 10
55-64 ani 1 0,3
90 9
65 și peste 2 0,1
86 12
15-34 ani 2 0,2

88 10
Bărbați
35-44 ani 2 0,5

85 12
45-54 ani 3 0,5
81 15
55-64 ani 4 0,4
78 18
65 și peste 5 0,6
76 19
0-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
grupurile de vârstă, ponderea femeilor antre- industriei (Figura 1.12). În grupurile de vârstă
prenoare prevalează în cazul întreprinderilor cuprinse între 15-34 ani și 35-44 ani ies în
micro de 0-9 salariați și este mai mică în cazul evidență afacerile în domeniul informațiilor și
întreprinderilor mai mari de 9 salariați (Figu- comunicațiilor. În această ramură circa 23% din
ra 1.11). Diferențe mai majore se observă în afaceri sunt deținute de antreprenori cu vârsta
grupul de vârstă de 55-64 ani, unde, printre până la 35 ani și circa 39% - de antreprenori cu
întreprinderile micro de până la 10 salariați, vârsta între 35-44 ani. Totodată, în aceste ca-
cota femeilor antreprenoare este de circa 90%, tegorii de vârstă cele mai puțin frecvente sunt
iar a bărbaților antreprenori – de circa 78% afacerile din domeniul industriei și agriculturii.
(diferența de circa 12 p.p.). Inegalități remar-
cabile (de circa 10 p.p.) se atestă și în grupul În rândul antreprenorilor de vârstă mai
antreprenorilor cu vârsta mai mare de 65 ani. înaintată, dimpotrivă, predomină afacerile în
În cazul tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, de domeniul agriculturii, industriei și comerțului
asemenea, sunt identificate diferențe, femeile cu amănuntul. Din totalul afacerilor din ramura
antreprenoare tinere deținând într-o proporție agriculturii, 22% erau deținute de antreprenori
mai mare afaceri mici și într-o proporție mai re- cu vârsta între 45-54 ani, 31% — de antrepre-
dusă afaceri mari. Totuși, aceste diferențe nu nori cu vârsta cuprinsă între 55-64 ani și 11%
sunt atât de pronunțate (de circa 4 p.p.), tineri- — de antreprenori cu vârsta peste 64 ani. În
lor antreprenori atât femeilor, cât și bărbaților, industrie, cota afacerilor deținute de antrepre-
fiindu-le, în general, caracteristică practicarea nori cu vârsta între 45-54 ani constituia circa
antreprenoriatului în întreprinderi de dimensi- 30%, iar altele 30% erau deținute de antrepre-
uni mai mici. norii cu vârsta mai mare de 54 ani. De aseme-
nea, și în domeniul comerțului cu amănuntul,
Tinerii preferă afacerile din domeniul teh- preponderent afacerile sunt deținute de între-
nologiei informațiilor și comunicațiilor și prinzători cu vârsta mai mare de 45 ani (circa
mai puțin pe cele din domeniul agriculturii și 58% din afaceri).
38 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.12 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, activități economice și sexe, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Total bărbați 14,6 31,1 26,2 21,2 6,9

Informații și comunicații 24,4 40,1 18,5 11,7 5,4
Alte servicii 17,3 30,6 27,9 17,7 6,5
Transport și depozitare 16,3 32,6 26,0 21,3 3,8
Agricultura 15,6 19,2 21,8 31,3 12,1
Bărbați
Hoteluri, restaurante 19,6 33,9 21,8 20,6 4,0

Construcții 13,4 31,4 23,5 23,5 8,2
Comerț cu ridicata 12,2 32,7 28,8 20,6 5,7
Comerț cu amănuntul 13,3 32,4 24,9 22,6 6,8
Industrie 10,7 28,7 29,5 22,2 8,8
Total femei 14,1 31,8 26,4 20,7 6,9

Alte servicii 20,5 33,4 23,5 15,2 7,4
Agricultura 17,5 24,3 22,0 31,1 5,2
Femei

Construcții 15,2 35,2 22,1 19,7 7,6
Industrie 10,5 31,3 31,3 19,2 7,7
Total 14,4 31,3 26,3 21,1 6,9

Alte servicii 18,5 31,6 26,2 16,8 6,8
Agricultura 15,9 20,1 21,8 31,3 10,8
Total

Construcții 13,7 31,9 23,3 23,0 8,1
Industrie 10,7 29,3 29,9 21,6 8,6
15-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 și peste
Femeile antreprenoare tinere preferă afaceri- 43,5% - bărbații). De asemenea, femeile an-
le în domeniile TIC, alte servicii19 și agricultu- treprenoare de vârsta respectivă dețin o cotă
ră. Circa 1/5 din afacerile feminine din dome- însemnată de afaceri din domeniul hotelurilor
niu TIC și alte servicii și circa 17,5% din cele și restaurantelor (31,8%) și comerțului cu amă-
din domeniul agricol sunt deținute de femeile nuntul (31,4%), iar bărbații antreprenori – din
antreprenoare cu vârsta cuprinsă între 15-34 domeniul construcțiilor (31,7%) și industriei
ani (Figura 1.12). Printre bărbații antreprenori (31%).
cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, de aseme-
nea, se evidențiază afacerile în domeniile TIC D. NIVELUL DE EDUCAȚIE
(24,4% ). Concomitent, spre deosebire de fe-
meile antreprenoare, tinerii antreprenori dețin Majoritatea antreprenorilor dețin studii supe-
ponderi însemnate (circa 20%) din afacerile din rioare universitare. Circa 68,4% din antrepre-
domeniul serviciilor hoteliere și restaurantelor. norii din țară dețin studii superioare, inclusiv
4% dintre aceștia dețin diploma de masterat și
Pe de altă parte, atât femeile antreprenoare, aproape 1% - diplomă de doctorat sau post-
cât și bărbații antreprenori cu vârsta mai mare doctorat. Totodată, 20,1% din antreprenori
de 54 ani dețin cote mai semnificative de afa- dețin diplomă de studii medii de specialitate
ceri în ramura agriculturii (36,3% - femeile și și aproape 11% - diplomă de studii medii ge-
nerale, liceale sau gimnaziale și studii secundar
19 Din CAEM, secțiunile K „Intermedieri financiare și asigurări”, L profesionale (Figura 1.13).
„Tranzacții imobiliare”, M „Activități profesionale, științifice și tehnice”,
N „Activități de servicii administrative și activități de servicii suport”,
P „Învățământ”, Q „Sănătate și asistenţă socială”, R „Artă, activități de
recreere și de agrement” și S „Alte activități de servicii”
Figura: 1.13 Distribuția antreprenorilor după nivelul de instruire, 2017, %
5,1 0,9
5,4
Sudii superioare universitare
sau mai înalte
20,1 Studii medii de specialitate
Studii medii gimnaziale/medii

de cultură generală/liceale
68,4
Studii secundar profesionale
Studii primare sau fără studii
Comparativ cu 2009, nivelul mediu de instru- Nu există mari diferențe între nivelul de stu-
ire al antreprenorilor a rămas aproape la ace- dii al antreprenorilor de sex feminin și cei de
lași nivel, înregistrându-se o creștere neesen- sex masculin, totuși, gradul de participare al
țială. Dacă în 2009 ponderea antreprenorilor bărbaților cu studii superioare în activitățile
cu studii superioare constituia 67,9%, în 2017, de antreprenoriat este mai înalt. Ponderea fe-
aceasta s-a ridicat cu circa 0,5 p.p. De remarcat meilor antreprenoare cu studii superioare este
că, nivelul studiilor în rândul antreprenorilor de 68,1%, iar a bărbaților antreprenori – de
este mult mai înalt decât în rândul populației 68,6%. Astfel, gradul de participare a femei-
ocupate în general, unde cota persoanelor cu lor cu studii superioare la activitățile de antre-
studii superioare reprezintă circa 24,7%20, stu- prenoriat este mai jos cu circa 0,5 p.p. (Figura
diile reprezentând un factor important pentru 1.14). Acest fapt se întâmplă în pofida faptului
activitatea de antreprenoriat. că numărul fetelor ce absolvesc învățământul
Figura: 1.14 Nivelul de studii al antreprenorilor Figura: 1.15 Participarea femeilor și bărbaților cu
pe sexe, 2017, % studii superioare la activitățile de
antreprenoriat versus ponderea absol-
0 10 20 30 40 50 60 70 80 venților cu studii superioare, 2017, %
Sudii superioare
100
universitare 68,10
sau mai înalte 68,63 90
80 38,8
Studii medii 21,09 70
19,62 66,3
de specialitate 60
Studii medii gimnaziale 5,65
50
/medii de cultură 5,33 40
generală/liceale 30 61,2
Studii secundar 4,45 20
5,44 33,7
profesionale 10
0
Studii primare 0,71 Antreprenori Absolvenți
sau fără studii 0,98
cu studii superioare cu studii superioare
Femei Bărbați Femei Bărbați
20 BNS, Banca de date statistice, populația ocupată după nivelul

de instruire https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20
Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20
FM__03%20MUN2000__MUN020/MUN020100.px/table/
tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774
40 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.16 Distribuția antreprenorilor după nivelul de educație, sexe, statut, activități economice
și mărimea întreprinderii, 2017, %
Femei Bărbați
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Total 68,6 19,6 5,3 5,4 1,0
antreprenorului
68,1 21,1 5,7

Managerii angajați 79,9 15,1 2,9 80,9 1,20,3
15,8 1,8
Statutul
Coproprietari, inclusiv
managerii coproprietari 81,9 14,1 3,3 71,7 18,1 3,75,3 1,1
Proprietari, inclusiv
managerii proprietari 62,7 23,8 6,8 65,0 20,9 6,6 6,4 1,1
0,0
250 și mai mult 100,0 0,0 97,6 0,0
1,6 0,0
intreprinderii
Mărimea
50-249 salariați 90,1 9,41,2 89,6 0,50,4

8,41,1
10-49 salariați 78,6 16,3 3,0 79,4 13,6 3,62,80,5
0-9 salariați 66,8 21,7 6,0 65,9 21,2 5,8 6,1 1,1
Informații și cominicații 84,7 10,8 2,0 87,8 2,20,9

7,31,9
Alte servicii 89,9 6,5 1,8 80,3 12,2 3,92,80,9
Ac�vități economice
Construcții 74,6 21,6 1,5 76,1 15,6 3,63,5 1,2

Comerț cu ridicata 74,2 19,7 2,8 69,8 21,3 3,84,7 0,4
Agricultura 66,9 22,1 6,8 67,7 18,9 6,8 6,0 0,5
Industrie 66,9 20,9 7,7 65,3 22,0 5,7 6,3 0,7
Hoteluri, restaurante 61,4 27,2 4,6 63,6 24,7 7,8 3,6 0,3
Transport și depozitare 73,5 15,8 5,2 62,7 19,4 10,0 6,1 1,6
Comerț cu amanuntul 51,0 31,4 9,4 54,7 27,2 7,0 9,4 1,7
Sudii superioare univ ersitare Studii medii de Studii medii gi mnaziale/ Studii secundar Studii primare
sau mai înalte special itate medii de cultură general ă/liceale profesionale sau fără studii
superior este cu 58% mai mare decât numărul (21,9%), în special se evidențiază cota înaltă a
băieților absolvenți ai acestei trepte de învăță- femeilor antreprenoare cu acest nivel de studii
mânt21 (Figura 1.15). Respectiv, se constată un (23,8%).
nivel de participare redus și disproporționat al
femeilor cu studii superioare la activitățile de Prezența studiilor superioare printre antrepre-
antreprenoriat, fapt ce relevă un spirit antre- nori variază în funcție de dimensiunea între-
prenorial redus în rândul acestora, datorat, cel prinderii. Antreprenorii cu studii superioare
mai probabil, de stereotipurile prezente în so- dețin mai puține întreprinderi mici (66,2%
cietate și de lipsa unor modele pozitive care să din întreprinderile până la 10 salariați) și mai
le transmită acest spirit. multe întreprinderi medii și mari (89,7% din
întreprinderile cu 50-249 salariați și 98,7% din
În cadrul celorlalte grupuri de antreprenori, întreprinderile cu mai mult de 250 salariați).
diferențele între nivelul de instruire al femeilor Această tendință este valabilă atât pentru fe-
și bărbaților variază între 0,3 p.p. pentru grupul meile antreprenoare, cât și pentru bărbații an-
cu studii primare și 1,5 p.p. pentru grupul cu treprenori. Femeile antreprenoare ce dețin sau
studii medii de specialitate (Figura 1.14). gestionează întreprinderi mari (mai mult de
250 salariați), în general, toate (100%) dispun
Cel mai mare număr de antreprenori cu studii de studii superioare (Figura 1.16).
superioare se regăsesc printre managerii anga-
jați (80,5% din totalul managerilor) și copropri- Ramura economiei naționale cu cei mai mulți
etari (74,3%). Totodată, cea mai înaltă pondere antreprenori cu studii superioare este tehno-
de antreprenori cu studii medii de specialitate logia informațiilor și comunicațiilor. În cadrul
se regăsește printre proprietarii unici de afaceri acestei ramuri 86,9% din antreprenori dețin
studii superioare, inclusiv 84,7% din femeile
21 BNS, Banca de date, Absolvenții instituțiilor de învățământ antreprenoare și 87,8% din bărbații antrepre-
superior pe forme de învățământ, sexe și ani https://statbank. nori (Figura 1.16), studiile reprezentând un
statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20
Statistica%20sociala__07%20INV__INV060/INV061000.px/table/ factor determinant pentru a deveni antrepre-
tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 nor în acest domeniu. De asemenea, ponderi
înalte de antreprenori ce dețin diplomă de stu- rândul femeilor decât în rândul bărbaților. În
dii universitare se regăsesc în sfera serviciilor medie, circa 8,9% din femeile antreprenoare
(83,9%), construcțiilor (75,9%) și comerțului cu sunt divorțate, în timp ce ponderea bărbaților
ridicata (70,9%). antreprenori divorțați este de 2 ori mai mică
(4,2%). Ponderi ridicate a femeilor antrepre-
Cel mai mic număr de antreprenori cu studii noare divorțate se constată în rândul copro-
superioare se regăsește în ramura comerțului prietarelor de afaceri (13,6%) și managerelor
cu amănuntul (52,9%) atât în cazul femeilor (13,2%), în sectorul construcțiilor (14,1%), ho-
antreprenoare (51%), cât și în cazul bărbaților telurilor și restaurantelor (9,8%) și agriculturii
antreprenori (54,7%). (9,3%). Deosebit de răspândite sunt divorțurile
printre femeile de afaceri ce dețin sau gesti-
E.STAREA CIVILĂ A ANTREPRENORILOR
onează companii mari, în special companii cu
peste 250 de salariați, unde proporția antre-
Majoritatea oamenilor de afaceri din Repu- prenoarelor divorțate ajunge la circa 33,3%
blica Moldova sunt căsătoriți. Rezultatele (Figura 1.17).
cercetării arată că 83,8% din totalul antrepre-
norilor sunt căsătoriți (Figura 1.17). Diferențe Concomitent, și cota antreprenorilor necă-
importante se constată între antreprenorii de sătoriți este, de asemenea, mai mare printre
sex feminin și cei de sex masculin. Femeile an- femeile antreprenoare decât printre bărba-
treprenoare căsătorite sunt mai puțin întâlnite ții antreprenori. În medie pe economie, circa
printre antreprenori. Ponderea femeilor antre- 7,7% din antreprenori nu sunt căsătoriți. În
prenoare căsătorite constituie circa 77,1%, în rândul femeilor de afaceri această cotă consti-
timp ce ponderea bărbaților antreprenori căsă- tuie 8,1%, în timp ce în rândul bărbaților antre-
toriți – circa 87,3%, diferența fiind una majoră, prenori – 7,5%. Proporția femeilor necăsătorite
de circa 10,2 p.p. este mai înaltă în cazul conducătoarelor de în-
treprinderi (12,6%), companiilor mari (14,8%),
Femeile de afaceri căsătorite sunt mai puține,
precum și în cadrul sectorului TIC (14%) și cel
în special printre conducătorii de întreprinderi
al altor servicii (13,4%) (toate serviciile cu ex-
(71,5%), în întreprinderile mai mari de 50 sala-
cepția celor din domeniul transportului, servi-
riați (63,6%), precum și în ramura tehnologiei
ciilor hoteliere și restaurantelor, comerțului și
informațiilor și comunicațiilor (72,2%) și în cea
TIC) (Figura 1.17).
a altor servicii (73,9%).
De asemenea, se observă că cota antrepre- Printre cauzele care ar explica prezența mai
norilor divorțați este mult mai pronunțată în joasă a femeilor căsătorite și mai ridicată a celor
Figura: 1.17 Distribuția antreprenorilor după starea civilă, sexe, statut, activități economice
Total Femei Bărbați

0% 10%20%30%40%50%60%70%80%90%100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Ac�vitatea economică întreprinderii antreprenorului
Total 8 84 8 8 77 15 8 87 5
Proprietari, inclusiv 7 85 8 7 79 13 7 88 5
Statutul
managerii proprietari
Coproprietari, inclusiv 7 83 10 5 74 21 8 86 6
managerii coproprietari 10 81 9 13 72 16 8 86 5
Manageri angajați
0-9 salariați 8 83 9 8 77 15 8 87 5
7 86 7 10 76 14 6 89 5
Mărimea
10-49 salariați
50-249 salariați 6 87 7 15 65 21 4 92 4
250 și mai mult 3 89 8 15 56 33 2 96 2
Agricultura 7 87 6 5 80 16 7 89 3
Industrie 6 87 7 6 81 13 6 89 5
Construcții 6 88 6 9 75 17 6 91 4
Comerț cu ridicata 8 85 7 10 78 12 7 87 6
Comerț cu amanuntul 5 83 11 4 79 17 7 87 6
Transport și depozitare 8 86 6 8 80 12 8 88 4
Hoteluri, restaurante 8 81 10 7 75 18 10 86 4
Informații și cominicații 13 80 7 14 72 14 13 82 4
Alte servicii 11 81 8 13 74 13 9 86 6
necasatorit(ă) casatorit(ă) divortat(ă)/vaduv(ă)
42 RAPORT ANALITIC
solitare în activitățile de antreprenoriat se află constată și în ceea ce privește prezența copii-

responsabilitățile și obligațiunile exercitate de lor mai mici de 7 ani în familiile antreprenori-
femei, în mod tradițional, în viața de familie și lor (Figura 1.18). Cota antreprenorilor cu copii
dificultatea de a le combina cu cele ce reies din cu vârsta mai mică de 7 ani constituie 23,2% la
activitatea de antreprenoriat, gestionarea unor nivel național. În rândul femeilor antreprenoa-
companii mari sau a unor companii din domenii re aceasta constituie 18%, pe când în rândul
progresive cum este cel al tehnologiilor infor- bărbaților antreprenori – 25,9% sau cu 7,9 p.p.
maționale. În aceste condiții deseori femeile mai mult.
sunt nevoite să aleagă între cariera profesio-
nală și familie, iar o parte dintre acestea aleg În familiile bărbaților antreprenori prezența
activitatea de antreprenoriat, ca oportunitate copiilor este mai mare decât în familiile feme-
de autorealizare și independență economică. ilor antreprenoare. Diferențe de gen în ceea ce
privește prezența copiilor în familiile antrepre-
În paralel cu proporția mai redusă a femeilor norilor se atestă în rândul companiilor de toate
antreprenoare căsătorite, diferențe de gen se mărimile. Totuși, cele mai mari decalaje de gen
Figura: 1.18 Prezența copiilor cu vârsta de până la 7 ani în familiile antreprenorilor, 2017, %
Aveți copii în vârstă de până la 7 ani?

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
23,2
da 18,0
25,9
76,8
nu 82,0
74,1
Figura: 1.19 Ponderea antreprenorilor ce au copii cu vârsta până la 7 ani după mărimea întreprinderii,
pe sexe, 2017, %
-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35
32,0
250 și mai mult 14,8
25,1
10 - 49 salariați 15,2
26,1
24,4
50 -249 salariați 22,8
Bărbați, % Femei, % Diferența dintre femei/bărbați, p.p.

-15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35
Hoteluri, restaurante 31,3

26,1
24,4
50 -249 salariați 22,8

Figura: 1.20 Ponderea antreprenorilor ce au copii cu vârsta până la 7 ani după activități economice,
pe sexe, 2017, %
-15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35
Hoteluri, restaurante 17,4 31,3
Industrie 16,1 25,3
Comerț cu amănuntul 14,3 23,4
Transport și depozitare 20,6 29,6
Comerț cu ridicata 18,0 25,9
Informații și comunicații 23,4 31,3
Alte servicii 22,3 27,8
Construcții 24,3 27,3

19,0
Agricultura 20,9
se observă printre companiile mai mari de 250 prenori utilizează această metodă de îngrijire
salariați (Figura 1.19). Poziția de antreprenor în a copiilor (Figura 1.21). Instituțiile de educație
cadrul acestor companii în cazul bărbaților este timpurie sunt folosite cel mai adesea atât de
favorabilă familiilor acestora. Prezența copiilor antreprenorii de sex feminin, cât și de cei de
cu vârsta mai mică de 7 ani în familiile acestora sex masculin. Totuși, ponderea femeilor antre-
este cea mai mare (32%). Situația este inversă prenoare care apelează la serviciile instituțiilor
în cazul femeilor. În rândul femeilor de afaceri specializate depășește puțin ponderea bărbați-
ce conduc sau dețin companii mai mari de 250 lor antreprenori (cu 1,4 p.p.).
salariați, prezența copiilor de vârsta respectivă
este cea mai redusă (14,8%). Buneii sunt un sprijin important în îngrijirea
copiilor pentru antreprenori. Circa 32,3% din
Practic, în toate ramurile economiei naționa- antreprenori apelează la ajutorul acestora, in-
le, ponderea femeilor antreprenoare cu copii clusiv 33,5% din bărbații antreprenori și 29,1%
este mai mică comparativ cu cea a bărbaților din femeile antreprenoare. Totodată, o ponde-
antreprenori. Excepție este agricultura, care re neînsemnată de antreprenori (3,6%) ape-
este unica ramură unde prezența femeilor de lează la alte rude pentru a avea grijă de copiii
afaceri cu copii este mai mare (cu 1,9 p.p.). Cele săi. Serviciile de îngrijire a copiilor prestate de
mai mici ponderi ale femeilor antreprenoare cu bone sunt folosite de circa 4,7%, iar 4,6% din
copii se înregistrează în ramura comerțului cu antreprenori lasă copiii în vârstă de până la 7
amănuntul (14,3%) și în industrie (16,1%), iar ani singuri.
cele mai mari – în construcții (24,3%) și în TIC
(23,4%). În cazul bărbaților, cele mai mici cote Femeile de afaceri mai frecvent decât bărba-
de antreprenori cu copii se înregistrează în ții contactează serviciile de îngrijire a copiilor
agricultură (19%) și, de asemenea, în comerțul acordate de bone sau lasă copiii singuri fără
cu amănuntul (23,4%), iar cele mai mari – la supraveghere pe durata orelor de muncă.
fel ca în cazul femeilor antreprenoare, în TIC și Proporția antreprenorilor de sex feminin care
în servicii hoteliere și restaurante (câte 31,3%) apelează la serviciile bonei constituie 6,5%
(Figura 1.20). comparativ cu 4% – ponderea antreprenori-
lor de sex masculin (Figura 1.22). De 2 ori mai
Antreprenorii care au copii cu vârsta până la înaltă este ponderea femeilor antreprenoare
7 ani preferă serviciile instituțiilor de educa- care lasă copii singuri acasă (7,2% comparativ
ție timpurie. În medie, circa 51,7% din antre- cu 3,4%). Bărbați antreprenori, cel mai probabil,
44 RAPORT ANALITIC
Figura: 1.21 Serviciile de îngrijire a copiilor în vârsta de până la 7 ani utilizate de antreprenori, pe sexe, 2017, %
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
Servicii de educație �mpurie 51,7

52,7
(creșă, grădiniță, alte ins�tuții) 51,3
32,3
Cu părinții (buneii) 29,1
33,5
4,7
Bonă 6,5
4,0
4,6
Singur(i) 7,2
3,7
3,6
Alte rude 3,0
3,8
3,1
Altcineva 1,5
3,7
dispun de sprijinul partenerei de viață în creș- me a responsabilităților casnice între femei și

terea și îngrijirea copiilor. Femeile antreprenoa- bărbați. Problemele respective limitează ac-
re, neavând acest sprijin, sunt puse deseori în tivitatea de antreprenoriat în rândul femeilor.
situația în care trebuie să lase copiii singuri fără Prin urmare, dezvoltarea serviciilor de îngrijire
supraveghere în timpul programului de lucru. pentru copii, inclusiv a celor de tip creșă con-
comitent cu distribuirea mai echitabilă a res-
Aceste constatări confirmă problema subdez- ponsabilităților familiare între femei și bărbați
voltării serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor, ar constitui soluții care ar contribui la creșterea
precum și a dezechilibrelor între viața profesi- ratei de participare a femeilor în activitățile de
onală și cea de familie, a distribuirii neunifor- antreprenoriat.
Figura: 1.22 Tipurile de servicii de îngrijire a copiilor folosite de antreprenori, după sexe, statutul
antreprenorului, mărimea întreprinderii și activitatea economică, 2017, %
FEMEI BĂRBAȚI
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Statutul antreprenorului
3 4
Total 53 29 6 7 2 51 33 4 4 4
4 4
Proprietar 55 28 6 6 1 52 34 4 3 4
3
Manager 51 34 4 8 04 51 35 5 3 3
3 5
Coproprietar 46 28 11 10 3 49 30 5 7 5
2
250 și mai mult 75 25 00 52 20 14 2 9
3 4
0- 9 salariați 54 29 6 7 2 52 33 4 4 3
Mărimea întreprinderii
1 3
10-49 salariați 45 31 13 10 0 48 36 5 3 5
6 5
50- 249 salariați 30 20 24 16 2 55 26 7 3 5
Transport 4 6
63 25 7 1 0 48 37 42 5
și depozitare 3
Construcții 56 25 8 12 0 0 52 33 4 5 3
4 3
Alte servicii 55 31 4 4 3 51 34 3 5 4
5 2
Ac�vitatea economică
Hoteluri, restaurante 53 26 10 6 0 54 34 6 2 1
2 5
Comerț cu amănuntul 53 27 6 12 2 51 33 5 3 2
3 2
Informații si comunicații 51 31 8 5 3 57 33 4 3 2
6 4
Industrie 51 25 5 12 0 51 35 34 4
3 4
Comerț cu ridicata 47 32 12 6 0 51 31 4 4 5
Agricultura 44 40 10 402 53 38 4 21 2
Servicii de educație �mpurie (creșă, grădiniță, alte ins�tuții) Cu părinții (buneii) Bonă Singur(i) Alte rude Altcineva
8 p.p. mai mult), fapt ce arată că femeile mai

F. MĂRIMEA ÎNTREPRINDERILOR frecvent decât bărbații dețin întreprinderi de
Întreaga economie este predominată de în dimensiuni mai mici.
treprinderi micro și mici (97,4%), celor mijlo-
În schimb, femeile antreprenoare sunt mai puțin
cii revenindu-le o cotă de doar 2,3%, iar celor
prezente ca proprietare de întreprinderi mici,
mari – de doar 0,3% (Figura 1.23).
mijlocii și mari. În toate aceste categorii de între-
Femeile antreprenoare dețin în proporție mai prinderi, ponderea întreprinderilor deținute de
mare întreprinderi micro până la 10 salariați. femei este mai joasă decât cea a întreprinderilor
Dezagregarea pe gen arată că atât în rândul deținute de bărbați: în cazul întreprinderilor mici
femeilor de afaceri, cât și în rândul antrepreno- (10-49 salariați) – cu 6 p.p., în cazul întreprinde-
rilor de sex masculin predomină întreprinderile rilor mijlocii – cu 1,7 p.p. și în cazul întreprinderi-
micro ce au un număr de până la 10 salariați lor mari – cu 0,3 p.p. Din această cauză, mărimea
(90,3% și, respectiv, 82,3% de întreprinderi). medie a unei întreprinderi conduse de femei este
Totodată, cota întreprinderilor micro deținute de circa 2 ori mai mică comparativ cu mărimea
de femei este mai înaltă comparativ cu cota medie a unei întreprinderi conduse de bărbați
întreprinderilor micro deținute de bărbați (cu (pentru detalii vedeți capitolul 4.A).
Figura: 1.23 Distribuția întreprinderilor după mărimea întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Total 35,6 49,4 12,3 2,3 0,4
Femei 42,7 47,6 8,4 1,2 0,2
Bărbați 32,0 50,3 14,4 2,9 0,4
0-1 salariați 2- 9 salariați 10- 49 salariați 50 -249 salariați 250 și mai mult
Există diferențe de gen esențiale în structura

G.STRUCTURA
0%
ÎNTREPRINDERILOR
10% 20% 30%
DUPĂ40% 50% 60% 70% 80% 90%
întreprinderilor după activitățile economi-
100%
ACTIVITATEA ECONOMICĂ ce. Ponderea întreprinderilor din comerțul cu

Total 27,0 22,0 17,9
amănuntul 9,6 mult5,5mai5,3
este cu mare 5,3în3,9 3,5 fe-
rândul
Cele mai multe întreprinderi din economia meilor antreprenoare decât în rândul bărbaților
națională activează în domeniul comerțului antreprenori (cu circa 17,3 p.p.). De asemenea,
cuFemei
amănuntul, comerțului 38,4 cu ridicata și altor este mult mai 13,7
24,6 mare ponderea
6,2 2,3 4,1întreprinderilor
3,0 4,9 2,8
servicii. Circa 45% din antreprenorii din țară deținute de femei din domeniul altor servicii
activează în domeniul comerţului și circa 22% (cu 4 p.p. mai mult) și în cel al hotelurilor și
în domeniul altor servicii (Figura 1.24). Aproa- restaurantelor (cu 1,6 p.p. mai mult). În rest, în
Bărbați 21,1 20,7 20,1 11,3 7,2 6,0 6,5 3,3 3,9
pe 10% din întreprinderile economiei naționale celelalte sectoare predomină într-o proporție
activează în domeniul industrial, 5,5% - în con- mai mare întreprinderile deținute de bărbați.
strucții, câteComerț
5,3% cu- în agricultură,Alte
amănuntul transport
servicii șiComerț cu ridicata Industrie Construcții
depozitare. Cote mai mici activează
Transport și depozitare
în sectorulHoteluri, restaurante
Agricultura Informații și comunicații
serviciilor hoteliere și restaurantelor (3,9%) și
cel al informațiilor și comunicațiilor (3,5%).
46Bărbați RAPORT ANALITIC
32,0 50,3 14,4 2,9 0,4
0-1 salariați 2- 9 salariați 10- 49 salariați 50 -249 salariați 250 și mai mult
Figura: 1.24 Structura întreprinderilor din economia națională pe activități economice și sexul
antreprenorului, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Total 27,0 22,0 17,9 9,6 5,5 5,3 5,3 3,9 3,5
Femei 38,4 24,6 13,7 6,2 2,3 4,1 3,0 4,9 2,8
Bărbați 21,1 20,7 20,1 11,3 7,2 6,0 6,5 3,3 3,9
Comerț cu amănuntul Alte servicii Comerț cu ridicata Industrie Construcții

Transport și depozitare Agricultura Hoteluri, restaurante Informații și comunicații
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În Republica Moldova, în 2017, circa 33,9% bărbați sunt complexe. Din start, de la etapa de
din întreprinderi erau deținute sau gestionate inițiere a afacerii femeile încep activitatea de
de femei. Participarea femeilor la activitatea antreprenoriat de la întreprinderi de aproape
de antreprenoriat s-a îmbunătățit în ultimii 8 2 ori mai mici. Această situație se datorează,
ani, înregistrându-se o creștere a participării la rândul său, insuficienței capitalului inițial, in-
acestora cu circa 6,4 p.p. Deși au fost atinse suficienței cunoștințelor antreprenoriale, lipsei
rezultate importante, antreprenoriatul feminin timpului absorbit de responsabilitățile familiale,
necesită a fi stimulat în continuare. Femeile subdezvoltării spiritului antreprenorial. Premi-
continuă să reprezinte o minoritate în cadrul se pentru aceste situații sunt create, de ase-
comunității de afaceri și un potențial de menea, de lipsa educației antreprenoriale în in-
creștere puțin utilizat, în condițiile în care stituțiile de învățământ, stereotipurile prezente
acestea constituie circa 52% din totalul popu- în societate.
lației rezidente a țării.
Îmbunătățirea situației femeilor antreprenoare
Există decalaje importante de gen în activitatea poate fi obținută prin măsuri care să combată
de antreprenoriat. Femeile mai frecvent de- cauzele enumerate mai sus: îmbunătățirea acce
cât bărbații dețin afaceri micro (90,3% versus sului la finanțe, promovarea cursurilor antre
82,3%) și rareori dețin afaceri de dimensiuni prenoriale și de educație financiară, încurajarea
mijlocii și mari (1,3% versus 3,3%). Totodată, concilierii vieții de familie cu viața profesională,
domeniile pe care acestea le aleg pentru dez- promovarea imaginii pozitive a femeii antrepre-
voltarea afacerilor sunt diferite. Ramurile prenoare, introducerea cursurilor de educație antre-
ferate de femei sunt comerțul cu amănuntul și prenorială în școli etc.
serviciile, care de multe ori sunt percepute ca
fiind mai puțin importante pentru dezvoltare și Implicarea tinerilor în activitățile de antrepre-
creștere economică decât, de exemplu, secto- noriat este redusă și în scădere. În 2017, vâr-
rul TIC sau industria. sta medie a antreprenorilor constituia circa 47
ani, în medie în creștere cu 2 ani comparativ
Motivele decalajelor de gen înalte între între- cu 2009. Această evoluție se datorează
prinderile deținute de femei și cele deținute de implicării pasive a tinerilor în activitățile de
antreprenoriat. Doar 14,4% din antreprenori Doar 11% din afacerile sectorului industrial și
în 2017 aveau mai puțin de 35 ani, în scădere 16% din cele din sectorul agricol sunt deținute
pronunțată față de 2009 (cu circa 8,3 p.p.). de tineri cu vârsta mai mică de 35 ani, în timp
Participarea femeilor tinere în activitățile de ce 30% din afacerile industriale și 42% din cele
antreprenoriat este și mai joasă – circa 14,1%. agricole sunt deținute de antreprenori cu vâr-
În pofida eforturilor statului de a atrage tinerii sta mai mare de 55 ani.
în activitățile de antreprenoriat, îmbătrânirea
populației și emigrarea tinerilor din țară au Luând în considerație aceste tendințe, prin pro-
influențat situația demografică în rândul gramele de suport antreprenorial tinerii trebuie
antreprenorilor. încurajați să deschidă afaceri, inclusiv în sectoa-
rele productive ale țării (industrie, agricultură), în
Tinerii trebuie încurajați să rămână acasă și să-și care se înregistrează o tendință de îmbătrânire a
folosească potențialul pentru dezvoltarea econo- antreprenorilor.
mică a țării. Antreprenoriatul în rândul tinerilor
necesită a fi susținut prin implementarea în con- Majoritatea antreprenorilor dețin studii superi-
tinuare a programelor orientate spre atragerea ti- oare. 7 din 10 antreprenori din țară dețin diplo-
nerilor în activitățile de antreprenoriat (Programul mă de studii superioare. Studiile reprezintă un
„START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine factor important pentru activitatea de antre-
acasă” 22, Programul „Facilitatea de Creditare a prenoriat, nivelul de instruire al antreprenorilor
Tinerilor”23). Creșterea participării fetelor tinere la fiind mult mai înalt decât în rândul populației
activitățile de antreprenoriat ar putea fi obținută ocupate în general, unde doar 3 din 10 anga-
și prin măsuri de oferire a cursurilor de educație jați au studii superioare. Nivelul mai inferior al
antreprenorială imediat în perioada următoare studiilor reprezintă o limitare în dezvoltarea
absolvirii unei instituții educaționale. Totodată, afacerilor, cei mai mulți antreprenori fără stu-
îmbunătățirea condițiilor economice și sociale din dii superioare (circa 91%) deținând afaceri mici
țară rămâne a fi o precondiție necesară pentru a până la 10 salariați.
încetini fenomenul emigrării tinerilor. Participarea femeilor cu studii superioare la
În general, tinerii dețin afaceri mici. Circa 89% activitățile de antreprenoriat este redusă și
din afacerile acestora au mai puțin de 10 disproporționată. Ponderea femeilor antrepre-
salariați (cu 4 p.p. mai mult decât media națio- noare cu studii superioare este mai mică cu
nală). În rândul femeilor de afaceri tinere pon- 0,5 p.p. față de ponderea bărbaților antrepre-
derea micro-întreprinderilor este și mai mare, nori, în pofida faptului că numărul de femei cu
ajunge la 92%. Pe de altă parte, tinerii sunt cei studii superioare, la nivel național, depășește
care dezvoltă ramuri importante ale economiei numărul bărbaților cu acest nivel de studii cu
naționale. Aceștia, atât femeile, cât și bărbații circa 58%. Ponderea înaltă a femeilor cu studii
sunt implicați cel mai activ în ramura informa- superioare aflate în afara mediului antrepreno-
țiilor și comunicațiilor. Circa 62% din afacerile rial, reprezintă un potențial major nevalorificat
acestei ramuri sunt deținute de antreprenori pentru economia națională. Valorificarea și
cu vârsta mai mică de 45 ani. În același timp, completarea acestui potențial cu abilități an-
tinerii se implică mai puțin în afacerile din do- treprenoriale și cunoștințe în domeniul inițierii
menii la fel de importante pentru economia unei afaceri, ar putea conduce la diminuarea
națională, cum sunt cel agricol și cel industrial, diferențelor de gen.
observându-se o deplasare a antreprenorilor Subdezvoltarea calităților antreprenoriale și a li-
cu vârstă mai înaintată spre aceste sectoare. derismului reprezintă principala cauză a neîncre-
derii în sine a femeilor și a stereotipurilor prezente
22 Hotărârea Guvernului nr. 973 din 10.10.2018 cu privire la apro în societate, fapt ce determină ulterior implicarea
barea Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine
acasă” pasivă a femeilor/fetelor, inclusiv a celor cu studii
23 https://mf.gov.md/ro/datoria-sectorului-public/proiectele-directo
superioare, în activitățile de antreprenoriat. For-
ratului-liniei-de-credit marea spiritului antreprenorial trebuie să înceapă
48 RAPORT ANALITIC
de la vârste fragede, din școli, din familie. Promo- companii. Din cauza imposibilității de a îmbina
varea educației antreprenoriale în instituțiile de responsabilitățile familiale cu cele profesionale,
învățământ, practicată pe larg la nivel internațio- deseori, acestea decid să renunțe la familie în
nal, reprezintă o necesitate ce trebuie implemen- favoarea carierei profesionale.
tată în sistemul de educație național.
Sensibilizarea societății despre principiul egalității
Studiile superioare cel mai mult contează pen în onorarea responsabilităților și obligațiunilor din
tru afacerile din sectorul TIC, serviciilor și con- viața de familie, promovarea unor campanii de in-
strucțiilor. În aceste domenii ponderea antre- formare în acest domeniu sunt măsuri binevenite
prenorilor cu studii superioare este cea mai care ar putea contribui la îmbunătățirea situației
înaltă (76%-87%). Comerțul cu amănuntul este femeilor antreprenoare și la combaterea stereoti-
ramura în care își desfășoară activitatea cel mai purilor din societate.
mare număr de antreprenori fără studii superi-
oare (circa 47%). Peste jumătate din antreprenorii care au copii
cu vârsta mai mică de 7 ani apelează la servicii-
Majoritatea antreprenorilor din Republica Mol- le instituțiilor de educație timpurie, iar aproape
dova sunt căsătoriți (circa 83,8%), iar circa ¼ 1/3 apelează la ajutorul buneilor. Rareori an-
au copii cu vârsta mai mică de 7 ani. Totodată, treprenorii apelează la serviciile bonelor (5%)
aproape 8% dintre antreprenori nu sunt căsă- sau ajutorul rudelor (4%). Totuși, necesitatea
toriți, iar circa 6% - divorțați. Se constată dife- serviciilor de îngrijire a copiilor este mai mare
rențe de gen importante după acești indicatori. în rândul femeilor antreprenoare. Acestea mai
Femeilor de afaceri le vine greu să combine frecvent decât bărbații apelează la serviciile
viața de familie cu cea profesională. Ponderea instituțiilor de educație timpurie (cu 1,4 p.p.
femeilor antreprenoare căsătorite este cu 10,2 mai mult) și la serviciile bonelor (cu 2,5 p.p. mai
p.p. mai mică, ponderea celor divorțate – de mult). Totodată, femeile de afaceri mult mai
2 ori mai mare, iar a celor cu copii mai mici de des decât bărbații sunt nevoite să lase copiii
vârsta de 7 ani – cu 7,9 p.p. mai mică. Aceste singuri fără supraveghere pe durata orelor de
diferențe se înregistrează în condițiile în care muncă. Insuficiența serviciilor de educație tim-
vârsta medie a antreprenorilor de sex femi- purie constrâng și mai mult posibilitățile feme-
nin și de sex masculin practic coincid (circa 47 ilor de a se implica în afaceri.
ani). Totodată, pe cât nivelul de complexitate
a întreprinderii crește cu atât devin mai frec- Dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor pre-
vente cazurile femeilor de afaceri necăsătorite școlari, a serviciilor de creșă, inclusiv în cadrul
și divorțate. Aceste fenomene sunt mai pre- companiilor private, oferirea facilităților fiscale
zente în întreprinderile mari, în cele din sec- pentru asemenea companii sunt practici interna-
torul informațiilor și comunicațiilor, construc- ționale implementate pentru soluționarea unor
țiilor, printre managerele și coproprietarele de astfel de probleme.
CAPITOLUL : 2
Inițierea afacerii
50 RAPORT ANALITIC
antreprenori, deosebit de mare este ponderea

A.STATUTUL ANTREPRENORULUI PÂNĂ LA femeilor antreprenoare, care până la intrarea în
LANSAREA AFACERII business s-au ocupat de activitățile casnice (8%
comparativ cu 0,2%). Acest fapt este explicabil,
Până la începutul activității de antrepreno- deoarece activitățile casnice, în mod tradițional,
riat, cea mai mare parte din întreprinzători sunt îndeplinite de către femei.
(70,1%) care activau în 2017, au lucrat în
calitate de persoane angajate (salariați) (Fi- Majoritatea antreprenorilor, care în trecut au
gura 2.1). Experiență anterioară în afaceri au fost casnici și șomeri, și-au lansat micro-afa-
avut circa 14,9% din respondenți, dintre care ceri de 0-1 salariați. Circa 60% din casnici și cir-
aproape jumătate au activat în calitate anga- ca 52% din șomeri și-au deschis asemenea afa-
jatori (49%) și puțin peste jumătate în calitate ceri. Preponderent în aceste afaceri s-au lansat
lucrători pe cont propriu (51%). Totodată, circa femeile care în trecut au fost casnice și șomere
4,6% din antreprenori, în trecut, au fost stu- (61% - casnicele și 57% - șomerele) (Figura 2.2).
denți, 3,8% - șomeri, 3% - angajați peste hota- Totodată, majoritatea acestor afaceri au fost
re și 2,9% - casnici. lansate în domeniul comerțului cu amănuntul
(casnicele – 51%, șomerii – 43%) (Figura 2.2).
Comparativ cu 2009, imaginea statutului ocu-
pațional al antreprenorului până la crearea/ Celelalte categorii de antreprenori (foști sala-
preluarea afacerii, la general, rămâne ace- riați, patroni, studenți, angajați peste hotare)
eași (Figura 2.1). Totuși, în 2017, se observă o atât femeile, cât și bărbații și-au lansat pre-
mică creștere a incluziunii în afaceri a șomerilor ponderent afaceri constituite din 2-9 salari-
(+1,4 p.p.), casnicilor (+1,4 p.p.) și persoanelor ați. Circa jumătate din acești antreprenori și-au
venite de peste hotare (+1,2 p.p.). lansat astfel de afaceri (Figura 2.2). În aceste
categorii de antreprenori, există unele diferen-
Bărbații antreprenori mai des au menționat că țe de gen. Femeile care în trecut au fost salari-
au avut experiență în afaceri până la preluarea/ ate, studente sau au deținut statut de patron,
începerea activității de antreprenoriat. În trecut, au deschis afaceri de 2-9 salariați, totuși, într-o
în calitate de patroni de întreprinderi activase proporție mai mică comparativ cu bărbații.
17,3% din bărbați și 10,2% din femei (Figura
2.1). Totodată, mai puține femei venite de peste Antreprenorii, în special femeile, care s-au
hotare au inițiat afaceri. Ponderea femeilor care lansat în afaceri după ce s-au reîntors de pes-
au muncit peste hotare și ulterior au lansat afa- te hotare au tendința să deschidă afaceri mai
ceri constituie 2%, iar cea a bărbaților 3,5%, cu mari decât de obicei și să creeze mai multe lo-
circa 1,5 p.p. mai mult. În comparație cu bărbații curi de muncă. Antreprenorii reîntorși de peste
Figura: 2.1 Distribuția antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la preluarea/inițierea afacerii,
pe sexe, 2017, %
2009 2017
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60 70 80
62,8 70,1
Salariat 62,8 Salariat 71,6
62,7 69,3
12,6 14,9
Patron 10,5 Patron 10,2
13,4 17,3
4,4 4,6
Student, elev 3,9 Student, elev 4,0
4,6 4,9
2,4 3,8
Șomer 1,2 Șomer 3,5
3,0 4,0
Angajat 1,8 Angajat 3,0
1,1 2,0
peste hotare 2,2 peste hotare 3,5
1,5 2,9
Casnică 5,0 Casnică 8,0
0,2 0,2
14,6 0,7
Alte situații 15,6 Alte situații 0,6
13,9 0,8
Total Femei Bărbați Total Femei Bărbați
Figura: 2.2 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la preluarea/inițierea afacerii
după mărimea întreprinderii, pe sexe, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 36 49 12 0,4 43 48 8 0,2 32 50 14 0,4
Salariat 35 50 12 0,4 41 49 9 0,2 32 50 14 0,4
Patron 30 52 16 0,4 40 48 10 0,2 26 53 17 0,4
Student, elev 35 52 11 0,4 43 47 8 0,0 32 53 12 0,5
Casnică 60 33 6 0,0 61 33 5 0,0 40 29 30 0,0
Șomer 52 42 6 0,1 57 39 4 0,0 50 43 7 0,1
Angajat
peste hotare 33 55 10 0,4 28 69 3 0,0 35 51 12 0,5
Alte situații 40 35 17 0,9 35 53 10 0,0 42 28 20 0,3
0 -1 salariați 2-9 salariați 10- 49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
hotare înregistrează cea mai mare cotă de între- servicii și comerțul cu ridicata. Aceste 3 sectoare
prinderi formate din 2-9 salariați (55%), în timp predomină atât în rândul femeilor antreprenoare,
ce celelalte categorii (foști salariați, studenți, cât și în rândul bărbaților antreprenori, însă în ca-
șomeri, casnice) înregistrează ponderi mai înalte zul femeilor se observă o prezență mai mare a
de întreprinderi formate din 0-1 salariați. Pon- afacerilor în comerțul cu amănuntul, pe când în
derea femeilor reîntoarse de peste hotare care rândul bărbaților distribuția afacerilor între aces-
au deschis asemenea afaceri este esențial mai te 3 sectoare este mai proporțională (Figura 2.3).
înaltă decât ponderea bărbaților (cu circa 17,3 Astfel, se constată că femeile cel mai adesea se
p.p.), fapt ce ar arăta că acestea au tendința să lansează în ramura comerțului cu amănuntul.
deschidă afaceri mai mari ce ar asigura creșterea De asemenea, se observă anumite particularități
locurilor de muncă (Figura 2.2). Acest fapt, ar pentru unele categorii. De exemplu, studenții au
constitui un indiciu că atunci când există capital o probabilitate mai înaltă să deschidă afaceri în
(remiterile de peste hotare), femeile se orientea- sectorul TIC (circa 5% din aceștia - cea mai înaltă
ză spre afaceri relativ mai mari, iar lipsa capitalu- pondere comparativ cu alte categorii), bărbații re-
întorși de peste hotare și bărbații studenți – afa-
lui ar fi cauza principală care ar explica prezența
ceri în sectorul industrial (câte 13% din aceștia).
mult mai mare a micro-întreprinderilor de 0-1
salariați printre femeile din celelalte categorii. Remitențele în afaceri
Salariații, patronii, studenții, precum și angajații Economia Republicii Moldova este încă în mare
de peste hotare au deschis cele mai multe afa- dependență de remiterile de peste hotare (cir-
ceri în 3 sectoare: comerțul cu amănuntul, alte ca 17% din PIB în 201724).
Figura: 2.3 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la preluarea/inițierea afacerii
pe activități economice, pe sexe, 2017, %

0% 10%20%30%40%50%60%70%80%90%100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 27 22 18 10 6 5 5 4 4 38 25 14 6 24 3 5 3 21 21 20 11 7 6 6 3 4
Salariat 25 23 18 9 6 6 54 4 35 27 14 6 34 3 5 3 20 21 21 11 8 6 6 3 4
Patron 27 20 19 11 6 5 6 4 3 43 18 16 7 232 7 2 22 20 20 12 7 5 7 3 4
Student, elev 28 21 17 11 4 6 6 3 5 40 26 15 5 2333 3 23 19 18 13 5 7 8 3 5
Casnică 51 16 11 6 2 5 3 6 1 51 16 11 615 3 6 1 41 10 17 6 10 40 9 3
Șomer 43 16 16 8 43 5 5 1 56 13 15 2033 8 0 37 17 16 10 5 4 5 4 2
Angajat 28 17 15 12 6 7 7 7 1 47 18 12 9 04 4 7 0 23 16 16 13 8 8 8 7 2
peste hotare
Alte situații 20 30 17 8 43 9 3 6 3 43 25 7 2 503 10 26 26 13 8 52 13 3 4
Comerț cu amănuntul Alte servicii Comerț cu ridicata Industrie Construcții

Transport și depozitare Agricultura Hoteluri, restaurante Informații și comunicații
24 BNM, BNS
52 RAPORT ANALITIC
Acestea alimentează consumul intern al popu- mobilizarea resurselor umane şi financiare ale
lației și contribuie la creșterea economică. În lucrătorilor migranţi în dezvoltarea economică
același timp, această sursă de creștere econo- durabilă a Republicii Moldova.
mică nu este una durabilă. Orice șocuri care ar
Mai mult de jumătate din antreprenorii ce au
produce scăderea remitențelor expune econo-
activat peste hotare și au investit în afaceri
mia la o serie de vulnerabilități. Investirea remi-
vin din țările Uniunii Europene (UE). Analiza
tențelor în economie prin orientarea acestora
țărilor de unde s-au reîntors emigranții arată
în afaceri constituie un obiectiv al politicii gu
că, cei mai mulți antreprenori care activat pes-
vernamentale actuale.
te hotare și au investit în afaceri vin din Rusia
Datele arată că, în 2017, ponderea afacerilor (34,1%) și Italia (28,3%), după care urmează
ce au apărut datorită remitențelor de peste Israelul (5,9%), Portugalia (5,6%), Germania și
hotare a constituit circa 5%25, inclusiv 3% au Marea Britanie (cu câte 4,3% fiecare). În total,
fost deschise nemijlocit de persoanele reîn- ponderea țărilor UE constituie circa 57,6%.
toarse din migrație. Comparativ cu 2009 pon- Comparativ cu 2009, structura țărilor emigran
derea antreprenorilor ce și-au deschis afacerea ților reîntorși de peste hotare, a înregistrat anu-
după ce au revenit de peste hotare a crescut mite schimbări. În 2009, principalele ţări unde
cu 1,2 p.p. (de la 1,8% la 3%). Deși ponderea au lucrat anterior antreprenorii erau Rusia
afacerilor alimentate din remitențe pare să nu (31,2%), Italia (13,2%), Israel (7,8%), Germania
fie atât de însemnată la nivel național, creșterea (7,3%), Turcia (6,8%), România (4,4%). Astfel,
înregistrată ar putea fi legată de eforturile au- Rusia, Italia și Israelul rămân și în 2017 în topul
torităților de a atrage remitențele în economie. țărilor de unde s-au reîntors antreprenorii. To-
Începând cu anul 2010, Guvernul a aprobat tuși, în 2017, în structură și-au făcut apariția și
Programul de atragere a remitențelor în eco- alte țări, care nu erau în lista anului 2009 sau
nomie ”PARE 1+1”26, pe care îl implementează cota lor era neînsemnată. Acestea sunt: Marea
și în prezent. Scopul acestui program constă în Britanie, Spania, SUA, Irlanda.
Figura: 2.4 Repartizarea antreprenorilor ce au inițiat o afacere după ce au revenit de peste hotare pe țări,
2009, 2017, %
2009 2017
2,9% 2,0% 1,8%
2,4% 0,8%
4,4% 2,5%
2,9%
31,2% Rusia 3,8% 34,1%
2,0% Italia
Israel 3,8%
Portugalia
Germania 4,3%
7,3%
Marea Britanie
Grecia 4,3%
2,0% România
Spania
SUA 5,6%
Irlanda
7,8% Franța 5,9%
Ucraina
28,3%
13,2%
25 Pentru detalii vedeți subcapitolul 2.E „Sursele de finanțare a ideilor

afacerilor”
26 Hotărârea Guvernului nr. 972 din 18.10.2010 cu privire la
Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru
anii 2010-2021, http://lex.justice.md/index.php?action=view&vi
ew=doc&lang=1&id=336486
Respondenții bărbați şi femei, înainte de ac- afacerilor. Ponderea femeilor care și-au lansat
tivitatea de antreprenoriat, au avut prefe- afacerea datorită propriei idei este mai mică
rințe diferite în alegerea țărilor pentru mun- comparativ cu cea a bărbaților (52,3% com-
ca de peste hotare (Tabelul 2). O cotă relativ parativ cu 64,4%). Pe de altă parte, ponderea
mai mare de femei, în comparație cu bărbații, femeilor care și-au lansat afacerea pornind de
au deschis afaceri din surse venite din Rusia la o idee comună cu a unui membru al familiei
(42,6%), Italia (31,9%), Grecia (4,3%), SUA este mai mare comparativ cu cea a bărbaților
(5%), Franța (6%). Bărbații, înainte de activita- (31,7% comparativ cu 19,9%). Printre posibi-
tea de antreprenoriat, relativ mai des au ales să lele cauze care au creat premise pentru aceas-
muncească în Israel (6,6%), Portugalia (6,7%), tă situație ar putea fi neîncrederea femeilor în
Marea Britanie (5,2%) şi Germania (4,8%). forțele proprii, stereotipurile prezente în socie-
Tabel: 2.1 Distribuția antreprenorilor reveniți de peste hotare după țările în care au lucrat, pe sexe,
2009, 2017, %
Țara Femei Bărbați

2009 2017 2009 2017
Rusia 22,2 42,6 33,1 31,7
Italia 16,7 31,9 12,4 27,3
Israel 8,3 3,5 7,7 6,6
Portugalia 5,6 1,9 1,2 6,7
Germania 2,8 2,6 8,3 4,8
Marea Britanie ... 0,9 ... 5,2
Grecia 2,8 4,3 1,8 3,6
România 8,3 1,3 3,6 4,5
Spania ... 0,0 ... 3,7
SUA ... 5,0 ... 1,8
Irlanda ... 0,0 ... 2,5
Franța 2,8 6,0 2,4 0,5
Ucraina 5,6 0,0 2,4 1,0
tate precum că pozițiile de decizii în activitatea

B.IDEEA AFACERII de antreprenoriat aparțin tradițional bărbaților,
Afacerile din Republica Moldova sunt create în insuficiența cunoștințelor antreprenoriale.
cea mai mare parte din proprie inițiativă, da- Femeile înființează mai ușor afaceri în ase-
torită propriilor idei ale antreprenorilor. Circa menea domenii precum sunt: comerțul cu
60,3% din întreprinderi au fost create din ideile amănuntul, alte servicii, servicii hoteliere și
proprii ale antreprenorilor (Figura 2.5). Totodată, restaurante. Ponderea afacerilor lansate din
o cotă însemnată din afaceri (aproape ¼) au apă- propriile idei ale femeilor în aceste domenii
rut datorită ideilor comune ale antreprenorilor depășește 50%. Totodată, printre femeile an-
și membrilor familiilor acestora. În același timp, treprenoare cele mai puține afaceri lansate
ponderea afacerilor create din propriile idei ale din idei proprii se înregistrează în domeniul
întreprinzătorilor scade concomitent cu creș- agriculturii (doar 33,1%), construcțiilor (35%),
terea mărimii acestora. Scăderea respectivă se transporturilor și depozitării (38,6%), informa-
produce din contul respondenților care nu cu- țiilor și comunicațiilor (42,4%). Pe de altă par-
nosc cine a fost inițiatorul afacerii. te, în aceste domenii se înregistrează cele mai
înalte ponderi de afaceri lansate de femei în
Spiritul de inițiativă și de întreprinzător este
comun cu membrii familiei sale, fapt ce arată
mai puțin dezvoltat în rândul femeilor, aces-
că femeilor le este dificil să se lanseze singure
tea având nevoie în măsură mai mare de su-
port din partea membrilor familiei la lansarea
54 RAPORT ANALITIC
Figura: 2.5 Distribuția antreprenorilor după sursa ideii de afaceri după sexul și statutul antreprenorului,
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
Cui a aparținut ideea crearii/preluării întreprinderii/afacerii?

TOTAL Femei Bărbați
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
întreprinderii antreprenorului
Total 60 24 51 10 52 32 51 11 64 20 5 9
Statutul
Proprietar 70 24 303 63 31 402 74 20 3 3

Coproprietar 52 30 11 1 7 33 49 909 58 23 11 7
Manager 29 16 9 43 24 20 6 46 32 14 10 40
4 3
0-1 salariați 65 24 41 7 62 27 40 6 67 21 4 7
2- 9 salariați 59 25 51 10 47 35 41 13 65 20 6 8
Mărimea
10- 49 salariați 54 23 8 1 14 38 38 8 1 15 59 19 7 13
50-249 salariați 49 13 7 28 27 27 6 34 54 10 7 26
250 și mai mult 26 12 9 3 47 15 15 4 6 56 28 11 10 5 46
6 11
Agricultura 58 27 61 7 2 64 21 6 7
33 51 7 7 60 20 8 11
Industrie 56 24 8 1 11 44 37 7 1 11 70 17 6 7
Construcții 65 20 61 9 35 35 70 223 69 15 6 9
Comerț cu ridicata 62 20 6 1 11 43 35 6 14 61 28 4 7
Comerț cu amănuntul 61 30 306 60 31 305 66 18 4 10
Transport și depozitare 59 24 42 11 39 40 6 1 14 64 24 4 7
Hoteluri, restaurante 60 28 1
3 8 54 32 1
2 10 72 10 7 9
Informații și comunicații 64 15 7 2 12 42 31 5 20 63 19 5 12
Alte servicii 60 21 5 13 55 25 2 50 14
1
Mi-a aparținut mie A fost a mea și a unui membru al familiei Rudele, prietenii Din alte surse (internet, TV, presa) Nu ș�u/greu de răspuns
în afacerile din aceste domenii și deseori ape- principală dorința de autoafirmare sau realiza-
lează la ajutorul altora. În domeniul agriculturii rea unui vis. La fel ca în cazul femeilor, moti-
mai mult de jumătate din afaceri (51,2%) au vațiile principale ale bărbaților de a se lansa în
fost înființate ca urmare a ideilor comune. afaceri este dorința de a-și crește câștigurile
(39,5%) și cea de a se autorealiza (24%).
În rândul bărbaților antreprenori prevalează
ideile de afaceri în domeniul TIC, construcțiilor, Umplerea unui gol pe piață cu un produs sau
comerțului cu ridicata și transportului și depo serviciu nou a servit drept motivație de a se
zitării. În aceste domenii ponderea afacerilor lansa în afacere pentru circa 12,3% din antre-
care provin din idei proprii ale antreprenorilor prenori. Însă acest motiv a fost invocat mai des
bărbați variază între 65,8% și 71,8%. Totodată, de bărbați decât de femei (13,6% versus 9,6%,
bărbații antreprenori mai rar implică sau apelează diferența de 4 p.p.).
la ideile membrilor de familie. Cota afacerilor cre- Totodată, absența locului de muncă a fost un
ate în urma colaborării dintre bărbați și membrii motiv mai specific pentru femei de a se lansa
familiilor acestora constituie 19,9%, cu 11,8 p.p. în afaceri. Circa 12,5% din femei au menționat
mai puțin decât în cazul femeilor antreprenoare. că lipsa locurilor de muncă le-a motivat să-și
înceapă activitatea de antreprenor. Compara-
C.MOTIVAȚIILE PENTRU CREAREA AFACERILOR tiv cu bărbații, femeile au invocat mai des acest
motiv (12,5% față de 10,3%, cu 2,2 p.p. mai
Motivele principale pentru implicarea în ac- mult). Aceste constatări corelează cu datele
tivitatea de afaceri s-au dovedit a fi dorința prezentate în compartimentul de mai sus (sub-
de creștere a veniturilor personale sau famili- capitolul A), unde s-a văzut că o pondere înaltă
ale, precum și dorința de autorealizare. Circa de femei ce îndeplinesc responsabilități casni-
39,5% dintre antreprenori au declarat că creș- ce s-au lansat în afaceri. Rolul de casnică înde-
terea veniturilor este motivația principală pen- plinit, lipsa unui loc de muncă sporesc dorința
tru înființarea afacerii și circa 23,7% - dorința femeilor de a obține independență economică
de a se autorealiza, împlinirea unui vis. și le motivează să se lanseze în activitate an-
treprenorială.
Aceste motive stimulează în egală măsură
atât femeile, cât și bărbații. Circa 39,4% din Totodată, femeile în proporție mai mare (3,2%)
femei au declarat că au început activitatea au moștenit afacerea de la membrii familiei
antreprenorială pentru creșterea veniturilor, sau de la alte persoane comparativ cu bărbații
iar altele 23,1% au menționat drept motivație (2,3%).
Figura: 2.6 Motivele principale care au fundamentat începerea activității antreprenoriale, pe sexe, 2017, %
Care este principalul motiv pentru care ați creat/preluat această întreprindere/afacere?
0 5 10 15 20 25 30 35 40
39,5
Câș�guri mai mari 39,4
39,5
23,7
Autorealizare, a împlini un vis, pasiune 23,1
24,0
Umplerea unui gol pe piață cu un produs/ 12,3

9,6
serviciu nou sau îmbunătățirea 13,6
unui produs/serviciu existent
11,1
Nu am avut o altă alegere (loc de muncă pierdut) 12,5
10,3
9,8
Nu ș�u/greu de răspuns 11,1
9,2
2,6
Moștenirea afacerii de la membrii 3,2
familiei/alte persoane 2,3
1,0
Altele 1,0
1,1
Cei care au fost motivați de dorința de a ob- deri mari cu peste 250 salariați (33% din totalul
ține venituri mai înalte, și-au lansat prepon- întreprinderilor mari deținute), precum și circa
derent mico-afaceri, cu un număr de până la ¼ din întreprinderile cu 10-49 salariați. Sectoa-
10 salariați, iar domeniile mai frecvent alese au rele selectate de aceste femei a fost cel al ser-
fost construcțiile, comerțul cu amănuntul și co- viciilor hoteliere și restaurantelor (32%), al altor
merțul cu ridicata (Figura 2.7). Femeile au ales servicii27 (30%), industriei (29%) și tehnologiei
preponderent comerțul cu amănuntul, servici- informațiilor și comunicațiilor (28%).
ile de transport și depozitare și alte servicii, pe
când bărbații au optat pentru domeniul con- Bărbații antreprenori ce au fost motivați de
strucțiilor, comerțului cu ridicata și comerțului dorința de a se autoafirma sau de a-și realiza
cu amănuntul. un vis, au înființat ponderi însemnate de afa-
ceri mici (10-49 salariați) și mijlocii (50-250
Antreprenorii care au început afacerea din salariați) (câte 26% dintre afacerile de dimen-
dorința de a se autorealiza, au reușit să cree- siunea respectivă). O bună parte din afaceri au
ze o cotă importantă (27%) din afacerile mari fost create în domeniul serviciilor hoteliere și
cu 250 salariați și mai mult, precum și din cele restaurantelor (32%), tehnologiei informației și
cu 10-49 salariați (26%). Domeniile preferate comunicațiilor (29%) și al altor servicii (26%),
în care aceștia și-au lansat businessul sunt: ho- domenii specifice și femeilor din această cate-
teluri și restaurante (32% din afacerile acestui gorie, precum și în domeniul agriculturii (26%).
domeniu), informații și comunicații (28%) și alte
servicii (27%). Antreprenorii care au început afacerea din ra-
țiuni mai complexe (umplerea unui gol pe piață
Femeile reușesc să atingă rezultate remarca- cu un produs/serviciu nou/îmbunătățirea unui
bile atunci când sunt motivate de dorința de produs sau serviciu existent), au reușit să con-
a se autorealiza sau când își urmează un vis.
Femeile care au pornit afacerea din această 27 Alte servicii - toate serviciile cu excepția celor din domeniul trans
dorință au reușit să întemeieze multe întreprin- portului, hotelurilor și restaurantelor, comerțului și TIC
56 RAPORT ANALITIC
Figura: 2.7 Repartizarea antreprenorilor după motivele principale care au stat la baza lansării afacerii,
după sexul antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
0% 20% 40% 60%
80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 39 24 12 11 10 3 1 39 23 10 13 11 3 1 40 24 14 10 9 2 1
Statutul
Proprietar 43 24 11 12 7 2 1 43 24 9 15 7 3 1 43 25 12 11 7 2 1
Coproprietar 33 27 18 10 7 3 1 35 30 15 7 9 3 2 32 26 19 12 7 4 1
Manager 34 19 13 8 22 2 2
33 18 12 8 26 32 30 15 10 8 32 32
0-1 salariați 41 23 11 12 10 3 1 40 23 9 13 11 3 1 41 24 12 11 9 2 1
Ac�vitatea economică Mărimea
2-9 salariați 34 26 17 8 11 3 1 32 26 13 10 14 4 1 34 26 18 8 10 3 1
10-49 salariați 23 24 26 6 16 3 3 26 18 21 2 22 6 5 23 26 26 6 14 2 3
50-249 salariați
250 și mai mult 22 27 22 3 18 3 5 19 33 74 30 44 22 25 25 4 17 2 6
Agricultura 36 25 12 13 7 5 1 35 21 11 14 10 8 1 36 26 12 13 6 5 2
Industrie 37 25 16 10 9 2 1 34 29 13 10 10 4 1 38 24 17 10 9 2 1
Construcții 44 23 11 9 9 3 1 36 24 8 4 22 6 0 45 23 11 9 7 2 1
Comerț cu ridicata 42 20 14 11 11 2 1 35 18 15 13 16 2 1 44 20 13 10 10 2 1
Comerț cu amănuntul 43 21 8 17 7 3 1 45 19 6 19 7 4 1 41 23 10 16 6 3 1
Transport și depozitare 38 23 16 9 10 3 1 38 19 14 8 14 5 2 38 25 17 10 9 2 0
Hoteluri, restaurante 35 32 10 9 10 4 1 32 32 7 13 13 2 0 37 32 11 7 8 4 1
Informații și comunicații 34 28 20 4 10 2 1 29 28 18 8 14 3 1 36 29 21 3 9 1 1
Alte servicii 36 27 13 6 14 2 1 38 30 10 6 13 3 1 35 26 16 7 14 2 1
Câș�guri mai mari Autorealizare, a împlini un vis, pasiune

Umplerea unui gol pe piață cu un produs / serviciu Nu am avut o altă alegere (loc de muncă pierdut)
nou sau îmbunătățirea unui produs/serviciu existent Moștenirea afacerii de la membrii familiei/alte persoane
Nu ș�u/greu de răspuns Altele
stituie o pondere însemnată din întreprinderi-

le mijlocii (26% dintre acestea) și din cele mari
D.MODALITĂȚILE DE CREARE A AFACERILOR
(22%). Domeniile selectate de către aceștia au Cea mai mare parte (87,9%) din întreprinde-
fost TIC (20% din afacerile acestui sector), in- rile care activau în 2017 au fost create prin
dustrie (16%), transport și depozitare (16%). Fe- fondare (Figura 2.9). Totodată, 8,8% din între-
meile din această categorie au deschis în mare prinderi au fost obținute prin cumpărare sau
parte afaceri mijlocii, preponderent în domeniul privatizare, iar o parte relativ mică de 3,4% -
TIC (18%), comerț cu ridicata (15%), transport și în urma reorganizării unui business existent.
depozitare (14%), bărbații - afaceri mijlocii și mari Dintre întreprinderile reorganizate, 1,4% și-au
(câte circa ¼ din aceste afaceri), în domenii ase- schimbat forma organizatorico-juridică, 0,9% -
mănătoare cu cele alese de femei, precum este au fost comasate și 1% divizate sau separate.
cel al tehnologiei informației și comunicațiilor
(21%), transport și depozitare (17%) și industrie Comparativ cu anul 2009, modalitățile de iniți-
(17%). ere a afacerilor nu au înregistrat mari modificări
(Figura 2.8). Anumite diferențe se constată în
Antreprenorii care au pornit ideea afacerii din cazul întreprinderilor cumpărate și privatizate,
cauza că nu au avut o altă alegere sau a lipsei cota cărora a crescut cu 4,9 p.p. în 2017.
unui loc de muncă, la fel ca și cei care și-au dorit
câștiguri mai mari, au creat preponderent mi- Se înregistrează unele diferențe de gen în ce
cro-afaceri (până la 10 salariați) și întreprinderi privește modalitatea de creare a întreprinde-
mici (10-49 salariați), predominant în ramura rii. În 2017, prin inițierea de noi afaceri au fost
comerțului cu amănuntul, agriculturii, comerțului create 88,8% din afacerile femeilor și 87,4%
cu ridicata, industriei (Figura 2.7). Aceste consta- din afacerile bărbaților, ponderile diferențiin-
tări sunt valabile atât pentru bărbații antrepre- du-se cu 1,4 p.p. Totodată, au fost cumpăra-
nori, cât și pentru femeile antreprenoare. te sau privatizate 8,5% din afacerile femeilor
și 8,9% din afacerile bărbaților (0,4 p.p.). Prin
Atunci când ideile de afaceri sunt gândite, ana- reorganizare au fost fondate 2,7% din afacerile
lizate mai profund și motivațiile sunt puternice femeilor și 3,7% din afacerile bărbaților (dife-
antreprenorii obțin rezultate bune din activitatea rența 1 p.p.).
de antreprenoriat, creând afaceri mai mari și lo-
curi de muncă mai multe în ramuri importante
pentru economia națională.
Figura: 2.8 Repartizarea întreprinderilor după Figura: 2.9 Repartizarea întreprinderilor după
modalitățile de creare a acestora, 2009, % modalitățile de creare a acestora, 2017, %
2009 2017
Cumpărare sau divizare Cumpărare Reorganizare,

priva�zare 1,8 sau priva�zare 1,4
3,9 8,8
separare
Altele 0,7
4,4
separare
Reorganizare, Reorga- 0,5
Crearea 4,3 Crearea nizare comasare
comasare a 3,4 a câtorva
unei noi afaceri câtorva unei noi afaceri întreprinderi
87,4 întreprinderi 87,9 0,9
1,8 divizare
0,5
Tabel: 2.2 Modalitățile de creare a întrprinderilor după sexul antreprenorului, 2009, 20017, %
2009 2017
inclusiv: inclusiv:
Total Total
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Crearea unei noi afaceri 87,4 87,6 87,3 87,9 88,8 87,4
Cumpărare sau privatizare 3,9 4,2 3,8 8,8 8,5 8,9
Reorganizare prin: 4,3 3,8 4,5 3,4 2,7 3,7
- comasare (absorbție) a câtorva
1,8 1,4 2,0 0,9 1,0 0,9
întreprinderi
- divizare 1,8 1,9 1,7 0,5 0,5 0,5
- separare 0,7 0,5 0,8 0,5 0,2 0,6
- schimbarea formei juridice ... ... ... 1,4 1,0 1,7
Alte 4,4 4,4 4,4 - - -
Majoritatea întreprinderilor, indiferent de Afacerile nou-fondate sunt, de obicei, afaceri

statutul și sexul antreprenorului, au fost micro și mici, iar cele cumpărate/privatiza-
create prin fondare. Circa 90 la sută dintre te sau reorganizate – afaceri mijlocii și mari.
întreprinderile proprietarilor de afaceri au fost Circa 90% din întreprinderile micro și 80% din
dobândite prin fondarea acestora (Figura 2.10). cele mici au fost create prin fondare. În cazul
În același timp, circa 84% din întreprinderile întreprinderilor mijlocii și mari, această pondere
coproprietarilor și managerilor au fost crea- scade până la 67%-68%. Faptul că femeile do-
te prin fondarea de noi afaceri. Concomitent, bândesc în proporție mai mare afaceri prin fon-
circa 11% din întreprinderile coproprietarilor, dare semnifică că acestea din start dobândesc
10% din cele ale managerilor și 8% din cele ale afaceri de dimensiuni mai mici decât bărbații,
proprietarilor au fost dobândite prin procurare acesta fiind unul din factorii care contribuie la
sau privatizare. În general, nu există mari dife- formarea diferențelor de gen în activitatea de
rențe de gen în ceea ce privește modalitățile antreprenoriat.
de dobândire a dreptului de proprietate asupra
afacerii după statutul antreprenorilor.
58 RAPORT ANALITIC
Figura: 2.10 Repartizarea întreprinderilor după modalitățile de creare a acestora, după statutul și sexul
antreprenorului, mărimea întreprinderii și activitatea economică, 2017, %
TOTAL FEMEI BĂRBAȚI
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
economică întreprinderiiantreprenorului
Tot al 88 9 3 89 8 3 87 9 4
Proprietar 90 83 89 8 3 90 82
Statutul
Coproprietar 84 11 5 85 11 3 83 11 5
Manager 84 10 5 90 8 2 81 12 7
0-9 salariați 90 83 89 8 2 90 83
10-49 salariați 80 13 7 84 10 5 79 13 8
Ac�vitatea Mărimea
50-249 salariați 68 18 14 70 17 13 68 19 14
250 si mai mult 67 20 13 73 27 0 66 18 16
Agricultura 79 12 9 85 12 3 77 12 11
Industrie 86 11 4 89 8 3 85 11 4
Construcții 90 82 89 7 3 90 82
Comerț cu ridicata 91 63 94 4 2 90 63
Comerț cu amănuntul 89 83 89 9 2 89 74
Informații și comunicații 93 42 93 5 3 94 42
Al te servicii 87 10 3 87 9 4 87 10 3
Fondarea unei noi afaceri Cumpărare sau priva�zare Prin reorganizare
Totodată, probabilitatea că femeile vor fonda onal printre ramurile economiei naționale. To-
întreprinderi mijlocii și mari este mai mare de- tuși, se evidențiază cote mai înalte de afaceri
cât în cazul bărbaților. Femeile întrec bărbații noi-fondate în sectorul TIC (circa 93%), co-
în ceea ce privește cota întreprinderilor mijlocii merțul cu ridicata (circa 91%), construcții (circa
și mari fondate. Din totalul afacerilor deținute, 90%). În sectorul TIC se înregistrează ponderi
femeile au fondat circa 70% din afacerile mijlo- înalte de afaceri noi fondate atât în rândul fe-
cii și 73% din afacerile mai mari de 250 salari- meilor antreprenoare, cât și în rândul bărbaților
ați, iar bărbații – circa 68% din afacerile mijlocii antreprenori (circa 93% și, respectiv, 94%), în
și 66% din afacerile mari. Acest fapt, semnifică comerțul cu ridicata afaceri noi au fost create
că prin stimularea antreprenoriatului feminin, mai mult de femei (circa 94%), iar în sectorul
s-ar putea contribui la creșterea locurilor de construcțiilor – de bărbați (circa 90%).
muncă din economia națională.
Cele mai multe întreprinderi dobândite prin
Cote importante din afacerile mijlocii și mari cumpărare/privatizare se regăsesc în secto-
au fost dobândite prin cumpărare sau priva- rul serviciilor de transport și depozitare (cir-
tizare. Circa 18% din afacerile constituite din ca 15% din afaceri), cel al serviciilor hoteliere
50-249 salariați și circa 20% din afacerile mari și restaurantelor (circa 12%) și în agricultură
cu peste 250 salariați au fost dobândite prin (circa 12%). Femeile antreprenoare au obținut
procurarea/privatizarea acestora. Deosebit de prin procurare/privatizare cote mai însemnate
înaltă este cota afacerilor mai mari de 250 sa- din afacerile din transport și depozitare (16%
lariați procurate/privatizate de femei (27% sau - femeile, 14% - bărbații), iar bărbații antre-
de 3 ori mai înaltă decât ponderea înregistrată prenori - din domeniul serviciilor hoteliere și
la nivel național). Tot în rândul întreprinderilor restaurantelor (13% - bărbații, 12% - femeile).
mijlocii și mari se regăsesc cele mai multe În agricultură atât bărbații, cât și femeile dețin
întreprinderi dobândite prin reorganizare cote egale (circa 12% atât pentru femei, cât și
(comasare, separare, divizare, schimbarea pentru bărbați).
formei juridice) (circa 13-14% dintre acestea).
Circa 2-3% din întreprinderile fiecărei ramuri
În sectorul TIC se înregistrează cele mai a economiei naționale au fost dobândite de
multe afaceri noi-create, acesta fiind unul din către antreprenori prin reorganizarea între-
cele mai progresive sectoare economice. În prinderilor existente. Excepție face sectorul
general, modalitățile de dobândire a afacerilor agricol, unde cota întreprinderilor reorganizate
de către antreprenori sunt distribuite proporți- constituie 9% și sectorul industrial unde circa
4% din întreprinderi au fost dobândite prin granturile din partea statului sau donatorilor.
această metodă. În cea mai mare parte, aface- Totodată, s-a diminuat cota câștigurilor proprii
rilor din sectorul agricol și industrial le-a fost și a investițiilor străine. De menționat că, în
schimbată forma juridică (5,8% din afacerile 2009, nu a fost cercetată separat contribuția
sectorului agricol și 1,9% din afacerile indus- remitențelor la finanțarea afacerilor.
triale). Schimbarea formei juridice în sectorul
agricol a fost specifică mai mult întreprinderilor Întreprinderile deținute de femei, în compa-
deținute de bărbați. rație cu cele deținute de bărbați, au utilizat în
proporție mai mare sursele proprii (69,4% ver-
sus 68%), au apelat mai deseori la împrumuturi
E.SURSELE DE FINANȚARE A IDEILOR de la rude (21,1% versus 18,4%) și la credite
DE AFACERI bancare (9,8% versus 9,6%), însă mai rar au
utilizat surse din remitențe (4,3% versus 5,4%),
Sursă principala de finanțare a capitalului investiții străine (2,4% versus 3,8%) și granturi
inițial al afacerii au servit economiile proprii din partea statului sau partenerilor de dezvol-
ale agenților economici. Circa 68,4% din res- tare (0,7% versus 1%) (Figura 2.13).
pondenți au declarat că acestea au fost utili-
Figura: 2.11 Sursele de finanțare a ideilor Figura: 2.12 Sursele de finanțare a ideilor
de afaceri, 2009, % de afaceri, 2017, %
2009 2017
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
Câș�guri/economii 74,2 Câș�guri/economii 68,4
proprii proprii
Împrumuturi de la rude, 12,1 Împrumuturi de la rude, 19,3
prieteni prieteni
Credite bancare 5,2 Credite bancare 9,7
Remitențe proprii sau ale Remitențe proprii sau ale 5,1
altor persoane altor persoane
Inves�ții străine 5,3 Inves�ții străine 3,3
Altele 1,3 Altele 3,0
Granturi 0,8 Granturi 0,9
zate pentru finanțarea ideii de afaceri. O altă Majoritatea întreprinderilor au utilizat sur-
sursă importantă au fost mijloacele financiare sele proprii economisite pentru a finanța
împrumutate de la rude sau prieteni, care au activitatea integral. Dintre toate companiile
fost folosite de circa 19,3%. Pe locul trei ca care au utilizat economiile proprii ca sursă de
sursă de finanțare a businessurilor se află cre- finanțare, circa 73,3% au utilizat-o ca sursă de
ditele bancare, cărora le revine o pondere de bază pentru finanțarea a 80-100% din capitalul
aproape 10%. Remitențele au fost utilizate ca inițial al afacerii. În același timp, circa 16% din
surse de finanțare de 5,1% din respondenți, iar întreprinderi au finanțat activitatea din aceste
investițiile străine – de 3,3%. Cota granturilor surse în proporție de 40-60%, mobilizând și
(ajutor din partea statului sau partenerilor de alte surse pentru a acoperi cheltuielile totale
dezvoltare) ocupă o cotă neînsemnată în struc- (Figura 2.14).
tura surselor de finanțare (mai puțin de 1%).
Afacerile care se bazează pe investiții străine,
În comparație cu 2009, în 2017, sursele de preponderent au utilizat anume aceste surse
finanțare a ideilor de afaceri par a fi mai di- pentru finanțarea afacerilor, fără a căuta alte
versificate (Figura 2.11, 2.12). A crescut pon- mijloace suplimentare. Circa 73% din aceste
derea ideilor de afaceri finanțate din creditele întreprinderi au utilizat investițiile străine pen-
bancare, împrumuturile de la rude și prieteni, tru a finanța 80-100% din necesar. Totodată,
60 RAPORT ANALITIC
Figura: 2.13 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, pe sexe, 2017, %

0 10 20 30 40 50 60 70
Câș�guri/economii 68,4
69,4
proprii 68,0
Împrumuturi de la rude, 19,3

21,1
prieteni 18,4
Credite bancare 9,7

9,8
9,6
Remitențe proprii sau 5,1

4,3
ale altor persoane 5,4
Inves�ții străine 3,3

2,4
3,8
Altele 3,0
2,4
3,3
Granturi 0,9
0,7
1,0
circa 14% din aceste întreprinderi au fost fi- - pentru circa 14% din întreprinderi, a 60-80%
nanțate din investiții străine în proporție de - pentru circa 10% din întreprinderi și mai pu-
40-60%, iar altele 8% - în proporție de 60-80% țin de 20% - pentru circa 8% din întreprinderi.
(Figura 2.14).
O cotă relativ mică de întreprinderi au fost fi-
Deschiderea a circa 5% din afaceri a fost fi- nanțate în proporție de 80-100% din aseme-
nanțată din remitențe. Pentru circa 53% din- nea surse precum sunt granturile, creditele
tre aceste afaceri, remitențele au fost surse bancare și împrumuturile de la rude, acestea
principale de finanțare, asigurând finanțarea a reprezentând mai degrabă surse complemen-
80-100% din capitalul inițial al afacerilor. To tare de finanțare. Cel mai frecvent aceste surse
todată, remitențele au asigurat finanțarea a 40- au acoperit 40-60% din necesarul de finanța-
60% din valoarea capitalului inițial pentru alte re. Cota întreprinderilor care au beneficiat de
circa 16% din aceste întreprinderi, a 20-40% granturi în proporție de 80-100% din capitalul
Figura: 2.14 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare şi mărimea resurselor utilizate pentru
crearea acestora, după sexul antreprenorului, %

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Câș�guri/economii 2 6 16 3 73 15 18 3 73 26 15 3 74
proprii
Inves�ții străine 2 4 14 8 73 14 17 4 74 2 4 12 9 73
Remitențe proprii 8 14 16 10 53 6 9 23 15 46 9 15 13 7 55
sau ale altor persoane
Împrumuturi de la rude, 3 20 43 7 27 2 18 45 7 28 3 21 42 7 27
prieteni
Credite bancare 4 22 38 12 24 3 19 45 11 23 4 23 35 13 25
Granturi 15 21 30 14 19 0 21 28 27 24 21 21 31 9 17
Altele 15 15 16 9 45 14 20 13 7 46 15 14 17 10 45
Până la 20% din resurse De la 20% până la 40% din resurse De la 60% până la 80% din resurse
De la 40% până la 60% din resurse De la 80% până la 100% din resurse
inițial a constituit 19%, preponderent acestea Din investiții străine au fost deschise pre-
fiind întreprinderi deținute de femei. Concomi- ponderent afaceri mijlocii și mari, acestea
tent, mai puține întreprinderi deținute de fe- reprezentând o pârghie importantă de creș-
mei au beneficiat de credite care să le asigure tere a economiei naționale. Din aceste surse
o finanțare majoritară (80-100%) a afacerilor au fost deschise circa 12% din afacerile mijlocii
(23% versus 25%). În schimb, întreprinderile și aproape 1/3 din afacerile mari în 2017. În
deținute de femei au beneficiat în proporție măsură egală, din sursele investitorilor străini
mai mare de credite care le-au finanțat aface- au fost finanțate atât afacerile mari (peste 250
rea în proporție de 40-60% (45% versus 35%). salariați) create de femei, cât și cele create de
bărbați (circa 29% din aceste afaceri). Totodată,
Câștigurile proprii au fost utilizate preponderent din investiții străine au fost finanțate de 2 ori
pentru a finanța capitalul inițial al afacerilor mi- mai multe întreprinderi mijlocii (50-249 salari-
cro și mici. Circa 70% din afacerile micro și circa ați) deținute de femei și aproape de 2 ori mai
58% din cele mici au fost finanțate din aceste multe afaceri micro (până la 10 salariați) deți-
surse. Resursele respective prevalează ca sur- nute de bărbați.
să de finanțare în sectorul construcțiilor (72%),
informațiilor și comunicațiilor (72%), comerţului Ramura TIC este cea care cel mai mult atrage
cu ridicata (71%) și cel cu amănuntul (70%). investiții străine. Comparativ cu alte sectoare,
în ramura TIC se regăsesc cele mai multe afa-
Împrumuturile de la rude sunt distribuite, mai ceri finanțate din investiții străine (10%, cu 7
mult sau mai puțin, proporțional între toate p.p. mai mult decât media națională). Atât în
ramurile economice și între întreprinderile de cazul femeilor antreprenoare, cât și în cazul
toate dimensiunile. Excepție fac întreprinderile bărbaților antreprenori se evidențiază afacerile
mari, în care aceste surse de finanțare au fost din ramura TIC finanțate din sursele investito-
utilizate rar de antreprenori (5%). rilor străini (13% din afacerile femeilor și 9%
Creditele bancare au fost acordate proporțio- din afacerile bărbaților).
nal întreprinderilor de toate dimensiunile, mai De asemenea, în rândul femeilor antreprenoa-
puțin micro-întreprinderilor de 0-1 salariați re, din investiții străine au fost finanțate pon-
(ponderea de doar 7%). Sectorul care a be- deri importante de întreprinderi în sectorul in-
neficiat cel mai mult de credite bancare a fost dustrial, comerț cu ridicata, alte servicii (câte
agricultura, unde ponderea creditelor ca sursă 4% în fiecare sector). În rândul bărbaților an-
de finanțare este mai mare decât în celelalte treprenori, surse străine de investiții au atras
ramuri (19%). Totodată, și afacerile din ramurile afacerile din comerțul cu ridicata (6%), alte
comerțului cu amănuntul, industrie, transport servicii (5%), industrie (4%), servicii hoteliere și
și depozitare, hoteluri și restaurante relativ des restaurante (4%).
au beneficiat de finanțare din partea băncilor
(în proporție de circa 10-14%). Cel mai puțin Granturile sunt acordate preponderent aface-
din credite a fost finanțată ramura tehnologii- rilor mici, în special celor constituite din 10-
lor informaționale (3%). Cele mai mari diferen- 49 salariați. Sectorul care beneficiază cel mai
țe de gen după nivelul de creditare se observă mult de suport financiar sub formă de granturi
între întreprinderile mari. Comparativ cu băr- este agricultura (Figura 2.15). Circa 3,8% din
bații, mai multe afaceri mari (cu peste 250 sa- afacerile deschise în acest sector au obținut fi-
lariați) ale femeilor au fost finanțate din credite nanțare din partea statului sau partenerilor de
bancare (10% - bărbați, 19% - femei). dezvoltare. Această finanțare a fost distribuită
într-o proporție mai mare către afacerile din
Sursele din remitențe au fost utilizate, în sectorul agricol gestionate de bărbați (4% ver-
mare parte, pentru lansarea afacerilor micro sus 2,8%). De asemenea, mai multe granturi au
și mici constituite din mai puțin de 50 salari- fost acordate în afacerile din sectorul industrial
ați. Distribuția acestora printre ramurile eco- (1,4%) și transport și depozitare (1%). Dacă în
nomice este mai mult sau mai puțin echilibrată, cazul bărbaților antreprenori structura afaceri-
variind între 2% și 5%. Totodată, nu se atestă lor finanțate din granturi se aseamănă cu cea
mari diferențe între femei și bărbați. de la nivel național, în cazul femeilor aceasta
62 RAPORT ANALITIC
se deosebește. Femeile, pe lângă afacerile din sectorul TIC (1,6%), serviciilor hoteliere și re-
agricultură, au obținut într-o proporție mai staurantelor (1,2%), industrie (0,8%).
mare granturi pentru finanțarea afacerilor din
Figura: 2.15 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare a capitalului inițial, după sexul și statutul
întreprinzătorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 68 19 10 5 3 0,9 69 21 10 42 0,7 68 18 10 5 4 1,0

Proprietar 73 20 10 52 0,9 72 21 10 41 0,8 73 20 10 5 2 1,0
Statutul
Coproprietar 64 22 12 6 4 0,7 65 27 11 6 3 0,3 64 20 12 6 4 0,8

Manager 50 11 7 4 13 0,9 60 14 8 3 11 0,4 45 10 6 4 14 1,2
1 salariați
0- 73 17 7 42 0,8 72 18 7 42 0,5 73 16 7 43 1,1
9 salariați
2- 69 22 11 6 3 0,9 69 24 12 42 0,8 69 21 11 6 4 0,9
49 salariați
10- 58 17 12 5 6 1,2 60 21 14 6 6 1,1 57 16 11 5 6 1,2
249 salariați
50- 43 9 11 2 12 0,7 33 11 10 0 21 0,7 45 8 11 3 10 0,7
250 și mai mult 26 5 12 1 29 0,0 29 10 19 0 29 0,0 26 5 10 1 29 0,0
Agricultura 56 18 19 8 3 3,8 59 20 16 7 3 2,8 55 18 19 8 3 4,0

Industrie 69 19 11 5 4 1,4 71 18 10 6 4 0,8 69 20 11 5 4 1,6
Construcții 72 15 6 5 2 0,3 67 27 9 03 0,0 73 14 6 6 2 0,3
Comerț cu ridicata 71 19 8 5 5 0,7 72 18 11 6 4 1,0 71 20 7 5 6 0,6
Comerț cu amănuntul 70 25 14 51 0,4 71 24 12 40 0,4 69 25 15 61 0,4
Transport și depozitare 63 16 10 6 2 1,0 59 16 9 6 2 0,6 64 16 11 5 2 1,1
Hoteluri, restaurante 59 21 10 7 3 0,9 59 26 11 8 2 1,2 59 18 9 7 4 0,7
Informații și comunicații 72 15 33 10 0,9 66 16 33 13 1,6 74 15 4 4 9 0,6
Alte servicii 68 15 5 4 5 0,9 69 18 5 24 0,7 68 13 4 5 5 1,0
Câș�guri/economii proprii Împrumuturi de la rude, prieteni Credite bancare

Remitențe proprii sau ale altor persoane Inves�ții străine Altele Granturi
Inițierea afacerii micro-afaceri de 0-1 salariați. În mod special
se evidențiază casnicele și șomerele, în rândul
Până la începutul activității de antreprenoriat, cărora mai mult de jumătate din afaceri sunt
majoritatea întreprinzătorilor (70,1%) au lucrat constituție din 0-1 salariați. Excepție fac feme-
în calitate de persoane angajate (salariați). Alte ile reîntoarse de peste hotare, care au lansat
15% au deținut experiență anterioară de an- într-o proporție mai mare decât bărbații afaceri
treprenor, activând în calitate de angajator sau formate din 2-9 salariați (69% versus 51%),
lucrător pe cont propriu. De asemenea, s-au fapt ce ar demonstra că atunci când femeile
lansat în afaceri foști studenți, casnici, șomeri, dispun de resurse pentru capitalul inițial (remi-
precum și persoane revenite de peste hotare terile de peste hotare), acestea se orientează
(circa 14% în total), antreprenoriatul contribu- spre afaceri mai mari.
ind astfel la incluziunea în societate și economie
a persoanelor vulnerabile. Bărbații mai frecvent Insuficiența capitalului inițial este una din cau-
decât femeile vin în antreprenoriat din poziția zele principale care determină femeile să deschi-
de patron, student, angajat de peste hotare, dă afaceri mai mici, fapt ce se transpune ulteri-
șomer, iar femeile – din poziția de salariate și or în diferențe esențiale de gen în activitatea de
casnice. Studenții înregistrează o tendință mai antreprenoriat. Pentru a depăși acest impediment
evidentă să se lanseze în domeniul TIC, femeile sunt necesare măsuri de susținere a startului afa-
casnice și șomerele – în domeniul comerțului cu cerii, cofinanțare a capitalului inițial, facilitare a
amănuntul, bărbații reîntorși de peste hotare și accesului la împrumuturi bancare a micilor antre-
studenții băieți – în domeniul industrial. prenori, îmbunătățire a cunoștințelor în domeniul
financiar și antreprenorial.
Aproape jumătate din antreprenori au lansat
afaceri formate din 2-9 salariați. Totuși, feme- La nivel național circa 5% din afaceri au fost
ile mult mai frecvent decât bărbații au inițiat lansate din remitențe și circa 3% nemijlocit
de persoanele reîntoarse de peste hotare. aceste activități. La nivel european, educația an-
Deși aceste afaceri nu sunt foarte numeroase treprenorială începe de la vârste fragede atunci
totuși, comparativ cu 2009, ponderea aces- când se formează mentalitățile, prin implicarea
tora este în creștere cu 1,2 p.p., ceea ce ar mai multor actori: instituții de învățământ, cadre
putea reprezenta, inclusiv efectul măsurilor de didactice, companii private, familia.
politici implementate de Guvern orientate spre
atragerea remitențelor în economie. Motivațiile
În pofida acestui fapt, pentru economie acestea Antreprenorii se lansează în afaceri în special
rămân a fi resurse nevalorificate pe deplin, iar datorită dorinței de a-și crește veniturile per-
atragerea capitalului din remitențe în afaceri tre- sonale sau familiale (40%) și pentru a se auto-
buie stimulat în continuare. Avându-se în vedere realiza (23%). Umplerea unui gol pe piață cu un
beneficiile aduse economiei de femeile migrante produs sau serviciu nou a constituit motivul de
(contribuția la creșterea locurilor de muncă), pre- lansare în afaceri pentru circa 12% din antre-
cum și nivelul mai jos de participare înregistrat, prenori, însă acesta a fost mai des menționat
programele de stat ar putea avantaja/stimula de bărbații antreprenori (cu 4 p.p. mai mult).
participarea femeilor în cadrul acestora. Totodată, lipsa unui loc de muncă a reprezen-
tat motiv de a intra în afaceri pentru circa 11%
Ideea afacerii din antreprenori, acest motiv fiind mai des in-
vocat de femei (cu 2,2 p.p. mai mult).
Circa 60,3% din afaceri au fost lansate din
proprie inițiativă ca rezultat al propriilor idei Motivația este un factor important de reușită
ale antreprenorilor. Totuși, spiritul de inițiati- în afaceri. Antreprenorii care au pornit afacerea
vă și cel antreprenorial pare să nu fie atât de din dorința de a obține venituri mai înalte și din
dezvoltat în rândul femeilor. Femeile mai rar necesitate (lipsa unui loc de muncă), de obicei,
lansează afaceri din proprie inițiativă (cu 12,1 au deschis micro-afaceri cu un număr de până
p.p. mai puțin) și mai des apelează la supor- la 10 salariați (circa 53% din micro-întreprin-
tul membrilor familiilor (cu 11,8 p.p. mai mult). deri), preponderent în comerț. În schimb, cei
Lipsa încrederii în sine, a abilităților și a compe- motivați de rațiuni mai complexe cum ar fi um-
tențelor necesare pentru inițierea unei afaceri plerea unui gol pe piață cu un produs sau servi-
le împiedică să pornească de unele singure pe ciu nou au reușit să deschidă ponderi însemna-
calea antreprenorială. te de întreprinderi mijlocii și mari (circa 1/4 din
aceste afaceri), în sectoare importante pentru
Totodată, femeile mai ușor se lansează în afa- economia națională cum este TIC, industria.
cerile din domeniul comerțului cu amănuntul,
servicii, hoteluri și restaurante (peste 50% din Pentru femei dorința de a se autoafirma sau de
afacerile acestor domenii sunt lansate din pro- a-și realiza un vis reprezintă o motivație puter-
priile idei ale femeilor). În schimb, ele deseori au nică. Femeile ce au pornit afacerea din acest
nevoie de suport atunci când deschid afaceri în motiv au reușit să atingă rezultate importante
domeniul agricol, construcțiilor, transportului și în calitate de antreprenoare: au înființat circa
depozitării și TIC, acestea fiind considerate, de 1/3 din totalul afacerilor mari cu peste 250 sa-
obicei, domenii mai apropiate bărbaților, care lariați deținute de femei, precum și un număr
necesită capacități, competențe și abilități pro- remarcabil de afaceri constituite din 10-49 sa-
fesionale specifice. lariați (circa 1/4).
Neîncrederea în sine a femeilor și a stereotipurilor Modalitățile de creare a afacerilor

prezente în societate despre profesii și atitudini ar
putea proveni de la educație, de la faptul că fetele Majoritatea întreprinderilor (88%) care activau
în familie și școli nu sunt orientate spre dezvoltarea în 2017 au fost create prin fondare, circa 9%
calităților antreprenoriale și a liderismului. Stimula- au fost obținute prin privatizare sau cumpărare
rea gândirii antreprenoriale ar trebui să reprezinte și doar circa 3% - prin reorganizare. Chiar de la
unul din pilonii de bază de promovare a antrepre- etapa de dobândire a afacerii, femeile sunt mai
noriatului în societate, de incluziune a femeilor în dezavantajate decât bărbații. Acestea în pro-
64 RAPORT ANALITIC
porție mai mare au obținut dreptul de propri- tru finanțarea capitalului inițial. În același timp,
etate asupra întreprinderilor prin fondare (cu femeile mai frecvent se împrumută de la rude și
1,4 p.p. mai mult) și în proporție mai mică prin prieteni (cu 2,7 p.p. mai mult) și de la instituțiile
cumpărare/privatizare sau reorganizare (cu 0,4 financiare (cu 0,2 p.p. mai mult) în acest scop.
p.p. și 1 p.p. mai puțin respectiv). Dezavanta- În schimb, capitalul inițial al afacerilor deținute
jele reies din faptul că afacerile dobândite prin de femei este mai puțin finanțat din remitențe
cumpărare/privatizare sau reorganizare sunt (cu 1,1 p.p. mai puțin), investiții străine (cu 1,4
preponderent afaceri mijlocii și mari aflate, de p.p. mai puțin) și granturi din partea statului și
obicei, în fază de dezvoltare, iar cele fondate – partenerilor de dezvoltare (0,3 p.p. mai puțin
afaceri micro și mici aflate la început de cale. respectiv).
Cu toate că încep activitatea de antreprenori- Aceste diferențe arată, pe de o parte, că la des-

at de la afaceri mai mici, probabilitatea că fe- chiderea afacerilor necesarul de finanțare în rândul
meile vor crea întreprinderi mijlocii și mari este femeilor este mai mare, pe de altă parte, argumen-
mai mare. Femeile ajung să crească mai rapid tează necesitatea stimulării participării femeilor
întreprinderile și să creeze mai multe locuri de beneficiare de remitențe la activitățile de antrepre-
muncă. Acestea întrec bărbații în ceea ce pri- noriat, precum și eliminării diferențelor de gen din
vește cota întreprinderilor mijlocii și mari obți- cadrul programelor de stat de susținere a antre-
nute prin fondare (cu 3 p.p. și 2 p.p. mai mult prenoriatului.
respectiv), fapt ce demonstrează că stimularea
antreprenoriatului feminin poate contribui la Antreprenorii care s-au bazat preponderent pe
creșterea locurilor de muncă. surse proprii de finanțare și remitențe au des-
chis în mare parte afaceri micro și mici până la
Sectorul informațiilor și comunicațiilor pare să 50 salariați. Pentru a deschide afaceri de di-
fie cel mai progresiv sector. În acest sector atât mensiuni mai mari, antreprenorii au apelat la
femeile antreprenoare, cât și bărbații antrepre- surse complementare de finanțare (credite ban-
nori înregistrează cel mai mare număr de între- care, împrumuturi de la rude, remitențe etc.).
prinderi nou fondate (circa 93%). Întreprinderile mici au acces mult mai limitat la
resursele creditare. Probabilitatea că micro-afa-
Sursele de finanțare a ideilor cerile formate din 0-1 salariați vor obține cre-
de afaceri dite pentru finanțarea capitalului inițial este
aproape de 2 ori mai mică. Doar circa 7% dintre
Resursele proprii reprezintă principala sursă de aceste afaceri au beneficiat de finanțare din cre-
finanțare a capitalului inițial pentru majoritatea dite comparativ cu 12% - întreprinderile mari.
antreprenorilor (68%). În situațiile când acestea Femeile sunt afectate de această problemă. În
sunt insuficiente, antreprenorii recurg cel mai condițiile unui acces limitat la resursele credi-
frecvent la împrumuturile de la rude sau prie- tare, femeile deschid preponderent afaceri de
teni (circa 19%) sau la împrumuturile bancare dimensiuni mici.
(circa 10%). Relativ, puține afaceri au fost iniția-
te din surse provenite din remiteri de peste ho- Măsurile de susținere a capitalului inițial urmează
tare, investiții străine și granturi (5%, 3% și 1% a fi orientate în special spre start-up-urile iniția-
respectiv). Totodată, atunci când pentru finan- te de femei, entități care întâmpină cele mai mari
țarea capitalului inițial sunt utilizate economiile dificultăți la deschiderea afacerilor. Programele de
proprii, investițiile străine și remitențele, acestea suport antreprenorial, granturile și subvențiile gu-
sunt, cel mai frecvent, utilizate ca surse de bază vernamentale trebuie să țină cont de acest grup
pentru finanțarea a 80-100% din capitalul inițial țintă. De asemenea, sunt importante instrumen-
al afacerilor. Celelalte surse (creditele bancare, tele create pentru facilitarea accesului la finanțe,
împrumuturile de la rude și prieteni, granturile), cum este Fondul de Stat de Garantare a Creditelor.
cel mai frecvent, servesc drept surse comple- Însă pentru a crește impactul la nivel național este
mentare de finanțare a startului afacerilor. necesară majorarea capitalului acestuia în special
prin atragerea resurselor din asistență externă. Tot-
Femeile relativ mai frecvent decât bărbații au odată, sunt binevenite măsuri de dezvoltare a unor
utilizat sursele proprii (cu 1,4 p.p. mai mult) pen- oportunități noi pentru femeile de afaceri cum ar
fi produse de finanțare cu dobândă subvenționată, Întreprinderile micro și mici și cele din sectorul
acordarea de credite în condiții avantajoase. agricol sunt cele care beneficiază cel mai des de
granturi din partea statului sau a partenerilor
Politicile de atragere a investițiilor străine tre- de dezvoltare la etapa de constituire. În același
buie promovate în continuare și implementate timp, întreprinderile deținute de femei benefi-
eficient. Investițiile străine aduc avantaje majore ciază de granturi în proporție mai mică, fapt ce
economiei naționale. Din aceste surse au fost contribuie la adâncirea diferențelor de gen în
finanțate ponderi semnificative de întreprin- antreprenoriat. De aceea, integrarea dimensiu-
deri mijlocii și mari (circa 12% și 29% respectiv), nii de gen în programele de susținere antrepre-
contribuind la creșterea locurilor de muncă în norială este o măsură necesară.
economie.
Totuși, în sectorul TIC se observă o orientare
La etapa de inițiere a afacerii, cel mai creditat mai pronunțată a granturilor spre afacerile fe-
sector din economie este agricultura (circa 19% meilor (cu 1 p.p. mai mult). Aceeași tendință se
din afaceri, cu 9 p.p. mai mult decât media pe observă și în ramura serviciilor hoteliere și re-
economie), iar cel mai puțin creditat este secto- staurante (cu 0,5 p.p mai mult) și comerțului (cu
rul informațiilor și comunicațiilor (doar 3% din 0,4 p.p.), ramuri care, în general, sunt mai pre-
afacerile TIC, cu 7 p.p. mai puțin decât media pe ferate de femei. Aceste evoluții corespund cu
economie). În același timp, sectorul TIC este ra- prioritățile și politicile statului și partenerilor de
mura care cel mai mult atrage investițiile străine, dezvoltare ce promovează participarea femeilor
din aceste surse fiind deschise cele mai multe la activitățile de antreprenoriat, integrarea aces-
afaceri (circa 10% din afaceri, cu 7 p.p. mai mult tora în sectorul TIC etc.
decât media pe economie).
CAPITOLUL :3
Activitatea de afaceri
sunt generate venituri din vânzări per între-

A.VENITURILE DIN VÂNZĂRI ȘI prindere de 1,7 ori mai mari decât media pe
PROFITABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR țară, în întreprinderile mijlocii – de 11,7 ori,
În 2017, veniturile totale din vânzări ale între- iar în întreprinderile mari – de 47,6 ori (Tabe-
prinderilor incluse în cercetare au constituit lul 3.1). Aceleași tendințe se păstrează dacă se
circa 279,3 mild. lei. Totodată, venitul ce a re- analizează profitul întreprinderilor.
venit, în medie, unei întreprinderi a constituit
Aproape în toate categoriile de întreprinderi
circa 7,45 mil. lei.
veniturile din vânzări per întreprindere sunt
Companiile deținute de femei înregistrea- mai mari în întreprinderile antreprenorilor de
ză venituri din vânzări semnificativ mai mici sex masculin. După cum se vede în tabelul de
decât companiile deținute de bărbați. Dacă mai jos, practic pentru toate categoriile de în-
veniturile din vânzări obținute în medie pe o treprinderi, veniturile din vânzări sunt mai mari
întreprindere deținută de bărbat constituia în în rândul întreprinderilor deținute de bărbați.
medie circa 8,82 mil. lei, în cazul întreprinderi- Doar întreprinderile mari (de peste 250 sala-
lor deținute de femei valoarea acestui indicator riați) deținute de femei înregistrează valori ale
constituie 4,54 mil. lei sau de 2 ori mai mic (Fi- veniturilor ce sunt puțin peste cele înregistrate
gura 3.1). de întreprinderile deținute de bărbați (355,14
mil. lei – femei, 354,72 mil. lei - bărbați) (Tabe-
Atât companiile deținute de bărbați, cât și lul 3.1).
cele deținute de femei sunt profitabile, însă
profiturile generate de întreprinderile feme- Întreprinderile de toate mărimile atât cele
ilor sunt mult mai mici. La fel ca și în cazul deținute de femei, cât și cele deținute de băr-
veniturilor din vânzări, analiza profitabilității în- bați sunt profitabile, însă în ambele cazuri în
treprinderii arată că există diferențe semnifica- companiile mari se obțin profituri mai mari. În
tive între companiile bărbaților și ale femeilor. medie, în companiile mari (peste 250) profiturile
În medie, profitul net pe o întreprindere aflată sunt de circa 3,7 ori mai mari decât în cele mij-
în proprietate feminină este de 2,6 ori mai mic locii, de 21 ori mai mari decât în întreprinderile
decât cel ce revine la o întreprindere aflată în mici etc. Totuși, companiile de orișice mărime,
proprietate masculină (Figura 3.2). care aparțin femeilor, înregistrează profituri
Figura: 3.1 Venituri din vânzări per întreprindere, Figura: 3.2 Profit net per întreprindere, după
după sexul antreprenorului, 2017, milioane lei sexul antreprenorului, 2017, mil. lei
10 0.8
9 8,82
0,690
0.7
8 7,45
7 0.6 0,554
6 0.5
5 4,54 0.4
4 0.3 0,267
3
0.2
2
1 0.1
0 0.0
Total Femei Bărbați Total Femei Bărbați
Sursa: BNS, Raport privind situațiile financiare ale întreprinderilor.
Dimensiunea întreprinderii este un bun pre- mai mici comparativ cu companiile deținute de
dictor al veniturilor din vânzări a întreprinde- bărbați (Tabelul 3.1).
rii. Pe măsură ce întreprinderea crește în di-
mensiune, volumul vânzărilor per întreprindere Cele mai înalte venituri din vânzări per între-
și profitul net per întreprindere, de asemenea, prindere sunt obținute în ramura comerțului cu
crește. Spre exemplu, în întreprinderile mici ridicata și industrie. În aceste ramuri veniturile
68 RAPORT ANALITIC
Tabel: 3.1 Veniturile din vânzări per întreprindere și profitul net per întreprindere, după mărimea
întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017
Venituri din vinzări per întreprindere Profit net per întreprindere

Total, Femei, Bărbați, Femei/ Total, Femei, Bărbați, Femei/
milioane milioane milioane Bărbați, milioane milioane milioane Bărbați,
lei lei lei % lei lei lei %
Total 7,45 4,54 8,82 -48,6 0,55 0,27 0,69 -61,2
0-1 salariați 0,46 0,35 0,53 -33,9 0,10 0,07 0,12 -40,6
2-9 salariați 2,91 2,38 3,17 -25,0 0,14 0,12 0,15 -20,9
10-49 salariați 12,81 11,02 13,34 -17,4 1,15 0,52 1,34 -61,1
50-249 salariați 87,31 73,13 89,90 -18,7 6,43 5,61 6,58 -14,7
peste 250 salariați 354,72 355,14 354,60 0,2 23,91 17,04 25,87 -34,1
din vânzări per întreprindere se cifrează la cir- în ramura informațiilor și comunicațiilor (-5,8
ca 14-15 mil. lei, depășind media pe țară de 2 mil. lei), transport și depozitare (-5,6 mil. lei),
ori. Totodată, cele mai mici venituri din vânzări comerț cu ridicata (5 mil. lei).
sunt obținute în ramura altor servicii și servi-
ciilor hoteliere și restaurantelor, unde valoarea În 2017, întreprinderile din toate ramurile au
acestui indicator constituie în medie circa 2 înregistrat activități economice profitabile. Pro-
mil. lei. fitul mediu net per întreprindere la nivelul eco-
nomiei naționale a constituit circa 554 mii lei.
Practic, în toate ramurile economiei națio- Cele mai profitabile ramuri economice au fost
nale întreprinderile femeilor realizează veni- comerțul cu ridicata, agricultura, industria, in-
turi din vânzări mai mici decât întreprinderile formațiile și comunicațiile. Profitul net obținut
bărbaților (Figura 3.3). Cu excepția ramurii de companiile din aceste domenii se situează
serviciilor hoteliere și restaurantelor, în între- între 800 mii și 1 mil. lei.
prinderile din celelalte ramuri, femeile antre-
prenoare înregistrează venituri din vânzări per Aproape în toate ramurile economiei națio-
întreprindere mai mici decât bărbații antrepre- nale companiile femeilor de afaceri înregis-
nori. Cele mai mari diferențe se înregistrează trează profituri mai mici decât companiile
Figura: 3.3 Venituri din vânzări per întreprindere după activitatea economică, 2017, mil. lei
20
16,6
15 13,5 13,9
11,6
10 8,8 8,3 8,1
7,6 6,8 7,7
4,5 5,5 5,3
5
2,7 2,4 3,0 2,3 2,1 1,4 2,3
0,2
0
-0,5 -1,0
-2,1 -1,6
-5
-4,3 -5,0 - 4,8
-5,6 -5,8
-10
Total Comerț cu Industria Construcții Transport și Informații Agricultura Comerț cu Hoteluri, Alte
ridicata depozitare și comunicații amănuntul restaurante servicii
Femei Bărbați Diferența Femei/Bărbați
Sursa: 1,2
BNS, Raport privind situațiile financiare ale 1,13
întreprinderilor.
0,99 0,94
1,0 0,94 0,93
0,82
0,8 0,69 0,61
2,4 2,1 1,4
0,2
0
-0,5 participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat
-1,0
69
1,6
-
-2,1
-5
-4,3 -5,0 - 4,8
-5,6 -5,8
-10
amănuntul restaurante servicii
Figura: 3.4 Profitulridicata
net per întreprindere după depozitare
activitateași economică,
comunicații
pe sexe, 2017, mii lei
1,2 1,13
0,99 0,94
1,0 0,94 0,93
0,82
0,8 0,69 0,61
0,6 0,53 0,51
0,50
0,4
0,27 0,28 0,26 0,19 0,22
0,2 0,11
0,11 0,11
0,06 0,00 0,00
0,0
-0,2 -0,11
-0,4 -0,31
-0,42 -0,47 -0,44
-0,6 -0,52
-0,57
-0,8
ridicata depozitare și comunicații amănuntul restaurante servicii
partenerilor de sex masculin (Figura 3.4). Ra- Astfel, productivitatea muncii în cadrul între
murile în care femeile antreprenoare înregis- prinderilor, de altfel și ceilalți indicatori econo-
trează profituri echivalente cu cele ale bărba- mici (volumul vânzărilor, profitabilitatea), depind
ților antreprenori sunt agricultura și serviciile direct de dimensiunea întreprinderii. Faptul că
hoteliere și restaurantele. În rest, profiturile femeile dețin întreprinderi de dimensiuni de 2
obținute de femei sunt mai mici comparativ ori mai mici decât bărbații reprezintă un fac-
cu bărbații. Cele mai mari diferențe se înregis- tor ce cauzează diferențele de gen constatate
trează în ramura informațiilor și comunicațiilor după acești indicatori. Concomitent, salariile
(circa -0,7 mil. lei), construcțiilor (circa -0,6 mil. oferite de femeile antreprenoare în întreprin-
lei), comerțului cu ridicata (circa -0,5 mil. lei) și derile micro, mici și mijlocii sunt mai mari decât
transportului și depozitării (circa -0,5 mil. lei). cele oferite de bărbați în aceste tipuri de între-
prinderi (vedeți subcapitolul 4.B. „Remunerarea
B. PRODUCTIVITATEA MUNCII salariaților”). Acești factori, combinați, influen-
țează rezultatul final al productivității salariați-
Productivitatea muncii28 în întreprinderile lor angajați în întreprinderile deținute de femei.
deținute de femei este mai joasă. Volumul
vânzărilor ce revine unui salariat în întreprinde- Cea mai productivă ramură pare să fie comer-
rile deținute de femei este cu circa 17,5% mai țul cu ridicata. În această ramură volumul vân-
mic decât în întreprinderile deținute de băr- zărilor ce revine unui salariat depășește media
bați. Pe măsură ce dimensiunea întreprinderii națională de 2,6 ori. De asemenea, datele arată
crește diferențele de gen dintre antreprenori că și în comerțul cu amănuntul productivitatea
în ceea ce privește productivitatea muncii se muncii este mai mare decât media națională
micșorează. Cele mai mari diferențe se înre- (cu 17%). Pe de altă parte, cel mai jos nivel al
gistrează în rândul antreprenorilor ce dețin mi- productivității muncii se atestă în întreprinde-
cro-afaceri (-33,9% - întreprinderile de 0-1 sa- rile din domeniul serviciilor hoteliere și restau-
lariați, -23,8% - întreprinderile 2-9 salariați). În rantelor (de 3 ori mai mică decât media) și alte
întreprinderile mari diferențele de gen aproape servicii (de 2 ori mai mică decât media).
că dispar, ajungând la circa 1,7% (Figura 3.5).
Doar în 3 ramuri ale economiei naționale pro-
ductivitatea muncii în întreprinderile deținute
28 În acest studiu, reieșind din disponibilitatea datelor, productivitatea de femei este mai mare decât în întreprinde-
muncii este exprimată ca raportul dintre volumul total al vânzărilor și rile deținute de bărbați. În general, aproape
numărul mediu de personal angajat în întreprinderi.
70 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.5 Volumul vânzărilor per angajat în întreprinderi, după sexul antreprenorului și mărimea
întreprinderii, 2017, mii lei
903
886
783
768
754
724
709
800
677
674
674
665
653
622
585
580
528
600
461
349
400
200
0
-2
Total 0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați peste 250 salariați
-14 -13
903
886
-17
783
-24
768
754
724
709
800
677
-34
674
674
665
653
622
Total Femei-antreprenoare Bă rbați-antreprenori Diferența femei/bărbați %

585
580
528
600
461
1,884
1,972
1,901
2000
349
în toate4001750
ramurile economiei naționale volumul volumul vânzărilor per salariat (cu 10%, 5% și
vânzărilor ce revine unui angajat în întreprin- respectiv 3%). Cele mai mari diferențe de gen
1500
derile deținute
200 de bărbați depășește valoarea după indicatorul analizat se înregistrează în
1,007
acestui indicator înregistrat în întreprinderile

1250
sectorul informațiilor și comunicațiilor (56%),
deținute1000
0 de femei (Figura 3.6). Excepție face comerțul cu amănuntul (44%), transport și
851
761
754
724
-2
674
sectorul agricol, comerțul cu 0-1ridicata

salariați și sectorul depozitare
10-49 salariați(39%), unde productivitatea
peste 250 salariați în în-
622
Total 2-9 salariați 50-249 salariați

609
597
593
572
568
564
750
494
482
480
industrial,500unde femeile antreprenoare au re- treprinderile deținute de femei este mult mai
418
385
380
373
371
352
331
303
-14 -13
229
ușit să depășească -17 bărbații antreprenori după joasă. 220
209
10
250 -24 3
5
0 -34
Figura: 3.6 Volumul
Total vânzărilor
Comerț per angajat
Comerț în întreprinderi,
Total cu Femei-antreprenoare
cu Informații și Construcții dupășisexul
Transport antreprenorului
Industria
Bă rbați-antreprenori
și activități
Agricultură femei/bărbați
Diferența Alte servicii Hoteluri,
%
economice, 2017, mii lei
ridicata amănuntul comunicații -5 depozitare restaurante
-9
-17 -19
1,884
1,972
1,901
2000
1750
-39
-44
1500
-56
1,007
1250
Total Femei antreprenoare Bărbați antreprenori Diferența femei/bărbați %
851
1000
761
754
724
674
622
609
597
593
572
568
564
750
494
482
480
418
385
380
373
371
352
331
303
500
229
220
209
10
250
3
5
0
Total Comerț cu Comerț cu Informații și Construcții Transport și Industria Agricultură Alte servicii Hoteluri,
ridicata amănuntul comunicații -5 depozitare restaurante
-9
-17 -19
-39
-44
-56
Total Femei antreprenoare Bărbați antreprenori Diferența femei/bărbați %

tare constituie circa 8,5%, cota întreprinderilor

C.ACTIVITATEA DE EXPORT ȘI PIEȚELE exportatoare deținute de femei constituie circa
DE DESFACERE 5,7%, cu 2,8 p.p. mai mică (Figura 3.8).
Ponderea întreprinderilor exportatoare este Cu cât întreprinderea este mai mare cu atât
nesemnificativă și în scădere. După cum ara- probabilitatea că aceasta va desfășura ac-
tă datele cercetării, în 2017, doar 7,5% din în- tivitate de export crește. Doar circa 6% din
treprinzători desfășurau activitate de export. micro-întreprinderi și circa 18% din întreprin-
Totodată, datele arată că comparativ cu anul derile mici practică activitate de export. Cota
2009, această cotă s-a diminuat cu circa 5,2 respectivă crește aproape până la jumătate
p.p. (Figura 3.7). (47%) în cazul întreprinderilor mai mari de 250
salariați. Această regularitate este valabilă atât
Comparativ cu întreprinderile deținute de
pentru întreprinderile deținute de bărbați, cât
bărbați, întreprinderile deținute de femei
și pentru cele deținute de femei.
desfășoară în proporție mai mică activitate
de export. În timp ce cota întreprinderilor de- Întreprinderile mijlocii și mari ce aparțin
ținute de bărbați ce exportă produse peste ho- femeilor participă mai activ pe piețele ex-
Figura: 3.7 Prezența activității de export în întreprinderi, 2009, 2017, %
Întreprinderea/afacerea desfășoară activitate de expert?

2009 2017
12,7% 7,5%
87,3% 92,5%
DA NU
terne decât cele deținute de bărbați. În cazul

Figura: 3.8 Existența activității de export în
femeilor antreprenoare, doar cota întreprinde-
întreprinderi, pe sexe, 2017, %
rilor micro și mici participante la export este
100% mai mică decât cota întreprinderilor respective
90% deținute de bărbați (cu 1,7 p.p. și 0,5 p.p. re-
80% spectiv), în timp ce cota întreprinderilor mijlocii
70% și mari care exportă depășește cota întreprin-
60%
91,5
derilor de această mărime deținute de bărbați
50% 94,3
(cu 5,4 p.p. și 19,8 p.p. respectiv) (Figura 3.9).
40%
Deosebit de active în activitatea de export
30%
sunt întreprinderile mai mari de 250 salariați
20%
10%
deținute de femei, care desfășoară activități de
0% 5,7 8,5 export în proporție de 63%.
Întreprinderi deținute Întreprinderi deținute
de femei de bărbați Participarea mică a întreprinderilor micro și
NU DA
mici în activitatea de export sugerează faptul
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și că acestea întâmpină un șir de impedimente
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. ce nu le permit să penetreze piețele externe.
72 RAPORT ANALITIC
Având în vedere importanța lor pentru eco- starea serviciilor sunt cele internaționale.
nomie (constituie circa 96,2% din totalul în-
treprinderilor), acestea necesită a fi susținute Totodată, întreprinderile femeilor antrepre-
prin diferite măsuri de politici pentru a le da noare sunt mai orientate spre piețele inter-
posibilitatea să intre pe piețele externe și să-și naționale. În timp ce cota întreprinderilor
crească aportul la economia națională. deținute de bărbați pentru care piețele inter-
naționale sunt principalele direcții de realizare
Figura: 3.9 Activitatea de export în întreprinderi după sexul, statutul antreprenorului, mărimea
și activitatea economică a întreprinderii, %
Întreprinderea/afacerea desfășoară activitate de export?
TOTAL FEMEI BĂRBAȚIi

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 8 92 6 94 7 93
Proprietar 6 94
Statutul
4 96 12 88
Coproprietar 11 89 11 89 11 89
Manager 10 90 9 91 6 94
0-1 salariați 3 97 2 98 4 96
2- 9 salariați 6 94 6 94 7 93
Mărimea
10-49 salariați 18 82 17 83 18 82
50-249 salariați 35 65 39 61 34 66
250 și mai mult 47 53 63 37 43 57
Agricultura 9 91 4 96 10 90
Industrie 14 86 13 87 14 85
Construcții 3 97 4 96 3 97
Comerț cu ridicata 8 92 7 93 8 92
Comerț cu amănuntul 1 99 2 98 1 99
Transport și depozitare 29 71 20 80 32 68
Hoteluri, restaurante 2 98 1 99 2 98
Informații și comunicații 24 76 23 77 24 76
Alte servicii 6 94 6 94 6 94
DA NU
În general, în majoritatea ramurilor econo- a mărfurilor și serviciilor constituie 42,6%, cota

miei naționale activitatea de export nu este întreprinderilor deținute de femei constituie
suficient de dezvoltată. Chiar și în ramuri im- 45,6%, cu 3 p.p. mai mult (Figura 3.10).
portante pentru economia națională, cum ar
fi agricultura, industria, ponderea întreprinde- Figura: 3.10 Tipurile piețelor de desfacere
rilor care și-au extins producția peste hotare utilizate de întreprinderile din țară, după sexul
este foarte mică (nu ajunge la 15%). Ramurile
economiei naționale unde activitatea de ex- Care este principala piață pentru vânzarea bunurilor/
prestarea serviciilor întreprinderii/afacerii Dvs,?
port este cea mai dezvoltată sunt serviciile de
100%
transport și depozitare (29% din întreprinderi 90%
practică activitate de export) și sectorul infor- 80% 43,3 45,6 42,6
mațiilor și comunicațiilor (24%). Aceste ramuri 70%
prevalează ca ramuri exportatoare atât în ca- 60%
drul întreprinderilor deținute de femei, cât și 50%
celor deținute de bărbați. 40%
30% 56,7 57,5
Piețele naționale rămân să domine în structu- 20%
54,4
ra piețelor de desfacere utilizate de antrepre- 10%

nori, ocupând o cotă de circa 56,7%. Totuși, și 0%
piețele externe rămân importante pentru an- Total Întreprinderi Întreprinderi deținute
deținute de femei de bărbați
treprenorii naționali. Contrar cotei neînsemna-
Internațională Națională
te a întreprinderilor exportatoare, circa 43,3%
din antreprenori au indicat că piețele principale Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și
de desfacere pentru vânzarea bunurilor și pre- bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
Figura: 3.11 Principalele pieţe pentru vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor întreprinderilor, după sexul
și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
Care este principala piaţă pentru vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor întreprinderii/afacerii dvs.?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 57 43 54 46 57 43
Proprietar 55 45 60 40 54 46
Statutul
Manager 52 49 33 67 59 41
0-1 salariați 68 32 72 28 66 34
2- 9 salariați 55 45 52 48 56 44
Mărimea
10-49 salariați 57 43 54 46 57 43
50-249 salariați 48 52 32 68 51 49
250 și mai mult 39 61 33 67 39 61
Agricultura 93 7 89 11 98 2
Industrie 83 17 74 21 85 16
Construcții 78 22 91 9 74 28
Națională Internațională
Întreprinderile mari sunt mult mai prezente

pe piețele externe decât cele micro și mici.
D.FINANȚE
Dacă în cazul întreprinderilor mai mari de Accesul la finanțare este un factor principal de
250 salariați, cota antreprenorilor care au in- facilitare a creșterii economice şi competitivi-
dicat că piețele internaționale sunt principa- tății. Majoritatea întreprinderilor au nevoie de
lele piețe de desfacere constituie 61%, în ca- acces la finanțare la un cost rezonabil pentru a
zul întreprinderilor micro și mici această cotă investi în echipamente şi alte active, care le-ar
scade până la 32%. putea ajuta să-şi îmbunătățească productivita-
În majoritatea ramurilor economiei naționale, tea muncii și competitivitatea produselor, să-şi
prevalează piețele naționale ca locații de finanțeze necesitățile pe termen scurt în cadrul
realizare a bunurilor și serviciilor: sectorul ciclului de afacere şi să se ajusteze la schimba-
agricol, construcțiilor, comerț cu ridicata, alte rea necesităților pe piaţă.
servicii etc. (Figura 3.11). În același timp, prin-
tre ramurile pentru care piețele internaționale Sursele principale de finanțare
sunt locațiile de bază pentru orientarea pro- a activității afacerilor
ducției și serviciilor se numără ramura trans- Mijloacele financiare proprii obținute din ac-
porturilor și depozitării, a informațiilor și comu- tivitatea întreprinderii constituie sursa prin-
nicațiilor și industria. cipală de finanțare a activității întreprinde-
Nu există mari diferențe între întreprinderile rilor. Majoritatea întreprinderilor (circa 74%)
deținute de femei și cele deținute de bărbați utilizează mijloacele financiare proprii pen-
în ceea ce privește tipul piețelor de desfacere tru a finanța activitatea entității. Atât pentru
în cadrul ramurilor naționale. Tendințele sunt întreprinderile deținute de femei, cât și pentru
asemănătoare. Ramurile în care piețele externe cele deținute de bărbați acestea reprezintă
sunt declarate ca fiind principale pentru rea- principala sursă de finanțare a activității afa-
lizarea bunurilor și serviciilor de către femeile cerii. Totuși, întreprinderile femeilor antrepre-
antreprenoare corespund cu cele alese de băr- noare în activitatea sa se bazează mai mult pe
bații antreprenori. Totuși, femeile antreprenoa- aceste resurse decât întreprinderile bărbaților
re din majoritatea ramurilor sunt orientate în antreprenori (75,2% comparativ cu 73,4%).
măsură mai mare spre piețele externe.
74 RAPORT ANALITIC
În întreprinderile deținute de bărbați credite- complementare. O cotă de doar 0,2%-0,3%

le bancare sunt mai des utilizate în calitate de din întreprinderi au declarat aceste resurse
sursă principală de finanțare a afacerii decât drept principale pentru finanțarea afacerilor. În
în întreprinderile deținute de femei. Resursele același timp, analiza sub aspect de gen, arată
împrumutate de la bănci sau instituțiile financi- că de suport din partea statului și partenerilor
are nebancare reprezintă o sursă importantă de de dezvoltare pare să beneficieze mai frecvent
finanțare a afacerilor pentru antreprenorii din întreprinderile deținute de bărbați decât cele
țară, situându-se pe locul doi după mijloacele deținute de femei (0,3% - întreprinderile băr-
proprii ale întreprinderii. Pentru circa 8,5% din baților, 0,2% - întreprinderile femeilor), fapt
întreprinderi, în 2017, împrumuturile de la bănci constatat și în analiza orientării granturilor și
și alte instituții financiare au reprezentat sursa suportului din partea statului la etapa de iniți-
principală de finanțare a activității întreprinderii ere a afacerii (vedeți subcapitolul 2.E „Sursele
(Figura 3.12). Totuși, comparativ cu întreprinderile de finanțare a ideilor afacerilor”).
deținute de bărbați, cele deținute de femei utili-
zează mai puțin frecvent împrumuturile bancare Totodată, granturile oferite de stat și partenerii
ca sursă de bază de finanțare a afacerii (6,8% de dezvoltare sunt orientate în proporție mai
comparativ cu 9,4%). Femeile de afaceri mai de- mare spre finanțarea capitalului inițial al afa-
grabă recurg la împrumuturile de la prieteni, rude cerilor. Cota afacerilor care au beneficiat de
(8,5%) sau investesc resursele și economiile per- asemenea suport la etapa de inițiere este mai
sonale în afacere (6,3%). mare (circa 1%).
Granturile și finanțările externe, precum și Printre alte surse utilizate de antreprenori pentru
suportul financiar din partea statului rare- finanțarea activității întreprinderii au fost menți-
ori reprezintă surse principale de finanțare onate investițiile străine și remitențele, însă pon-
a afacerilor, acestea fiind mai probabil surse derea acestora este neînsemnată la nivel național.
Întreprinderile mici, în special cele deținute

Figura: 3.12 Sursele principale de finanțare
de femei, au capacități financiare proprii mai
a activității afacerilor, 2017, %
limitate și acces mai restrâns la credite. În timp
Care a fost principala sursă de finanțare utilizată pentru ce cota întreprinderilor mari (peste 250 salariați)
activitatea întreprinderii în anul 2017? ce au utilizat mijloacele proprii ca sursă princi-
0,2 0,2 0,3 pală de finanțare a activității a constituit în 2017
100% 2,6 0,3 2,6 0,3 0,3
2,6
5,8 6,3 5,5 circa 80%, în cazul întreprinderilor micro și mici
90%
8,5 8,5 8,5 această cotă se reduce la circa 74% și respectiv
80% 8,5 6,8 9,4 72% (Figura 3.13). Concomitent, se pare că în-
70%
treprinderile de dimensiuni mici au acces mai li-
mitat la împrumuturile din instituțiile financiare.
60%
Cota întreprinderilor cu până la 10 salariați ce
50% au utilizat creditele ca sursă principală de finan-
40%
țare constituie 7%, pe când în cazul întreprinde-
74,0 75,2 73,4 rilor mijlocii această cotă constituie 19%, iar în
30% cazul întreprinderilor mari – 13%. Și mai redusă
20% este cota întreprinderilor micro și mici deținu-
te de femei care au utilizat creditele ca sursă
10%
principală de finanţare a activității (6%). Aceste
0%
constatări evidențiază problema accesului mai
limitat la finanțe a întreprinderilor de dimensiuni
Suport financiar din partea statului Câș�guri și economii personale
Granturi și alte finanțări externe Împrumuturi de la alte persoane
mici, în special, a celor deținute de femei.
(rude, prieteni etc.)
Mijloace proprii ale întreprinderii
Credite bancare și împrumuturi Ramura ce se finanțează în cea mai mare
Altceva de la ins�tuții financiare
nebancare parte din sursele proprii ale întreprinderilor
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și și mai puțin apelează la surse creditare este
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. tehnologia informațiilor și comunicațiilor.
Circa 82% din întreprinderile acestei ramuri în tura surselor de finanțare (în cazul bărbaților
2017 au utilizat ca sursă de bază de finanțare, aceasta constituie doar 6%).
resursele proprii ale întreprinderilor și doar 3%
au utilizat împrumuturile ca sursă de bază. De Pe lângă ramura agricolă, creditele sunt relativ
asemenea, printre ramurile mai independente frecvent utilizate ca sursă principală de finan-
din punct de vedere financiar se numără cea țare în industrie și comerțul cu ridicata (12% și,
a altor servicii, construcțiilor și serviciilor de respectiv 10% din afaceri) atât de către între-
transport și depozitare. În aceste ramuri cota prinderile deținute de femei, cât și cele deținu-
întreprinderilor care utilizează mijloacele pro- te de bărbați.
prii ca sursă principală de finanțare a activității Deși sunt neînsemnate în structura surselor
este mai mare de 76%, valoare ce depășește de finanțare, ajutoarele financiare din partea
media pe economie. statului sunt preponderent orientate către în-
Pe de altă parte, agricultura este ramura în treprinderile mijlocii (50-249 salariați) și spre
care activitatea întreprinderilor este finan- cele mici formate din 10-49 salariați. În aces-
țată deseori din resursele împrumutate de la te categorii de întreprinderi se observă cote
bănci sau alte instituții financiare. În aceas- mai înalte de întreprinderi care au beneficiat
tă ramură cota întreprinderilor care au utilizat de asemenea ajutoare (0,9% și 0,6% respectiv).
creditele drept sursă principală de finanțare a Totodată, se observă ponderi mai însemnate
afacerilor este cea mai înaltă (circa 25%). Însă de întreprinderi care au beneficiat de suport
în ramura respectivă accesul la resursele credi- financiar din partea statului în ramura informa-
tare pare a fi mai limitat pentru întreprinderile țiilor și comunicațiilor (1,6%), agriculturii (1,3%)
deținute de femei. Din figura 3.13 se observă și industriei (0,6%), domenii care corespund
că cota întreprinderilor deținute de femei care aproape în totalitate cu cele identificate în
au utilizat creditele drept sursă principală de capitolul precedent, când au fost analizate sur-
finanțare este mult mai restrânsă (17% compa- sele de finanțare a capitalului inițial al afacerii.
Figura: 3.13 Principalele surse de finanțare utilizate de întreprinderi pentru finanțarea activității, după sexul
și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Tot al 74 9 9 6 30 0,3 75 7 9 6 0 0,2 73 9 9 5 30 0,3

Proprietar 74 8 9 6 30 0,3 75 7 8 6 0 0,1 73 9 9 6 30 0,2
Statutul
Coproprietar 73 11 8 6 20 0,4 75 7 7 9 0 0,7 72 12 9 5 20 0,3

Manager 76 7 8 5 30 0,5 74 6 11 6 0 0,2 78 7 6 5 31 0,4
0-1 salariați 74 6 8 7 50 0,1 76 5 7 7 0 0,0 72 6 9 7 50 0,1
2-9 salariați 74 8 10 6 10 0,4 75 7 11 6 0 0,2 74 9 9 5 10 0,3
Mărimea
10-49 salariați 72 17 6 310 0,6 74 13 7 30 0,8 72 18 5 311 0,3

50-249 salariați 75 19 21110,9 78 15 221 0,6 74 19 2111 1,2
250 și mai mult 80 13 01 60 0,0 89 7 040 0,0 78 14 01 7 0 0,0
Informații și comunicații 82 3 6 33 01,6 82 3 6 3 2 0,0 82 4 6 3 31 0,2
Al te servicii 81 4 7 6 20 0,2 82 4 5 6 0 0,1 79 4 7 6 20 0,3

Construcții 77 7 5 6 40 0,1 78 8 6 6 0 0,6 77 7 5 6 50 0,2
Transport și depozitare 76 10 6 6 20 0,3 80 5 6 5 0 0,5 75 11 6 6 10 0,0
Hoteluri, restaurante 72 7 11 6 20 0,5 74 5 12 7 0 0,0 71 8 11 6 31 0,7
Comerț cu amănuntul 72 8 10 7 20 0,0 73 6 10 8 0 0,0 71 9 11 6 20 0,3
Industrie 72 12 9 4 20 0,6 74 11 8 4 1 0,0 71 12 9 5 21 0,1
Comerț cu ridicata 71 10 9 5 30 0,4 70 11 11 5 1 0,8 72 10 9 6 30 0,0
Agricultura 59 25 8 33 11,3 56 17 15 5 2 0,7 60 26 6 321 1,2
Mijloace proprii ale întreprinderii Credite bancare și împrumuturi de la Împrumuturi de l a alte persoane (rude, prieteni etc.)
Câș�guri și economii personale ins�tuții financiare nebancare Granturi și alte finanțări externe
Suport fi nanciar din part ea st atului Al tceva
rativ cu 26%), deși aceste întreprinderi ar avea Accesul la credite

nevoie de resursele respective (doar 56% au
Creditele reprezintă una dintre principalele
putut utiliza sursele proprii ca sursă de bază).
surse utilizate de antreprenori pentru finanța-
Femeile antreprenoare au compensat necesa-
rea afacerilor, iar accesul la credite este unul
rul de finanțare din împrumuturile de la rude
din factorii de bază care contribuie la dezvol-
sau prieteni, ce ocupă o cotă de 15% în struc-
76 RAPORT ANALITIC
tarea mediului privat. Condițiile de creditare a de 0-1 salariați ponderea întreprinderilor bene-
economiei naționale influențează major deci- ficiare de credite constituie circa 68%, în rândul
ziile antreprenorilor privind perspectivele de celor formate din 1-9 salariați – 73%, atunci în
dezvoltare a propriilor afaceri. cazul întreprinderilor mijlocii și mari (mai mari de
50 salariați) cota întreprinderilor beneficiare de
Majoritatea antreprenorilor din țară au con- credite crește până la 92-94% (Figura 3.16).
tractate credite sau împrumuturi de la bănci
sau alte instituții financiare pentru a-și sus- Aceleași tendințe există și printre întreprinde-
ține și a-și dezvolta afacerea. La situația din rile deținute/gestionate de femei și bărbați.
anul 2017, circa 78% din totalul întreprinderilor Totuși, așa cum se observă la nivel național,
aveau încheiate contracte de credit cu diverse ponderea întreprinderilor beneficiare de cre-
instituții financiare (Figura 3.14). dite în cazul femeilor antreprenoare este mai
mare aproape pentru toate categoriile de
Analiza disponibilității creditelor în întreprinderi întreprinderi. În special, diferențe se constată
după sexul antreprenorilor, arată că, în ge- printre micro-întreprinderile formate din 0-1
neral, întreprinderile deținute de femei au salariați (78% - femei, 63% - bărbați), cele for-
contractate credite în proporție mai mare mate din 1-9 salariați (75% femei, 73% - băr-
decât cele deținute de bărbați (Figura 3.15). bați), precum și printre întreprinderile mai mari
Circa 79% din întreprinderile deținute de femei de 250 salariați, unde toate întreprinderile de-
la momentul cercetării aveau contractate cre- ținute de femei au contractate credite bancare
dite comparativ cu 77% în cazul întreprinderi- (100% - femei, 90% - bărbați) (Figura 3.16).
lor deținute de bărbați (Figura 3.15). Această
situație este explicată de faptul că, după cum Cele mai creditate ramuri ale economiei națio-
arată datele, femeile antreprenoare în propor- nale sunt agricultura, comerțul cu amănuntul,
ție mai mare au nevoie de împrumuturi pen- industria și serviciile de transport și depozita-
tru a desfășura activitatea de antreprenoriat, re. În aceste ramuri cota întreprinderilor benefi-
în rândul acestora înregistrându-se o mai mare ciare de credite este mai mare decât media pe
insuficiență de resurse financiare. economie (mai mare de 78%) (Figura 3.16). Tot-
odată, printre cele mai puțin creditate ramuri ale
Întreprinderile micro și mici au acces mai limitat economiei se numără cea a altor servicii29, a in-
la credite. Cota întreprinderilor beneficiare de formațiilor și comunicațiilor și a serviciilor hote-
credite crește proporțional cu creșterea dimen- liere și restaurantelor, unde cota întreprinderilor
siunii acestora. Dacă în rândul întreprinderilor beneficiare de credite este mai mică decât 70%.
Figura: 3.14 Ponderea întreprinderilor care aveau Figura: 3.15 Ponderea întreprinderilor care aveau
credite active în anul 2017, % credite active în anul 2017, după sexul
antreprenorului, %
În prezent are întreprinderea/afacerea credit
sau împrumut contractat de la vreo instituție financiară? 80
79,1
79
78 77,2
22,4 %
77
76
75
74
73
72
DA 71
77,6 % NU 70
Femei Bărbați
29 Conform metodologiei studiului alte servicii includ toate ser

viciile cu excepția celor din domeniul transportului, hotelurilor și
restaurantelor, comerțului și TIC
Figura: 3.16 Disponibilitatea creditelor în întreprinderi, după sexul și statutul antreprenorului, mărimea
și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
În prezent are întreprinderea/afacerea credit sau împrumut contractat de la vreo instituție financiară?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 78 22 79 21 77 23
Proprietar 77 23 75 25
Statutul
78 22
Manager 82 18 87 12 79 21
0-1 salariați 68 32 78 22 63 37
2- 9 salariați 73 27 75 25 73 27
86 14
10-49 salariați 86 14 86 14
50-249 salariați 94 6 94 6 94 6
250 și mai mult 92 8 100 0 90 10
Agricultura 89 11 88 12 90 10
Industrie 85 15 78 22 89 11
Construcții 80 20 93 7 77 23
Alte servicii 57 43 65 35 54 46
da nu
Se identifică unele diferențe de gen printre ra- contractat credite pe termen scurt (până la 1
murile economiei în ceea ce privește credita- an) constituie 21%, iar a celor care au contrac-
rea. În cazul femeilor antreprenoare, cele mai tat credite pe termen lung (mai mult de 5 ani)
multe întreprinderi care au contractate credite – doar 7%.
de la instituțiile financiare se regăsesc în ra-
mura industriei (circa 93% din total), agricul- Cota joasă a creditelor pe termen lung la nivel
turii (circa 88%) și comerțului cu ridicata (circa național vorbește despre problema accesului
83%). În cazul bărbaților antreprenori, cele mai limitat la finanțare pe termen lung a sectorului
multe credite au fost oferite pentru întreprin- privat. Băncile sunt limitate în posibilitatea de
derile din ramura agriculturii (90%), comerțului a acorda credite pe termen lung atât de regle-
cu amănuntul (circa 89%) și serviciilor de trans- mentările BNM, cât şi de deficitul de resurse
port și depozitare (circa 79%). pe termen lung30. Cea mai mare parte a de-
pozitelor băncilor (85%) sunt pe termen scurt
Pe de altă parte, cele mai puține întreprinderi (până la 1 an)31, fapt ce limitează disponibilita-
deținute de femei ce au contractate împrumu- tea resurselor pe termen lung.
turi se regăsesc în ramura serviciilor hoteliere
și restaurantelor (circa 64% din total) și în ra- Deși la nivel național, cota creditelor pe ter-
mura altor servicii (circa 65%). În rândul bărba- men lung acordate întreprinderilor este des-
ților antreprenori cele mai puține întreprinderi tul de mică, întreprinderile deținute de femei
beneficiare de credite se regăsesc, de aseme- beneficiază mai frecvent de credite pe termen
nea, în ramura alte servicii (circa 54%), precum lung comparativ cu cele deținute de bărbați. În
și în ramura TIC (circa 56%). timp ce cota întreprinderilor deținute de băr-
bați care au accesat credite pe termen lung
Perioada de scadență a constituie circa 5,6%, cota întreprinderilor de-
ținute de femei este de circa 2 ori mai mare,
împrumuturilor constituind aproape 11%. Acest fapt avanta-
Majoritatea creditelor acordate mediului de jează femeile antreprenoare, oferindu-le acces
afaceri sunt credite pe termen mediu (1-5
ani), creditarea pe termen lung fiind mai limi- 30 Studiu privind constrângerile în accesul la finanțare și planul de
tată în rândul antreprenorilor. Circa 72% din acțiuni, Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, 2017 http://www.
sda.gov.md/upload/documents/0221181519201541Studiu_
totalul întreprinderilor care au contractat un Analiza_Constrangerilor_in_Accesul_La_Finantare_si_Planul_
credit de la instituțiile financiare au fost credite de_Actiuni_Iulie_2017.pdf
pe termen mediu. Totodată, cota celor care au 31 Sursa de date: BNM, anul de referință 2017
78 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.17 Perioada de scadență a creditelor acordate sectorului privat, 2017, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Total 21,4 71,7 7,0
Femei 19,0 70,2 10,9
Bă rba ți 22,2 72,2 5,6
Termen scurt (pâna la 1 an) Termen mediu (1-5 ani) Termen lung (peste 5 ani)
mai mare la resurse financiare pe termen lung. deri mari (cu peste 250 salariați) ce beneficiază
Concomitent, creditele pe termen scurt sunt de împrumuturi de lungă durată (circa 11%). În
mai răspândite printre întreprinderile deținute cazul femeilor, nici o întreprindere din aceas-
de bărbați (22,2% comparativ cu 19%). tă categorie nu beneficiază de împrumuturi pe
termen lung.
Creditele pe termen lung sunt preponderent
acordate micro-întreprinderilor formate din Creditele pe termen mediu sunt distribuite
0-1 salariați deținute de femei. După cum mai mult sau mai puțin proporțional printre
arată datele, cea mai înaltă cotă a întreprinde- categoriile de întreprinderi analizate după
rilor beneficiare de credite pe termen lung se mărimea acestora, variind în jurul mediei la
regăsește în cadrul grupului de întreprinderi nivel național. Excepție fac întreprinderile
alcătuite din 0-1 salariați (16%) (Figura 3.18). mijlocii (50-249 salariați), în rândul cărora se
Deosebit de înaltă este cota acestor întreprin- înregistrează o cotă mai înaltă a întreprinderilor
deri în rândul femeilor antreprenoare. Circa beneficiare de credite pe termen mediu (84%
27% din micro-întreprinderile de 0-1 salariați comparativ cu media de 72%) și micro-între-
deținute de femei au contractate credite pe un prinderile (0-1 salariați) în rândul cărora se în-
termen mai mare de 5 ani. În rândul bărbați- registrează o cotă mai mică a întreprinderilor
lor antreprenori, de asemenea, se înregistrează beneficiare de credite pe termen mediu (60%
cote înalte de micro-întreprinderi beneficiare comparativ cu media de 72%). Aceste diferen-
de credite pe termen lung (circa 10%), însă țe sunt produse, în cazul întreprinderilor mijlo-
comparativ cu femeile, aceste cote sunt mai cii, de proporția mică a întreprinderilor bene-
mici. În general, categoria micro-întreprinderi- ficiare de credite pe termen scurt, iar în cazul
lor se caracterizează prin capacități financiare micro-întreprinderilor – de proporția mai mare
mai limitate, iar ponderea înaltă a întreprinderi- a întreprinderilor beneficiare de credite pe ter-
lor care au contractat credite pe termen lung ar men lung.
putea avea legătură cu această particularitate:
termen mai lung, tranșe mai mici. Totuși, pen- Creditele pe termen scurt sunt specifice mai
tru a asigura dezvoltarea și stabilitatea financi- mult întreprinderilor mici deținute de bărbați.
ară a IMM, este important ca să fie asigurat ac- Comparativ cu femeile antreprenoare, în majo-
cesul la finanțare pe termen lung pentru toate ritatea categoriilor de întreprinderi ce aparțin
categoriile de IMM. bărbaților antreprenori (întreprinderile de 0-1
salariați, 2-9 salariați, 50-49 salariați) se înre-
Totodată, printre antreprenorii de sex masculin gistrează cote mai înalte ale întreprinderilor
se evidențiază o cotă însemnată de întreprin- care au contractat credite pe termen scurt.
Figura: 3.18 Termenul de scadență a creditelor acordate întreprinderilor, după sexul și statutul
antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
Care este termenul de rambursare al creditului/împrumutului contractat?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 21 72 7 19 70 11 22 72 6
Proprietar 23 70 7 20 69 11 24 70 6
Statutul
Coproprietar 17 77 6 18 78 4 17 77 6
Manager 21 71 8 15 70 14 23 72 5
0-1 salariați 23 60 16 15 58 27 28 62 10
2- 9 salariați 21 73 6 19 74 7 22 73 5
24 71 6 25 67 9 23 72 5
Mărimea
10- 49 salariați
50-249 salariați 12 84 4 6 92 2 13 83 4
250 și mai mult 24 67 9 25 75 0 23 68 11
Agricultura 25 65 10 21 64 15 28 66 6
Industrie 25 70 5 31 61 8 24 72 4
Construcții 25 70 5 19 79 2 27 68 6
Comerț cu amănuntul 18 75 6 19 70 10 18 78 4
Informații și comunicații 10 79 10 0 100 0 14 72 14
termen scurt (pâna la 1 an) termen mediu (1-5 ani) termen lung (peste 5 ani)
Ratele de refuz al creditelor În 2017, circa 9,4% din întreprinderile femeilor

antreprenoare au depus cerere de solicitare
Pe parcursului anului de cercetare (2017), circa
a unui credit la bănci, pe când întreprinderile
13% din întreprinderi au înaintat către institu-
bărbaților antreprenori – în proporție de 14,8%
țiile financiare cereri de solicitare a unui credit
sau cu 5,4 p.p. mai mult (Figura 3.20).
(Figura 3.19).
Dintre toate cererile de solicitare a creditelor
Deși per total, analizând stocul creditelor,
înaintate de întreprinderi către instituțiile fi-
întreprinderile deținute de femei au acce-
nanciare, circa 80,5% au fost acceptate spre fi-
sate credite în proporție mai mare decât
nanțare, 17,6% - au fost refuzate, iar 1,9% mai
întreprinderile deținute de bărbați, în anul cer-
erau în proces de examinare (Figura 3.21).
cetării (2017) acestea au aplicat mai rar la cre-
dite decât întreprinderile ce aparțin bărbaților.
Figura: 3.19 Ponderea întreprinderilor care au aplicat Figura: 3.20 Ponderea întreprinderilor care au
la credite pe parcursul anului, 2017, % apelat la credite pe parcursul anului
2017, după sexul antreprenorului, %
Pe parcursul anului 2017 întreprinderea/afacerea
a apelat/aplicat la credite sau împrumuturi de la
instituții financiare 16
14,8
13% 14
12
10 9,4
8
DA 6
NU 4
2
0
87% Femei Bărbați
80 RAPORT ANALITIC
Pe lângă faptul că întreprinderile deținute de creditare în rândul întreprinderilor deținute

femei beneficiază mai frecvent de credite pe de bărbați a constituit 18,1%, iar în rândul
termen lung și cererile de creditare ale aces- întreprinderilor deținute de femei - 16,2% (cu
tora par să fie acceptate într-o proporție mai 1,9 p.p mai puțin) (Figura 3.22). De menționat
mare spre finanțare, iar rata de refuz a finanță- că, la momentul cercetării, ponderea cererilor
rii este mai mică. Dacă în cazul întreprinderilor femeilor antreprenoare aflate în proces de exa-
minare era mai mare decât a bărbaților antre-
ce aparțin bărbaților antreprenori au fost ac-
prenori (2,6% comparativ cu 1,6%), fapt ce ar
ceptate spre finanțare circa 80,3% din cereri, în
putea influența diferențele relatate mai sus.
cazul întreprinderilor deținute de femei aceas-
tă cotă a constituit 81,2%, cu 0,9 p.p. mai mult. Cele mai multe refuzuri de finanțare a cere-
Totodată, rata de refuz a finanțării cererilor de rilor de credit sunt înregistrate în rândul în-
Figura: 3.21 Ponderea întreprinderilor cărora le-a Figura: 3.22 Ponderea întreprinderilor cărora le-a
fost acceptată/refuzată cererea de credit, 2017, % fost acceptată/refuzată cererea de credit, după
sexul antreprenorului, 2017, %
A fost acceptată cererea de credit?
100%
2,6 1,6
1,9 %
90% 16,2 18,1
17,6 % 80%
70%
încă în proces
60% de examinare
da
50% rata de refuz
nu 40% 81,2 80,3 rata de accept
încă în proces 30%
de examinare 20%
10%
80,5% 0%
Femei Bărbați
treprinderilor micro cu un număr mai mic de

Figura: 3.23 Ponderea întreprinderilor cărora le-a
10 salariați. În cazul acestor întreprinderi cota
fost acceptată/refuzată cererea de credit, după
statutul antreprenorului, mărimea și activitatea refuzurilor constituie circa 22% comparativ cu
economică a întreprinderii, 2017, % 18% media la nivel național. Totodată, ramu-
rile economice unde se înregistrează cele mai
A fost acceptată cererea de credit? multe refuzuri de finanțare sunt alte servicii
0% 50% 100%
(cota refuzurilor 39%), informații și comunicații
(29%), construcții (21%) și hoteluri și restau-
Total 81 18 2
Proprietar 80 18 2 rante (20%) (Figura 3.23).
Statutul
Coproprietar 80 19 1
Manager 85 14 1
Analiza datelor după sexul antreprenorului
0-1 salariați 75 23 2
2- 9 salariați 76 22 2 arată că, atât în cazul femeilor antreprenoa-
Mărimea
10-49 salariați 90
92
10
7
1
1
re cât și în cazul bărbaților antreprenori, cel
50-249 salariați
250 și mai mult 88 10 2 mai frecvent, refuzuri de acordare a finanță-
Agricultura 90 9 1 rii sunt recepționate de întreprinderile con-
Industrie
Construcții
82
78
18
21 1
0 stituite din mai puțin de 10 salariați (Figura
Comerț cu ridicata 80 17 3 3.24). Totuși, ponderea refuzurilor de finanțare
Comerț cu amănuntul 86 12 2
Transport și depozitare 81 18 1 pentru această categorie de întreprinderi este
Hoteluri, restaurante 75 20 4
Informații și comunicații 73 29 0
mai înaltă în cazul întreprinderilor deținute de
Alte servicii 58 39 3 bărbați. În același timp, întreprinderile mici și
da nu încă în proces de ex ami nare mijlocii deținute de femei primesc mai frecvent
refuzuri de finanțare a cererilor de credit decât
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. întreprinderile deținute de bărbați din catego-
riile respective (cu 3 p.p. și 2 p.p. respectiv mai întreprinderile ce aparțin bărbaților. În sec-
mult), în schimb întreprinderile mari ce aparțin torul TIC cota refuzurilor este destul de înal-
femeilor nu înregistrează nici un refuz, pe când tă, însă egală între femei și bărbați. Totuși, în
cele ce aparțin bărbaților primesc refuzuri în întreprinderile deținute de bărbați frecvența
proporție de circa 12% (Figura 3.24). refuzurilor este mai înaltă în majoritatea sec-
Figura: 3.24 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost refuzată cererea de credit, după mărimea
întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, %
30
24 24
25
21
20
17
15 12 12
9 9
10
7
5
0
30 0
0-1 salariați 2-9 salariați 10 -49 salariați 50 -249 salariați 250 și mai mult
24 24
25
21 Femei Bărbați
20Cercetarea statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
Sursa: BNS,
17
45 42
Cel mai15des, întreprinderile deținute de femei 12 toarelor economice: agricultură, industrie,
40
12 38con-
primesc refuzuri de finanțare în sectorul al- 9
strucții, comerț 9 cu ridicata, transport și depozi-
10
tor 35servicii (42%), informații și comunicații tare. Cele mai multe 7 refuzuri sunt recepționate
29 29
(29%),
30 hoteluri și restaurante (22%). Totoda-
de întreprinderile bărbaților din sectoarele alte
5
tă, în
25 două dintre aceste ramuri 21 (alte servicii și servicii (38%),
20 informații 20 și comunicații (29%) și
20 22 0
20
hoteluri
20 și
0 restaurante) întreprinderile
17 deținute 17construcții (21%).
de femei primesc mai frecvent
0-1 salariați 2-9refuzuri
salariați decât
10 -49 salariați 50 -249 salariați 250 și mai mult
15
10 9 9 9
8
Figura:
10 3.25 Ponderea întreprinderilor cărora le-aFemei
fost refuzată cererea de credit, după activitatea
Bărbați
4
5 economică și sexul antreprenorului, 2017, %
0
45 42 servicii
Agricultura Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații și Alte
40 ridicata amănuntul depozitare restaurante comunicații 38
35 Femei Bărbați
29 29
30
25 21 22
20 20 20 20
20 17 17
15
10 9 9 9
10 8
4
5
0
Agricultura Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații și Alte servicii
ridicata amănuntul depozitare restaurante comunicații
Femei Bărbați
82 RAPORT ANALITIC
Motivele de refuz a finanțării pe 40%) au fost refuzate din cauza situației

cererilor de credit financiare nesatisfăcătoare. De asemenea, o
pondere destul de însemnată de întreprinderi
Situația financiară nesatisfăcătoare, lipsa ga- ce aparțin bărbaților (14,7%) au primit refuz
jului și valoarea insuficientă a garanției sunt din alte motive. Printre argumentele de bază
principalele motive de refuz a finanțării ce- ale instituțiilor financiare au fost fie că între-
rerilor de credit înaintate de antreprenori prinderea este nouă și de puțin timp activează,
către instituțiile financiare. Circa 38,2% din fie că solicitantul mai are alte credite sau istoria
întreprinderi în 2017 au primit refuz de finan- creditară nu este favorabilă, fie că, în general,
țare a cererilor de credite din cauza situației fi- nu au fost explicate motivele refuzului.
nanciare nesatisfăcătoare a întreprinderii (Figu-
ra 3.26). Totodată, motive importante indicate Pentru întreprinderile micro formate din 0-1
de antreprenori sunt cele legate de lipsa gajului salariați problemele principale care limitează
și valoarea insuficientă a garanției. Circa 28,3% accesul acestora la credite sunt lipsa gaju-
din totalul întreprinderilor au primit refuz din lui și valoarea insuficientă a garanției. Circa
cauza lipsei gajului și 16,4% - din cauza valorii 1/3 din întreprinderile din categoria respecti-
insuficiente a garanției. Lipsa actelor necesare la vă au întâmpinat aceste impedimente în calea
dosar a fost invocat ca motiv de refuz în cazul a obținerii finanțării (Figura 3.28). Totodată, în
circa 5,3% din întreprinderi (Figura 3.26). această categorie se regăsesc cele mai multe
Figura: 3.26 Principalele motive de refuz a cererilor Figura: 3.27 Principalele motive de refuz a cererilor de
de credite/împrumuturi, 2017, % credite/ împrumuturi, după sexul antreprenorului, 2017, %
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Indicați motivul de bază pentru refuzul creditului? 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Indicați motivul de bază pentru refuzul creditului? Situația financiară nesa�sfă- 32,6
5,3 Situațiacătoare a întreprinderii
financiară nesa�sfă- 32,6 39,8
5,3 38,2 cătoare a întreprinderii 39,8
11,8 Situația financiară
11,8 38,2 Lipsa gajului 29,5
nesa�sfăcătoare
Situația financiară a Lipsa gajului 29,528,0
întreprinderii a
nesa�sfăcătoare
întreprinderii 28,0
Lipsa gajului Valoarea insuficientă 26,3
Lipsa gajului Valoarea insuficientă 26,3
a garanției 13,5
Valoarea insuficientă a garanției 13,5
Valoarea insuficientă
a garanției
16,4 a garanției 2,2
16,4
Altceva Altceva 2,2 14,7
Altceva Altceva 14,7
Lipsa actelor
actelornecesare
necesare
Lipsa
pentrudosar
pentru dosar Lipsa
Lipsa actelor
actelor necesare
necesare 9,4 9,4
pentru
pentru dosar
dosar 3,9 3,9
28,3
28,3
FemeiBărbați
Femei Bărbați
Se constată diferențe de gen în ceea ce pri- întreprinderi (12%) care au primit refuz de fi-
vește motivele de refuz a cererilor de soli- nanțare din cauza că pachetul de documente
citare a creditelor. Pentru întreprinderile ce solicitate de bancă nu era complet.
aparțin femeilor sunt mai evidente probleme-
le legate de lipsa gajului, a valorii insuficiente Acest lucru se datorează faptului că, deseori,
a garanției, precum și lipsa unor informații și micii întreprinzători nu pot furniza creditorilor
documente în dosar. Astfel, aproape 30% din externi informațiile solicitate la nivelul de de-
întreprinderile deținute de femei au primit re- taliere necesar (sub formă de rapoarte finan-
fuz de finanțare din cauza lipsei gajului (cu 1,5 ciare, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
p.p. mai mult decât întreprinderile bărbaților), etc.). Problema respectivă este deseori agra-
circa 26,3% - din cauza valorii insuficiente a vată de nivelul scăzut de educație financiară
garanției (de 2 ori mai mult) și circa 9,4% - din al micilor întreprinzători, care nu întotdeauna
cauza lipsei actelor necesare pentru dosar (de pot argumenta în mod adecvat solicitarea lor.
2,4 ori mai mult) (Figura 3.27). În schimb, mai Informațiile furnizate băncilor și altor creditori
multe întreprinderi deținute de bărbați (aproa- de către întreprinderile mici, nu sunt, de mul-
Figura: 3.28 Principalele motive de refuz a cererilor de credite/ împrumuturi, după mărimea întreprinderii, 2017, %
60
53
50 50
50
41 40
40
34
29 30
30
18 2020 20
20 1817
12 12 14
9
10 6
4 3
0 0 0 0
0
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
Lipsa gajului Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii
Valoarea insuficientă a garanției Lipsa actelor necesare pentru dosar
Altceva
te ori, exacte și realiste, iar activitatea acesto- Pentru femeile antreprenoare, motivele de re-
ra nu este întotdeauna transparentă . Pentru 32 fuz a creditării diferă puțin față de cele identifi-
întreprinderile mijlocii și mari această problemă cate în rândul bărbaților antreprenori.
dispare, în general.
BĂRBAȚI Astfel, pentru întreprinderile formate din 0-1
Problema 60 de bază pentru celelalte categorii salariați deținute de femei principalele moti- 60
55
ve de refuz a finanțării au constat în valoarea
de întreprinderi (formate din mai mult de 2
salariați), care au primit refuz de finanțare din insuficientă a garanției și dosarul 50 incomplet
50
50 50
partea băncilor, a constat în situația financi- prezentat (pentru 34% din antreprenori ce au
41 42
ară nesatisfăcătoare a întreprinderii. Circa primit refuz) (Figura 3.29). De altfel, problema
38 40
40% din40întreprinderile formate din 2-9 salari- lipsei documentelor necesare în dosar este cea 34 34
ați și 50-249 salariați, precum29 și circa jumătate mai accentuată anume în această categorie de
30
din întreprinderile 27 constituite din 10-49 salari- antreprenori. 25 Această problemă poate fi depă- 30
25
23 șită prin creșterea gradului de educație finan-
ați și din mai mult de 250 salariați nu au primit 21
finanțarea 20 solicitată de la bancă din cauza 17 situ- 1617 ciară și a abilităților de management financiar 20
ației financiare nefavorabile. 13
al antreprenoarelor care întâmpină astfel de
9 8 9
10 probleme. 10 7
Printre alte probleme3ce constrâng accesul 5 la 4
finanțe al întreprinderilor formate din 2-9 sa- 0
Totodată, în întreprinderile 0mici
0 cu0 până la 50 0
0 salariați deținute de femei problemele ce țin de 0
lariați, 10-49 salariați și întreprinderilor mijlo-
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 gaj
salariați 50-249 salariați 250 și mai mult 0-1 salariați
cii constituite din 50-249 salariați rămân a fi și valoarea insuficientă a garanției sunt mai
lipsa gajului și valoarea insuficientă aLipsa gajului profunde. Fiecare a 3Situația
garanției. întreprindere
financiarăformată
nesa�sfăcătoare a între
Aceste probleme sunt clasate pe locurile 2-3 din 2-9 salariați deținută de femei ce a solicitat
de către antreprenori în aceste categorii de în- finanțare a întâmpinat problema lipsei gajului
treprinderi. (cu 3 p.p. mai mult decât întreprinderile băr-
baților), iar fiecare a 4 întreprindere – proble-
32 Studiu privind constrângerile în accesul la finanțare și planul de
acțiuni, Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, 2017 http://www.
ma valorii insuficiente a garanției (de 3 ori mai
sda.gov.md/upload/documents/0221181519201541Studiu_ mult). Aceste probleme sunt mai accentuate și
Analiza_Constrangerilor_in_Accesul_La_Finantare_si_Planul_ pentru întreprinderile mici de 10-49 salariați
de_Actiuni_Iulie_2017.pdf
84 RAPORT ANALITIC
60
53
50 50
deținute
50 de femei (problema gajului- cu 8 p.p. naționale. În sectorul agricol, aceasta a fost
41
mai
40 mult, problema valorii insuficiente
40
a garan- unica problemă pentru femeile antreprenoare,
34
ției
30
– cu circa 1 p.p.) (Figura 3.29).
29 30 care a servit drept motiv de refuz a finanțării
18 1817
2020 20 din partea instituțiilor financiare (Figura 3.31).
În
20
același 12 timp, 12
dacă 14 în întreprinderile deținute
Problema respectivă este foarte evidentă și
9
de
10 femei 6lipsa documentelor necesare în dosar
4 3 pentru întreprinderile deținute de femei din
0 0 0 0
este
0 specifică doar micro-întreprinderilor din 0-1 sectorul construcțiilor (88%), cel al informați-
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
salariați, în cazul întreprinderilor deținute de băr-
Lipsa gajului Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii ilor și comunicațiilor (50%), serviciilor hoteliere
bațiValoarea
această problemă
insuficientă este
a garanției Lipsa prezentă
actelor și dosar
necesare pentru în între- și restaurantelor (41%), comerțului cu ridicata
prinderile mai mari (2-49 salariați) (Figura 3.29).
Altceva
(41%).
Figura: 3.29 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, după mărimea întreprinderii
și sexul antreprenorului, 2017, %
BĂRBAȚI FEMEI
60 55 60
50 50 50
50 50 45
41 42 42
40 38 40
34 34
32
29
30 27 30 26
25 25 24
23
21
17 20 18 17 17
20 1617
13 12
9 8 9
10 10 7
3 5 4
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult 0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
Lipsa gajului Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii Altceva

Situația financiară nesatisfăcătoare a întreprinde- De asemenea, în întreprinderile deținute de

rii reprezintă principalul motiv de refuz a acordării bărbați lipsa gajului este o problemă prezen-
creditelor în sectorul TIC (68%), industrie (63%), tă în toate ramurile economiei naționale. Însă
hoteluri și restaurante (50%), comerț cu amănuntul cel mai mult aceasta se evidențiază în secto-
(34%) și alte servicii (27%) (Figura 3.30). Totodată, rul comerțului cu ridicata (41%), transportului
lipsa gajului este o problemă care persistă în toate și depozitării (39%), informațiilor și comunica-
sectoarele economiei naționale, însă aceasta pare țiilor (33%) (Figura 3.31). Totuși, comparând
a fi mai profundă în sectorul comerțului cu ridica- situația întreprinderilor deținute de bărbați
ta, unde circa 41% din întreprinderi au primit refuz cu situația întreprinderilor deținute de femei,
din acest motiv, în transport și depozitare (36%), se observă că amploarea problemei în rândul
în informații și comunicații (32%) și în sfera servi- întreprinderilor ce aparțin femeilor antrepre-
ciilor hoteliere și restaurantelor (32%). În paralel noare este mai mare (cotele întreprinderilor
cu lipsa gajului, valoarea insuficienței garanției, care au primit refuz din acest motiv sunt mult
de asemenea, este o problemă specifică practic mai mari).
pentru toate sectoarele economiei. Aceasta se
În unele sectoare economice, creditarea între
evidențiază în special în sectorul construcțiilor
prinderilor deținute de femei este limitată și
(34%) și comerțului cu amănuntul (27%). Lipsa
de problema valorii insuficiente a garanției.
documentelor necesare în dosar a fost o cauză
Din acest motiv au primit refuz o cotă înaltă
importantă de refuz pentru întreprinderile din de întreprinderi deținute de femei din secto-
ramura altor servicii (11%), hoteluri și restauran- rul transporturilor și depozitării (67%), cel al
te (8%), agricultura (7%), transport și depozitare altor servicii (39%) și al serviciilor hoteliere și
(6%), comerț cu ridicata (6%). restaurantelor (29%). De asemenea, acesta a
Pentru întreprinderile femeilor antreprenoa- servit drept motiv de refuz pentru 40% din
re, problema lipsei gajului este una importan- întreprinderile solicitante de credite deținute
tă în cadrul majorității ramurilor economiei de bărbați din sectorul construcțiilor, 33% -
Figura: 3.30 Principalele motive de refuz a cererilor de credite/împrumuturi, după activitatea economică
a întreprinderii, 2017, %
80
68
70
63
60
50
50 44
41 41
40 34 36
34
31 30 32 32
30 2727 27
23 24
21
18 17 1919
20 14 13 1315 13
10 11 11
7 9 8
10 5 6 6
0 0 2 0 0 000
0
Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii Lipsa gajului

Valoarea insuficientă a garanției Lipsa actelor necesare pentru dosar Altceva
Femei Băr
din cele din 100
sectorul comerțului cu amănuntul, ra (circa 8%), transport și depozitare (circa 7%),
100
15% - din
100 cele din sectorul agricol. comerțul cu ridicata (circa 2%).
90
88 90
Totodată, 80 lipsa actelor în dosarul depus a re- În cadrul întreprinderilor
75 deținute
80 de bărbați,
prezentat 70 o problemă 67 pentru întreprinderile 67unul din motivele de refuz 70 a cererilor
63 de
femeilor
80 60antreprenoare din domeniul comer- împrumuturi, prezent în toate
60 sectoarele eco-
50
țului cu ridicata
50 și transportului și depozitării.
49
68 nomice, este situația financiară
50 47 nesatisfăcă- 45
70
41 41 41 40 41
În aceste ramuri cota întreprinderilor deținute toare a întreprinderilor. 39 În ramura informațiilor
63
60 40 33 40
de femei30care au primit refuz de finanțare 29 din 29 29
și comunicațiilor, industriei, serviciilor hoteliere
50
24 30 25 23 25 2
50 23
44
acest motiv a constituit 41 41 41% și 17% 18 respectiv și restaurantelor, 20 17
agricultură și comerț
18 cu ridi-
20 17 20 1315 13 16
40 34 13 34 36
10
(Figura 3.31).
10
În 31cazul bărbaților antreprenori,
30 32 32 cata acesta este principalul motiv de
10
8 refuz a 9
30 2727 27 20 0 22
23 0 0 0 0 21 0 0 0 0sectoare
0 0 0 0 au primit 0 0 0 0 cererilor
0 24 0 0 0creditare
00 0 pentru întreprinderile
întreprinderi
18 17 0
din mai multe 1919
de 0
Agricultura Industrie Construcții Comerț 1315cu Comerț
13 cu Transport și Hoteluri, Informații șiAlte servicii
refuz14 din acest 13 motiv: hoteluri11 șiridicata
restaurante deținute de antreprenorii de Agricultura Industrie Construcții Comerț cu Co
sex masculin
20
10 amănuntul depozitare 11
restaurante comunicații ridicata am
7 9 8
6 6
(circa 14%), Situația
“alte servicii” (circa 9%), agricultu- (Figura 3.31). În cazul întreprinderilor deținute
10 5
2
0
0 financiară
0 nesa�sfăcătoare
0 a0întreprinderii
000 Lipsa gajului Valoarea insuficientă a garanției Altceva
Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii Lipsa gajului

Figura:Valoarea
3.31 insuficientă
Principalele
a garanției motive de refuz
Lipsa actelor necesare a cererilor
pentru dosar de credite/împrumuturi, după activitatea economică
Altceva
și sexul antreprenorului, 2017, %
Femei Bărbați
100
100 100
90
88 90
80 75 80
67 67 70 67
70 63 62
60 60
49 50
50 50 47 45
41 41 41 40 41 39
39
40 33 40 33 33 33 35
29 29 29 28
30 24 30 25 23 25 25 25 24
23
18 20 17 18 18
17 16
20 13
20 1315 10
13 13 14
10 9
8 9 7 7
10 10 22
0 000 00 0 000 0 0 00 00 0 00 000 0 20 0 0 00 000
0 0
Agricultura Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații șiAlte servicii Agricultura Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații șiAlte servicii
ridicata amănuntul depozitarerestaurantecomunicații ridicata amănuntul depozitarerestaurantecomunicații
Situația financiară nesa�sfăcătoare a întreprinderii Lipsa gajului Valoarea insuficientă a garanției Altceva Lipsa actelor necesare pentru dosar
86 RAPORT ANALITIC
de femei, spre deosebire de întreprinderile de la care au fost solicitate garanții crește oda-
deținute de bărbați, acest motiv nu este pre- tă cu creșterea mărimii întreprinderii. Dacă în
zent în toate ramurile economice. Acesta este cazul întreprinderilor micro ponderea entități-
un motiv de bază de refuz în întreprinderile lor de la care au fost solicitate anumite garanții
deținute de femei din ramura TIC, industrie și constituie circa 69%, în cazul întreprinderilor
comerț cu amănuntul. mai mari de 250 salariați aceasta crește până
la 91%. Totuși, în majoritatea cazurilor bănci-
Gajul și cerințele de garanție le solicită garanții pentru acordarea creditelor,
chiar și de la IMM. Acest fapt îngrădește acce-
Lipsa gajului sau insuficiența valorii garanți-
sul IMM la resurse financiare, având în vedere
ei reprezintă o problemă importantă pentru
că acestea, dispun, în general, de mai puține
antreprenori, deoarece majoritatea creditelor
active pe care ar putea să le ofere în calitate de
sunt acordate doar în cazul când aceștia sa-
garanții decât întreprinderile mari.
tisfac condiționalitățile înaintate. Circa 84%
din totalul creditelor acordate au necesitat În toate sectoarele economice, creditele
garanții și doar 16% au fost acordate fără ca se acordă de cele mai multe ori dacă între
întreprinderea/antreprenorul să ofere careva prinderile dispun de garanții. Totuși, sectoarele
garanții (Figura 3.32). Totodată, după cum ara- în care există șanse mai mari ca instituțiile fi-
tă datele, întreprinderilor deținute de bărbați nanciare să nu solicite garanții se dovedesc a fi
mai des le-a fost solicitat să ofere careva ga- cel al serviciilor hoteliere și restaurantelor, altor
ranții decât celor deținute de femei. În cazul servicii, comerțului cu amănuntul, construcți-
întreprinderilor bărbaților antreprenori pentru ilor (Figura 3.33). În aceste sectoare se regă-
circa 85,3% din credite au fost solicitate ga- sesc cele mai multe întreprinderi de la care nu
ranții, iar în cazul întreprinderilor femeilor an- a fost solicitată oferirea unei anumite garanții.
treprenoare – pentru circa 81,7%. Acest fapt
poate fi legat, cel mai probabil, de valoarea Pe de altă parte, cel mai frecvent sunt solici-
creditelor mai mare solicitată de bărbați. De tate garanții pentru întreprinderile din indus-
obicei, cu cât valoarea creditelor este mai mare trie, agricultură și informații și comunicații. În
cu atât este mai probabil ca banca să solicite aceste ramuri, cota întreprinderilor de la care
careva garanții pentru acestea. au fost solicitate garanții la acordarea credite-
lor depășește 90%.
În cadrul procedurii de acordare a creditelor,
cel mai frecvent sunt solicitate garanții de la În aceste cazuri, probabilitatea de finanțare a
întreprinderile mai mari. Cota întreprinderilor întreprinderilor depinde direct de disponibi-
Figura: 3.32 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanție, după sexul antreprenorului,
2017, %
Referindu-ne la acest credit sau împrumut recent, finanțarea a necesitat garanții?
18,3 14,7
100%
15,6 %
90%
80%
nu nu
70%
da da
60%
50%
40% 81,7 85,3
30%
20%
84,4%
10%
0%
Femei Bărbați
litatea activelor în cadrul întreprinderilor pe exemplu, sectorul TIC este unul dintre cele mai
care le-ar putea utiliza în calitate de garanții. puțin creditate sectoare ale economiei.
Și dacă pentru întreprinderile din ramura agricul-
turii și industriei, spre exemplu, există probabili- Există unele diferențe de gen în ceea ce pri-
tate mai mare ca acestea să dețină careva active vește garanțiile solicitate de instituțiile finan-
în proprietate, reieșind din specificul acestor ra- ciare în cadrul sectoarelor economice. Sectoa-
muri, probabilitatea că întreprinderile din secto- rele economice în care întreprinderilor femeilor
rul tehnologiilor informaționale să dețină careva le-au fost solicitate garanții mai frecvent decât
active pe care le-ar putea oferi ca garanție este întreprinderilor bărbaților sunt: TIC (100% - fe-
mai mică. Respectiv, pentru asemenea sectoa- mei, 86% bărbați), comerțul cu ridicata (89% -
re accesul la credite este mult mai limitat. Da- femei, 87% - bărbați), comerțul cu amănuntul
tele prezentate mai sus, au demonstrat că, spre (80% - femei, 75% - bărbați) și construcții (86% -
femei, 79% - bărbați) (Figura 3.34). În celelalte 5
Figura: 3.33 Ponderea întreprinderilor ale sectoare, întreprinderilor bărbaților le-au fost so-
căror credite au necesitat garanție, după statutul licitate garanții mai des decât întreprinderilor fe-
antreprenorului, mărimea și activitatea economică meilor. Diferențe mai pronunțate de gen se ates-
a întreprinderii, 2017, % tă în sectorul alte servicii unde întreprinderilor
deținute de bărbați le-au fost solicitate garan-
0% 20% 40% 60% 80% 100% ții mult mai frecvent (diferența de 24 p.p.) și în
Total 84 16
Proprietar 83 17 sectorul informațiilor și comunicațiilor unde tu-

Statutul
Coproprietar 88 12 turor întreprinderilor deținute de femei care au

Manager 85 15
aplicat la credite le-au fost solicitate garanții, iar
0-1 salariați 69 31
2-9 salariați 84 16 întreprinderilor deținute de bărbați pentru circa
89 11
10-49 salariați
50-249 salariați 94 6 86% (diferența de 14 p.p.).
250 și mai mult 91 9
Hoteluri, restaurante 76 24 Cele mai răspândite active oferite de întreprin
Al te servicii 77 23 deri în calitate de garanții instituțiilor financiare
Comerț cu amănuntul 77 23
Construcții
80
82
20
18
sunt mașinile și utilajele, terenurile și clădirile
Comerț cu ridicata 87 13 întreprinderii, precum și bunurile personale ale
Informații și comunicații 90 10
Agricultura 92 9 proprietarului. Circa 43% din întreprinderi au
Industrie 93 7
oferit în calitate de garanție mașini și utilaje, circa
da nu 38% - terenuri și clădiri ale întreprinderii și circa
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și 30% - bunuri personale ale proprietarului.
bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
Figura: 3.34 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanții, după sexul antreprenorului
100
100 92 92 93
89
90 86 86 87 86 85
79 80 81 82 80
80 75
71
70
61
60
50
40
30
20
10
0
Femei Bărbați
88 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.35 Tipurile de active oferite de antreprenori în calitate de garanții instituțiilor financiare
la acordarea creditelor, 2017, % antreprenori
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Mașini, u�laje și bunuri 42,8
Terenuri, clădiri ale întreprinderii 37,8
Bunuri personale ale proprietarului 30,4
Alte forme de garanții 3,2
Acțiuni și hâr�i de valoare 0,8
Întreprinderile femeilor antreprenoare par a întreprinderilor bărbaților întreprinzători

să dețină mai puține active pe care ar putea (35% comparativ cu 29%).
să le ofere în calitate de garanții și, deseori,
acestea gajează bunurile personale pentru Întreprinderile mici, deseori, nu pot oferi în
a obține finanțare de la bănci. Compara- calitate de garanții terenuri, clădiri, mașini și
tiv cu întreprinderile bărbaților antreprenori, utilaje, din care cauză antreprenorii sunt ne-
întreprinderile femeilor întreprinzătoare mai voiți să gajeze instituțiilor financiare bunurile
rar oferă în calitate de garanții mașini și utilaje personale pentru a obține credite. Se observă
(36% comparativ cu 45%), terenuri și clădiri ale că ponderea întreprinderilor mari și mijlocii care
întreprinderii (36% comparativ cu 38%) (Figura au oferit drept garanții terenuri, clădiri, mașini
3.36). În schimb, cota întreprinderilor femeilor și utilaje este mult mai mare (peste 55%) de-
întreprinzătoare care au oferit în calitate de cât ponderea întreprinderilor micro și mici cu
garanții bunurile personale este mai mare decât asemenea posibilități, care în cel mai bun caz
Figura: 3.36 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor financiare la
acordarea creditelor, după sexul antreprenorului, 2017, %
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Mașini, u�laje și bunuri 36,1

45,1
Terenuri, clădiri ale întreprinderii 36,2

38,3
Bunuri personale ale proprietarului 35,3

28,7
Alte forme de garanții 4,4

2,8
Acțiuni și hâr�i de valoare 0,3

0,9
Femei Bărbați
ajunge la 47% (Figura 3.37). Totodată, cota an- ranție. Și în rândul bărbaților antreprenori, cota
treprenorilor ce dețin întreprinderi mari care au întreprinderilor de 2-9 salariați ce au oferit
oferit în calitate de garanții bunurile personale drept garanție bunurile personale ale antrepre-
constituie doar circa 18%, în timp ce cota celor norului este cea mai înaltă (33%). Reiese că, în-
ce dețin IMM este mai mare și variază între 21- treprinderile formate din 2-9 salariați este ca-
36%, în dependență de mărimea întreprinderii. tegoria de întreprinderi pentru care problema
acordarea creditelor, după mărimea întreprinderii, 2017, %
70 66
60 62
60 55
50 45 47
36 39 36
40 31 29
30 24
21 21 18
20
7
10
0
4
0 3 2 3 2 5 4
0
0-1 s a lariați 2-9 s a lariați 10-49 s a lariați 50-249 s a lariați 250 ș i mai mult
Terenuri, clădiri ale întreprinderii Ma ș ini, u�laje și bunuri

Bunuri personale ale proprietarului Acți uni și hâr�i de valoare
Al te forme de garanții
Activele principale oferite de Femei micro-între- Bărbați

90
lipsei gajului sau70insuficiența garanției este cea
prinderile deținute de femei (0-1 salariați) în 83
mai75accentuată în calea obținerii unui credit. 63
80 58 60
calitate de garanție sunt terenurile și clădiri- 69 60 55
70 48
le întreprinderii,
60 iar de micro-întreprinderi- În cazul întreprinderilor
50 44 mijlocii și mari 45 atât
50 femeile40antreprenoare, 40
le deținute 50 de bărbați – utilajele
46 47 și mașinile pentru cât și pentru
40 32 33 29
întreprinderii.
40 32Micro întreprinderile
36 deținute bărbații antreprenori, 30 problema lipsei gajului
28 29 21 21 2
de femei au 30 oferit
2120 cel mai des (circa 32% din sau a garanției20nu20este atât de accentuată.
17
întreprinderi)
20 în calitate de garanții terenuri și
10 Întreprinderile de dimensiuni mai mari dispun
10
10
clădiri. Totodată, micro întreprinderile 4 deținute
1 5de active în proporție
0 0 mai
0 1 mare 0decât 2 între-24 35
0 0
de bărbați au 0oferit cel mai
- 1 s a lariați 2 - 9 s afrecvent
lariați 10 - 49 (circa
s a lariați 44%
50-249 prinderile mici și mai
250 ș i mai mult 0 - 1 s arar
lariațiapelează
2 - 9 s a lariațila
10 bunurile
- 49 s a lariați 50 - 249 s a lariați 25
s a lariați
din întreprinderi) mașinile și utilajele întreprin- personale pentru a obține resursele financiare ș i ma
derii în calitate de garanții. Terenuri, clădiri ale

Aceste întrepri nderii
diferențe necesare.AcțiuniCotași hâr�i de valoare
întreprinderilor mijlocii Alteșiforme
mari de garanții
sunt cauzate, cel mai probabil, Mașini, u�laje de tipulși bunuri activi- Bunuri ce personale
utilizeazăalbunurile
e proprietarului
întreprinderii în calitate
tăților desfășurate de întreprinderi. Totodată, de garanție se ridică până la 83% în cazul fe-
circa 1/5 din întreprinderile micro atât cele de- meilor antreprenoare și până la 63% – în cazul
ținute de bărbați, cât și cele deținute de femei bărbaților antreprenori.
au oferit drept garanții bunurile personale ale
proprietarului pentru a obține finanțare. Informațiile și comunicațiile reprezintă ra-
mura pentru care insuficiența activelor este
Femeile antreprenoare ce dețin întreprinderi o problemă evidentă ce limitează accesul la
formate din 2-9 salariați cel mai des oferă credite. Circa 54% din antreprenorii acestui
bunurile personale în calitate de garanții in- sector care s-au împrumutat de la instituțiile fi-
stituțiilor financiare. Aproape jumătate (46%) nanciare au oferit bunurile personale în calitate
din întreprinderile femeilor formate din 2-9 de garanții. Acest fapt arată că întreprinderile
salariați, ce au contractat un credit, au oferit din sector nu dispun de active corporale su-
bunurile personale ale proprietarului drept ga- ficiente care ar putea fi oferite băncilor drept
90 RAPORT ANALITIC
garanții.
70 Companiile respective fac parte, cel66 Pe lângă sectorul informațiilor și comunicații-
62
mai
60 probabil, din subramura tehnologiei infor- 60 lor, problema 55 insuficienței activelor în proce-
mației,
50 unde ponderea imobilizărilor 45 47 corporale sul de creditare este profundă și în sectorul
în total active
36 este una39 36dintre cele mai mici la industrial (circa 41% din antreprenori au gajat
40 31 29
nivel
30 național
24 (circa 18% comparativ cu me- bunuri personale), comerțului cu ridicata și cu
21 21 18 32% și respectiv 33%), trans-
dia
20 la nivel național de circa 38% 33
). În rezul- amănuntul (circa
tat,
10 companiile4 din sectorul3 TIC fac parte 2 3
din port
2 5
și depozitare4 (33%), construcții (30%).
7
0 0
categoria
0 celor care primesc frecvent refuzuri
de creditare, iar ramura
0-1 s a lariați 2-9 s aTIC
lariațicomparativ cu alte
10-49 s a lariați
Sectoarele economice în care cel mai frecvent
50-249 s a lariați 250 ș i mai mult
ramuri ale economiei, este una dintre cele mai se utilizează mașinile și utilajele drept garanții
Terenuri, clădiri ale întreprinderii Ma ș ini, u�laje și
înbunuri
procesul de creditare sunt agricultura, trans-
puțin creditate.
Bunuri personale ale proprietarului Acți uni și hâr�i de valoare
Al te forme de garanții
Figura: 3.38 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor financiare
la acordarea creditelor, după mărimea întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, %
Femei Bărbați
90 83 70 63
80 75 58 60
69 60 55
70 48
50 44 45
60 40
46 47 50 40
50 32 33
40 29
40 32 36 30
28 29 20 21 21 21
30 2120
17 20
20 9
10 10
10 4 1 5
0 0 01 02 24 35 4
0 0
0 - 1 s a lariați 2 - 9 s a lariați 10 - 49 s a lariați 50-249 250 ș i mai mult 0 - 1 s a lariați 2 - 9 s a lariați 10 - 49 s a lariați 50 - 249 s a lariați 250
s a lariați ș i mai mult
Terenuri, clădiri ale întrepri nderii Acțiuni și hâr�i de valoare Alte forme de garanții
Mașini, u�laje și bunuri Bunuri personale al e proprietarului
acordarea creditelor, după activități economice, 2017, %
70
62
59
60 54
52
50 46 4647
43
41
3840 36 37
40 34 33 34
32 33
30
27 27 26
30 24 23
20 18
20 15
10 5 4
1 23 12 13 02 0
3
02 00 0
0
Terenuri, clădiri ale întreprinderii Mașini, u�laje și bunuri Bunuri personale ale proprietarului
Acțiuni și hâr�i de valoare Alte forme de garanții
portul și depozitarea și industria (Figura 3.39).

33 Sursa: BNS, Banca de date statistice, anul 2017, http://statbank.
statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20 Totodată, ramurile economiei unde terenuri-
economica/40%20Statistica%20economica__24%20ANT__ le și clădirile prevalează în calitate de garanții
ANT030/ANT030060.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-
42e1a2a9a774
sunt cel al hotelurilor și restaurantelor și co-
merțului cu amănuntul. Se observă că, în ge- pentru care întreprinderea nu a apelat la cre-
neral, tipurile de active oferite de companii în dite, circa 55,5% din antreprenori au răspuns
calitate de garanții depind de specificul activi- că nu au avut nevoie de asemenea resurse. În
tății desfășurate. rest, antreprenorii au invocat motive legate de
costurile și condițiile de creditare. Astfel, circa
Întreprinderile femeilor antreprenoare din ¼ din întreprinderi nu au aplicat la credite din
sectorul industrial, comerțului cu ridicata și cauza dobânzilor înalte. Totodată, circa 5,4%
cu amănuntul, construcțiilor, transportului și au fost limitate de cerințele de garanție prea
depozitării și TIC se confruntă cel mai frec- înalte, circa 4,8% - de procedurile de aplicare
vent cu problema insuficienței activelor în prea complicate, iar 2% – de mărimea împru-
procesul de contractare a creditelor. În aceste mutului și/sau perioada de scadență ca fiind
ramuri cota întreprinderilor deținute de femei nesatisfăcătoare. De asemenea, circa 2,8% din
care au oferit bunurile personale drept garanții întreprinderi nu au aplicat la credite din cau-
pentru împrumuturi este cea mai înaltă (vari- za că nu au avut încredere că cererea lor va
ază între 32%-44% în dependență de sector) fi acceptată. Unele întreprinderi au menționat
(Figura 3.40). ca motive de neaccesare a creditelor lipsa de
Cele mai multe întreprinderi deținute de băr- încredere în instituțiile bancare sau situația fi-
bați care nu dispun de active suficiente ce le- nanciară nesatisfăcătoare și riscul major de ne-
ar putea oferi în calitate de garanții băncilor rambursare a creditului.
sunt din sectorul TIC, industrie și transport și Motivele invocate de întreprinderile deținute
depozitare. În aceste ramuri se înregistrează de femei sunt asemănătoare cu cele ale
cele mai înalte cote ale antreprenorilor de sex întreprinderilor deținute de bărbați, doar că
masculin care depun în calitate de garanții bu- intensitatea acestora, în unele cazuri, este
nuri personale (pentru sectorul TIC ajunge la mai mare. Astfel, pentru întreprinderile feme-
62% comparativ cu 30% media pe economie) ilor antreprenoare limitări mai însemnate în
(Figura 3.40).
acordarea creditelor, după activități economice și sexul antreprenorului, 2017, %
Femei Bărbați
70 66 70
60 61 62
60 60 58
53 54
49 48 50 45 48
50 46 44 44 41
41 40 39 39 3940 40
40 37 36 38 40 35 36
33 33 32 32 33 32
29 28 29 30 30 29 28 29 30 28
30 30 25 24
22 23 22 23
20 20 19 17 17
12
10 8 8 10 6 6
5 5 6 4 4
00 0 0 0 1 0 0 00 00 1 22 22 12 00 0 2 00 00 0
0 0
Agricultură Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații și Alte Agricultură Industrie Construcții Comerț cu Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații și Alte
ridicata amănuntul depozitare restaurante comunicații servicii ridicata amănuntul depozitare restaurante comunicații servicii
Terenuri, clădiri ale întreprinderii Mașini, u�laje și bunuri Bunuri personale

Acțiuni și hâr�i de valoare Alte forme de garanții ale proprietarului
accesarea de credite sunt dobânzile mari, pro-

Motivele principale pentru care cedurile de aplicare complicate și mărimea îm-
întreprinderile nu au aplicat la credite prumutului și/sau perioada de scadență nepo-
Aproape jumătate din întreprinderi nu au trivite (Figura 3.42). Totodată, o cotă mai înaltă
apelat la credite din cauza costurilor de fi- de întreprinderi deținute de femei nu au aplicat
nanțare înalte sau din cauza condițiilor de la credite din cauza că nu au avut încrederea că
acordare și procedurilor de creditare com- cererea de solicitare a finanțării va fi acceptată
plicate. Întrebați care a fost principalul motiv (3,2% față de 2,6%).
92 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.41 Motivele principale pentru care întreprin- Figura: 3.42 Motivele principale pentru care
derile nu au aplicat la credite, 2017, % întreprinderile nu au aplicat la credite, după sexul
Care a fost principalul motiv pentru care întreprinderea dvs,

nu a aplicat pentru un credit sau un împrumut? 0 10 20 30 40 50 60
Nu a fost nevoie 55,0
2,8 2,0 de credit/împrumut 55,8
4,3
4,8 Nu a fost nevoie de Dobânzile sunt mari 25,5
credit/împrumut 25,2
5,4 Dobânzile sunt mari Cerințele de garanție 4,5
sunt prea mari 5,9
Cerințele de garanție
sunt prea mari Procedurile de aplicare 4,9
sunt complicate 4,7
Procedurile de aplicare sunt
complicate Altceva 4,1
4,3
25,3 Altceva Nu am crezut
că va fi acceptat
3,2
Nu am crezut că va fi acceptat 2,6
Mărimea împrumutului
55,5 și/sau perioada 2,8
Mărimea împrumutului și/sau de scadență nu sunt 1,6
perioada de scadență nu sunt sa�sfăcătoare
sa�sfăcătoare
Femei Bărba�
Ratele înalte ale dobânzilor sunt exprimate ca Cerințele de garanție prea înalte reprezintă
motive de neaplicare la credite de către cele un motiv important ce limitează accesul la
mai multe întreprinderi ce activează în do- împrumuturile bancare pentru multe între-
meniul hotelurilor și restaurantelor, comer- prinderi din sectorul agriculturii (7%), indus-
țului cu amănuntul și cu ridicata. Circa 30% triei (7%) și comerțului cu amănuntul (6%).
din întreprinderi ce prestează servicii hoteliere, Pentru întreprinderile deținute de femei limi-
29% din cele din domeniul comerțului cu amă- tarea respectivă se întâlnește mai frecvent în
nuntul și 26% din cele din domeniul comerțului sectorul agriculturii (9%), construcțiilor (7%) și
cu ridicata consideră că ratele înalte ale dobân- industriei (8%), iar pentru întreprinderile deți-
zilor constituie principalul impediment în acce- nute de bărbați – aceasta iese în evidență în
sarea creditelor. Acesta a fost principalul motiv ramura comerțului cu amănuntul (8%), hotelu-
invocat atât de întreprinderile deținute de fe- rilor și restaurantelor (6%) și, de asemenea, în
meile antreprenoare, cât și de cele ale bărbați- industrie și agricultură (câte 6%) (Figura 3.43).
lor antreprenori din aceste sectoare.
Figura: 3.43 Motivele pentru care întreprinderile nu au aplicat la credite, după mărimea și activitatea
economică a întreprinderii, statutul și sexul antreprenorului, 2017, %
Care a fost principalul motiv pentru care întreprinderea dvs, nu a aplicat pentru un credit sau un împrumut?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 55 25 5 5 43 2 55 26 5 4 43 3 56 25 6 5 43 2
Proprietar 54 27 5 5 43 2 53 27 5 5 43 3 54 27 6 4 43 1
Statutul
Coproprietar 59 20 6 6 43 2 60 22 6 424 2 59 20 7 6 42 2
Manager 59 21 5 5 53 2 61 21 4 4 42 3 58 22 6 5 53 2
0-1 salariați 54 26 5 5 5 3 2 56 24 44 54 4 52 27 5 5 63 1
2- 9 salariați 56 26 6 5 33 2 53 28 6 5 33 2 57 25 7 4 33 2
Mărimea
10- 49 salariați 60 23 5 4 52 1 59 25 44 62 1 61 23 5 4 42 1
50-249 salariați 61 15 7 8 7 2 2 66 15 6 6 6 1 0 59 15 7 8 72 2
250 și mai mult 79 1011 8 0 0 74 11 0 5 5 0 0 82 1001 8 0 0
Agricultura 54 23 7 7 34 2 50 24 9 9 36 1 56 23 6 7 33 3
Industrie 54 24 7 5 5 3 2 54 24 8 7 41 2 54 24 6 463 2
Construcții 56 23 5 6 5 3 2 57 22 7 8 24 0 56 23 5 6 52 2
Comerț cu ridicata 56 26 5 5 33 1 58 27 4 33 3 2 55 26 6 5 33 1
Comerț cu amănuntul 51 29 6 5 43 2 49 30 5 444 4 54 28 8 4 42 1
Transport și depozitare 58 24 4 5 52 2 60 23 5 5 61 1 57 25 4 4 43 3
Hoteluri, restaurante 48 30 6 6 44 2 49 31 7 6 24 2 47 29 6 6 54 2
Informații și comunicații 64 20 34 4 4 2 66 22 313 4 1 63 19 44 44 2
Alte servicii 60 22 4 4 52 2 63 19 4 4 6 2 3 59 24 4 4 52 1
Nu a fost nevoie de credit /împrumut Mărimea împrumutului și/sau perioada Dobânzile sunt mari
Cerințele de garanție sunt prea mari de scadență nu sunt sa�sfăcătoare Procedurile de aplicare sunt compl icate
Al tceva Nu am crezut că v a fi acceptat
Procedurile de aplicare prea complicate au resurse financiare și ar dori să contracteze un

fost impedimente mai frecvent întâlnite de credit, dacă nu ar exista constrângerile de cost și
întreprinderile din sectorul agriculturii, hote- procedură în procesul de creditare. Necesitatea
lurilor și restaurantelor și construcțiilor, atât mai mare de finanțe este confirmată și de faptul
de întreprinderile deținute de femei, cât și de că, în general, proporția întreprinderilor deținute
cele deținute de bărbați. Suplimentar, în cazul de femei care au contractate credite este mai
întreprinderilor deținute de femei iese în eviden- mare decât proporția întreprinderilor deținute
ță și sectorul industriei. de bărbați (79% comparativ cu 77%).
O cotă de circa 3% din întreprinderi au men Ramurile principale în care se regăsesc cele mai
ționat că nu au înaintat cereri de creditare multe întreprinderi ale femeilor de afaceri care
deoarece nu au avut încrederea că acestea ar dori contractarea unui împrumut sunt comer-
vor fi acceptate. Aceste 3% sunt distribuite țul cu amănuntul (51%), hoteluri și restaurante
preponderent în sectorul serviciilor hoteliere și (51%), agricultura (50%) și industria (46%). Anu-
restaurantelor, informațiilor și comunicațiilor și me în aceste ramuri, ponderea întreprinderilor
agriculturii. Totodată, ponderi mai însemnate de femeilor care au indicat că nu au avut nevoie de
întreprinderi care au invocat acest motiv se în- credite este mai mică comparativ cu alte ramuri
registrează în rândul întreprinderilor deținute de ale economiei.
femei, în special în cele din sectorul agriculturii
(6%), comerțului cu amănuntul (4%) și construc- Cele mai multe întreprinderi deținute de bărbați
țiilor (4%). care ar avea nevoie de contractarea unui credit
pentru finanțarea afacerii se regăsesc în sectorul
Necesitatea de creditare este mai mare și în hotelurilor și restaurantelor (53%), comerțului cu
rândul IMM. Ponderea întreprinderilor care nu amănuntul (46%), industriei (46%) și comerțului
au nevoie de finanțare este mai mică în rândul cu ridicata (45%). În aceste sectoare au fost în-
întreprinderilor micro (55%), mici (60%) și mij- registrate cele mai puține întreprinderi ale băr-
locii (61%) și mai mare în rândul întreprinderilor baților antreprenori care nu ar avea nevoie de
mari (79%) (Figura 3.43). Prin deducție se poate împrumuturi.
constata că circa 45% din micro-întreprinderi,
40% din întreprinderile mici și 39% din cele mij-
locii ar avea nevoie de împrumuturi financiare,
E. PROPRIETĂȚILE ÎNTREPRINDERILOR:
dacă nu ar exista impedimentele susmenționate CLĂDIRI ȘI TERENURI
în calea creditării.
Majoritatea întreprinderilor din Republica Mol-
Totodată, sectoarele economice care au nevoie dova nu dețin în proprietate clădirile în care ac-
mai mare de finanțare sunt cel al hotelurilor și tivează, acestea fiind cel mai frecvent închiriate.
restaurantelor (52% din întreprinderi), comerțu- Circa 61% din totalul întreprinderilor închiriază
lui cu amănuntul (49%), industriei și agriculturii edificii și spații în care produc bunuri și/sau
(câte 46%). Pe de altă parte, cele mai multe în- prestează servicii sau administrează afacerea.
treprinderi care nu au nevoie să se împrumute se Clădiri în proprietate dețin doar circa 31% din
regăsesc în sectorul TIC (64%), cel al altor servicii întreprinderi. Totodată, circa 7% din întreprinderi
(60%) și al transporturilor și depozitării (58%). își desfășoară activitatea atât în clădiri care le
aparțin, cât și în clădiri închiriate (Figura 3.44).
Necesarul de finanțare pentru întreprinderile
femeilor antreprenoare pare să fie mai mare În ceea ce privește terenurile, ponderea între
decât pentru întreprinderile bărbaților antre- prinderilor care arendează terenurile este
prenori. În timp ce cota întreprinderilor deținute mai mare, iar ponderea celor ce dețin în pro-
de bărbați care au declarat că nu au nevo- prietate terenuri este mai mică. Astfel, aproa-
ie de împrumuturi constituie circa 56%, cota pe jumătate (48%) din întreprinderi arendează
întreprinderilor deținute de femei de această terenurile utilizate în activitate și circa 40% - le
părere este mai mică cu circa 1 p.p. (constituie dețin în proprietate. Totodată, circa 11% din
circa 55%) (Figura 3.43). Altfel spus circa 45% întreprinderi utilizează atât terenuri arendate,
din întreprinderile femeilor ar avea nevoie de cât și pe cele care le aparțin (Figura 3.44).
94 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.44 Tipurile proprietății clădirilor și Totodată, sunt foarte apropiate ponderile
terenurilor utilizate de întreprinderi, 2017, % întreprinderilor proprietare de edificii analizate
sub aspect de gen (31% pentru întreprinderile
1,0 0,8
100% deținute de femei, 30% pentru întreprinderile
7,3 11,0
90% deținute de bărbați). De asemenea, sunt neîn-
80% semnate diferențele de gen între întreprinderile
30,5
70%
care concomitent dețin și închiriază clădiri (cir-
39,9
Altceva ca 0,8 p.p.).
60%
50%
Ambele
(chirie+
Situație similară se întâlnește și atunci când se
40%
proprietate) analizează tipurile de proprietăți asupra tere-
Proprietatea
întreprinderii
nurilor. Nu există diferențe esențiale de gen
30% 60,9
48,2 Chirie/arendă între tipurile proprietății terenurilor. Circa
20%
49% din întreprinderile femeilor antreprenoa-
10%
100% 1,0 0,8 re și circa 48% din întreprinderile bărbaților
0% 7,3 11,0 antreprenori arendează terenuri (Figura 3.45).
Care este
90%�pul proprietății Care este �pul proprietății
edificiilor/clădirilor u�lizate terenurilor u�lizate de Totodată, cota întreprinderilor femeilor an-
de întreprindere/afacere
80%
pentru producere și/sau30,5
întreprindere/afacere? treprenoare și cota întreprinderilor bărbaților
administrare?
70%
antreprenori care dețin în proprietate terenuri
39,9
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor Care și estepractic
Altceva
�pul esteterenurilor
proprietății egală și constituie circa 40%. Dife-
Care60%
este �pul proprietății edificiilor/clădirilor u�lizaterențele
bărbațiloru�lizate
în activitatea de antreprenoriat.
de întreprindere/afacere pentru de
de întreprindere/ gen între întreprinderile care dețin și
afacere?
0,6 Ambele 0,8
50%producere și/sau administrare? 100% arendează
(chirie+ terenuri în același timp, de aseme-
Nu există mari 0,7 diferențe între 1,1 tipurile 90%
propri- 10,6nea, nu
proprietate)sunt 11,2
însemnate (circa 0,6 p.p.).
100% 40%
etăților deținute 6,8 de întreprinderile
7,6 femeilor Proprietatea
90% 80%
antreprenoare
30% și cele 60,9 ale bărbaților antrepre- Întreprinderile
întreprinderii mici dețin mai puține proprietăți
80%
nori. Astfel,
20%
proporția întreprinderilor
31,0 30,2 deținute
70%
48,2 comparativ 39,8
40,2 Chirie/arendă cu întreprinderile mijlocii și mari,
de70%femei și proporția întreprinderilor deținute 60% iar activitatea acestora este desfășurată pre-
de60%bărbați10%
care închiriază clădiri este 50% aproa- ponderent în clădiri închiriate. Majoritatea în-
pe50%egală0% și constituie circa 61% (Figura40%3.45). treprinderilor (64%) cu un număr mai mic de 10
40% Care este �pul proprietății Care este �pul proprietății
edificiilor/clădirilor u�lizate terenurilor 30%
u�lizate de
30% 61,4 60,7
de întreprindere/afacere întreprindere/afacere? 48,5 48,1
Figura: 3.45 Tipurile proprietății
pentru producere și/sau clădirilor și 20%
terenurilor utilizate de întreprinderi, după sexul antreprenorului,
20%
2017, administrare?
%
10% 10%
0% 0% Care este �pul proprietății terenurilor

Care este �pul proprietății edificiilor/clădirilor u�lizate de întreprindere/ afacere?
u�lizate de întreprindere/afacere pentru 0,6 0,8
producere
Proprietatea și/sau administrare? Altceva
întreprinderii 100%
Chirie/arendă Ambele (chirie+proprietate) 10,6
0,7 1,1 11,2
100% 90%
6,8 7,6
90% 80%
80% 70%
31,0 30,2 40,2 39,8
70% 60%
60%
50%
50%
40%
40%
30%
30% 61,4 60,7
48,5 48,1
20%
20%
10% 10%
0% 0%
Proprietatea întreprinderii Altceva
Chirie/arendă Ambele (chirie+proprietate)
salariați închiriază clădiri pentru desfășurarea economiei. În sectorul comerțului cu ridicata și

activității. Totodată, ponderea întreprinderilor transporturilor, de asemenea, se regăsesc mai
ce închiriază clădiri scade pe măsură ce dimen- puține întreprinderi ce dețin proprietatea asu-
siunea acestora crește (Figura 3.46). Astfel, în pra clădirilor (circa 23% și 24% respectiv).
cazul întreprinderilor mari cota celor care închi-
Ramurile în care se regăsesc cele mai multe
riază clădirile scade până la 18%. Concomitent,
întreprinderi care dețin proprietatea asupra
în cazul întreprinderilor mari, crește ponderea
clădirilor în care activează sunt agricultura
celor care dețin în proprietate clădirile și a celor
(40%), comerțul cu amănuntul (37%) și indus-
care combină clădirile proprii cu cele închiriate.
tria (34%). De altfel, acestea fac parte din cele
Aceste tendințe sunt valabile atât pentru între- mai creditate ramuri ale economiei. Deținerea
prinderile femeilor antreprenoare, cât și pentru proprietății asupra anumitor bunuri (clădiri/te-
întreprinderile bărbaților antreprenori. renuri) reprezintă un factor de bază care des-
În general, IMM sunt întreprinderile care cel mai chide accesul la finanțare pentru întreprinderi.
adesea se confruntă cu probleme financiare, iar Există o corelație directă între prezența/absența
proprietății și prezența/absența împrumuturilor.
costurile de chirie pe care trebuie să le plătească
majoritatea dintre acestea pun presiuni financi- Întreprinderile femeilor antreprenoare dețin
are și mai mari asupra acestor întreprinderi. într-un număr mai mic proprietatea asupra clă-
Figura: 3.46 Tipul proprietății clădirilor după sexul și statutul antreprenorului, mărimea și activitatea
economică a întreprinderii, 2017, %
Care este tipul proprietății edificiilor/clădirilor utilizate de întreprindere/afacere

pentru producere şi/sau administrare?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 61 30 7 1 61 31 7 1 61 30 8 1
Statutul
Proprietar 61 31 7 1 60 32 7 1 62 30 7 1
Coproprietar 60 29 9 1 65 26 6 2 58 30 10 1
Manager 62 30 7 0 64 29 7 0 61 31 8 0
0-1 salariați 62 32 5 2 58 35 6 1 65 29 3 2
2-9 salariați 65 27 7 1 66 27 6 1 65 27 7 1
10-49 salariați 49 38 13 0 52 35 12 1 48 38 13 0
50-249 salariați 30 46 23 1 34 45 21 1 29 46 24 1
250 și mai mult 18 48 34 0 26 37 37 0 16 50 33 0
Agricultura 40 40 19 1 38 42 19 1 40 39 19 1
Comerț cu amănuntul 54 37 8 1 53 38 8 0 55 36 8 1
Industrie 56 34 9 1 60 31 8 1 54 35 9 1
Hoteluri, restaurante 59 33 6 1 54 39 6 1 64 29 7 1
Construcții 61 31 6 1 59 38 4 0 61 30 7 2
Al te servicii 67 27 4 2 71 24 3 2 65 29 4 2
Transport și depozitare 68 24 7 0 69 20 8 1 67 25 7 0
Comerț cu ridicata 69 23 7 0 73 20 7 0 68 24 7 1
Informații și comunicații 84 10 5 2 86 121 1 83 9 6 2
Chirie/arendă Proprietatea întreprinderii Ambel e (chiri e+proprietat e) Al tceva

La nivel național,0%în 20% sectorul
40% 60% informațiilor
80% 100% și 20%dirilor
0% 40% în
60%ramura
80% 100%TIC, comerț
0%
cu ridicata și alte
20% 40% 60% 80% 100%
comunicațiilor, comerțului
Total 48
cu ridicata,
40
11 trans-
11 1 servicii.
49 Aceste
40 11ramuri
1 sunt dominate
48 de între-
40 11 1
Statutul
Proprietar 49 39 1 48 40 11 0 50 39 10 1
porturilor șiManager depozitării
Coproprietar 47
se regăsesc39
cele
13 1
mai prinderi care preponderent48 închiriază
46 42 10 3 38 edificii.
14 1
46 44 10 1 52 40 8 0 43 45 11 1
multe întreprinderi care nu dețin45proprietatea Astfel, în sectorul TIC 86% din întreprinderile
0-1 salariați 47 7 1 46 44 10 0 49 45 5 2
asupra clădirilor2-9 salariațiși preponderent
53 36le închiriază
10 1 deținute
53 de
37 femeile
9 1 antreprenoare
53 închiriază
36 11 0
10-49 salariați 44 40 15 1 46 39 15 0 43 40 16 1
(Figura 3.46). În sectorul
50-249 salariați 29 TIC47 circa 2284% 1 din 33 clădirile 42 în care 25 activează,
2 29în ramura 49 comerț 22 cu 1
250 și mai mult 17 49 34 0 14 38 48 0 17 52 30 0
întreprinderi închiriază edificiile în28care acti- ridicata – 73%, în cea a altor servicii – 71%
Agricultura 68 4 0 69 27 4 1
vează și doarIndustrie
10% le dețin
Comerț cu amănuntul 59 în proprietate
34 6 totală.
1 (Figura
67
59 3.46).
31
29 4 0
8 3 59 35 5 0
55 36 8 1 60 32 8 0 53 37 8 1
Hoteluri, restaurante
Inclusiv dinConstrucții
această cauză, 52 în acest
19 28sector1 se 49
Totodată, 24 25 1 53 17 28 1
51 38 10 1 44 45informațiile
10 1 și comunicațiile,
57 33comer-10 1
evidențiază problema lipsei
Al te servicii
47
45
gajului
45
45
în procesul
6
10 0
1
țul
57
cu ridicata,
35
transportul
6 2 42
și depozitarea
46
50
44
6
sunt
9 0
1
43 46 12 0
de Informații
contractare
Comerț cu ridicata
a unui3842credit, acesta47 fiind
11 1 unul 41 47 11 1
41ramurile 50 în care 6 4se înregistrează cele
51 mai ne-
și comunicații 46 45 10 0
51 8 3 38 9 3
dintre cele mai puțin creditate sectoare ale însemnate ponderi de întreprinderi ale bărba-
96 RAPORT ANALITIC
ților care dețin în proprietate clădiri. În aceste În ce privește terenurile utilizate de antreprenori
ramuri cota întreprinderilor deținute de bărbați în procesul de activitate, în general, tendințele
care închiriază clădiri ajunge la 83% - în secto- privind distribuția acestora între întreprinderile
rul TIC, 68% - în comerțul cu ridicata, 67% - în deținute de bărbați și cele deținute de femei,
transport și depozitare. între ramurile economiei naționale și între în-
treprinderile de diferite dimensiuni sunt com-
Pe de altă parte, întreprinderile ce aparțin feme- parabile cu cele identificate în cazul analizei
ilor antreprenoare dețin mai frecvent în propri- tipurilor de proprietăți ale clădirilor.
etate clădiri în ramura agriculturii, comerțului
cu amănuntul, serviciilor hoteliere și restauran- Astfel, de cele mai multe ori întreprinderile
telor, precum și în cea a construcțiilor. În aces- mai mici arendează terenuri pentru desfășu-
te ramuri ponderea întreprinderilor deținute de rarea activității, iar întreprinderile mari – le
femei, proprietare de clădiri, depășește chiar dețin în proprietate. Dacă în cazul întreprin-
ponderea întreprinderilor TOTAL deținute de bărbați, derilor mai mici de 10 salariați BĂRBAȚI
FEMEI ponderea celor
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
proprietare deTotalaceste 61 bunuri. Astfel, în agri- care au arendat terenurile
0%
pe care activează
20% 40% 60% 80% 100%
30 7 1 61 31 7 1 61 30 8 1
cultură ponderea Proprietar întreprinderilor 31femeilor ce ajunge la 53%, în cazul întreprinderilor 30mijlocii
Statutul
61 7 1 60 32 7 1 62 7 1
Coproprietar 60 29 9 1 65 26 6 2 58 30 10 1
dețin clădirile în proprietate
Manager 62 constituie
30 7 0 42% aceasta
64 scade
29 7până
0 la 29%,61iar în cazul 31 între-
8 0
(întreprinderile bărbaților
0-1 salariați 62 – 39%), în
65
32 activitatea
27
5 2
7 1
prinderilor
58
66
35mari – până la 17%
6
27 6 1
1 65
65
(Figura27 3.47).
29 3 2
7 1
2-9 salariați
de comerț cusalariați
amănuntul 49 – 38% 38 (întreprinderile Aceste constatări
12 1 arată că 48 întreprinderile mici
10-49 13 0 52 35 38 13 0
50-249 salariați 30 46 23 1 34 45 21 1 29 46 24 1
bărbaților 250– 36%),
și mai mult în servicii hoteliere și restau-
18 48 34 0 26 suportă
37 costuri adiționale comparativ cu între-
37 0 16 50 33 0
rante – 39% (întreprinderile

Agricultura
Comerț cu amănuntul
40
54
bărbaților
40
37
19 –1 29%),
8 1
38prinderile42 mai19mari, 1 fapt ce 40 influențează
55
39
36
com-
19 1
8 1
53 38 8 0
în construcții – 38% (întreprinderile bărbaților
Industrie
56 34 9 1 petitivitatea acestora pe piețele
60 31 8 1 54
64
de desfacere.
35
29
9 1
7 1
59 33 6 1 54 39 6 1
– 30%) (Figura 3.46). 61
Construcții
Al te servicii
31 6 1 59 38 4 0 61
65
30
29
7
4
2
2
67 27 4 2 71 24 3 2
Figura: 3.47
Informații Tipul
și comunicații proprietății
84terenurilor10după
sexul și
5 2 statutul86 antreprenorului,
121 1 mărimea și activitatea
83 9 6 2
Care este tipul proprietății terenurilor utilizate de întreprindere/afacere?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 48 40 11 1 49 40 11 1 48 40 11 1
Statutul
Proprietar 49 39 11 1 48 40 11 0 50 39 10 1
Coproprietar 47 39 13 1 46 42 10 3 48 38 14 1
Manager 46 44 10 1 52 40 8 0 43 45 11 1
0-1 salariați 47 45 7 1 46 44 10 0 49 45 5 2
2-9 salariați 53 36 10 1 53 37 9 1 53 36 11 0
10-49 salariați 44 40 15 1 46 39 15 0 43 40 16 1
50-249 salariați 29 47 22 1 33 42 25 2 29 49 22 1
250 și mai mult 17 49 34 0 14 38 48 0 17 52 30 0
Agricultura 68 28 4 0 67 29 4 0 69 27 4 1
Industrie 55 36 8 1 53 37 8 1
60 32 8 0
Hoteluri, restaurante 52 19 28 1 53 17 28 1
49 24 25 1
Construcții 51 38 10 1 57 33 10 1
Al te servicii 44 45 10 1
47 45 6 1 57 35 6 2 42 50 6 1
Transport și depozitare 45 45 10 0 46 44 9 0
Comerț cu ridicata 43 46 12 0
42 47 11 1 46 45 10 0 41 47 11 1
Informații și comunicații 38 51 8 3 38 51 9 3
41 50 6 4
În ramurile menționate mai sus se regăsesc și La fel ca în cazul clădirilor, cele mai puține
cele mai multe întreprinderi deținute de bărbați proprietăți asupra terenurilor sunt deținu-
proprietare de clădiri, deși după cum s-a văzut te în sectorul informațiilor și comunicații-
mai sus, într-o proporție mai mică comparativ lor, transporturilor și depozitării, comerțului
cu întreprinderile deținute de femei. Excepție cu ridicata (Figura 3.47). În aceste sectoare
face ramura industrială, în care întreprinderile agenții economici preponderent arendează
ce aparțin bărbaților dețin în proporție mai terenurile necesare. În sectorul TIC circa 68%
mare clădirile (35% comparativ cu 31%). din întreprinderi arendează terenurile și doar
28% le dețin în proprietate totală. În sectorul În această ramură ponderea întreprinderilor

transportului și depozitării cota arendașilor proprietare de terenuri deținute de femei de-
constituie 59%, iar a proprietarilor – 34%, în pășește ponderea întreprinderilor proprietare
comerțul cu ridicata, cota arendașilor - 55%, de terenuri deținute de bărbați cu circa 12 p.p.
cota proprietarilor - 36%. (45% comparativ cu 33%) (Figura 3.47). Dacă
pentru întreprinderile deținute de femei, acest
Totodată, în sectorul construcțiilor, industriei sector face parte din sectoarele în care aces-
și comerțului cu amănuntul se regăsesc cele tea predomină ca proprietare de terenuri, pen-
mai multe întreprinderi care dețin proprie tru întreprinderile deținute de bărbați acesta
tatea asupra terenurilor utilizate. În sectorul face parte din categoria sectoarelor în care
construcțiilor mai mult de jumătate (51%) din întreprinderile bărbaților sunt subreprezentate
întreprinderi dețin în proprietate terenurile, în ca proprietare a terenurilor.
industrie circa 47%, iar în comerțul cu amănun-
tul – 45%.
F. UTILIZAREA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI
În sectorul agricol, pentru care terenurile re
prezintă bunul principal pentru desfășurarea Companiile care utilizează pe larg tehnologiile
activității, majoritatea antreprenorilor (52%) informaționale în propria activitate au, în mod
arendează terenurile. O cotă relativ mică cert, avantaje competitive pe piață, iar șansele
(19%) dintre aceștia dețin în proprietate de- de reușită ale acestora cresc. Implementarea
plină terenuri, în schimb o cotă destul de în- tehnologiilor moderne poate uniformiza condi-
semnată (28%) îmbină în activitate terenurile țiile de concurență pentru micile întreprinderi,
proprii cu cele arendate. permițându-le acestora să concureze cu între-
prinderi mai mari. Totodată, companiile mici au
Întreprinderile femeilor antreprenoare dețin un avantaj distinct față de companiile mari, de-
în proporție mai mică proprietatea asupra te- oarece sunt mai flexibile și adaptabile la noile
renurilor în ramura TIC, comerț cu ridicata și tendințe.
transport și depozitare, tendințe ce s-au re-
marcat și la nivel național. În aceste ramuri în- Majoritatea întreprinderilor din țară utilizează
treprinderile deținute de femei preponderent tehnologiile informaționale în activitate. Între-
arendează terenuri: în sectorul TIC - 67%, în bați dacă utilizează computerul, tableta sau te-
ramura comerțului cu ridicata - 60%, în cea a lefonul în activitatea întreprinderii/afacerii, circa
transporturilor - 59% (Figura 3.47). 88% din antreprenori au răspuns afirmativ.
Sectoarele în care întreprinderile bărbaților În întreprinderile deținute de femei însă mai

antreprenori dețin în proporție mai mică te- puțin se utilizează aceste facilități în activita-
renuri în proprietate este, de asemenea, cel al te. Dacă în cazul întreprinderilor deținute de
informațiilor și comunicațiilor, transporturilor și bărbați, cota celor care utilizează TIC în acti-
depozitării, dar și cel al serviciilor hoteliere și vitate constituie 90%, în cazul întreprinderilor
restaurantelor. În aceste sectoare sunt semnifi- deținute de femei aceasta decade la 85% (Fi-
cative ponderile întreprinderilor care arendea- gura 3.48).
ză terenurile: în sectorul TIC – 69%, transport Tehnologiile informaționale sunt utilizate în
– 59%, hoteluri și restaurante – 57%. majoritatea întreprinderilor, indiferent de
Pe de altă parte, întreprinderile femeilor antre- mărimea acestora. Totuși, utilizarea acesto-
prenoare dețin mai frecvent în proprietate te- ra scade în cadrul întreprinderilor mai mici, în
renuri în sectorul construcțiilor (50%), comer- special în cele micro, formate din 0-1 salariați
țului cu amănuntul (46%), serviciilor hoteliere și 2-9 salariați. Circa 1/5 dintre întreprinderile
și restaurantelor (46%), iar întreprinderile băr- constituite din 0-1 salariați și circa 9% din cele
baților antreprenori - în sectorul construcțiilor cu 2-9 salariați nu utilizează facilitățile tehno-
(51%), alte servicii (50%), industrie (47%). logiilor informaționale. În schimb, tehnologiile
informaționale sunt utilizate în toate întreprin-
Diferențe semnificative de gen se observă în derile mari (Figura 3.49).
ramura serviciilor hoteliere și restaurantelor.
98 RAPORT ANALITIC
Figura: 3.48 Utilizarea TIC de către întreprinderi, Pe de altă parte, cele mai multe întreprinderi
după sexul antreprenorului, 2017, % care nu utilizează TIC în activitate se regă-
sesc în ramura comerțului cu amănuntul și în
1,0 0,8
100% sectorul serviciilor hoteliere și restaurantelor
7,3 11,0
90% (Figura 3.49). Ponderea întreprinderilor din co-
80% merțul cu amănuntul ce nu utilizează tehnolo-
30,5
70%
giile informaționale constituie 19%, iar a celor
39,9
Altceva din domeniul serviciilor hoteliere și restauran-
60%
telor – 12%.
Ambele
50% (chirie+
40%
După cum a fost menționat mai sus,
proprietate)
întreprinderile femeilor antreprenoare sunt

Proprietatea
întreprinderii
30% 60,9
48,2 Chirie/arendă cele care mai puțin utilizează TIC în activita-
20%
te. Analiza datelor detaliate după mărimea
10% întreprinderii și activitățile economice desfă-
0% șurate, arată că aceste întreprinderi sunt cele
Care este �pul proprietății Care este �pul proprietății
edificiilor/clădirilor u�lizate terenurilor u�lizate de constituite din mai puțin de 10 salariați (17%)
de întreprindere/afacere întreprindere/afacere?
pentru producere și/sau
și cele ce activează în ramura comerțului cu
administrare? amănuntul (circa ¼ din întreprinderi), serviciilor
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor Care și estehoteliere șiterenurilor
�pul proprietății restaurantelor (circa 18%) și în agri-
Care este �pul proprietății edificiilor/clădirilor u�lizatecultură
bărbațiloru�lizate
în activitatea de antreprenoriat.
de întreprindere/afacere pentru (circa
de întreprindere/ 11%).
afacere?
0,6 0,8
producere și/sau administrare? 100%
0,7 1,1 În
10,6 cazul întreprinderilor
11,2 bărbaților antreprenori,
Întreprinderile
100%
6,8
din sectorul
7,6
construcțiilor
90%
și de asemenea, în aceste 3 ramuri se înregistrea-
informațiilor
90% și comunicațiilor sunt cele80% mai
ză cote mai înalte de întreprinderi ce nu uti-
intens
80% utilizatoare
31,0 de tehnologii
30,2
informațio
70%
lizează TIC, 39,8
40,2 însă comparativ cu întreprinderile
nale.
70% În cadrul acestor ramuri circa 93% 60% din femeilor antreprenoare, ponderea acestora
totalul
60% companiilor utilizează computerul, 50% este mai mică (Figura 3.49).
tableta
50% sau telefonul în activitate. Atât compa-
40%
niile
40% femeilor antreprenoare, cât și companii- Contabilitatea și managementul documente-
le30%
bărbaților61,4antreprenori din 30%
60,7 aceste sectoare lor reprezintă scopurile de bază pentru care
48,5 48,1
sunt
20% lidere în utilizarea TIC în propria activitate.
20% sunt utilizate tehnologiile informaționale de
10% 10%
0% 0%
Figura: 3.49 Utilizarea tehnologiilor informaționale în întreprinderi, după sexul antreprenorului, mărimea
Proprietatea întreprinderii Altceva
șiChirie/arendă
activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
Ambele (chirie+proprietate)
Utilizați computerul, tableta sau telefonul în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 88 12 84 16 90 10
86 14 82 18 88 12
Statutul
Proprietar
Manager 91 9 88 12 93 7
0-1 salariați 80 20 76 24 90 10
2-9 salariați 91 9 89 11 82 18
10-49 salariați 98 2 98 2 92 8
Mărimea
50-249 salariați 99 1 98 2 98 2
250 și mai mult 100 0 100 0 99 1
Construcții
Industrie 93 7 93 7 93 7
91 9 90 10 91 9
economică
Ac�vitatea
Alte servicii
Agricultura 90 10 91 9 89 11
81 19 75 25 87 13
DA u�lizăm NU u�lizăm
către întreprinderi. Circa 81% din cele care uti- (diferență de 9 p.p.), în scopuri de marketing
lizează TIC au declarat aceste scopuri ca prin- de 8% din întreprinderile femeilor și 12% din
cipalele direcții de utilizare (Figura 3.50). Toto- întreprinderile bărbaților (diferență de 4 p.p.),
dată, aproape jumătate (47%) din întreprinderi în scopuri de producere de 6% din întreprinde-
utilizează TIC pentru comunicare prin interme- rile femeilor și 9% din întreprinderile bărbaților
diul poștei electronice, paginilor web sau rețe- (diferență de 3 p.p.).
lelor de socializare. Tehnologiile informaționa-
le sunt mai rar utilizate de către întreprinderi Prezența redusă a tehnologiilor informaționa-
pentru marketing, promovare și vânzări online le în întreprinderile deținute de femei ar putea
(doar 11% din întreprinderi) și în procesul de fi una din cauzele care influențează eficiența
producere, în calitate de linii de producție com- activității acestora. După cum arată mai mulți
puterizate (doar 8% din întreprinderi). indicatori ce măsoară performanța economică
a întreprinderilor (vezi capitolul 3), afacerile de-
Astfel, în mediul de afaceri TIC sunt pe larg uti- ținute de femei înregistrează rezultate mai scă-
lizate pentru administrarea afacerilor și pentru zute comparativ cu întreprinderile partenerilor
scopuri de comunicare, însă acestea sunt mai de sex masculin.
puțin răspândite pentru scopuri mai sofistica-
te, cum ar fi liniile computerizate de producție, În întreprinderile mijlocii și mari tehnologiile
marketing online, metode ce ar permite creș- informaționale sunt aplicate mai intens în
terea productivității muncii, competitivității și toate direcțiile de utilizare: pentru adminis-
vânzărilor de produse. La acest capitol în sec- trare, pentru comunicare, pentru marketing și
torul privat există încă un mare potențial neva- în procesul de producere (Figura 3.52). Aproa-
lorificat care ar putea aduce valoare adăugată pe toate întreprinderile mijlocii (95%) și mari
înaltă economiei naționale. (96%) utilizează tehnologiile în procesul de
Figura: 3.50 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea Figura: 3.51 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea
întreprinderilor, 2017, % întreprinderilor, după sexul antreprenorului, 2017, %
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80
U�lizăm pentru administrare
U�lizăm pentru administrare (contabilitate, managementul 77,6
(contabilitate, managementul 81,2 83,0
documentelor etc.)
documentelor etc.)
U�lizăm pentru comunicare 41,4
U�lizăm pentru comunicare 47,3 50,3
(e-mail, web site, rețele sociale) (e-mail, web site, rețele sociale)
U�lizăm pentru marke�ng 8,3
U�lizăm pentru marke�ng 12,1
10,8 (vânzări online)
(vânzări online)
U�lizăm în procesul de producere 5,5
U�lizăm în procesul de producere 8,6
7,5 (linii de producție computerizate)
(linii de producție computerizate)
NU u�lizăm 15,5
10,0
NU u�lizăm 11,9
Femei Bărbați
Direcțiile de utilizare a tehnologiilor informa- administrare a afacerii, circa 67% din cele mij-
ționale în întreprinderile deținute de femei și locii și 76% din cele mari - pentru comunica-
bărbați coincid, însă în toate din aceste direc- re prin intermediul email-urilor, paginilor web,
ții TIC sunt mai puțin utilizate de întreprin- rețelelor de socializare. Tot aceste categorii de
derile deținute de femei (Figura 3.51). Astfel, întreprinderi utilizează mai des TIC pentru pro-
tehnologiile informaționale sunt utilizate în movarea produselor (circa 42%) și pentru linii
scopuri de administrare a afacerii de 78% din de producție computerizate (circa 45%). Astfel,
întreprinderile femeilor și 83% din întreprinde- nivelul de sofisticare tehnologică în companiile
rile bărbaților (diferență de 5 p.p.), în scopuri mari este mai înalt, iar acest fapt le avantajează
de comunicare – de 41% din întreprinderile față de companiile mici.
femeilor și 50% din întreprinderile bărbaților
100 RAPORT ANALITIC
Prezența tehnologiilor informaționale în în- care au introdus TIC în procesele de produc-

treprinderile mici este mai redusă, iar scopu- ție/prestare a serviciilor (31%) (Figura 3.53). În
rile pentru care sunt utilizate sunt mai limi- acest sens, se evidențiază și sectorul industrial,
tate. Majoritatea întreprinderilor mici formate unde nivelul de utilizare a acestor metode este
din 0-9 salariați, utilizează TIC pentru admi- mai mare decât media pe economie. Circa 14%
nistrarea afacerii și pentru comunicare. Însă în din întreprinderile industriale au aplicat TIC
aceste categorii de întreprinderi, sunt foarte pentru marketing și circa 17% - pentru linii de
puține companii care au integrat TIC în activi- producție computerizate comparativ cu media
tățile de marketing (7% din întreprinderile de pe economie de 11% și 8% respectiv.
0-1 salariați, 11% - din întreprinderile de 2-9
salariați) sau în procesele de producție (4% din În același timp, comerțul cu amănuntul este
întreprinderile de 0-1 salariați, 8% din între- sectorul unde aceste metode sunt foarte pu-
prinderile de 2-9 salariați). țin utilizate de către companii. Doar 2% din
întreprinderile acestei ramuri au indicat că uti-
Figura: 3.52 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea Figura: 3.53 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea
întreprinderilor, mărimea întreprinderilor, 2017, % întreprinderilor, după activitatea economică, 2017, %
96 100
100 94 95 88
90 83 83 84 84 84 85
90 86 81
80 74
80 76
70 67
69 67
70
60 60 54
50 51
60
50
48 47 48
44
50 48 45 40
42 40
41 31
40 30
2826 20
30 20 17
11 13 14
118 10 99
18 8 8 86
20 10
2 5 5
11 13
10 7 8 0
4
Construcții
Hoteluri,
restaurante
cominicații
Alte servicii
Agricultură
Transport si
depozitare
Comerț cu
ridicata
Industrie
Informații și
amănuntul
Comerț cu
0
0-1 salariați 2-9 10-49 50-249 250 și
salariați salariați salariați mai mult
Mărimea întreprinderii Ac�vitatea economică
U�lizăm pentru administrare (contabilitate, U�lizăm pentru marke�ng (vânzari online)

managementul documentelor etc.) U�lizăm în procesul de producere (linii de
U�lizăm pentru comunicare (email, web site, rețele sociale) producție computerizate)
FEMEI BĂRBAȚI
În general,
100 utilizarea 95TIC în94 procesele 89
de lizează
100 TIC în procesele de producție/prestare
94 95
84 90 83 87
administrare (contabilitate, administrarea docu
90
a serviciilor și doar 8% - pentru marketing.
80 80 71
mentelor)
70 66
și de comunicare (poștă 68 electronică,
70
67
pagini 59 În 3 categorii de întreprinderi60femeile antre-
60web, rețele de socializare) este distribuită
58
60
mai mult
50 sau mai43puțin echitabil între ramurile prenoare
50 utilizează
50
45 mai50intens facilitățile TIC
40 36
economiei naționale (Figura 3.53). 29
33
Diferențe în activitate,
40 iar în 2 categorii – bărbații de-
28
30
mai însemnate între ramuri
22
1613se observă în ceea
22 pășesc30 femeile (Figura 3.54, 3.55). Companiile
19
27
20 20 13
ce privește
10 5 utilizarea
97
TIC pentru marketing și deținute de12femeile9 8 5antreprenoare,
118 formate din
2 10
pentru procesele
0 de producție. 2-9 salariați,
0 10-49 salariați și 50-249 salariați,
0-1 salariați 2-9 10-49 50-249 250 și
salariați salariați salariați mai mult în general, utilizează
0-1 salariați 2-9
salariați
într-o
10-49
salariați
proporție
50-249
salariați
mai mare
250 și
mai mult
Informațiile și comunicațiile pare
Mărimea întreprinderii să fie sec- decât companiile deținute
Mărimea de bărbați
întreprinderii compu-
torul care este lider în aplicarea tehnologii-
U�lizăm pentru administrare (contabilitate,
terul, tableta
U�lizăm pentrusau marke�ng
telefonul în online)
(vânzări toate procesele:
lor informaționale în procesele
managementul documentelorde etc.)producție de administrare,
U�lizăm în procesulde de comunicare,
producere (linii de de marketing
și de marketing. În acest sector se întâlnesc
și de producere. În schimb, companiile deținu-
cele mai multe companii care promovează pro- te de bărbați, formate din 0-1 salariați și cele
dusele/serviciile prin intermediul TIC (20%) și mari cu peste 250 salariați, întrec companiile
2826 20
30 20 17
14
20
18 participarea femeilor
10
și 8
118
bărbaților în
11
activitatea
8 de
8 6
10 13
antreprenoriat
5 5 101
99
13 2
11
10 7 8 0
4
Construcții
Hoteluri,
restaurante
cominicații
Alte servicii
Agricultură
Transport si
depozitare
Comerț cu
ridicata
Industrie
Informații și
amănuntul
Comerț cu
0
0-1 salariați 2-9 10-49 50-249 250 și
salariați salariați salariați mai mult
Mărimea întreprinderii
Figura: 3.54 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea Figura: 3.55 DirecțiileAc�vitatea
de utilizare a TIC în activitatea
economică
întreprinderilor
U�lizămdeținute de femei, (contabilitate,
pentru administrare după mărimea întreprinderilor
U�lizăm pentru deținute de bărbați,
marke�ng (vânzari online)după mărimea
întreprinderii, 2017, % întreprinderii, 2017, %
În ce scopuri utilizați computerul, tableta sau telefonul în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?

FEMEI BĂRBAȚI
100 95 94 100 94 95
89 87
90 84 90 83
80 80 71
66 68 67
70 70
58 59 60
60 60
50 50
50 43 50 45
40 36 33 40
29 28
30 22 22 30 27
1613 19
20 20 129 13
97 85 118
10 52 10
0 0
0-1 salariați 2-9 10-49 50-249 250 și 0-1 salariați 2-9 10-49 50-249 250 și
salariați salariați salariați mai mult salariați salariați salariați mai mult
Mărimea întreprinderii Mărimea întreprinderii
U�lizăm pentru administrare (contabilitate, U�lizăm pentru marke�ng (vânzări online)

deținute de femei după nivelul de utilizare a În sectorul comerțului cu amănuntul, agri-

TIC în procesele descrise mai sus. Totuși, cele culturii, comerțului cu ridicata și industriei
mai mari diferențe se înregistrează în cadrul întreprinderile femeilor antreprenoare utilizea-
companiilor de 0-1 salariați. Diferențele sunt ză mai puțin decât întreprinderile bărbaților
atât de mari încât se reflectă la nivel național și antreprenori facilitățile TIC în procesele de
surclasează femeile antreprenoare după bărba- administrare (contabilitate și managementul
ții antreprenori, în ceea ce privește nivelul de documentelor) (Figura 3.56). În același timp,
utilizare a TIC.
Figura: 3.56 Direcțiile de utilizare a TIC în activitatea întreprinderilor, după activitățile economice și sexul
În ce scopuri utilizați computerul, tableta sau telefonul în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?
FEMEI BĂRBAȚI
100 87 90 100 88
90 82 83 83 83 84 86 85 83 83 85 83
77 90 78 79
80 69 80
70 69
61 70
60 53 48 60 50 55 49 51
50 41 49 47 44 50 47 49 48 48
40 32 38 32 40 31
30 30 21 18
20 11 11 10 18 20 11 13 12 12 15
64 11 14 9 87 6 9 10 10
10 51 3 7 8 6 68 10 3 9 5 9
0 0
Construcții
Construcții
Agricultură
Comerț cu
ridicata
Alte servicii
restaurante
Hoteluri,
Industrie
Agricultură
Comerț cu
ridicata
Alte servicii
restaurante
Informații și
Hoteluri,
Industrie
cominica�i
Transport si
depozitare
Transport si
depozitare
Informații și
cominica�i
Comerț cu
Comerț cu
amănuntul
amănuntul
Ac� vitatea economică Ac� vitatea economică
U�lizăm pentru administrare (contabilitate, U�lizăm pentru marke�ng (vânzări online)

102 RAPORT ANALITIC
în sectorul serviciilor hoteliere, serviciilor de 18,3%, iar a întreprinderilor deținute de bărbați –

transport și în cel al construcțiilor femeile an- circa 19,5% sau cu circa 1,4 p.p. mai mult (Figura
treprenoare utilizează într-o măsură mai mare 3.58). Totodată, în întreprinderile deținute de fe-
TIC pentru aceste procese. mei au fost implementate în proporție mai mare
modificări ale produselor și serviciilor existente
Totodată, în toate sectoarele economiei, în (5% - întreprinderile femeilor, 4,4% - întreprinde-
treprinderile deținute de bărbați utilizează mai rile bărbaților), pe când în întreprinderile deținute
pe larg tehnologiile informaționale în procesele de bărbați – produse sau servicii noi (13,3%
de comunicare. La fel, și pentru procesele de întreprinderile femeilor, 15% întreprinderile băr-
marketing TIC sunt utilizate mai frecvent de baților).
companiile deținute de bărbați din toate sec-
toarele economiei. Probabilitatea că întreprinderile micro și mici
vor introduce produse/servicii noi sau modifi-
Aplicarea TIC în procesele de producție, de ase- cări ale acestora este mult mai joasă decât în
menea, este mai răspândită în companiile băr- cazul întreprinderilor mari. Dacă în cazul între-
baților din aproape toate sectoarele economiei, prinderilor mari circa 61% dintre acestea au in-
cu excepția sectorului informații și comunicații trodus pe parcursul anului 2017 produse/servicii
și transport și depozitare, în care, totuși, ponde- noi sau modificări ale acestora, în cazul întreprin-
rea companiilor deținute de femei întrece puțin derilor micro această cotă s-a redus la 13% pen-
ponderea companiilor deținute de bărbați. tru întreprinderile de 0-1 salariați și 19%- pentru
Nivelul de utilizare redus a tehnologiilor infor- întreprinderile de 2-9 salariați (Figura 3.59).
maționale în procesele companiilor deținute de Această tendință este prezentă atât în cadrul în-
femeile este foarte evident în toate sectoarele treprinderilor deținute de femei, cât și în cadrul
economiei. Acest fapt reduce din oportunitățile întreprinderilor deținute de bărbați. Totuși, se
întreprinderilor și limitează dezvoltarea acestora. constată anumite diferențe de gen între între-
prinderi analizate după mărimea acestora. Com-
G.MODIFICĂRI ALE LINIILOR DE PRODUSE parativ cu întreprinderile deținute de bărbați, în
ȘI SERVICII întreprinderile mari deținute de femei activitățile
inovative sunt mai răspândite (67% - femei, 60%
Relativ puține întreprinderi au introdus pe - bărbați), iar în întreprinderile mici și mijlocii de-
parcursul anului 2017 produse sau servicii noi ținute de femei – mai rar întâlnite (întreprinderi
sau modificări ale acestora. Circa 19% din tota- mici: 28% - femei, 30% - bărbați; întreprinderi
lul întreprinderilor au implementat în activitate mijlocii: 41% - femei, 44% - bărbați) (Figura 3.59).
asemenea transformări (Figura 3.57). Din tota-
Cel mai frecvent au implementat în activitate
lul acestor întreprinderi, circa 14,5% au introdus
produse/servicii noi sau modificări ale celor
produse/servicii noi, iar circa 4,6% - au modifi-
existente întreprinderile din sectorul industri-
cat produsele/serviciile existente (Figura 3.58).
al (28%), al serviciilor hoteliere și restaurante-
Aceste activități pot fi echivalate cu activități de
lor (27%) și comerțului cu ridicata (23%) (Figura
inovare, luând în considerație definiția inovării34.
3.59). În același timp, sectoarele în care întreprin-
În întreprinderile deținute de femei mai puțin derile cel mai puțin au aplicat asemenea soluții
frecvent au fost introduse produse/servicii noi, sunt cel al transporturilor și depozitării (12%),
însă mai frecvent - modificări ale produselor/ construcțiilor (14%) și cel al altor servicii (15%).
serviciilor existente în anul 2017. Cota între-
În unele ramuri ale economiei naționale se
prinderilor deținute de femei care pe parcursul
evidențiază diferențe de gen profunde în ceea
anului 2017 au introdus produse și/sau servicii
ce privește implementarea soluțiilor inovative.
noi sau modificări ale acestora a constituit circa
Cele mai mari diferențe de gen se constată în
sectorul industrial, unde cota întreprinderilor
34 Inovarea reprezintă introducerea în întreprindere a unui produs, deținute de bărbați care au introdus produse/
proces, metodă de organizare sau metodă de marketing, noi sau
semnificativ îmbunătățite https://statistica.gov.md/public/files/ servicii inovative depășește cu 11 p.p. cota
ComPresa/Antreprenoriat/Metodologia_inovare.pdf. întreprinderilor deținute de femei care au apli-
Figura: 3.57 Ponderea întreprinderilor care au Figura: 3.58 Ponderea întreprinderilor după tipurile de
introdus produse/servicii noi sau modificări ale produse/servicii introduse în procesele de activitate ale
acestora, 2017, % întreprinderii, după sexul antreprenorului, 2017, %
Pe parcursul anului 2017 ați introdus noi produse/

servicii sau modificări ale acestora?
19.6 16.0 15,0
19,5 14,5
19.4 13,3
14.0
19.2 19,1
12.0 Am i ntrodus
19.0
cel puțin un
10.0
18.8 produs/servi ciu
18.6 8.0 Am modi ficat
cel puțin un
18.4 18,3 6.0
4.6 5.0 produs/servi ciu
4,4
18.2
4.0 Altceva
18.0
2.0
17.8
0,1 0,0 0,2
17.6 0.0
Total pe economie Femei Bă rba ți Total pe Femei Bă rba ți
economie
cat asemenea metode (Figura 3.59). Diferențe circa 3-4 p.p. Unicele ramuri economice în care
esențiale de gen se remarcă și în sectorul agri- cota întreprinderilor femeilor antreprenoare ce
col, al serviciilor hoteliere și restaurantelor și al au implementat soluții inovative depășește
transportului și depozitării. În aceste sectoare cota întreprinderilor bărbaților antreprenori
întreprinderile bărbaților antreprenori au in- este cea a informațiilor și comunicațiilor (dife-
trodus produse/servicii inovative mai frecvent rența de circa 2 p.p.) și a altor servicii (diferența
decât întreprinderile femeilor antreprenoare cu de circa 3 p.p.).
Figura: 3.59 Prezența activităților de inovare în întreprinderi, după sexul și statutul antreprenorului, mărimea
întreprinderii și activitatea economică, 2017, %
Pe parcursul anului 2017 ați introdus noi produse/servicii sau modificări ale acestora?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Tot al 71 19 10 72 18 9 71 19 10
ant reprenorului
Proprietar 73 18 9 73 19 8 73 17 10
Statutul
Coproprietar 66 25 8 69 22 9 66 27 7
Manager 69 17 14 71 14 15 68 19 13
0-1 salariați 75 13 11 78 14 8 74 13 13
2-9 salariați 72 19 9 71 19 10 73 19 8
întreprinderii
10-49 salariați 61 29 10 60 28 12 61 30 9
Mărimea
50-249 salariați 47 44 9 46 41 13 48 44 8
250 și mai mult 33 61 6 30 67 4 34 60 6
Industrie 66 28 6 72 19 9 64 30 5
Ac� vitatea economică
Agricultura 74 17 9 74 14 12 74 18 8
Al te servicii 76 15 9 77 17 6 75 14 11
Construcții 77 14 9 76 14 10 77 14 9
Nu au fost introduse modificări Au fost introduse modificări Nu ș�u/greu de răspuns
104 RAPORT ANALITIC
Situația economică și financiară vitate de export în 2017, cu 5,2 p.p. mai puține
față de 2009. În întreprinderile deținute de fe-
Companiile deținute de femei înregistrează pro- mei activitatea de export este mai restrânsă de-
fituri de circa 2,6 ori mai mici, venituri din vânzări cât în întreprinderile ce aparțin bărbaților (5,7%
de aproape 2 ori mai mici și un nivel al producti- versus 8,5%). Acest fapt este datorat ponderilor
vității muncii cu 17,5% mai mic. Situația cea mai înalte de întreprinderi micro și mici în rândul fe-
nefavorabilă se constată în întreprinderile micro meilor antreprenoare, capacitățile financiare și
și mici deținute de femei, unde se înregistrează economice ale cărora sunt limitate și nu le per-
cele mai mici valori ale indicatorilor economico- mit să se extindă pe piețele externe.
financiari, dar și cele mai mari diferențe de gen
(de circa 20%-60%). În întreprinderile mari În general, participarea întreprinderilor micro și
diferențele de gen aproape că dispar (0,2% - mici la activitatea de export este destul de scă-
în cazul veniturilor din vânzări, 1,7% - în cazul zută (6% și respectiv 18%), iar extinderea aces-
productivității muncii). Faptul că femeile dețin tora pe piețele externe necesită a fi susținută
preponderent întreprinderi micro și mici le dez- și încurajată. Aceste entități ar putea aduce un
avantajează și creează dezechilibre economice aport semnificativ economiei naționale având în
și sociale între antreprenori. vedere ponderea înaltă ocupată în structura în-
treprinderilor din țară (circa 96%).
Barierele și decalajele identificate la etapa de con-
stituire a afacerii (insuficiența capitalului inițial, Dezvoltarea politicilor publice de integrare a IMM
lipsa de timp cauzată de presiunile vieții private, în lanțurile valorice globale, dezvoltarea programe-
dificultățile de îmbinare a vieții de familie cu cea lor specializate privind internaționalizarea IMM,
profesională, subdezvoltarea spiritului antrepreno- facilitarea/stimularea conexiunilor producătorilor
rial etc.) sunt cauzele principale care determină fe- autohtoni cu companiile internaționale prezente în
meile să deschidă afaceri mai mici și, prin urmare, Republica Moldova, ar contribui la sporirea acce-
să înregistreze rezultate economico-financiare mai sului micilor întreprinzători la piețele externe.
scăzute. Eliminarea acestora va contribui la crea-
Atunci când sunt depășite constrângerile speci-
rea condițiilor egale de activitate pentru antrepre-
fice întreprinderilor mici, femeile antreprenoare
nori și la depășirea inechităților de gen identificate.
demonstrează o tendință mai accentuată de a
Aproape în toate ramurile economiei naționale se orienta spre piețele externe. Întreprinderile
întreprinderile deținute de femei înregistrează mijlocii și mari deținute de femei participă
valori mai mici ale veniturilor din vânzări, profi- mai intens la activitatea de export compara-
tului și productivității muncii. Totuși, în unele rativ cu întreprinderile bărbaților antreprenori
muri femeile antreprenoare au reușit să ajungă (întreprinderile mijlocii: 39% versus 34%, cu 5
performanța întreprinderilor deținute de bărbați p.p. mai mult, întreprinderile mari: 63% versus
sau chiar să le întreacă. În domeniul serviciilor 43%, cu cu 20 p.p. mai mult).
hoteliere și restaurantelor și agriculturii femei-
Activitatea de export nu este foarte extinsă în
le au ajuns sau au depășit veniturile din vânzări
toate ramurile economiei naționale. Chiar și în
și profitul înregistrat de întreprinderile deținute
ramurile productive, importante pentru eco-
de bărbați. În comerțul cu ridicata, industrie și
nomia națională, cum ar fi agricultura și indus-
agricultură femeile antreprenoare au înregistrat
tria, numărul întreprinderilor care și-au extins
valori mai mari ale productivității muncii.
producția peste hotare este foarte mic (doar
1 din 10 întreprinderi desfășoară activitate de
Activitatea de export export). Cele mai exportatoare ramuri s-au do-
Cota întreprinderilor exportatoare din econo- vedit a fi transportul și depozitarea și tehnologia
mia națională este nesemnificativă și în scăde- informației, unde cota întreprinderilor exporta-
re. Doar 7,5% din întreprinderi desfășurau acti- toare constituie circa 29% și, respectiv, 24%.
Accesul la finanțe salariați) (100% versus 90%).
Sursa principală de finanțare a activității majori- Necesarul înalt de finanțare și accesul limitat la
tății întreprinderilor (circa 74%) servesc mijloa- finanțe este demonstrat și de faptul că între-
cele financiare proprii ale acestora. Creditele prinderile micro, mici și întreprinderile deținute
bancare au fost utilizate drept sursă principală de femei mai des recurg la împrumuturile de la
de finanțare de către circa 8,5% din antrepre- prieteni și rude sau investesc în afaceri resur-
nori, iar împrumuturile de la alte persoane – de sele și economiile proprii.
către alții 8,5% din antreprenori. Circa 5,8% din
antreprenori au investit preponderent econo- Cele mai creditate ramuri ale economiei națio-
miile proprii în afacere. nale sunt agricultura, comerțul cu amănuntul,
industria și serviciile de transport și depozitare,
Granturile, finanțările externe și suportul finan- unde cota întreprinderilor beneficiare de cre-
ciar din partea statului rareori reprezintă surse dite este mai mare decât media pe economie
principale de finanțare a activității afacerilor (mai mare de 78%). Printre cele mai puțin cre-
(0,2% - 0,3% din afaceri), acestea fiind orien- ditate ramuri ale economiei se numără cea a
tate preponderent spre startup-uri. La fel ca și altor servicii35, a informațiilor și comunicațiilor
la etapa de inițiere a afacerii, de acest suport și a serviciilor de alimentație publică și cazare.
beneficiază mai mult bărbații antreprenori, în-
treprinderile mici și mijlocii, cele din domeniul Întreprinderile mici și mijlocii sunt entitățile care
informațiilor și comunicațiilor, agriculturii și in- se confruntă cel mai des cu lipsa accesului la fi-
dustriei. nanțare. În rândul femeilor antreprenoare această
problemă este mai accentuată, având în vedere
Majoritatea întreprinderilor din țară (78%) că grupul de întreprinderi micro și mici în rândul
au contractate credite sau împrumuturi de acestora este foarte extins. Programul pilot ”Femei
la bănci sau alte instituții financiare pen- în afaceri”, este principalul instrument de susține-
tru a-și iniția, susține sau dezvolta afacerea. re a femeilor în activitatea de antreprenoriat. Ase-
Întreprinderile micro și mici au acces mai li- menea instrumente sunt necesare, trebuie extinse
mitat la credite. Ponderea întreprinderilor și multiplicate. Principalul dezavantaj sunt resur-
beneficiare de credite descrește proporțional sele financiare limitate, din care cauză impactul la
cu descreșterea dimensiunii acestora: de la nivel național este puțin resimțit. În general, doar
92% în cazul întreprinderilor mari, până la circa 5% din antreprenori au beneficiat la nivel
68% în cazul întreprinderilor de 0-1 salariați. național de suport din partea statului în cadrul
Această tendință are loc în pofida faptului că programelor de stat. O problemă este că nu toate
necesitatea de finanțare în rândul IMM este programele sunt sensibile la dimensiunea de gen.
mai mare. Dacă nu ar exista barierele legate de În rezultat, participarea femeilor antreprenoare la
costuri și proceduri, cota micro-întreprinderilor programele de suport antreprenorial este redusă,
care ar contracta un credit ar crește cu circa fapt ce contribuie la adâncirea diferențelor de gen
45%, iar cota întreprinderilor mici și mijlocii – în activitatea de antreprenoriat.
cu circa 40%.
Majoritatea creditelor acordate mediului de
De asemenea, femeile antreprenoare resimt o afaceri (circa 72%) sunt credite pe termen me-
insuficiență mai mare de resurse financiare. În- diu (1-5 ani). Creditarea pe termen lung a sec-
treprinderile deținute de acestea au contracta- torului privat (mai mult de 5 ani) este destul de
te credite în proporție mai mare decât cele de- restrânsă – doar circa 7% din totalul creditelor.
ținute de bărbați (79% versus 77%) și aproape Disponibilitatea limitată a creditelor pe termen
jumătate (45%) din cele care nu au contractate lung constrânge finanţarea investițiilor de ca-
credite ar avea nevoie de aceste împrumuturi. pital și dezvoltarea durabilă a întreprinderilor.
Mai frecvent decât bărbații au apelat la credi- La credite pe termen lung cel mai frecvent
te femeile antreprenoare deținătoare de mi- apelează micro-întreprinderile, capacitățile de
cro-întreprinderi cu un număr de personal mai
mic de 10 persoane (76% versus 70%) și cele 35 Conform metodologiei studiului alte servicii includ toate servi
ciile cu excepția celor din domeniul transportului, hotelurilor și
deținătoare de întreprinderi mari (cu peste 250 restaurantelor, comerțului și TIC
106 RAPORT ANALITIC
autofinanțare ale cărora sunt mai limitate, iar ce majoritatea creditelor (84%) sunt acordate
necesarul de finanțare este mai mare. Aproa- doar în cazul în care sunt satisfăcute aceste
pe 70% din totalul creditelor pe termen lung condiționalități.
sunt orientate spre întreprinderile cu un număr
de salariați mai mic de 10 persoane. Deosebit Întreprinderile deținute de femei mai frecvent
de mare este ponderea micro-întreprinderilor decât întreprinderile deținute de bărbați se
formate din 0-1 salariați deținute de femei, confruntă cu problema lipsei gajului (cu 1,5
care au împrumuturi pe termen lung (ajunge p.p. mai mult), a valorii insuficiente a garanției
la 80%). Respectiv, accesul la finanțare pe ter- (de 2 ori mai mult). Acest fapt are loc din cauza
men lung este foarte important în special pen- că întreprinderile femeilor antreprenoare dețin
tru întreprinderile mici. mai puține active, pe care ar putea să le ofe-
re creditorilor în calitate de garanții. Compa-
Sectorul privat este constrâns de lipsa instru- rativ cu întreprinderile bărbaților antreprenori,
mentelor de creditare pe termen lung. Problema cota întreprinderilor femeilor întreprinzătoare
scadenței instrumentelor financiare este legată care au oferit în calitate de garanții activele
de reglementările în domeniul bancar, deficitul de întreprinderii este mai mică (36% comparativ
resurse pe termen lung cauzat de limitările de a cu 45%), iar cele care au oferit bunurile
atrage depozite/economii pe termen lung, con- personale ale proprietarului este mai mare
dițiile macroeconomice din țară, subdezvoltarea (35% comparativ cu 29%). Situația accesului
altor instrumente financiare de resurse pe termen la credite este și mai complicată pentru între-
lung pe piața de capital (valori mobiliare de stat, prinderile de dimensiuni mici, care, deseori, nu
fonduri de pensii, fonduri de investiții) etc. Reie- dispun de active pe care ar putea să le gajeze
șind din aceste constrângeri sunt necesare măsuri instituțiilor financiare. Aproape jumătate (46%)
complexe care să identifice mecanismele ce pot din întreprinderile deținute de femei formate
fi utilizate pentru modernizarea procesului de in- din 2-9 salariați ce au contractat un credit, au
termediere financiară pe termen lung, implicațiile oferit bunurile personale ale proprietarei drept
sectorului bancar, precum și a altor actori ai pieței garanție. În cazul întreprinderilor mijlocii și mari
de capital. problema lipsei gajului sau a garanției nu este
atât de accentuată.
Probabilitatea ca întreprinderile deținute de
femei să obțină un credit de la bancă este mai Constrângerile ce țin de gaj și valoarea insufi-
mare decât cea a întreprinderilor deținute de cientă a garanției sunt prezente în toate sec-
bărbați. Rata de refuz al finanțării cererilor de toarele economiei. Totuși, în cazul femeilor
creditare a femeilor antreprenoare este mai antreprenoare se evidențiază sectorul agricol,
mică (16,2% comparativ cu 18,1%), iar cereri- unde toate refuzurile de finanțare (100%) au
le de creditare ale acestora par să fie accep- avut la bază acest motiv. De asemenea, pro-
tate într-o proporție mai mare spre finanțare blema respectivă este foarte evidentă și pentru
(81,2% comparativ cu 80,3%). Totodată, atât în întreprinderile femeilor antreprenoare ce acti-
cazul femeilor, cât și bărbaților probabilitatea vează în sectorul construcțiilor (88%), infor-
ca deținătorii de întreprinderi micro și mici să mațiilor și comunicațiilor (50%), serviciilor de
obțină un credit este mult mai mică comparativ alimentație publică și cazare (41%), comerțului
cu întreprinderile de dimensiuni mai mari. Rata cu ridicata (41%). Concomitent, informațiile și
de refuz în cazul acestor întreprinderi este cu comunicațiile reprezintă ramura în care antre-
circa 5 p.p. mai mare. prenorii cel mai frecvent au oferit bunurile per-
sonale în calitate de garanții, atunci când s-au
Cele mai multe refuzuri de finanțare a cereri- împrumutat de la instituțiile financiare (circa
lor de credite sunt primite din cauza situației 54%). Acest fapt arată că întreprinderile din
financiare nesatisfăcătoare a întreprinderilor sector nu dispun de active corporale suficiente
(38,2% din toate refuzurile). În același timp, care ar putea fi oferite băncilor drept garanții.
motive importante indicate de antreprenori În rezultat, tehnologia informației este cel mai
sunt cele legate de lipsa gajului (28,3%) și va- puțin creditat sector, iar ratele de refuz a cere-
loarea insuficientă a garanției (16,4%). Acestea rilor de credite sunt cele mai mari.
reprezintă impedimente importante, deoare-
Problema lipsei gajului și a valorii insuficiente a nate, inclusiv circa 25% - din cauza dobânzilor
garanției rămâne a fi o problemă majoră ce limi- înalte, 5,4% - din cauza cerințelor de garanție
tează accesul sectorului privat la finanțe. Com- prea înalte, 4,8% - din cauza procedurilor de
paniile femeilor antreprenoare sunt mai afectate aplicare prea complicate, iar 2% - din cauza că
de această problemă, dispun de mai puține active mărimea împrumutului și/sau perioada de sca-
și deseori oferă bunurile personale în calitate de dență sunt nesatisfăcătoare.
garanții. Instrumentul principal de stat care are
menirea să faciliteze accesul antreprenorilor la Asigurarea accesului la finanțare în activitatea
credite este Fondul de Stat de Garantare a Credi- antreprenorială rămâne în continuare a fi una
telor. Acest instrument conține un produs separat din provocările majore întâmpinate de între-
destinat femeilor antreprenoare. Însă numărul și prinzători. Conform constatărilor din analiză,
valoarea garanțiilor acordate femeilor antrepre- antreprenorii, în special întreprinderile deținu-
noare sunt neînsemnate, în total fiind acordate de femei, întreprinderile aflate la început de
te doar 11 garanții, valoarea cărora constituie cale, întreprinderile micro și mici necesită a fi
doar circa 3,5% din totalul garanțiilor acordate36. luate în considerare în politicile promovate. De
Această susținere este importantă, însă insufici- altfel, creșterea accesului întreprinderilor mici
entă pentru a avea un impact la nivel național și și mijlocii la servicii financiare, inclusiv credi-
a acoperi cererea de finanțare existentă. te accesibile reprezintă un obiectiv înscris în
Agenda de Dezvoltare Durabilă, care urmează
Lipsa actelor necesare la dosar a fost invocat a fi implementat până în 2030 (Ținta de dez-
ca motiv de refuz de circa 5,3% din totalul an- voltare 9.3).
treprenorilor. Întreprinderile deținute de femei
mai frecvent decât cele deținute de bărbați se Statul susține și implementează un șir de măsuri și
confruntă cu problema lipsei unor informații programe care facilitează accesul antreprenorilor
și documente în dosar (de 2,4 ori mai mult), în la credite și fonduri de finanțare (vedeți capitolul
special este o problemă pentru micro-întreprin- 6.A, Programe de stat). De acest suport benefi-
derile formate din 0-1 salariați (34% comparativ ciază întreprinderile mici și mijlocii, ceea ce este
cu 5,3% - media națională). Sectoarele în care în concordanță cu necesitățile antreprenorilor.
această problemă este mai frecventă este co- Totodată, femeile antreprenoare sunt incluse în
merțul cu amănuntul și cel al altor servicii, unde proporție mai mică în aceste programe decât băr-
cota antreprenoarelor care s-au confruntat cu bații antreprenori, fapt ce contribuie la adâncirea
această problemă ajunge până la 41%. diferențelor de gen. Programele de suport antre-
prenorial urmează a fi continuate și intensificate,
Problema respectivă este creată de nivelul scăzut însă pentru a nu permite creșterea decalajelor de
de educație financiară a micilor întreprinzători, care gen în antreprenoriat, este necesar ca acestea să
nu întotdeauna pot furniza instituțiilor financiare in- fie ajustate la dimensiunea de gen. De asemenea,
formațiile solicitate la nivelul de detaliere necesar și este importantă suplinirea fondurilor acestora în
argumenta în mod adecvat solicitarea lor. Creșterea special prin implicarea asistenței externe pentru a
gradului de educație financiară și a abilităților de crește impactul la nivel național.
management financiar al antreprenorilor ar putea
ajuta la depășirea acestei probleme. Instrumentele orientate spre ușurarea accesului la
credite, cum este Fondul de Garantare a Credite-
Totodată, costurile de finanțare înalte sau con- lor trebuie continuate. Acestea sunt deosebit de
dițiile de acordare și procedurile de creditare importante pentru a soluționa problema gajului în
complicate sunt alte motive care îngrădesc ac- procesul de acordare a împrumuturilor bancare,
cesul antreprenorilor la finanțe. Deși ar avea care mai frecvent este întâlnită de femeile antre-
nevoie de finanțare, aproape jumătate din prenoare. Totuși, femeile beneficiază de suport
acești antreprenori (circa 45%) nu au recurs la neînsemnat (doar 3,5% din valoarea garanțiilor
împrumuturi bancare din motivele sus-mențio- acordate prin FGC) respectiv și impactul la nivel
național este unul minor. Extinderea produselor
36 Raport privind activitatea Fondului de Stat de Garantare a de garantare destinate femeilor, capitalizarea fon-
Creditelor, 2018 http://odimm.md/files/rapoarte/2018/Raport%20
anual%20Fondul%20de%20Garantare%20a%20Creditelor%20
durilor de garantare, îmbunătățirea mecanismelor
ODIMM%202018.pdf
108 RAPORT ANALITIC
existente ar putea mări impactul acestor măsuri Proprietățile întreprinderilor

asupra antreprenoriatului feminin la nivel națio-
nal. Majoritatea întreprinderilor nu dețin în pro-
prietate bunuri imobiliare, iar pentru desfășu-
De menționat că programele de stat, instrumen- rarea activității de antreprenoriat acestea, cel
tele de facilitare a finanțării trebuie să conțină în mai frecvent, închiriază clădiri sau arendează
special măsuri direcționate spre susținerea capi- terenuri. Circa 61% din totalul întreprinderilor
talului inițial al afacerilor lansate de femei, ținând închiriază edificii și spații de producere/
cont că diferențele de gen pornesc chiar de la eta- administrare a afacerii și circa 48% - arendează
pa de inițiere a afacerii. terenurile utilizate în activitate. Totodată, datele
arată că nu există mari diferențe între tipurile
De asemenea, crearea şi dezvoltarea unor instru- proprietăților deținute de întreprinderile femei-
mente noi de facilitare a finanțării femeilor de afa- lor și cele ale bărbaților (mai mici de 1 p.p.).
ceri, cum ar fi produse de finanțare cu dobândă
subvenționată destinate femeilor, introducerea Întreprinderile micro și mici dețin mai puține
unor facilități fiscale special pentru IMM și/sau proprietăți decât întreprinderile mijlocii și
companiile conduse de femei ar spori impactul mari, iar activitatea acestora este desfășurată
suportului statului la nivel național și ar contribui preponderent în clădiri închiriate (circa 64% din
la diminuarea diferențelor de gen. Este recoman- întreprinderi) sau pe terenuri arendate (circa
dat ca acest suport să fie acordat condiționat cu 53%). Costurile de chirie/arendă pun presiuni
respectarea unor condiții legate de domeniul de financiare și mai mari asupra acestor întreprin-
activitate, investiții efectuate, valoare adăugată deri, care cel mai des se confruntă cu probleme
creată, competitivitate etc. O influență benefică financiare.
asupra dezvoltării procesului de finanțare a ac-
Sectoarele economice în care întreprinderile
tivităţii antreprenoriale în Republica Moldova ar
dețin mai puține proprietăți, și, de obicei, închi-
avea-o diversificarea surselor de finanțare prin
riază clădirile sunt informațiile și comunicațiile
promovarea fondurilor de capital de risc (venture).
(84% din întreprinderi), comerțul cu ridicata
Dezvoltarea și implementarea programelor de (69%), transportul și depozitarea (68%), alte ser-
educație antreprenorială și financiară reprezintă vicii (67%). Pe de altă parte, ramurile în care se
o necesitate pentru antreprenori. Aceștia deseori regăsesc cele mai multe întreprinderi care dețin
întâmpină dificultăți legate de documentație, pla- proprietatea asupra clădirilor sunt agricultura
nificarea afacerii în procesul de solicitare a împru- (40% din întreprinderi), comerțul cu amănuntul
muturilor bancare. Grupurile țintă relevante sunt (37%), industria (34%). Deținerea proprietății
femeile antreprenoare ce dețin companii micro, în asupra anumitor bunuri (clădiri/terenuri) des-
rândul cărora se înregistrează cele mai înalte rate chide accesul la finanțare pentru antreprenori.
de refuz a creditării, inclusiv datorită lipsei actelor Ultimele ramuri menționate fac parte din cele
necesare la dosar. mai creditate ramuri ale economiei.
Problema accesului limitat la finanțe este una Utilizarea tehnologiei informației

complexă și necesită să fie analizată și aborda- și inovațiilor
tă în modul corespunzător. Este recomandată
elaborarea unui document vizionar de planificare Majoritatea întreprinderilor din țară (88%) utili-
strategică care să asigure o continuitate a priori- zează în activitate tehnologiile informaționale:
tăților existente, să includă viziunea de dezvolta- computerul, tableta sau telefonul. Aceste faci-
re a sectorului bancar care reprezintă elementul lități sunt pe larg utilizate pentru administra-
central în realizarea obiectivului de asigurare a rea afacerilor (81% din întreprinderi) și pentru
accesului la finanțe, să identifice mecanismele ce scopuri de comunicare (47%), însă mai puțin
pot fi utilizate pentru modernizarea procesului de pentru scopuri mai sofisticate, cum ar fi liniile
intermediere financiară pe termen lung, să asigure computerizate de producție (8%) și efectuarea
sinergia cu ODD. marketingului online (11%), metode ce ar per-
mite creșterea productivității muncii, competi-
tivității și vânzărilor de produse.
În companiile mici, tehnologiile informaționale niilor utilizează aceste facilități. Sectorul TIC,
sunt mai puțin integrate decât în companiile precum și cel industrial se clasează primele
mari, în special acestea sunt foarte puțin in- după nivelul de utilizare a tehnologiilor infor-
tegrate în activitățile de marketing (7% versus maționale în procesele de producție și de mar-
42%) sau în procesele de producție (4% versus keting – metode cu impact direct asupra pro-
45%), fapt ce scade din competitivitatea acesto- ductivității și competitivității companiilor. Pe
ra și le dezavantajează față de companiile mari. de altă parte, cele mai multe întreprinderi care
nu utilizează TIC se regăsesc în ramura comer-
Totodată, întreprinderile deținute de femei uti- țului cu amănuntul și în sectorul serviciilor ho-
lizează mai puțin facilitățile TIC (85% versus teliere și alimentație publică, unde ponderea
90%). Se înregistrează diferențe de utilizare în întreprinderilor care au declarat că utilizează
toate direcțiile de activitate: administrare (di- TIC constituie doar 12% și 19% respectiv.
ferența 5 p.p.), comunicare (diferența 9 p.p.),
marketing (diferența 4 p.p.), proces de produce- La nivel național, integrarea inovațiilor în ac-
re (diferența 3 p.p.). Preponderent, aceste dife- tivitatea întreprinderilor este redusă. Datele
rențe sunt create de întreprinderile deținute de cercetării arată că pe parcursul anului 2017,
femei formate din 0-1 salariați, ce activează în doar circa 19% din totalul întreprinderilor au
sectorul comerțului cu amănuntul, unde circa ¼ introdus transformări inovative în procesele de
din întreprinderi nu integrează TIC în activitate. producție, dintre care - 76% produse sau servi-
Din cauza diferențelor de gen majore înregis- cii noi și 24% - modificări ale acestora.
trate în rândul acestor companii, întreprinderile
femeilor se surclasează la nivel național după În medie, în întreprinderile deținute de femei
întreprinderile bărbaților în ceea ce privește mai rar au fost introduse produse/servicii noi
integrarea TIC, în pofida faptului că în celelalte sau modificări ale acestora (18,3% comparativ
categorii de întreprinderi ale femeilor se utili- cu 19,5%). Totuși, întreprinderile femeilor depă-
zează mai intens facilitățile TIC în activitate. șesc puțin întreprinderile bărbaților în ceea ce
privește introducerea modificărilor de produse și
Situația respectivă, cel mai probabil, are legătură servicii existente (5% versus 4,4%), pe când în-
cu insuficiența de cunoștințe și aptitudini în do- treprinderile bărbaților au introdus în proporție
meniu TIC și antreprenorial, precum și cu limitările mai mare produse sau servicii noi (15% versus
de ordin financiar, caracteristice în special între- 13,3%). În același timp, în întreprinderile mari ac-
prinderilor de dimensiuni mici. Prezența redusă a tivitatea inovațională este mult mai extinsă decât
tehnologiilor informaționale în activitatea între- în întreprinderile mici (61% comparativ cu 17%).
prinderilor deținute de femei reduce inevitabil din
eficiența activității acestora și creează decalaje Introducerea soluțiilor inovative în activitatea com-
competitive pe piață, care în final rezultă în indica- paniilor este direct legată de posibilitățile financiare
tori de performanță economică mai scăzuți. ale acestora, precum și de cunoștințele și abilitățile
antreprenoriale. Acestea reprezintă principala con-
Lidere în utilizarea TIC sunt întreprinderile din strângere care a determinat integrarea mai joasă a
sectorul construcțiilor și informațiilor și comu- inovațiilor în procesele de producție ale întreprinde-
nicațiilor, unde circa 93% din totalul compa- rilor mici și celor deținute de femei.
4
CAPITOLUL :
Forța de muncă și remunerarea
depozitarea (18%), comerțul cu ridicata (34%),

A.SALARIAȚII agricultura (34%) (Figura 4.2). Dacă analizăm
La sfârșitul anului 2017, în întreprinderile in- repartizarea femeilor angajate pe ramuri eco-
cluse în cercetare activau circa 452 mii sala- nomice după sexul antreprenorului, se observă
riați. Din numărul total de salariați circa 54% că în toate aceste ramuri în cadrul întreprin-
erau bărbați și circa 46% - femei (Figura 4.1). derilor deținute de femei ponderea femeilor
În întreprinderile deținute de femei, predo-

Figura: 4.1 Repartizarea angajaților din întreprinderi
mină femeile salariate, iar în întreprinderile pe sexe, după sexul antreprenorului, 2017, %
deținute de bărbați – bărbații salariați. Cota
100
femeilor angajate în întreprinderile deținute
de femei constituie 61%, în timp ce cota băr- 90
baților angajați în aceste întreprinderi - 39%. 80

46,0
41,5
În cazul întreprinderilor deținute de bărbați 70 61,0
situația e inversă: ponderea angajaților-bărbați 60
e mai mare decât ponderea angajatelor-femei
50
(59% - bărbați, 41% - femei) (Figura 4.1). Aces-
40
te constatări confirmă că femeile antreprenoa-
re sunt mai predispuse să angajeze la muncă 30
54,0
58,5
femei, iar bărbații antreprenori - bărbați. 20 39,0

10
Promovarea antreprenoriatului feminin ar
putea contribui la diminuarea diferențelor 0
Total Întreprinderi Întreprinderi
deținute de femei deținute de bărbați
de gen prezente pe piața muncii, inclusiv în
ramuri care la nivel național sunt preponde- Ponderea femeilor angajate Ponderea bărbaților
în total angajați angajați în total angajați
rent masculinizate. Principalele ramuri în care
femeile sunt subreprezentate în calitate de Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și
angajate sunt construcțiile (17%), transportul și bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
Figura: 4.2 Ponderea femeilor și bărbaților angajați în întreprinderi, după activități economice, 2017, %
90 83 90
82
70 65 66 66 70
62
54 57
50 46 49 51 50
43
38
35 34 34
30
30 23 30
18 17
10 8 10
3
-10
-13
-30
-33 -33
-50
-70 -64 -67

Comerț cu Hoteluri, Industrie Alte servicii Informații și Agricultura Comerț Transport și Construcții
amănuntul restaurante comunicații cu ridicata depozitare
Ponderea bărbaților angajați Ponderea femeilor angajate Diferența femei/bărbați p.p.

în total
Sursa: BNS, Cercetarea angajați
statistică în totalșiangajați
privind participarea femeilor bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
80 75
-33 -33
112 -50RAPORT ANALITIC

-70 -64 -67
Comerț cu Hoteluri, Industrie Alte servicii Informații și Agricultura Comerț Transport și Construcții
amănuntul restaurante comunicații cu ridicata depozitare
Ponderea bărbaților angajați Ponderea femeilor angajate

Figura: 4.3 Ponderea femeilor angajate în ramurile
în total angajați în total economiei,
angajați după sexul Diferența femei/bărbați p.p.
antreprenorului, 2017,%
80 75
70 68 66
64
59 60
60
51 50
50 46
41 42
40 35 40
31 33 32
30 28 30
20 15 15 20
10 10
17 22 15 4 9 11 2 16 13
0 0
Comerț cu Alte servicii Industrie Hoteluri, Informații și Comerț cu Agricultura Transport și Construcții
amănuntul restaurante comunicații ridicata depozitare
Întreprinderi deținute de femei Întreprinderi deținute de bărbați Diferența, p.p.
salariate este mai mare decât în cadrul între- activau doar 23% din totalul salariaților, restul
prinderilor deținute de bărbați (Figura 4.3). 77% fiind repartizați în întreprinderile deținute
Aceste date demonstrează că probabilitatea de bărbați. Astfel, femeilor antreprenoare le
ca o femeie antreprenoare să recruteze o fe- revenea în medie 7 angajați per întreprindere,
meie la muncă este mai mare, iar dezvoltarea bărbaților antreprenori – 12 angajați per între-
antreprenoriatului feminin în aceste ramuri ar prindere (Tabelul 4.1).
Tabel: 4.1 Dimensiunea angajării în întreprinderi după sexul conducătorului întreprinderii, 2017

antreprenoare antreprenori
Cota întreprinderilor deținute, % 100 33,9 66,1
Cota salariaților în total salariați, % 100 23,1 76,9
Cota femeilor în total salariați, % 46,0 61,0 41,5
Nr. mediu de salariați per întreprindere,
10,4 7 12
persoane
contribui la diminuarea diferențelor de gen pe

Cele mai mari întreprinderi se regăsesc în
piața muncii.
sectorul industrial și agricol, iar cele mai mici
În același timp, în întreprinderile deținute de – în comerțul cu amănuntul și alte servicii.
femei se observă o feminizare puternică a Mărimea medie a întreprinderilor în industrie și
ramurilor comerțului cu amănuntul, altor ser- agricultură constituie 29 salariați și 19 salariați
vicii, industriei (Figura 4.3). În aceste ramuri respectiv, iar în comerțul cu amănuntul și în cel
ponderea femeilor angajate constituie 75% și al altor servicii - 6 și 7 salariați respectiv.
respectiv 68%, fapt ce creează, de asemenea,
Femeile antreprenoare, practic, în toate ra-
dezechilibre pe piața forței de muncă.
murile economiei dețin întreprinderi care
În medie, femeilor antreprenoare le revin în- sunt, în medie, mai mici decât ale bărbaților
treprinderi mai mici decât bărbaților antre- antreprenori (Figura 4.4). Doar în servicii-
prenori. În întreprinderile femeilor în 2017 le hoteliere și restaurante mărimea medie a
Figura: 4.4 Numărul mediu de salariați ce revin unei întreprinderi, după sexul antreprenorului și activitatea
economică, 2017, persoane
10
TOTAL -5 7
12
6
Comerț cu a mănuntul -3 5
8
7
Alte servicii -3 5
8
8
Comerț cu ri dicata -3 6
9
9
Hoteluri, restaurante 2 10
9
10
Informații ș i comunicații -2 9
11
-6 12
Tra ns port ș i depozitare 7
14
12
Cons trucții -3 10
13
19
Agricultura -6 14
20
29
Industrie -5 25
30
-7.0 -2.0 3.0 8.0 13.0 18.0 23.0 28.0
Total Întreprinderi deținute de femei Întreprinderi deținute de bărbați Di ferența femei/bărbați, p.p.
unei întreprinderi deținute de femei depășește prinderile s-au dezvoltat pe parcursul anilor,
mărimea medie a unei întreprinderi deținute creând noi locuri de muncă.
de bărbați (10 salariați – femeile, 9 salariați -
bărbații). Totodată, cele mai mici întreprinderi În medie, femeile încep activitatea de antre-
deținute de femei se regăsesc în ramura co- prenoriat de la afaceri mai mici decât bărba-
merțului cu amănuntul (mărimea medie - 5 sa- ții, acesta fiind unul din principalii factori care
lariați), ”altor servicii ” (5 salariați), comerțului cauzează ulterior diferențele de gen consta-
cu ridicata (6 salariați), transporturilor și depo- tate în activitatea de antreprenoriat. La etapa
zitării (7 salariați). inițierii afacerii, mărimea medie a unei afaceri
feminine începe de la 4 salariați, pe când mă-
În același timp, cele mai mari diferențe între rimea medie a unei afaceri deținute de bărbați
mărimile întreprinderilor antreprenorilor de – de la 7 salariați, fiind cu circa 76% mai mare.
sex masculin și feminin se regăsesc în ramura În 2017, mărimea medie a întreprinderilor
transporturilor și depozitării (diferența medie deținute de femei crește până la 7 salariați,
de 6 persoane), agriculturii (6 persoane) și in- iar a bărbaților – până la 12 salariați, diferen-
dustriei (5 persoane). În aceste ramuri, femeilor ța dintre acestea micșorându-se până la 71%,
antreprenoare le revin, în medie, întreprinderi cu 5 p.p. mai puțin decât la etapa de inițiere a
semnificativ mai mici decât bărbaților antrepre- afacerii.
nori.
Faptul că femeile încep de la afaceri mai mici,
De la înființare, majoritatea întreprinderilor reprezintă punctul de pornire a diferențelor
s-au dezvoltat și au creat noi locuri de muncă. de gen care se manifestă ulterior în activitatea
Mărimea medie a unei întreprinderi de la mo- de antreprenoriat. Întreprinderile mici sunt
mentul înființării până în 2017 a crescut de la entitățile care întâmpină cele mai multe di-
circa 6 salariați până la 10 salariați sau aproape ficultăți. Acestea cel mai des se confruntă cu
de 2 ori (Figura 4.4). Acest fapt arată că între- dificultăți financiare, au acces mai limitat la cre-
114 RAPORT ANALITIC
dite și, respectiv, la utilaje, tehnologii etc. Din având tendința să creeze mai multe locuri
această cauză inclusiv, apar diferențe de gen de muncă. De la începutul lansării afacerilor
în rezultatele întreprinderilor după indicatorii și până în 2017 femeile și-au crescut afacerile
economico-financiari. Susținerea startului afa- în medie cu 84%, iar bărbații – cu circa 78%
cerilor inițiate de femei, impulsionarea activită- (Figura 4.5). Astfel, ritmul de creștere al numă-
ții acestora chiar de la etapa înființării ar putea rului de salariați în întreprinderile femeilor este
contribui la diminuarea diferențelor identifica- cu 6 p.p. mai mare decât cel înregistrat în între-
te dintre întreprinderile bărbaților și femeilor. prinderile partenerilor de sex masculin, fapt ce
confirmă că probabilitatea de a crește numărul
Cu toate acestea, femeile antreprenoare re- locurilor de muncă de către femeile antrepre-
ușesc să crească mai rapid întreprinderile, noare este mai mare.
Figura: 4.5 Evoluția mărimii medii a întreprinderii Cel mai rapid s-au extins întreprinderile din
de la înființare până în 2017, după sexul ramura informațiilor și comunicațiilor și in-
antreprenorului, salariați per întreprindere dustriei. În aceste ramuri, în perioada de la lan-
sarea afacerilor până în 2017, numărul salaria-
14
12,2 ților a crescut aproape de 3 ori. De asemenea,
12 10,4 destul de rapid s-au dezvoltat întreprinderile
10
din domeniul comerțului cu ridicata (creștere
8 7,1 6,8
5,8 de 2,4 ori), hotelurilor și restaurantelor (de 2,2
6
3,9 ori), construcțiilor (de 2,1 ori). Unica ramură
4
care a regresat a fost cea a agriculturii, unde
2
80% 84% 78% numărul mediu de salariați per întreprinde-
0
Total Femei Bărbați re s-a diminuat de la 24 la 19 (cu circa 22%).
Nr. de angajați per întreprindere Această tendință poate fi explicată de produc-
la începutul afacerii tivitatea joasă a muncii și nivelul scăzut de sa-
Nr. de angajați per întreprindere larizare înregistrat în sector, fapt ce produce
în 2017 migrarea salariaților spre alte sectoare ce oferă
Creșterea nr. de angajați în 2017 față condiții mai bune.
de perioada lansării afacerii, %
Întreprinderile deținute de femei din toate
sectoarele economiei naționale și-au cres-
cut numărul de salariați. Chiar și în sectorul
Figura: 4.6 Evoluția numărului mediu de salariați în întreprinderile din ramurile economiei naționale,
de la înființare până în 2017, salariați per întreprindere
30 29
25 24
20 19
18
15 12 12
10 10 11
10 9 8
8 7
6 6 6 6
5 5 4 3 5 4 5 5
6 3 3 2 4
0
-5
-5
-10
Total Informații și Industrie Comerț Hoteluri, Construcții Comerț cu Alte servicii Transport și Agricultura
comunicații cu ridicata restaurante amănuntul depozitare
Nr. de angajați per întreprindere Nr. de angajați per întreprindere Evoluția nr. mediu de salariați,
la înființare în 2017 persoane
Figura: 4.7 Evoluția numărului mediu de salariați Figura: 4.8 Evoluția numărului mediu de salariați
în întreprinderile deținute de femei, după activități în întreprinderile deținute de bărbați, după activități
economice economice
30
30 30 27
25
25 25
20
20 20
14 15 12 13 14
15 10 10 10 11 11 11 9
7 9 7 10 7 9 8 9 8
10 6 6 5
5
4 4 4 3
5 4 35 35 5 4 4 3 4
3 5 15 6 3 5 3 2 2 3 5 7 19 5 4 7 4 3 4
0 0
-5 -5 -7
-10 -10
Nr. de angajați per întreprindere Nr. de angajați per întreprindere Evoluția nr. mediu de salariați,
la înființare în 2017 persoane
agricol, unde la nivel național s-a înregistrat o 2 ori), transportului și depozitării (femei: +84%,
descreștere a numărului de personal, femeile bărbați: +44%), altor servicii (femei: +62%,
antreprenoare au crescut numărul mediu al bărbați: +52%) și agriculturii (femei: +22%,
angajaților (+22%) (Figura 4.7). Respectiv de- bărbați: +26%). În celelalte ramuri, bărbații an-
screșterea înregistrată s-a produs din cauza treprenori au crescut numărul salariaților în rit-
scăderii esențiale a numărului de angajați în muri mai avansate.
întreprinderile agricole deținute de bărbați (cir-
ca -26%) (Figura 4.8). B.REMUNERAREA SALARIAȚILOR
Cele mai înalte creșteri ale locurilor de muncă Cele mai mari salarii sunt oferite în sectorul
în întreprinderile deținute de femei, au fost în- informațiilor și comunicațiilor și altor servicii
registrate în sectorul TIC (creștere de 2,5 ori), atât de femeile antreprenoare, cât și de băr-
cel industrial (de 2,5 ori), al serviciilor hoteliere bații antreprenori (Figura 4.9). În sectorul TIC,
și restaurantelor (de 2,4 ori). În întreprinderile în medie, salariu este de circa 2 ori mai mare
bărbaților, cele mai înalte creșteri a numărului decât media pe economie, iar în cel al altor ser-
locurilor de muncă au fost înregistrate, de ase- vicii cu circa 39%. Femeile antreprenoare achi-
menea, în sectorul TIC (creștere de 2,9 ori) și tă salarii mai înalte decât media, de asemenea,
cel industrial (2,7 ori), precum și în comerțul cu și în sectorul comerțului cu amănuntul (cu circa
ridicata și cu amănuntul (de 2,4 ori). 7%).
În întreprinderile femeilor antreprenoare, nu- Cele mai mici salarii sunt acordate angajaților
mărul de angajați a sporit în ritmuri mai înalte din sectorul agricol și transportului și depozi-
decât în întreprinderile bărbaților antreprenori tării. În aceste sectoare, salariile sunt mai mici
în ramura serviciilor hoteliere și restaurantelor decât media pe economie cu 46% și, respectiv,
(femei: creștere de 2,4 ori, bărbați: creștere de cu 17%.
Boxa 1. Limitări metodologice în analiza nivelului de remunerare în întreprinderi
Analiza din acest capitol este elaborată în baza datelor unui eșantion format din circa 7,3 mii
întreprinderi care au participat la Cercetarea statistică privind dezvoltarea mediului de afaceri
realizată în 2018. Sursa de date pentru analiza nivelului de remunerare în întreprinderi a servit
cercetarea statistică “Câștigurile salariale și costul forței de muncă” (M3). Din cauza limitărilor
metodologice, incompatibilităților cercetărilor respective sub anumite aspecte (coeficienții de
extindere, setul de întreprinderi etc.), datele privind salarizarea nu au fost extinse la nivel național
și nu reflectă neapărat situația la nivel național. În acest capitol, analiza se referă la situația în
domeniul remunerării din 2017 a celor circa 7,3 mii întreprinderi, privite în ansamblu drept studiu
de caz.
116 RAPORT ANALITIC
Figura: 4.9 Salariul mediu lunar pe activități economice, 2017, lei
14509
16000
14000
12000
9396
10000
6770
6702
8000
6262
6210
5839
5823
5640
6000
3658
4000
2000
0
Media pe Informații și Alte Comerț cu Industria Construcții Hoteluri, Comerț cu Transport și Agricultura
economie comunicații servicii ridicata restaurante amănuntul depozitare
Sursa: BNS, cercetarea statistică „Câștigurile salariale şi costul forței de muncă” M3.
În general, bărbații antreprenori oferă salarii de întreprinderile deținute de bărbați (pentru

mai mari angajaților decât femeile antrepre- detalii vedeți capitolul 3.A ”Veniturile din vân-
noare (Figura 4.10). Salariul mediu în cadrul în- zări și profitabilitatea întreprinderilor”).
treprinderilor deținute de bărbați este, în me-
die, cu circa 6% mai mare decât salariul mediu Doar în sectorul informațiilor și comunicațiilor
înregistrat în cadrul întreprinderilor deținute de și comerțului cu amănuntul femeile antrepre-
femei. Femeile antreprenoare, practic, în toate noare oferă salarii mai mari angajaților decât
sectoarele economiei naționale remunerează bărbații antreprenori. În sectorul informațiilor
personalul cu salarii mai mici. Această tendință și comunicațiilor salariile oferite de femeile an-
ar putea fi explicată de rezultatele economi- treprenoare sunt cu 15% mai mari decât cele
co-financiare ale întreprinderilor deținute de oferite de partenerii acestora de sex masculin,
femei, care sunt sub nivelul celor înregistrate iar în comerțul cu amănuntul - cu circa 23%.
Figura: 4.10 Salariul mediu lunar pe activități economice, după sexul antreprenorului, 2017, lei
16375
18000
14262
16000
14000
12000
9474
8779
10000
6842
6843
6740
6423
6406
8000
6333
6236
6224
5898
5803
5709
5622
4817
4613
6000
3676
3503
4000
2000
0
Media pe Informații și Alte Comerț cu Industria Construcții Hoteluri, Comerț cu Transport și Agricultura
economie comunicații servicii ridicata restaurante amănuntul depozitare
Întreprinderi deținute de femei Întreprinderi deținute de bărbați
Cele mai mari salarii sunt oferite în cadrul nori sunt cu 31% mai mari, diferență ce se re-
întreprinderilor mari, iar cele mai mici – în flectă la nivel național și poziționează femeile
cadrul micro-întreprinderilor (Figura 4.11). În antreprenoare mai jos față de bărbații antre-
general, cu cât întreprinderea este mai mare cu prenori după nivelul remunerării angajaților.
atât și nivelul salariilor oferite este mai înalt. În
întreprinderile mai mari de 250 angajați, salarii- În același timp, cele mai mari salarii sunt acor-
le sunt cu 47% mai mari decât în întreprinderile date de întreprinderile cu capital străin și
cu 0-1 salariați. O tendință diferită se înregis- mixt (cu participarea capitalului străin), ceea
trează în întreprinderile deținute de femei, ce demonstrează că atragerea investitorilor
unde cele mai mari salarii sunt acordate în în- străini contribuie la creșterea bunăstării popu-
treprinderile mijlocii de 50-249 salariați. lației. Astfel, salariile în întreprinderile cu capi-
tal mixt, cu participarea capitalului străin sunt
Cu excepția celor mari, în toate celelalte cate- cu 77% mai mari decât în întreprinderile cu
gorii de întreprinderi, femeile antreprenoare capital privat autohton (Figura 4.13). Totodată,
oferă salarii mai mari salariaților decât bărba- mărimea medie a salariului în întreprinderile cu
ții antreprenori. Din Figura 4.12 se observă că capital privat și public-privat este mai mare în
în întreprinderile micro, mici și mijlocii salariile întreprinderile deținute de femei, iar în între-
medii acordate de femeile de afaceri depășesc prinderile cu capital străin sau cu participarea
salariile medii acordate de bărbații antrepre- capitalului străin – în întreprinderile deținute
nori. Doar în întreprinderile mai mari de 250 de bărbați (Figura 4.14).
salariați, salariile oferite de bărbații antrepre-
Figura: 4.11 Salariul mediu lunar după mărimea Figura: 4.12 Salariul mediu lunar după mărimea
întreprinderii, 2017, lei întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, lei
8083
9000 9000
7746
8083
9000 9000
7746
8000 8000
6897
6842
6770
6634
8000 8000
6406
6897
6842
6341
6770
6242
6149
6634
7000 7000
6406
6341
6242
6149
5600
7000 7000
5410
5338
5255
5211
5600
6000 6000
5410
5338
4763
5255
5211
4707
4721
6000 6000
4763
4707
4721
5000 5000
5000 5000
4000 4000
4000 4000
3000 3000
3000 3000
2000 2000
2000 2000
1000 1000
1000 1000
0 0
0 Media pe 0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 50-249 peste 250 0 Media pe 0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 50-249 peste 250
economie
Media pe 0-1 salariați 2-9 salariați salariați
10-49 50-249
salariați peste 250
salariați economie
Media pe 0-1 salariați 2-9 salariați salariați
10-49 50-249
salariați peste 250
salariați
economie salariați salariați salariați economie salariați salariați salariați
Figura: 4.13 Salariul mediu lunar după forma de Figura: 4.14 Salariul mediu lunar după forma de pro-
proprietate a întreprinderii, 2017, lei prietate a întreprinderii și sexul antreprenorului, 2017, lei
9262
9308
8976
10000 10000
8781
9262
9308
8976
10000 10000
8781
9000 9000
7585
7424
9000 9000
7585
6997
6913
8000 8000
6935
7424
6842
6770
6997
6406
6913
8000 8000
6935
6842
6770
7000 7000
6406
5734
7000 7000
5734
5065
4938
6000 6000
5065
4938
6000 6000
5000 5000
5000 5000
4000 4000
4000 4000
3000 3000
3000 3000
2000 2000
2000 2000
1000 1000
1000 1000
0 0
0 Media Privată Mixtă, Străină Mixtă cu par�ciparea 0 Media Privată Mixta, Străină Mixtă cu par�ciparea
pe Media
economie Privată Mixtă,
publică-privată Străină Mixtă cu par�ciparea
capitalului străin pe Media
economie Privată publică-privată
Mixta, Străină Mixtă cu par�ciparea
capitalului străin
pe economie publică-privată capitalului străin pe economie publică-privată capitalului străin
118 RAPORT ANALITIC
derea femeilor antreprenoare care au benefi-

C.INSTRUIRILE ANTREPRENORIALE ciat de cursuri în domeniul antreprenoriatului
ȘI FORMARE PROFESIONALĂ a constituit 35,6%, pe când cea a bărbaților
antreprenori – 35,1%, aproximativ cu 0,5 p.p.
Participarea antreprenorilor mai mult (Figura 4.15). Totodată, se observă un
la instruiri grad puțin mai mare de participare a femeilor la
Sporirea cunoștințelor în domeniul antrepre- instruiri datorită participării acestora la proiec-
norial și a abilităților manageriale reprezintă, te de asistență (3,5% - femei, 3,2% - bărbați).
deseori, condiționalități pentru asigurarea unei Ponderea antreprenorilor instruiți crește
activități de întreprinzător de succes. Instruiri, concomitent cu creșterea dimensiunii între-
suport și consultanță sunt servicii necesare prinderii. Cota antreprenorilor ce au benefici-
atât întreprinderilor aflate la început de cale, at de instruiri se majorează de la 29% în cazul
cât și celor în proces de dezvoltare. micro-întreprinderilor de 0-1 salariați până la
Gradul de participare a antreprenorilor la 69% - în cazul întreprinderilor mai mari de 250
instruire poate fi calificat ca fiind la un nivel salariați. Astfel, se observă că antreprenorii
mediu. Conform datelor cercetării, circa 35,3% care dețin întreprinderi mai mari au acces mai
din antreprenori au participat cel puțin la un larg la instruiri.
curs de instruire cu privire la modul de lansare Atât în cazul femeilor antreprenoare, cât și în
sau desfășurare a unei afaceri. Cei mai mulți cazul bărbaților antreprenori se observă ace-
antreprenori (32%) au mers la instruiri din iniți- eași tendință: numărul participanților la instru-
ativă proprie, iar 3,3% - au fost instruiți datorită iri crește concomitent cu creșterea dimensiunii
faptului că aceasta a reprezentat o precondiție întreprinderii. Excepție fac întreprinderile mari,
pentru a beneficia de asistență (Figura 4.15). unde femeile de afaceri au participat la instru-
Nu există mari diferențe de gen în ceea ce iri în proporție mult mai mică decât partenerii
privește gradul de participare a femeilor și acestora de sex masculin (52% - femei, 66% -
bărbaților la instruiri antreprenoriale. Pon- bărbați) (Figura 4.16).
Sectorul economic în care antreprenorii par-

Figura: 4.15 Participarea antreprenorilor la cursuri ticipă cel mai des la instruiri este cel al agri-
de instruire privind modul de lansare sau desfășurare culturii. Mai mult de jumătate din antreprenori
a unei afaceri, după sexul antreprenorului, 2017, % (54%) din ramura respectivă au beneficiat de
instruiri privind modul de lansare sau desfășu-
Ați participat vreodată la vreun curs de formare/ rare a unei afaceri (Figura 4.16). Atât femeile
instruire cu privire la modul de lansare/
antreprenoare, cât și bărbații antreprenori din
desfășurare a unei afaceri?
acest sector au participat cel mai frecvent la
70 66,2 65,8 66,4
instruiri antreprenoriale, totuși rata de partici-
60 pare a femeilor antreprenoare este mai mică
50
comparativ cu cea a bărbaților (49% - femei,
54% - bărbați).
40
32,0 32,2 31,9 Pe lângă sectorul agricol, antreprenorii din
30
sectorul construcțiilor și cel al informațiilor și
20 comunicațiilor participă activ la cursuri de in-
10
struire. Doar că, în acest caz rata de partici-
3,3 3,5 3,2 pare a femeilor antreprenoare este mai mare
0 decât a bărbaților antreprenori. Câte 44% din
femeile antreprenoare din aceste sectoare au
Da, din proprie iniția�vă Nu
mers la instruiri în domeniul antreprenoriatului,
Da, ca o precondiție pentru a
beneficia de asistență comparativ cu 35% și, respectiv, 37% - în cazul
bărbaților antreprenori (Figura 4.16).
Figura: 4.16 Participarea antreprenorilor la cursuri de instruire privind modul de lansare sau desfășurare a
unei afaceri, după statutul și sexul antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
Ați participat vreodată la vreun curs de formare/instruire cu privire la modul

de lansare/desfășurare a unei afaceri?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 32 3 65 32 3 65 31 3 65
Proprietar 31 3 66 32 3 65 30 3 67
Statutul
Coproprietar 35 3 62 36 3 62 35 3 62
Manager 31 4 65 29 5 66 32 3 65
0-1 salariați 26 3 72 25 3 72 26 3 71
2-9 salariați 32 3 65 35 4 61 30 3 67
10-49 salariați 42 5 53 42 5 53 42 5 53
Mărimea
50-249 salariați 54 5 41 59 2 39 53 6 41
250 și mai mult 64 5 31 52 0 48 66 6 27
Agricultura 43 11 47 43 6 51 43 11 46
Alte servicii
35 2 62 39 3 58 33 2 65
Informații
și comunicații 35 2 62 41 3 57 33 2 64
Construcții 35 3 63 41 3 56 34 3 64
Industrie 31 3 65 36 4 59 30 3 67
Da, din proprie iniția�vă Da, ca o precondiție pentru a beneficia de asistentă Nu
Întrebați dacă pe parcursul ultimilor 5 ani au ți competențele profesionale și circa 14,4%

participat la vreun curs de instruire în domeniul - pentru a-și îmbunătăți competențele mana-
afacerilor, circa 38,5% din întreprinzători, atât geriale. Diferențe de gen privind participarea
femei, cât și bărbați au menționat că au parti- antreprenorilor la aceste componente de in-
cipat (Figura 4.17). Circa 24,1% antreprenori struiri nu se constată.
au participat la cursuri pentru a-și îmbunătă-
Participarea angajaților la cursuri
Figura: 4.17 Participarea antreprenorilor la cursuri de formare profesională
de instruire în domeniul afacerilor, Îmbunătățirea abilităților și competențelor pro
după sexul antreprenorului, 2017, % fesionale ale angajaților reprezintă un aspect
Pe parcursul ultimilor 5 ani ați participat la vreun important pentru antreprenorii care doresc
curs de instruire in domeniul afacerilor? menținerea specialiștilor competitivi și asigu
68,8 68,8 68,9 rarea creșterii productivității muncii în cadrul
70
întreprinderii.
60
Totuși, numărul întreprinderilor care au asi-
50
gurat personalului cursuri de formare perso-
40 nală nu este atât de mare. În 2017, circa 28%
30 din totalul întreprinderilor din țară au asigurat
24,1 24,0 24,2
instruirea angajaților.
20 14,6
14,4 14,3
10 Totodată, după cum arată datele, în întreprin
derile deținute de bărbați accesul la instruiri
0
Total Femei Bărbați pentru personal este mai larg decât în cele ale
Da, pentru îmbunătățirea Nu
femeilor. În timp ce ponderea întreprinderilor
competențelor profesionale deținute de femei care în 2017 au asigurat in-
Da, pentru îmbunătățirea
competențelor manageriale
struirea personalului a constituit circa 23,8%,
ponderea întreprinderilor deținute de bărbați a
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și constituit 30%, cu 6,2 p.p. mai mare. Această
100% constatare ar putea fi explicată de posibilitățile
90%
80%
70%
60% 72,1 76,2 70,0
10
120 RAPORT ANALITIC
0
Da, pentru îmbunătățirea Nu

competențelor profesionale
Da, pentru îmbunătățirea
competențelor manageriale
Figura: 4.18 Ponderea întreprinderilor ce au asigurat riați. IMM sunt constrânse de posibilitățile fi-
instruirea angajaților, după sexul antreprenorului, 2017, % nanciare în asigurarea mai multor instruiri pen-
tru angajați. Faptul că femeile preponderent
100%
90%
dețin întreprinderi de dimensiuni mici, explică
80% ponderea joasă a întreprinderilor care au oferit
70% instruiri angajaților.
60% 72,1 76,2 70,0
50% Ramurile în care companiile instruiesc cel mai
40% frecvent angajații sunt agricultura (41%), trans-
30%
20%
port și depozitare (37%) și construcțiile (36%).
10% 27,9 23,8 30,0 În același timp, ramurile în care companiile mai
0% rar instruiesc angajații sunt comerțul cu amă-
nuntul (22%), comerțul cu ridicata (24%), hote-
Da Nu
luri și restaurante (26%) (Figura 4.19).
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. Ramurile în care întreprinderile femeilor antre-
prenoare asigură mai des instruiri pentru an-
financiare mai limitate ale întreprinderilor deți- gajați sunt diferite de cele identificate la nivel
nute de femei, confirmate în analiza din capi- național. Astfel, angajații sunt mai des instruiți
tolul precedent. de întreprinderile deținute de femei din ramu-
ra serviciilor de transport și depozitare (35%),
Instruirile personalului sunt mai accesibile în informațiilor și comunicațiilor (34%) și altor ser-
întreprinderile mari, unde capacitățile finan- vicii (31%). Totodată, angajații întreprinderilor
ciare sunt mai înalte. Pe măsură ce dimensiu- deținute de femei care beneficiază cel mai rar
nea întreprinderilor crește, crește și probabili- de instruiri se regăsesc în ramura comerțului
tatea ca acestea să ofere instruiri profesionale cu amănuntul (16%), industriei (24%), servicii-
angajaților. Dacă în rândul întreprinderilor mi- lor hoteliere și restaurantelor (25%).
cro de 0-1 salariați doar 16% din întreprinderi
au asigurat cursuri de instruire angajaților, În cazul bărbaților antreprenori, cele mai multe
treptat această pondere crește până la 91% în întreprinderi care oferă instruiri angajaților se
rândul întreprinderilor mai mari de 250 sala- regăsesc în agricultură (circa 44% din compa-
Figura: 4.19 Ponderea întreprinderilor ce au asigurat instruirea angajaților după statutul și sexul
Pe parcursul anului 2017, angajații întreprinderii au beneficiat de orice tip de instruire?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 28 72 24 76 30 70
Proprietar 25 75 21 79 26 74
Statutul
Manager 30 70 27 73 32 68
0-1 salariați 16 84 14 86 18 82
2-9 salariați 28 72 27 73 29 71
10-49 salariați 50 50 49 51 50 50
Mărimea
50-249 salariați 74 26 67 33 76 24
250 și mai mult 91 9 96 4 90 10
Agricultura 41 59 31 69 44 56
37 63 35 65 38 62
Construcții 36 64 31 69 37 63
Industrie 32 68 24 76 35 65
Alte servicii 29 71 31 69 28 72
da nu
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
79 21
lui
Total 78 22 78 22
nii), transport și depozitare (38%) și construcții pauza de masă pentru angajați. Din totalul în-
(37%), iar cele mai puține – în ramura comerț treprinderilor din țară, circa 78% oferă angaja-
cu ridicata (24%), informații și comunicații ților program flexibil de lucru.
(25%) și alte servicii (28%).
Nu există mari diferențe între companiile
Există diferențe între întreprinderile bărbaților antreprenorilor de sex masculin și a celor de
antreprenori și cele ale femeilor antreprenoare sex feminin în ceea ce privește flexibilitatea
în cadrul sectoarelor economice în ceea ce pri- programului de lucru oferit angajaților. Circa
vește instruirea personalului. 78,2% din întreprinderile deținute de femei și
circa 78,6% din întreprinderile deținute de băr-
În sectorul agricol, comerțului cu amănuntul și bați oferă această facilitate angajaților, diferen-
industriei, ponderea companiilor deținute de țele fiind neesențiale (de circa 0,4 p.p.).
femei care asigură instruiri este cu mult mai
mică decât în companiile deținute de bărbați Întreprinderile mari sunt cele mai intens
(diferențele variază între 11-13 p.p. în depen- utilizatoare de forță de muncă. Aceste entități
dență de sector). Totodată, dacă în cazul fe- oferă mult mai rar angajaților un regim flexi-
meilor antreprenoare, în ramura informațiilor bil al orelor de muncă comparativ cu entitățile
și comunicațiilor se regăsesc un număr mare economice mai mici. Dacă cota întreprinderilor
de companii care asigură instruirea angaja- micro și mici care oferă angajaților flexibilita-
ților (34%), în cazul bărbaților antreprenori, tea orelor de muncă constituie 75%-81%, cota
în această ramură se regăsec un număr mare întreprinderilor mari care au aceeași abordare
de companii care nu oferă instruiri angajaților scade până la 56% (Figura 4.21).
(25%).
Întreprinderile mari care oferă foarte rar
D.PROGRAMUL DE LUCRU angajaților orar flexibil de muncă sunt cele
gestionate de femei. Doar circa 1/3 din com-
Locurile de muncă care oferă flexibilitatea ore- paniile mari ale femeilor antreprenoare oferă
lor de muncă se consideră a fi mai calitative. lucrătorilor flexibilitatea orelor de sosire, ple-
Acest fapt permite dezvoltarea armonioasă a care, pauza de masă. În rest (67%), toate între-
personalității, asigurând un echilibru între tim- prinderile duc o politică destul de rigidă în ceea
pul petrecut în activități de muncă și timpul pe- ce privește regimul de muncă al lucrătorilor.
trecut în activități recreative, familiale etc. Ramurile în care întreprinderile femeilor antre-
prenoare mai rar oferă flexibilitatea regimului
După cum arată datele cercetării, în Republica de lucru sunt comerțul cu ridicata (circa 73%
Moldova cea mai mare parte din întreprinderi din întreprinderi), transportul (77%) și industria
oferă flexibilitatea orelor de sosire, plecare, (77%).
Figura: 4.20 Flexibilitatea orelor de muncă pentru În general, la nivel național, ramurile în care
angajați, după sexul antreprenorului, 2017, % întreprinderile oferă cel mai des salariaților
un regim flexibil de muncă sunt informații și
Întreprinderea oferă flexibilitatea orelor de sosire,
comunicații (circa 82% din întreprinderi), alte
plecare, pauză de masă pentru angajați?
servicii (81%) și agricultura (80%). La celălalt
100 capăt al listei se află comerțul cu amănuntul
90
80
21,6 21,8 21,4 (circa 76%), construcții (76%) și hoteluri și re-
70 staurante (78%) (Figura 4.21).
60
50
40
30
78,4 78,2 78,6
20
10
0
Da Nu
250 și mai mult 91 9 96 4 90 10
Mă
între
122 Agricultura
RAPORT ANALITIC
41 59 31 69 44 56
37 63 35 65 38 62
Construcții 36 64 31 69 37 63
Industrie 32 68 24 76 35 65
Alte servicii 29 71 31 69 28 72
Figura:Comerț
4.21 cu Flexibilitatea
ridicata 22 orelor de
78 muncă pentruangajați,
16 după84statutul și sexul antreprenorului,
28 72
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, %
da nu
Întreprinderea oferă flexibilitatea orelor de sosire, plecare, pauza de masa pentru angajați?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
79 21
Total 78 22 78 22
Proprietar 79 21 79 21 79 21
Statutul
Manager 73 27 72 28 74 26
0-1 salariați 78 22 76 24 79 21
2-9 salariați 81 19 81 19 80 20
10-49 salariați 75 25 78 22 74 26
Mărimea
50-249 salariați 69 31 66 34 69 31
250 și mai mult 56 44 33 67 61 38
Agricultura 82 18 78 22 83 17
81 19 82 18 79 21
Construcții 80 20 78 22 80 20
Industrie 80 20 73 27 80 20
Alte servicii 79 21 77 23 77 23
da nu
Salariații piața muncii. În ramura comerțului cu amănun-
tul, altor servicii și industriei femeile antrepre-
În sectorul privat, pe piața forței de muncă noare au tendința să contribuie la suprarepre-
activează mai mulți bărbați decât femei (54% zentarea femeilor printre angajați (ponderea
bărbați și 46% femei). Cele mai masculinizate femeilor angajate ajunge la 75%).
ramuri ale economiei naționale rămân a fi con-
strucțiile (83% - cota bărbaților angajați), trans- În medie, femeilor antreprenoare le revin în-
portul și depozitarea (82% bărbați), comerțul treprinderi de circa 2 ori mai mici decât băr-
cu ridicata și agricultura (cu câte 66% bărbați). baților antreprenori, mărimea medie a unei în-
treprinderi deținute de femei constituind circa
Probabilitatea că femeile antreprenoare vor re- 7 persoane, iar a unei întreprinderi deținute
cruta la muncă femei este mai mare. În între- de bărbați – circa 12 persoane. Respectiv, din
prinderile deținute de femei, spre deosebire de totalul salariaților, doar circa 23% activează în
cele deținute de bărbați, ponderea femeilor an- întreprinderile deținute de femei, restul 77% -
gajate este mai mare (61% - femei, 39% - băr- în întreprinderile deținute de bărbați. Femeile
bați). În toate ramurile economice unde persistă antreprenoare, practic, în toate ramurile eco-
problema suprareprezentării bărbaților, femeile nomiei dețin întreprinderi care sunt, în medie,
antreprenoare angajează la muncă femei într-o mai mici decât ale bărbaților antreprenori, însă
proporție mai mare decât bărbații antreprenori. cele mai mici întreprinderi deținute de femei se
Astfel că, promovarea antreprenoriatului femi- regăsesc în ramura comerțului cu amănuntul și
nin ar putea contribui la diminuarea diferențe- serviciilor (mărimea medie - 5 salariați).
lor de gen prezente pe piața muncii, inclusiv în
sectoarele economice care la nivel național sunt Această situație se datorează faptului că fe-
preponderent masculinizate. meile încep activitatea de antreprenoriat de la
afaceri mai mici decât bărbații. La etapa inițierii
În același timp, se înregistrează unele evoluții afacerii, mărimea medie a unei afaceri femini-
care ar putea aprofunda dezechilibrele de pe ne începe de la 4 salariați, pe când, mărimea
medie a unei afaceri deținute de bărbați – de economie), iar cele mai mici – angajaților din
la 7 salariați, fiind cu 76% mai mare. Faptul că sectorul agricol (aproape 2 ori mai mici decât
femeile încep de la afaceri mai mici, reprezintă media pe economie). Totodată, nivelul remune-
punctul de pornire a diferențelor de gen care rării depinde de mărimea întreprinderii și forma
se manifestă ulterior în activitatea de antrepre- de proprietate: salariile în întreprinderile mari
noriat. Întreprinderile mici sunt entitățile care sunt cu circa 47% mai mari decât în cele for-
întâmpină cele mai multe dificultăți: surse fi- mate din 0-1 salariați, salariile în întreprinderile
nanciare proprii limitate, acces restrâns la cre- cu participarea capitalului străin – cu 77% mai
dite, la utilaje, inovații și tehnologii moderne. mari decât în întreprinderile cu capital privat
Toate acestea se transpun în rezultate econo- autohton.
mico-financiare mai scăzute și creează decalaje
de gen în activitatea de antreprenoriat. În medie, bărbații antreprenori oferă salarii mai
mari angajaților decât femeile antreprenoare
În pofida acestui fapt, femeile reușesc să (cu circa 6%). Totuși, în 2 ramuri ale economiei
dezvolte mai rapid afacerile și să creeze mai (informații și comunicații și comerțul cu amă-
multe locuri de muncă. De la înființare, aface- nuntul) și în întreprinderile micro, mici și mij-
rile femeilor au crescut în medie cu 84%, pe locii femeile antreprenoare remunerează cu
când ale partenerilor de sex masculin – cu circa salarii mai mari angajații. Doar în întreprinde-
78%, astfel diferențele dintre mărimea afaceri- rile mai mari de 250 salariați, salariile oferite
lor micșorându-se în timp cu circa 5 p.p. Prin de bărbații antreprenori sunt cu 31% mai mari,
urmare, promovarea antreprenoriatului feminin diferență ce se reflectă la nivel național.
poate contribui la creșterea mai rapidă a numă-
rului locurilor de muncă în economia națională. Instruiri antreprenoriale și formare
A sporit numărul locurilor de muncă aproape în
profesională
toate sectoarele economiei, însă cel mai rapid Instruirile și suportul informațional contribuie
s-au extins întreprinderile din ramura informa- la sporirea abilităților și competențelor antre-
țiilor și comunicațiilor și industriei, unde, în pe- prenoriale și manageriale ale întreprinzătorilor
rioada de la lansarea afacerilor până în 2017, atât la etapa de lansare, cât și ulterior în pro-
numărul salariaților a crescut aproape de 3 cesul de activitate. Circa 1/3 din totalul an-
ori. Unica ramură care a regresat a fost cea a treprenorilor au participat la cel puțin un curs
agriculturii, unde numărul mediu de salariați de instruire cu privire la modul de lansare sau
per întreprindere s-a diminuat cu circa 22%. desfășurare a unei afaceri. Nu există mari dife-
Productivitatea joasă a muncii și nivelul scăzut rențe de gen în ceea ce privește participarea
de salarizare înregistrat în sector, influențează antreprenorilor la instruirile antreprenoriale,
migrarea salariaților spre alte sectoare ce oferă gradul de participare a femeilor și bărbaților la
condiții de muncă mai avantajoase. instruiri fiind aproape egal (35,6% comparativ
cu 35,1%).
Pentru a diminua diferențele de gen în activitatea
de antreprenoriat este foarte importantă susține- Micii antreprenori participă în proporție mai
rea startului afacerilor inițiate de femei, impulsio- mică la instruiri comparativ cu deținătorii de
narea activității acestora chiar de la etapa înfiin- afaceri mari (33% comparativ cu 69%), deși
țării, crearea condițiilor egale de activitate pentru asemenea instruiri în rândul acestora ar fi cele
toți. Eliminarea acestor diferențe ar conduce la mai indicate, ținând cont de vulnerabilitățile cu
crearea de locuri noi de muncă, valoare adăugată care se confruntă de obicei: acces limitat la fi-
în economia națională și contribuție adițională la nanțe, integrarea joasă a tehnologiilor, insufi-
creșterea economică. ciența cunoștințelor de administrare a afacerii.
Acesta este un alt dezavantaj, care influențea-
Remunerarea salariaților ză competitivitatea acestor întreprinderi.
Cele mai mari salarii sunt oferite angajaților din Totodată, sectorul economic în care antrepre-
ramura tehnologiei informației și comunicați- norii participă cel mai des la instruiri este cel
ilor (de circa 2 ori mai mare decât media pe al agriculturii, unde mai mult de jumătate din
124 RAPORT ANALITIC
antreprenori (54%) au beneficiat de instruiri. Programul de lucru

Însă în acest sector se constată cele mai mari
diferențe de gen, rata de participare a femeilor Cea mai mare parte din întreprinderi (78%) ofe-
antreprenoare fiind mai mică comparativ cu a ră flexibilitatea orelor de sosire, plecare, pauza
bărbaților (49% versus 54%). Tot în acest sec- de masă pentru angajați. Acest fapt este unul
tor se constată cei mai mulți antreprenori care pozitiv și permite asigurarea unui echilibru între
au beneficiat de instruiri ca precondiție pentru timpul petrecut în activități de muncă și timpul
a beneficia de asistență (11% comparativ cu petrecut în activități recreative, familiale etc.
3% - media națională), dat fiind faptul că agri- Atât în cadrul întreprinderilor deținute de femei,
cultura este sectorul care beneficiază cel mai cât și în cadrul întreprinderilor deținute de băr-
frecvent de granturi și suport antreprenorial. bați această facilitate este prezentă aproape în
aceiași măsură (78,2% versus 78,6%).
Numărul întreprinderilor care au asigurat per-
sonalul cu cursuri de formare profesională nu Totuși, în întreprinderile mari se oferă mult mai
este foarte mare la nivel național (circa 28% rar angajaților regim flexibil al orelor de mun-
din întreprinderi). Aceste oportunități sunt mai că (doar 56%), acestea fiind entitățile cele mai
puțin întâlnite în întreprinderile conduse de fe- intens utilizatoare de forță de muncă. Ramu-
mei, în special în cele mici și mijlocii (circa 24% rile în care se oferă cel mai rar regim flexibil
din întreprinderi), ceea ce creează decalaje de de muncă sunt comerțul cu amănuntul și con-
competitivitate și productivitate între între- strucțiile (76% din întreprinderi, cu 2 p.p. mai
prinderile deținute de bărbați și cele deținute puțin decât media). Informațiile și comunica-
de femei. Constrângerile financiare reprezintă țiile, serviciile și agricultura sunt sectoarele în
principalele cauze ale accesului limitat al anga- care angajații beneficiază cel mai frecvent de
jaților din aceste entități la instruiri profesio- program flexibil de muncă (peste 80% din în-
nale. treprinderi).
CAPITOLUL :5
Dezvoltarea afacerilor
126 RAPORT ANALITIC
Pe măsură ce dimensiunea întreprinderii

A.OBIECTIVELE DE VIITOR ALE crește, șansele acesteia de a se dezvolta, a
ANTREPRENORILOR se moderniza cresc concomitent. Din figura
5.3 se vede că cei mai mulți antreprenori care
Majoritatea antreprenorilor sunt predispuși
planifică creșterea și dezvoltarea afacerii sunt
să continue activitatea întreprinderii, să o
cei care dețin afaceri mari și mijlocii. În cadrul
crească și să o dezvolte. Circa 57% dintre an-
acestor categorii de întreprinderi cota antre-
treprenori plănuiesc să continue activitatea
prenorilor care au asemenea planuri este mai
întreprinderii, iar aproape 1/3 dintre aceștia
mare de 60% atât antreprenorii de sex mascu-
chiar să o crească și să o dezvolte (Figura 5.1).
lin, cât și cei de sex feminin.
Totodată, situația în cadrul a 11% din întreprin-
deri nu este atât de favorabilă. Acestea sunt În același timp, cei mai puțini antreprenori
întreprinderile deținute/gestionate de antre- care planifică dezvoltarea afacerii, dar și cei
prenorii care nu văd perspectivă de dezvoltare mai mulți care planifică lichidarea afacerii
și menținere a acestora și urmează a fi închise sunt cei care dețin întreprinderi micro și mici
sau lichidate. (formate din mai puțin de 50 salariați). Doar
circa 22% din femeile antreprenoare dețină-
Femeile antreprenoare sunt mai pesimiste
toare de întreprinderi formate din 0-1 salariați
în ceea ce privește planurile antreprenoriale
și circa 24% din bărbații antreprenori proprie-
de viitor decât bărbații antreprenori. Ponde-
tari de acest tip de întreprinderi au în plan să-
rea femeilor de afaceri care planifică creșterea
și dezvolte afacerea. Totodată, circa 19% din
și dezvoltarea afacerii este mai mică cu 6 p.p.
femeile antreprenoare și circa 15% din bărba-
decât ponderea bărbaților antreprenori care au
ții antreprenori au intenția să-și lichideze mi-
asemenea planuri (27% față de 33%) (Figura
cro-afacerile în următorii 2 ani.
5.2). Totodată, este mai mare cu 3 p.p. ponde-
rea femeilor antreprenoare care intenționează La fel ca și în capitolele precedente, aceste
să închidă sau să lichideze afacerea (13% ver- constatări vorbesc despre faptul că întreprin-
sus 10%). Aceste constatări vorbesc despre o derile micro și mici, în special cele deținute de
vulnerabilitate sporită a întreprinderilor deți- femei, reușesc mai greu în afaceri, acestea în-
nute de femei față de cele deținute de bărbați. tâmpină mai des dificultăți financiare, de capa-
Întreprinderile deținute de femei necesită a fi cități ce nu le permit să se mențină în mediul
susținute nu doar la etapa de lansare a afacerii, concurențial de afaceri.
dar și pe parcursul derulării activității acestora,
prin măsuri care ar înlătura cauzele care le spo-
resc vulnerabilitatea în fața concurenților de
gen masculin și care le-ar asigura condiții egale
de activitate.
Figura: 5.1 Planurile antreprenorilor pentru Figura: 5.2 Planurile antreprenorilor pentru urmă-
următorii 2 ani, % torii 2 ani, după sexul antreprenorului, %
Care sunt planurile

Care sunt planurile în următorii
în următorii 2 ani cu2 ani cu referire
referire 70 70
la activitatea
la activitatea întreprinderii/afacerii?
întreprinderii/afacerii? 58,8
58,8
1,6 1,6 60 60 55,5
55,5
11,0
11,0 50
50
40
Supraviețurirea/ 40 32,9
con� nuarea ac�vității
Supraviețurirea/ 30 26,8 32,9
con� nuarea ac�vității
Creș terea/dezvoltarea 30 26,8
a c� vității 20
Creș terea/dezvoltarea 13,1
Închiderea/lichidarea
a c� vității 10,0
întreprinderii 20 10
Închiderea/lichidarea 13,1
30,8 Altele 10,0 1,3 1,7
întreprinderii 10 0
30,8 56,6
Altele Supraviețurirea/ Creș terea/ Închiderea/lichidarea 1,3
Altele 1,7
con� nuarea ac�vității dezvoltarea întreprinderii
0 a c� vității
56,6 Supraviețurirea/ Creș terea/ Închiderea/lichidarea Altele
Femei
con� nuarea ac�vității dezvoltarea Barba�întreprinderii
a c� vității
Femei Barba�
Figura: 5.3 Planurile antreprenorilor în următorii 2 ani, după statutul antreprenorului, mărimea
întreprinderii și activitatea economică, pe sexe, %
Care sunt planurile în următorii 2 ani cu referire la activitatea întreprinderii/afacerii?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 57 31 11 2 59 27 13 1 55 33 10 2
Proprietar 56 30 12 2 57 27 15 1 55 33 10 2
Statutul
Coproprietar 57 33 8 1 60 31 7 1 56 34 9 1
Manager 59 30 10 1 65 24 9 2 55 33 10 1
0-1 salariați 58 23 17 2 57 22 19 2 58 24 15 3
2-9 salariați 59 31 9 1 62 28 9 1 58 32 9 1
Mărimea
10-49 salariați 49 46 5 1 54 38 7 1 48 48 4 1
50-249 salariați 36 60 3 1 34 62 2 3 37 60 3 1
250 și mai mult 25 73 02 41 63 00 22 76 02
Agricultura 46 46 8 0 49 40 11 1 45 48 7 0
Industrie 51 37 11 1 53 31 14 2 51 38 10 1
Construcții 54 35 9 2 59 29 11 1 53 36 9 2
Informații și comunicații 48 40 10 1 50 41 10 0 48 40 10 2
Alte servicii 59 29 10 2 57 30 12 1 60 29 9 2
Supraviețurirea/con�nuarea ac�vității Creșterea/dezvoltarea ac�vității Închiderea/lichidarea întreprinderii Altele
Cele mai mari perspective de dezvoltare le afacerilor – mai mari. Excepție face ramura
are sectorul agricol, informațiilor și comuni- informațiilor și comunicațiilor, unde ponderea
cațiilor și industrial. În aceste sectoare se re- femeilor antreprenoare ce planifică creșterea
găsesc cei mai mulți antreprenori care planifică afacerilor depășește puțin ponderea bărbaților
dezvoltarea și creșterea afacerilor în următorii antreprenori cu 1 p.p. Aceste constatări arată
2 ani (Figura 5.3). În sectorul agricol circa 46% că întreprinderile deținute de femei sunt ex-
din antreprenori au intenția să dezvolte aface- puse unor riscuri mai înalte și probabilitatea ca
rile, în sectorul informațiilor și comunicațiilor – acestea să dispară este mai înaltă, iar acest fapt
circa 40%, iar în cel industrial – circa 37%. va accentua și mai mult diferențele de gen în
activitatea de antreprenoriat.
Ramurile în care antreprenorii par a fi cei mai
deznădăjduiți este cea a serviciilor hoteliere În ce privește indicatorii țintiți de antreprenori
și restaurantelor, comerțului cu amănuntul și pentru creșterea și dezvoltarea afacerii, cei mai
transportului și depozitării. În aceste ramuri, mulți dintre aceștia consideră că este necesar
conform planurilor antreprenorilor, în viitorul să fie majorată cifra de afaceri, profitul, pre-
apropiat, s-ar putea închide/lichida cele mai cum și diversificate piețele de desfacere. Cir-
multe afaceri (în jur de 13%-15% din afa- ca 65% din totalul antreprenorilor atât femei,
ceri). Și mai nefavorabilă este situația în rândul cât și bărbați planifică să-și crească volumul
întreprinderilor deținute de femeile antrepre- vânzărilor, 34% - profitul și circa 27% - piețele
noare, care intenționează să închidă câte 15% de desfacere (Figura 5.4). În proporție de circa
din afacerile ramurilor respective (Figura 5.3). 14% antreprenorii doresc să crească numărul
de salariați și de 13% - productivitatea mun-
În general, se observă că aproape în toate cii și investițiile. Mai puțini antreprenori plani-
sectoarele economiei naționale, ponderile fică creșterea exporturilor (circa 5%), fapt ce
femeilor antreprenoare care planifică creș- arată că în viitorul apropiat activitatea de ex-
terea și dezvoltarea afacerilor sunt mai mici, port nu va fi dezvoltată foarte mult, în pofida
iar cele care planifică lichidarea/închiderea
128 RAPORT ANALITIC
potențialului nevalorificat existent (doar circa din antreprenori planifică să-și extindă produc-
8% din întreprinderi din țară practică activitate ția/serviciile pe noi piețe de desfacere.
de export).
Implementarea noilor tehnologii și utila-
Se observă unele diferențe între femeile antre- je este înscrisă în planurile a circa 13% din
prenoare și bărbații antreprenori în ceea ce pri- antreprenori. În aceiași proporție antrepreno-
vește indicatorii țintiți pentru creșterea și dez- rii intenționează să-și eficientizeze activitatea
voltarea întreprinderilor. Mai puține femei au prin reducerea cheltuielilor legate de produ-
tendința să diversifice piețele de desfacere (di- cerea și comercializarea bunurilor și serviciilor.
ferența de 6,2 p.p.), să crească productivitatea Aproape 12% din antreprenori intenționează
muncii (diferența de 3,3 p.p.), investițiile să investească în instruirea personalului și în
(diferența de 2,5 p.p.), exportul (diferența de 2 noi metode de management și marketing.
p.p.) (Figura 5.4).
Figura: 5.4 Indicatorii țintiți de antreprenori pentru creșterea și dezvoltarea întreprinderilor, după sexul
0 10 20 30 40 50 60 70
64,8
34,0
27,3
Total 13,8
13,4
13,3
5,1
1,5
64,9
34,0
23,2
Femei 12,8
11,3
11,7
3,8
1,4
64,7
34,0
29,5
Bărbați 14,4
14,5
14,2
5,8
1,5
Cifra de afaceri/vânzări Profitul Piața de desfacere Numărul de salariați

Produc�vitatea muncii Inves�țiile Exportul Alții
Circa 42% din antreprenori, inclusiv 43% din Printre antreprenori, încă nu este foarte răs-
femeile antreprenoare și 42% din bărbații an- pândită implementarea în procesele de pro-
treprenori au planificate anumite acțiuni pen- ducție a tehnologiilor prietenoase mediului.
tru dezvoltarea afacerilor. Doar circa 3,1% din antreprenori au planificat
să aplice metode și tehnologii care nu dăunea-
Cei mai mulți dintre aceștia (29%) planifică ză mediului. Ținând cont de prioritățile nați-
să-și extindă și să-și diversifice sortimentul onale și globale (ODD 8, 9 orientate spre in-
de produse și servicii (Figura 5.5). De aseme- tegrarea principiilor de protecție a mediului și
nea, o acțiune importantă care urmează a fi dezvoltare durabilă în toate sectoarele econo-
implementată de antreprenori este creșterea miei naționale), aceste practici trebuie stimula-
calității produselor și serviciilor. În medie, circa te și înmulțite.
27% din antreprenori intenționează să pună în
aplicare această măsură. Totodată, circa 14%
Figura: 5.5 Măsurile planificate de antreprenori pentru dezvoltarea întreprinderii, total economie
și după sexul antreprenorului, 2017, %
0 5 10 15 20 25 30 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30
27,4
Ex�nderea/ diversificarea 29,0 29,9
sor�mentului -2,5
de produse/ servicii
26,1
Îmbunătățirea calității 26,6 26,9
-0,8
Ex�nderea sau accesarea noilor 10,5
13,7 15,4
piețe/segmente de piață -4,9
Implementarea noilor tehnologii 8,4

13,0 15,4
și u�laje -7,0
Reducerea cheltuielilor pentru producerea/ 9,6

12,5 13,9
comercializarea bunurilor/serviciilor -4,3
9,8
Instruirea personalului 11,8 12,8
-3,0
Implementarea noilor metode de 10,4
management și marke�ng 11,6 12,2
-1,8
Adaptarea/ aplicarea 2,2
de metode și tehnologii care 3,1 3,6
nu dăunează mediului -1,4
0,5
Altceva 0,5 0,5
0,0
Total pe economie Femei Bărbați Diferența femei/bărbați, p.p.
Se constată existența anumitor diferențe de nificate în proporție mai mică acțiuni orientate
gen în ce privește prezența în întreprinderi a spre accesarea de noi piețe (10,5% comparativ
acțiunilor planificate pentru dezvoltarea în- cu 15,4%, cu 4,9 p.p. mai puțin), introducerea
treprinderii. Măsuri de dezvoltare a afacerilor tehnologiilor și utilajelor noi (8,4% compara-
se regăsesc atât în planurile bărbaților antre- tiv cu 15,4%, cu 7 p.p. mai puțin), instruirea
prenori, cât și în cele ale femeilor antreprenoa- personalului (9,8% comparativ cu 12,8%, cu 3
re. Totuși, comparativ cu bărbații antreprenori, p.p. mai puțin) implementarea noilor metode
măsurile respective sunt mai puțin răspândite de management și marketing (10,4% compa-
printre întreprinderile deținute de femei, fapt rativ cu 12,2%, cu 1,8 p.p. mai puțin), aplicarea
ce se explică de situația economico-financiară de tehnologii ce nu dăunează mediului (2,2%
mai dificilă a acestora și, respectiv, de numărul comparativ cu 3,6%, cu 1,4 p.p. mai puțin) (Fi-
mai mic de întreprinderi deținute de femei ce gura 5.5).
planifică acțiuni de creștere și dezvoltare (27%
Amploarea măsurilor de dezvoltare este mult
comparativ cu 33%).
mai mare în întreprinderile mari și mult mai
Astfel, în timp ce circa 29,9% din întreprinderi- restrânsă în întreprinderile micro și mici. În
le deținute de bărbați planifică acțiuni de extin- general, cele mai frecvente măsuri planificate
dere și diversificare a producției, cota femeilor de antreprenori sunt diversificarea sortimen-
antreprenoare care au planificate asemenea tului producției și serviciilor și îmbunătățirea
activități este mai mică cu 2,5 p.p. (Figura 5.5). calității produselor și serviciilor. Ponderea între-
Diferențe mai mici se constată în ce priveș- prinderilor mari care au planificate asemenea
te măsura de îmbunătățire a calității. Aceasta măsuri este de 3-4 ori mai mare decât ponderea
a fost planificată aproape în aceiași proporție întreprinderilor formate din 0-1 salariați. În ca-
atât de antreprenorii de sex feminin, cât și de zul celorlalte tipuri de măsuri diferențele dintre
cei de sex masculin (26,1% - femei, 26,9% - întreprinderile mari și mici sunt și mai conside-
bărbați). rabile, ajungând la 6-8 ori. Implementarea unor
asemenea măsuri este direct corelată cu posibi-
Diferențele de gen în celelalte cazuri sunt litățile financiare și capacitățile instituționale ale
destul de semnificative. Comparativ cu bărba- întreprinderilor, fapt ce explică prezența scăzută
ții antreprenori, femeile antreprenoare au pla- a acestora în întreprinderile micro și mici.
130 RAPORT ANALITIC
În ceea ce privește diferențele de gen dintre întreprinderile din aceste ramuri sunt cele mai
planurile întreprinderilor după mărimea aces- orientate spre diversificarea piețelor de des-
tora, se constată aceleași concluzii ca și la ni- facere (circa 1/5 din întreprinderi). Instruirea
vel național. Aproape în toate categoriile de personalului este planificată cel mai frecvent
întreprinderi, și în cele mici și în cele mari, în întreprinderile din domeniul informațiilor și
femeile antreprenoare au planificate măsuri comunicațiilor (circa 19% din întreprinderi) și
de dezvoltare în proporție mai mică (Figura industriei (circa 16% din întreprinderi).
5.6). Totuși, măsura de îmbunătățire a calității
producției este mai frecvent planificată de Lider în aplicarea metodelor și tehnologiilor
întreprinderile micro, mici și mijlocii deținute ce nu dăunează mediului este sectorul agri-
de femei (diferențele variază între 1-3 p.p.). col. În acest sector circa 13% din întreprinderi
De asemenea, întreprinderile mijlocii și mari planifică asemenea măsuri, pe când în celelalte
deținute de femei întrec întreprinderile deținu- sectoare această pondere nu depășește 6%.
te de bărbați în privința instruirilor planificate Tot în sectorul agricol se regăsesc cele mai
(diferențele variază între 2-4 p.p.). Totodată, în- multe întreprinderi care planifică eficientizarea
treprinderile mari deținute de femei în perioada activității prin reducerea cheltuielilor întreprin-
următorilor 2 ani vor fi mult mai orientate de- derii (circa 31% din întreprinderi).
cât întreprinderile mari deținute de bărbați pe După cum a fost constatat și în analiza de mai
reducerea cheltuielilor de producere și de co- sus, în întreprinderile deținute de bărbați
mercializare a bunurilor (diferența de 15 p.p.). măsurile de dezvoltare a întreprinderilor sunt
Figura: 5.6 Măsurile planificate de antreprenori pentru dezvoltarea întreprinderii, după sexul
antreprenorului și mărimea întreprinderii, 2017, %
FEMEI BĂRBAȚI
70 70 68
63 63
60 56 56 60
50 52 51
49 49
50 50 48 48
44
40 40 40 41
40 39 37 40 3838 37
37 36
3233 33 3433
31 30 30 30
30 29 26 30 28 27
25 27
23 23 2424
21 202019 20
20 20 18 20 19
11 15 1314 14
11 91012 10 11 121113
9
10 57476 7 10 79 8 7
11 2 2 21 3
0 1 0 0 0 0 0
0 0
0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult 0-1 salariați 2-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați 250 și mai mult
Îmbunătățirea calității Implementarea noilor tehnologii și u�laje

Ex�nderea/diversificarea sor�mentului de produse/servicii Reducerea cheltuielilor pentru producerea/comercializarea bunurilor/serviciilor
Instruirea personalului Ex�nderea sau accesarea noilor piețe/segmente de piață
Implementarea noilor metode de management și marke�ng Adaptarea/aplicarea de metode și tehnologii care nu dăunează mediului
Altceva
Măsurile privind diversificarea sortimentului mai frecvente. Această tendință este observa-
produselor și serviciilor și cele de îmbunătă- tă în majoritatea ramurilor economiei naționa-
țire a calității sunt planificate practic în toate le. Totuși, în anumite sectoare unele măsuri de
sectoarele economiei de către circa 1/5 - 1/3 dezvoltare sunt mai frecvente în întreprinderile
din întreprinderi (Figura 5.7). Însă unele măsuri deținute de femei.
sunt mult mai frecvent planificate în anumite Îmbunătățirea calității producției și serviciilor
sectoare. Spre exemplu, mult mai orientate spre prestate este prevăzută mai des în întreprinde-
implementarea de noi tehnologii și utilaje sunt rile deținute de femei din ramura comerțului cu
întreprinderile din agricultură (37%), industrie amănuntul și cu ridicata (cu circa 3 și respec-
(27%) și informații și comunicații (22%). Tot tiv 4 p.p. mai mult), industriei, transportului și
Figura: 5.7 Măsurile planificate de antreprenori pentru dezvoltarea întreprinderii, după activitatea
TOTAL
40 38
37 36
34
35 34 34
31 32 32 31
30 30
30 29 29
27
25
25
22 22 22 22 22 22
20 20
20
20 18 19
18 17 18 17
16 1515
15 14 13 14 14 14 14 14
13
12 12 12 12
11 11 12 11 11 12
10 10 10 10 10
10 9 9 9
8 7
6 5
5 5
5 3
2 2 2
11 2
0 0 0 1 1 0 0 0
0 FEMEI
40 Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicata Comerț cu Transport și Hoteluri, 38Informa�i și Alte servicii
35 amănuntul comunicații depozitare restaurante
35 33 32noilor tehnologii și u�laje
Îmbunătățirea31calității Implementarea
31
Ex�nderea/diversificarea 31
sor�mentului de produse/servicii Reducerea cheltuielilor pentru30
producerea/comercializarea bunurilor/serviciilor
29Instruirea personalului 28 Ex�nderea sau accesarea noilor 29 de piață
30 28 piețe/segmente 27
24 25 24 Altceva 25
25 23 22
22 19
Sursa: BNS, Cercetarea 19 statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat. 19 19
20 17 17 16
1215 17
15 15 12
15 14 13 13 12 13 13
13
12 12 12 12
depozitării, 10 informațiilor și comunicațiilor
11 10 (cu 11comerțului 11 cu ridicata și serviciilor hoteliere și
10 9 10
10 99 8 8
circa 1 p.p. mai mult). Totodată, 7 implementa- 6
5restaurantelor
7 7 (cu circa 1 p.p. 6 mai mult). 6
4 4
rea
5 metodelor și tehnologiilor prietenoase3 me- 2
3 3 2
diului este mai frecvent planificată de femeile În același timp, sunt foarte evidente diferen-
1 1
0
Agricultură Industrie Comerț cu ridicata Comerțțele
cu dintre
Transportîntreprinderile deținute de servicii
femei
antreprenoare ce dețin Construcții
întreprinderi din do-amanuntul depozitare
și Hoteluri,
restaurante
Informa�i și
cominicații
Alte
meniul construcțiilor (cu circa 2 p.p. mai mult), și bărbați în ceea ce privește implementarea
BĂRBAȚI
40 38
Figura: 5.8 Măsurile planificate de antreprenori
38 pentru dezvoltarea întreprinderii,
37 după38activitatea
34 36
economică
34 și sexul antreprenorului, 2017, %
35 33
32 32
31 31
29 29 29
30 FEMEI
40 38
25 35
25
35 33 32
2231 3123 2231 22
23
22
21 30 21
29 28 29
30 19 19 28 27
20 18 18 19 19
25 18 25
24 24
25 16 23 1615 22
22 15 19 15 15
14 14 14 14 12
15 13 19 13 19 19 13 12
20 12 12 12
12 17
11 11 11 17 11 12 17 16
15 1215
10 15 9 11 12
1010 10
10
15 14 13 13 12 13 131312
11 12 12 11 8 12
10 7 10 7 11 10 10
99 69
10 5 7 87 8
5 7 6 6 6
3 5 2 2
4 3 4 2 2 2
5 3 3 2
1 2 1
0
0 Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicata Comerț cu Transport și Hoteluri, Informa�i și Alte servicii
Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicataamănuntul
Comerț cu Transport și
depozitare Hoteluri,
restaurante Informa�i și
comunicații Alte servicii
amanuntul depozitare restaurante cominicații
BĂRBAȚI
38
40Implementarea Adaptarea/aplicarea de metode și tehnologii care nu
noilor metode de management și marke�ng
38 38 dăunează mediului
34 Altceva 37
36
35 34
33
32 32
31 31
10 10 11 10 10
99 9
10 7 87 8
7 6 6
132
5
RAPORT ANALITIC
4 3 4
5
3 3 2
6
1 2 1
0
Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicata Comerț cu Transport și Hoteluri, Informa�i și Alte servicii
amanuntul depozitare restaurante cominicații
BĂRBAȚI
40 38
38 38
34 37
36
35 34
33
32 32
31 31
29 29 29
30
25
25 23
22 23
22 22 22
21 21
19 19 19
20 18 18 19
18
16 1615 15
15 15 14 14 14 14 12
15 13 13 13 12
12 12 12
12 11 11 11 11 12 11
10 1010 10
9
10 8
7 7
6
5
5 3
2 2 2 2 2
0
Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicata Comerț cu Transport și Hoteluri, Informa�i și Alte servicii
amănuntul depozitare restaurante comunicații

Altceva
în procesele de producție a noilor tehnologii (pentru 13% din antreprenori) și spiritul concu-
și utilaje. Comparativ cu întreprinderile deți- rențial (pentru 11% din antreprenori). Mai puțin
nute de bărbați, în întreprinderile deținute de menționate de antreprenori au fost asemenea
femei acestea sunt mult mai rar planificate în motive precum sunt istoriile de succes ale altor
sectorul industrial (cu circa 10 p.p. mai puțin), persoane (7% din antreprenori), programele de
agricol (cu circa 8 p.p. mai puțin) și construcții suport (3%), asociațiile de afaceri (2%).
(cu circa 7 p.p. mai puțin). Aceste măsuri sunt
Ponderea modestă de antreprenori ce au in-
foarte importante pentru a crește competiti-
dicat programele de suport antreprenorial ca
vitatea întreprinderilor și a le menține pe pie-
motiv de continuare a activității poate fi ex-
țele de desfacere. Atât timp cât întreprinderile
plicat de faptul că, în general, nivelul de cu-
deținute de femei nu vor aplica asemenea mă-
noaștere al acestora nu este foarte înalt la nivel
suri, acestea vor rămâne în urmă după parame-
național și încă relativ puțini antreprenori din
trii economici și financiari, vor fi mai vulnerabi-
țară au beneficiat de asemenea programe (doar
le și nu vor putea rezista în fața concurenților.
5,2%) (vedeți subcapitolul ”Suportul statului în
activitatea de antreprenoriat”).
B.MOTIVAȚIILE CE ÎNCURAJEAZĂ A În același timp, se constată că asociațiile de
NTREPRENORII afaceri, de asemenea, nu reprezintă un motiv
important și răspândit printre antreprenori. Ni-
Cel mai motivant factor ce îi determină pe
velul redus de asociere al întreprinderilor, în spe-
antreprenori să-și îmbunătățească activitatea
cial al IMM, reprezintă un punct slab al mediului
de antreprenoriat este independența financia-
privat din Republica Moldova. Vasta majoritate a
ră. Circa 65% din antreprenori au indicat acest
companiilor din Moldova sunt prea mici pentru
motiv ca fiind cel care îi încurajează să activeze
a activa de sine stătător. Asocierea în clustere a
și să se dezvolte (Figura 5.9). Motivul aflat pe
IMM ar permite fortificarea capacităților de pro-
al doilea loc, menționat de antreprenori, este
ducție, creșterea vizibilității întreprinderilor, ex-
satisfacția clienților. Pentru circa 36% din an-
tinderea piețelor de desfacere, a exporturilor, in-
treprenori acesta este un motiv important ce îi
tegrarea cercetării-dezvoltării-inovării în afaceri,
stimulează să-și dezvolte afacerea. Motive des-
și, prin urmare, creșterea competitivității compa-
tul de importante par a fi relațiile cu furnizorii
niilor.
Figura: 5.9 Factorii ce încurajează antreprenorii să continue activitatea întreprinderii, după sexul
0 10 20 30 40 50 60 70
64,9
35,5
13,4
Total 10,5
6,8
3,1
2,1
1,7
63,7
36,0
11,4
Femei 8,0
6,4
2,3
1,6
1,7
65,5
35,3
14,5
Bărbați 11,8
6,9
3,6
2,4
1,7
Independența financiară Sa�sfacerea clienților

Relațiile cu furnizorii Spiritul concurențial
Istoriile de succes ale altor persoane Programele de suport
Altceva Asociațiile de afaceri
Prioritatea factorilor ce-i determină pe între Resursele financiare insuficiente și taxele

prinzători să continue activitatea de antrepre- înalte sunt cauzele principale care demotivea
noriat, pentru femei și pentru bărbați rămâne ză antreprenorii și care cresc riscurile de li-
aceeași. Totuși, aproape în toate cazurile, inten- chidare a afacerilor. Întrebați care ar fi cauzele
sitatea acestor factori este mai mare în rândul principale care ar duce la lichidarea afacerii,
bărbaților. Ponderea bărbaților antreprenori antreprenorii au menționat în primul rând in-
care au menționat independența financiară, re- suficiența mijloacelor financiare. Circa 65,7%
lațiile cu furnizorii, spiritul concurențial, istoriile din antreprenori au menționat această cauză
de succes, dar și programele de suport drept (Figura 5.10).
factori motivaționali este mai înaltă decât cea
a femeilor antreprenoare. Acestea s-au ară- Îmbunătățirea accesului la finanțare reprezintă
tat mai motivate decât bărbații întreprinzători una dintre cele 8 priorități ale Strategiei
doar de satisfacția clienților (36% din femei, Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020”,
35,3% din bărbați). adoptată în 201237. Însă conform rezultatelor
evaluării intermediare, nivelul de implementa-
re a țintelor stabilite pentru 2015 a fost atins
C.MOTIVELE CARE DESCURAJEAZĂ doar pe jumătate. Totodată, conform evaluării,
ANTREPRENORII perspectivele de atingere a țintelor stabilite în
SND „Moldova 2020” către anul 2020 sunt pu-
Conform datelor prezentate în subcapitolul țin optimiste: se antici pează că doar 38% din
„Obiectivele de viitor ale antreprenorilor”, cir- țintele finale ale acestei priorități vor fi atinse38.
ca 11% din antreprenori au declarat că inten-
ționează ca în următorii 2 ani să închidă sau
să lichideze afacerea. În acest subcapitol vor fi 37 Legea nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei națio
nale de dezvoltare „Moldova 2020”
identificate cauzele invocate de acești antre-
38 Raport de evaluare intermediară a Strategiei Naționale de Dezvol
prenori care au stat la baza apariției situației tare „Moldova 2020”, https://www.expert-grup.org/media/k2/
respective. attachments/Raport_evaluare_MD2020_ROM.pdf
134 RAPORT ANALITIC
De asemenea, îmbunătățirea accesului IMM- O problemă importantă menționată de an-

urilor la finanțare este o prioritate înscrisă treprenori ține de insuficiența personalului
în Strategia de dezvoltare a sectorului IMM calificat. Aproape 15% din antreprenorii care
2012-2020. Conform acestei strategii, prin intenționează să-şi lichideze afacerea au men-
intermediul diverselor programe de suport an- ționat acest motiv.
treprenorial („PARE 1+1”, Programul Național
de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), O altă categorie de cauze ce descurajează
Rețeaua incubatoarelor de afaceri etc.), IMM- antreprenorii țin de activitatea instituțiilor
le beneficiază de granturi pentru inițierea sau statului și de reglementările normative. Situ-
desfășurarea afacerii. Însă impactul acestora ația politico-economică instabilă i-a afectat pe
este diminuat de acoperirea insuficientă cu re- 27,3% din antreprenori. Totodată, controlul ex-
surse financiare, care nu satisfac integral cere- cesiv al organelor de control a fost menționat
rea de finanțare. Un instrument benefic, misi- de aproape 20% din antreprenori, iar cadrul le-
unea căruia reprezintă îmbunătățirea accesului gal nefuncțional – de 10,3%. Corupția și mita
la credite pentru IMM care duc lipsă de garanții a fost invocată de 9,4% din antreprenori ca
suficiente, este Fondul de Stat de Garantare a cauză ce stopează activitatea întreprinderilor.
Creditelor (FGC) din Republica Moldova. To- Totodată, unii antreprenori au menționat ca ca-
tuși, amploarea activității FGC și capitalizarea uze de închidere a afacerii lipsa de timp (4,7%),
sa sunt prea mici pentru a avea un impact sis- existența economiei informale (2,6%) și cunoș-
temic asupra accesului de finanțare în Moldova tințele insuficiente pentru continuarea afacerii
(pentru detalii vedeți capitolul 6.A). (2%).
Facilitarea accesului la finanțe ieftine trebuie să Unele cauze ce provoacă instabilități în me-
reprezinte o prioritate în continuare. Sunt ne- diu antreprenorial sunt mai profund resimțite
cesare măsuri de eliminare a constrângerilor în de femei, altele de bărbați. În general, majo-
procesul de intermediere financiară, creșterea ritatea cauzelor care descurajează activitatea
surselor de finanțare pentru instrumentele și de antreprenoriat afectează femeile antrepre-
programele de stat de suport antreprenorial, în noare și bărbații antreprenori, mai mult sau mai
special prin atragerea surselor financiare de la puțin, echitabil. Totuși, femeile antreprenoare
organizațiile internaționale. sunt mult mai afectate de controlul excesiv al
Totodată, după spusele antreprenorilor taxe- organelor de control (cu 8 p.p. mai mult), de ce-
le mari constituie o povară pentru întreprin- rerea de pe piață redusă și de concurența înaltă
deri. Această problemă a fost menționată de (cu circa 5 p.p. mai mult) (Figura 5.10). Aceste
36,6% din antreprenori (Figura 5.10). Introdu- date par să arate, pe de o parte, o tendință mai
cerea unor facilități fiscale special pentru IMM, accentuată a controlorilor de stat spre între-
companiile conduse de femei, sunt practici im- prinderile deținute de femei, pe de altă parte, o
plementate în multe țări care susțin entitățile competitivitate mai joasă a producției fabricate
care întâmpină dificultăți în finanțarea afaceri- de întreprinderile deținute de femei.
lor. De asemenea, femeile antreprenoare au in-
Concurența sporită a fost invocată de 34,7% vocat mai frecvent insuficiența de timp pen-
din antreprenorii ce intenționează să lichi- tru activitatea de antreprenoriat (cu 2 p.p. mai
deze afacerea. Această cauză reiese din com- mult), fapt ce ar putea fi explicat de responsa-
petitivitatea scăzută a produselor și serviciilor bilitățile și obligațiunile exercitate de femei, de
livrate de antreprenori. De asemenea, cererea obicei, în familie și dificultatea de a le combina
de pe piață redusă a fost considerată ca cau- cu activitatea de antreprenoriat.
ză demotivațională de către 25,9% din antre- Bărbații antreprenori sunt mai mult afectați
prenori. Această cauză ar putea fi provocată de insuficiența sau lipsa de personal calificat.
de veniturile disponibile reduse ale populației, Diferența este de circa 1,8 p.p. De asemenea,
de situația nefavorabilă de pe piețele externe, aceștia invocă mai des decât partenerele de
precum și de competitivitatea redusă a pro- sex feminin nefuncționalitatea cadrului legal ca
ducției fabricate.
Figura: 5.10 Principalele cauze ce conduc la lichidarea afacerilor, după sexul antreprenorului, 2017, %
0 10 20 30 40 50 60 70
65,7
Resurse financiare insuficiente 65,1
66,1
36,6
Taxe mari 36,4
36,8
34,7
Nivelul înalt al concurenței 37,6
32,7
27,3
Situația poli�co-economică este instabilă 27,5
27,1
25,9
Cerere pe piață redusă/insuficientă 28,8
23,9
19,7
Controlul excesiv al organelor de control 24,7
16,4
14,9
Personalul calificat lipsă/insuficient 13,8
15,6
10,3
Cadrul legal nefuncțional 9,5
10,8
9,4
Corupția, mita 8,7
9,8
6,9
Altele 6,4
7,3
4,7
Timp insuficient 5,9
3,9
2,6
Existența economiei informale 2,6
2,5
Cunos�nțe insuficiente pentru 2,0
1,7
con�nuarea afacerii 2,2
motiv de stopare a activității de antreprenoriat excesive din partea inspectorilor de stat (31%
(cu circa 1,3 p.p.). față de 15%; cu 16 p.p. mai mult).
Pentru întreprinderile micro (până la 10 sa- De asemenea, taxele mari și cererea insufi-
lariați) problema principală care duce spre cientă față de produsele fabricate sunt im-
falimentul întreprinderilor este insuficiența pedimente mai frecvent întâlnite de femeile
mijloacelor financiare. Această problemă a antreprenoare deținătoare de micro-între-
fost menționată de majoritatea femeilor an- prinderi. În schimb, bărbații antreprenori deți-
treprenoare (66%) și bărbaților antreprenori nători de micro-întreprinderi se confruntă mai
(67%) (Figura 5.11). Totodată, aceste întreprin- des cu insuficiența de personal calificat (băr-
deri au invocat ca a doua cauză a problemelor bați - 20%, femei – 15%).
întreprinderilor – concurența sporită prezen-
tă pe piață. Această problemă se evidențiază În întreprinderile mici (10-49 salariați) deți-
mai ales în întreprinderile micro ale femeilor nute de femei problema principală care creș-
antreprenoare formate din 2-9 salariați (46% te riscul de lichidare a întreprinderilor sunt
din întreprinderi). Tot în această categorie de controalele excesive din partea organelor de
întreprinderi, femeile antreprenoare mult mai control. Aproape jumătate din întreprinderile
frecvent menționează problema controalelor deținute de femei (47%), ce intenționează să
136 RAPORT ANALITIC
stopeze activitatea întreprinderii, au invocat este insuficiența resurselor financiare (Figura

această cauză. La fel ca în cazul întreprinderi- 5.12). Următoarele probleme după importanță
lor micro, femeile antreprenoare proprietare de sunt concurența înaltă/competitivitatea scăzu-
întreprinderi mici resimt mai mult presiunea ta- tă și taxele mari. Situația politică și economică
xelor (femei – 47%, bărbații – 35%). Totodată, din țară, de asemenea, este menționată dese-
în întreprinderile deținute de femei din această ori de către antreprenorii din sectorul agricol.
categorie, mai pronunțată este problema in- Totuși, unele probleme sunt mult mai accentu-
suficienței personalului calificat în întreprin- ate în întreprinderile deținute de femei, altele
dere (femei – 26%, bărbați – 11%). În cazul în întreprinderile deținute de bărbați. Astfel,
întreprinderilor mici deținute de bărbați este mai întreprinderile agricole deținute de femei sunt
evidențiată insuficiența resurselor financiare ca mult mai afectate de corupție (cu 13,8 p.p. mai
cauză de stopare a activității de antreprenoriat mult), aceasta fiind una din principalele motive
(bărbați - 58%, femei - 45%) (Figura 5.11). care ar putea cauza falimentarea întreprinde-
Figura: 5.11 Principalele cauze ce conduc la lichidarea afacerilor, după sexul antreprenorului și mărimea
întreprinderii, 2017, %
FEMEI BĂRBAȚI
80 80
71 67 67 71
70 63 67 67 70 65 68
60 60 58
50 4546 45 47 43 50
38 38 40 39 38
40 34 35 33 40 34 35
3133 30 31 2931 32
30 2526 24 26 30 25 26
20 1817 18 18 20 20 19
20 15 13 20 12 15 12 13 11 12 14 14
1210 109 11 11
8 10
10 5733 42 44 10 423 441 5 55
0 0 0000000 022 000
0 0
0-1 s a lariați 2-9 s a lariați 10-49 s a lariați 50-249 s a lariați 0-1 s a lariați 2-9 s a lariați 10-49 s a lariați 50-249 s a lariați
Resurse financiare insuficiente Taxe mari Nivelul înalt al concurenței Situația poli�co-economică
Cerere pe piață redusă/insuficientă Controlul excesiv al organelor Personalul calificat lipsă/insuficient este instabilă
Corupția, mita de control Existența economiei informale Cadrul legal nefuncțional
Altele Timp insuficient Cunos�nțe insuficiente pentru
con�nuarea afacerii
FEMEI
90În întreprinderile mijlocii (50-249 salariați) deți rilor respective (Figura 5.12). De asemenea,
80
nute de femei pe cale de lichidare, predomină, 79
aceste întreprinderi par a fi mai afectate de
în special, patru tipuri de probleme: 70 insuficiența
67 cererea
67 redusă față de produsele fabricate (cu
70 66
resurselor
63 financiare, taxele mari, concurența spo- 9,6 p.p.
62
mai mult), fapt legat, cel mai 60 proba-
60 55
rită și cererea5151 redusă de pe piață. Aceste motive bil, de
53
competitivitatea mai joasă
49 a produselor.
46 43
50
au fost invocate 41 de circa 67% 42 din întreprinderi. Pe 42
Bărbații antreprenori din sectorul agricol sunt
40lângă 38
3535acestea, situația 3838
3536 politico-economică
32 3232 33 instabi- 34 mult mai afectați 34 35
de asemenea probleme pre-
30 30 2930
30lă a fost menționată de circa 33% din întreprin-
26 28 27 29 28
26 2525
23 21
2424 cum sunt taxele mari (cu 20,3 p.p. mai 2121 mult),
20derile mijlocii deținute de femei. Principalele pro-
19 18 18 13
11 insuficiența personalului calificat 13 (cu 14,1 p.p.
16 15
1315 14
10
13 13 13 131212
12
10bleme 6pentru bărbații 6 6 antreprenori deținători
66 4 de
8 8 8
3 5mai
54 42 mult), situația
366 3 politică
3 3 și economică din țară
0
întreprinderi 000 mijlocii ce0 intenționează
0 0 00 să le2 închidă
0 0
(cu 9,9 p.p. mai mult).
0 0 000 3
0
rămâne a fi insuficiența
Agricultură Industrie resurselor
Construcții financiare
Comerț cu ridicata șiComerț cu
amanuntul
Transport și
depozitare
Hoteluri,
restaurante
Informații și
comunicații
Alte servicii
insuficiența personalului calificat. Circa 71% din În sectorul industrial, pe lângă resursele finan-
BĂRBAȚI
90
antreprenori au menționat problema resurselor ficiare insuficiente, antreprenorii sunt afectați
nanciare și 38% - problema personalului. de taxele mari, nivelul înalt al concurenței și
80 77 76
cererea redusă71de pe piețele de desfacere. Tot-
70Întreprinderile mari (peste 250 salariați) nu se
69 69
63 odată, cauzele care stau la baza situației 65 dificile
60
regăsesc în lista întreprinderilor care ar urma să în întreprinderile
55 deținute de femei diferă după
fie lichidate. 50
intensitate de cele 45 existente în întreprinderile
50 47
44
3939
40În sectorul agricol, principala cauză 36 care cre- deținute
37
40 de bărbați.39 Dacă în 36cazul antrepreno-
33 34 34 33
în întreprinderi28 rilor de27gen masculin, principala cauză
3032care ar
31 23 30
30ează premise de29insolvabilitate
26 26 22 25
29
20 24 25
20
20
24
2123 212320 16 23
21 2019 22 21
17 15 17 18 16 18
20 15 14 16 15 16 13
11 13 11 1210 13
9
10 7
5
88
5 786 76 5 5
8 77 5
333 3
putea duce la falimentul întreprinderilor este ficiența resurselor financiare) ce influențează

insuficiența resurselor financiare (circa 77% din activitatea antreprenorilor, se evidențiază și
întreprinderi), în întreprinderile deținute de fe- influența factorilor politico-administrativi cum
mei se evidențiază cel puțin alte 6 cauze de ar fi situația economică și politică din țară
o amploare mai mare. Astfel, femeile antrepre- (27%), corupția, mita (19%), taxele mari (18%).
noare din sectorul industrial mai des se con- Comparativ cu bărbații antreprenori, femeile
fruntă cu concurența sporită și competitivitate antreprenoare din sector sunt mai afectate de
mai joasă a producției fabricate (cu 27,2 p.p. situația politico-economică
FEMEI BĂRBAȚI instabilă din țară
mai
80 mult), cu insuficiența de personal calificat (cu 18,6 p.p. mai mult), de corupție
80 (cu 15,2
71 67 67 71
(cu
70 13,3
63
p.p. mai mult), cu controlul excesiv 67 67 din 70 65
68
p.p. mai mult), dar și de insuficiența resurse-
partea organelor de stat (cu 9,3 p.p. mai mult),
60 60 58
lor financiare (cu 16,1 p.p. mai mult). Bărbații
cu50 taxele mari și45cu46 corupția (cu43circa 6 p.p. mai
45 47 50
antreprenori din 40 sectorul construcțiilor invocă
39
38 40 3438 38
mult).31 Acestea, sunt
40 33 30 31 afectate mai mult decât
34 35 33
drept motive de
35
29stopare a activității, în speci-
31 32
30 2526 26 30 26
bărbații 20antreprenori de situația18 politico-eco-
24 25
al controlul
18 18 excesiv 20 al organelor 20
de control
19 (cu
20 15 13 17 20 15 12 14 14
nomică nefavorabilă
1210 din țară (cu 12 p.p.). 12
109 11
13 11 12
11 10
10 7 8
5 33 42 44 19,7 p.p. 4mai
10
23
mult), 4cadrul 41 legal22nefuncțional
5 55
0 0 0000000 0 000
În sectorul
0
construcțiilor,
0-1 s a lariați 2-9 s a lariați pe lângă
10-49 factorii
s a lariați 50-249eco-
s a lariați
(cu 0-1
0 15,3 p.p. mai
s a lariați
mult), taxele
2-9 s a lariați
mari (cu 13,4 p.p.
10-49 s a lariați 50-249 s a lariați
nomici și financiari (concurență
Resurse financiare insuficiente mare
Taxe mari și insu- mai mult).
Nivelul înalt al concurenței Situația poli�co-economică
Figura: 5.12 Principalele cauze ce conduc la lichidarea afacerilor, după sexul antreprenorului
con�nuareași afacerii
activitatea
FEMEI
90
79
80
70
70 66 67 67
63 62 60
60 55
5151 53
43 49
50 46
41 42 42
40 3535 38 36 3838
35 34 34 35
30 32 3232 33
30 2930
30 26 28 27 29 28
26 2525
23 2424
21 2121
19 18 18 13
20 16 15
1315 14
11 10
13 13 13
13 131212
12
6 6 6 8 8 66 4 8
10
3 2
5544
2 366 3 3 3 3
000 0 0 0 00 0 0 0 0 000
0 0
Agricultură Industrie Construcții Comerț cu ridicata Comerț cu Transport și Hoteluri, Informații și Alte servicii
amanuntul depozitare restaurante comunicații
BĂRBAȚI
90
80 77 76
71
69 69
70 65
63
60 55
50
50 47
44 45
39
39 40 39
40 36 37 36
33 34 34 33
31
28
23
29 30 3032
30 26 26 29 25 22 2720
24 25
20
20
24
2123 212320 16 23
21 2019 22 21
17 15 17 18 16 18
20 15 14 16 15 16 13
11 13 11 1210 13
9
10 7
5
88
5 786 76 5 5
8 77 5
333 20 3 3 22 3
00 02 0 1 00 0
0
Agricultura Industrie Cons trucții Comerț cu ri dicata Comerț cu Tra nsport și Hoteluri, Informații și Alte servicii
a mănuntul depozitare restaurante comunicații
Resurse financiare insuficiente Taxe mari Nivelul înalt al concurenței Situația poli�co-economică
con�nuarea afacerii
138 RAPORT ANALITIC
În sectorul comerțului cu ridicata și comerțului În sectorul hotelurilor și restaurantelor, antre

cu amănuntul, factorii care ar putea conduce la prenorii care riscă să falimenteze afacerea,
falimentarea întreprinderilor, menționați frec- invocă drept motive, pe lângă situația financiară
vent de antreprenori, corespund cu cei identi- dificilă, taxele mari (circa 45% din întreprinderi),
ficați la nivel național: situația financiară dificilă, nivelul înalt al concurenței (circa 40% din
taxele mari și nivelul înalt al concurenței. Ana- întreprinderi), controlul excesiv al organelor de
lizând discrepanțele de gen, se constată că în stat (32%). Femeile de afaceri din acest sector
sectorul comerțului cu ridicata, femeile antre- mult mai frecvent se ciocnesc cu problema ta-
prenoare mult mai frecvent se confruntă cu ca- xelor mari (cu 14 p.p. mai mult), iar partenerii
drul legal nefuncțional (cu 19,3 p.p. mai mult), lor de sex masculin – cu o concurență sporită
controlul excesiv al organelor de control (cu (cu 10,8 p.p. mai mult) și cerere redusă pe piață
12,3 p.p. mai mult), precum și cu competitivi- (cu 15,4 p.p.).
tatea scăzută a producției (cu 12 p.p. mai mult).
În cazul bărbaților antreprenori din comerțul cu În sectorul informațiilor și comunicațiilor, prin-
ridicata, aceștia par a fi mult mai afectați de cipalele motive care creează premise de insol-
insuficiența personalului calificat (cu 12,1 p.p. vabilitate pentru întreprinderi sunt cele finan-
mai mult). ciare și economice. Circa 72% din companiile
care intenționează să se închidă au menționat
În comerțul cu amănuntul, în general, nu se insuficiența de resurse financiare drept motiv
constată mari diferențe de gen, cu excepția și circa 34% - nivelul de concurență sporită.
problemei ce ține de controlul excesiv al În ceea ce privește diferențele de gen, feme-
organelor de stat, care este mult mai resimțită ile mult mai des invocă concurența sporită (cu
de femeile antreprenoare (cu 14,1 p.p. mai mult). 18,5 p.p. mai mult), lipsa sau insuficiența per-
sonalului calificat (cu 10,1 p.p. mai mult). Tot-
În sectorul transportului și depozitării, pe lângă odată, bărbații antreprenori menționează cere-
motivele financiare și economice, întreprinderi- rea de pe piață redusă (cu 23,4 p.p. mai mult)
le au menționat drept cauze de insolvabilitate și controlul excesiv al organelor de control (cu
taxele mari (circa 34% din întreprinderile pe cale 16,4 p.p. mai mult).
de lichidare), situația politico-economică din
țară instabilă (circa 30%), controalele excesive Întreprinderile care fac parte din domeniile altor
ale inspectorilor de stat (circa 25%). În ceea ce servicii menționează, pe lângă insuficiența mij-
privește diferențele de gen, femeile antrepre- loacelor financiare, situația politico-economică
noare din sector par a fi mult mai afectate de instabilă și taxele mari ca fiind principalele cau-
controlul excesiv al organelor de control (cu 17 ze care conduc la falimentarea întreprinderilor.
p.p. mai mult), de nivelul înalt al concurenței (cu Totodată, femeile antreprenoare mai frecvent
15 p.p. mai mult), de situația politico-economi- decât bărbații sunt afectate de cererea redusă
că instabilă (cu 10,7 p.p. mai mult). În schimb, față de serviciile prestate (cu 12,8% mai mult),
bărbații antreprenori mai mult se ciocnesc cu iar bărbații antreprenori – de situația politi-
cadrul legal nefuncțional (cu 13,4 p.p. mai mult), co-economică instabilă (cu 11 p.p. mai mult).
cu corupția (cu 8,9 p.p. mai mult), cu insuficien-
ța personalului calificat (cu 8,9 p.p. mai mult).
DEZVOLTAREA AFACERILOR ternaționale, stimularea creșterii competitivită-
ții producției autohtone, eliminarea barierelor
Obiectivele de viitor ale instituționale, legislative și concurențiale sunt
antreprenorilor măsuri necesare pentru a valorifica aceste
oportunități și a îmbunătăți situația în domeniu.
În viitor, majoritatea antreprenorilor (56%) sunt
predispuși să continue activitatea întreprinde- Pentru a atinge indicatorii economici țintiți,
rii, iar circa 31% au stabilite chiar obiective de o bună parte din antreprenori (circa 42%) au
creștere și dezvoltare a afacerii. Cei mai mulți planificat implementarea anumitor măsuri de
antreprenori care planifică creșterea și dezvol- dezvoltare: extinderea și diversificarea sorti-
tarea afacerii în următorii 2 ani sunt cei care de- mentului de produse/servicii (29%), creșterea
țin afaceri mari și mijlocii (peste 60%) și cei care calității produselor/serviciilor (27%), penetra-
activează în sectorul agricol (46%), informațiilor rea de noi piețe de desfacere (14%), imple-
și comunicațiilor (40%) și cel industrial (37%). mentarea tehnologiilor și utilajelor noi (13%),
reducerea cheltuielilor de producere și comer-
Preponderent acești antreprenori țintesc majo-
cializare a bunurilor/serviciilor (13%), instruirea
rarea cifrei de afaceri (65%), a profitului (34%)
personalului și implementarea de noi metode
și diversificarea piețelor de desfacere (27%).
de management și marketing (12%).
Mai puțini au intenția să crească numărul de
salariați (14%), productivitatea muncii (13%) și Implementarea în procesele de producție a
investițiile (13%). tehnologiilor prietenoase mediului nu sunt răs-
pândite printre antreprenori. Doar 3,1% dintre
Totodată, activitatea de export nu este răspân-
aceștia au planificate asemenea măsuri, fapt ce
dită printre întreprinderile din țară și nici nu
nu este unul pozitiv, având în vedere priorități-
figurează ca prioritate în planurile de viitor ale
le naționale și globale în acest domeniu orien-
acestora. În timp ce la nivel național s-a con-
tate spre integrarea principiilor de protecție a
statat o pondere de doar 8% de întreprinderi
mediului și dezvoltare durabilă în toate sectoa-
exportatoare, creșterea exporturilor este pla-
rele economiei naționale.
nificată de numai circa 5% din întreprinderi.
Această tendință reprezintă o limitare a econo- Un set de politici noi au fost puse în funcțiune
miei naționale, ce nu va permite asigurarea unei în acest domeniu. Programul de promovare a
creșteri economice durabile în viitor. Tendința economiei „verzi” în Republica Moldova40, Pro-
respectivă trebuie inversată în concordanță cu gramul de ecologizare a întreprinderilor mici și
obiectivele de dezvoltare națională care țintesc mijlocii41, au ca scop de a promova implemen-
o creștere economică bazată pe investiții și ex- tarea principiilor economiei „verzi” în Republi-
porturi39. În condițiile în care Republica Moldova ca Moldova în toate sferele de activitate, de
deține o piață mică de desfacere, promovarea a promova, a susține și a dezvolta capacitățile
exporturilor și extinderea companiilor pe piețe- IMM-urilor pentru a adopta practici de ecolo-
le externe rămâne o oportunitate nevalorificată, gizare a proceselor de producere și prestare a
în special în condițiile oportunităților oferite de serviciilor. În condițiile asigurării unei imple-
Acordul de Asociere cu UE. mentări eficiente, bugetării mijloacelor financi-
are necesare, cuprinderii unui număr reprezen-
Susținerea potențialilor exportatori prin pro-
tativ de întreprinderi, impactul acestor politici
grame de stat bine direcționate, includerea
micilor întreprinzători în lanțurile valorice in- 40 Programul de promovare a economiei „verzi” în Republica
Moldova pentru anii 2018-2020, Hotărârea Guvernului nr. 160 din
21.02.2018, http://lex.justice.md/index.php?action=view&vie
39 Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020” (Legea nr. 166
w=doc&lang=1&id=374523
din 11 iulie 2012), Strategia națională de atragere a investițiilor și
promovare a exporturilor 2016-2020 (Hotărârea Guvernului nr. 511 41 Hotărârea Guvernului Nr. 592 din 27.11.2019 cu privire la
din 25.04.2016). aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii
140 RAPORT ANALITIC
ar urma să se răsfrângă la nivel național și să concurenților. Însă pentru a fi implementate,

influențeze creșterea numărului de antrepre- toate aceste măsuri implică investiții majore
nori cu obiective în acest domeniu. din partea antreprenorilor. Insuficiența resur-
selor financiare proprii și accesul limitat la cre-
Amploarea măsurilor de dezvoltare este mult dite reprezintă constrângerea de bază care nu
mai mare în întreprinderile mari, acolo unde permite întreprinderilor deținute de femei să
posibilitățile financiare și capacitățile institu- se alinieze la cerințele mediului concurențial.
ționale sunt mai înalte. Diferențele dintre în-
treprinderile mari și mici sunt considerabile (de Măsurile de sporire a accesului la finanțe, de
6-8 ori în unele cazuri), astfel confirmându-se acordare a granturilor/împrumuturilor în condiții
posibilitățile limitate ale întreprinderilor mici în avantajoase pentru utilaje și tehnologii noi, susți-
implementarea măsurilor de dezvoltare și ne- nerea și consolidarea capacităților antreprenoria-
cesitatea de orientare a măsurilor de susținere le, de management și marketing, orientate către
spre acest grup de întreprinderi. întreprinderile micro și mici deținute de femei, vor
contribui la eliminarea diferențelor de gen consta-
Măsurile privind diversificarea sortimentului tate în acest domeniu și la susținerea antrepreno-
produselor/serviciilor și cele de îmbunătățire riatului feminin.
a calității sunt planificate practic în toate sec-
toarele economiei de către circa 1/5 – 1/3 din Circa 11% din antreprenori nu văd perspective
întreprinderi, fapt ce ar putea contribui la creș- de dezvoltare și menținere a activității între-
terea competitivității producției autohtone în prinderii și intenționează să le închidă sau să
viitorul apropiat. Totodată, întreprinderile din le lichideze. Cele mai vulnerabile în fața acestui
agricultură, industrie și informații și comunica- risc sunt întreprinderile micro și mici (formate
ții sunt mult mai orientate spre implementarea din mai puțin de 50 salariați), în rândul cărora
de noi tehnologii și utilaje și spre diversifica- cota antreprenorilor care au asemenea intenții
rea piețelor (mai mult de 1/5 din întreprinderi). ajunge până la 17%. Ramurile în care antrepre-
Instruirea personalului este planificată cel mai norii par a fi cei mai deznădăjduiți este cea a
frecvent în întreprinderile din domeniul infor- serviciilor hoteliere și restaurantelor, comer-
mațiilor și comunicațiilor (19%) și industriei țului cu amănuntul și transporturilor și depo-
(16%). Lidere în aplicarea metodelor și tehno- zitării, în cadrul cărora în viitorul apropiat, s-ar
logiilor ce nu dăunează mediului sunt întreprin- putea închide/lichida în jur de 13%-15% din
derile din sectorul agricol (13%). afaceri. Întreprinderile mari (cu peste 250 sa-
lariați) nu sunt afectate de careva riscuri și nu
În întreprinderile deținute de femei, măsurile se regăsesc în lista întreprinderilor care intenți-
de dezvoltare a afacerilor sunt mai puțin onează să-și stopeze activitatea.
prezente decât în întreprinderile bărbaților an-
treprenori. Astfel, este mai mică cota femeilor Femeile antreprenoare sunt mai pesimiste de-
antreprenoare care au planificat acțiuni de ex- cât bărbații antreprenori în ceea ce privește
tindere și diversificare a producției (cu 2,5 p.p.), planurile antreprenoriale de viitor, iar probabi-
accesare de noi piețe (cu 4,9 p.p.), introducere litatea că întreprinderile deținute de acestea să
de noi tehnologii și utilaje (cu 7 p.p.), instruire a dispară este mai înaltă. Ponderea femeilor de
personalului (cu 3 p.p.), implementare a noilor afaceri care planifică creșterea și dezvoltarea
metode de management și marketing (cu 1,8 afacerii este mai mică (27% față de 33%), iar
p.p.), aplicarea de tehnologii ce nu dăunează a celor care intenționează să închidă sau să li-
mediului (cu 1,4 p.p.). chideze afacerea este mai mare (13% versus
10%). Deosebit de vulnerabile sunt afacerile
Aceste măsuri sunt foarte importante pentru a mici deținute de femei, unde cota afacerilor
crește competitivitatea întreprinderilor și a le care riscă să fie închise ajunge la 19%. Dacă
menține pe piețele concurențiale. Atât timp cât acest fapt se va întâmpla, se vor accentua și
întreprinderile deținute de femei nu vor aplica mai mult diferențele de gen în activitatea de
asemenea măsuri, acestea vor rămâne în urmă antreprenoriat. Întreprinderile deținute de
după parametrii economici și financiari, vor fi femei, în special cele micro și mici, se confruntă
mai vulnerabile și nu vor putea rezista în fața cu vulnerabilități sporite în activitate. Acestea
reușesc mai greu în afaceri, întâmpină mai des capacităților de producție, creșterea vizibilității
dificultăți financiare, constrângeri de capacități, întreprinderilor, extinderea piețelor de desface-
care nu le permit să se mențină în mediul de re, a exporturilor, integrarea cercetării-dezvoltă-
afaceri concurențial. rii-inovării în afaceri.
Politicile de susținere a IMM-urilor create de fe- Motivele care descurajează

mei sunt foarte importante în acest sens și sunt
relevante să fie aplicate nu doar la etapa de lan-
antreprenorii
sare a afacerii, dar și pe parcursul derulării activi- Insuficiența mijloacelor financiare este motivul
tății de antreprenoriat. Măsurile de politici trebuie pentru care 66% din antreprenorii descurajați
să țintească înlăturarea cauzelor care le sporesc intenționează să lichideze afacerea. Aceasta
vulnerabilitatea în fața concurenților de gen mas- este o problemă mare prezentă în toate sec-
culin, crearea condițiilor echitabile de activitate. toarele economice, mai specifică pentru an-
treprenorii ce dețin întreprinderi micro, fiind
Motivațiile pentru îmbunătățirea menționată drept principalul motiv de lichidare
activității de afaceri a afacerii de către 71% dintre aceștia. Astfel,
asigurarea accesului la finanțare în activitatea
Independența financiară reprezintă principalul antreprenorială rămâne în continuare a fi una
factor ce îi determină pe majoritatea antrepre- din cele mai mari provocări întâmpinate de în-
norilor (65%) să-și îmbunătățească activitatea treprinzători.
de antreprenoriat. Printre alte motive ce stimu-
lează antreprenorii se numără satisfacția clien- Îmbunătățirea accesului la finanțe reprezintă o
ților (36%), relațiile cu furnizorii (13%), spiritul prioritate națională setată din 2012 în docu
concurențial (11%), istoriile de succes (7%), dar mente strategice importante, fiind implementate
și programele de suport (2%) și asociațiile de diverse programe de suport antreprenorial și in-
afaceri (2%). Acești factori sunt valabili atât strumente de finanțare a afacerilor. În pofida
pentru bărbații antreprenori, cât și pentru fe- acestui fapt, accesul la finanțe rămâne în continu-
meile antreprenoare, aproape în egală măsură. are o constrângere pentru mediul antreprenorial,
în special pentru micii antreprenori. Aceste măsuri
Se constată o pondere modestă de antrepre- nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea și ne-
nori ce au indicat programele de suport antre- cesarul de finanțare existent. Facilitarea accesului
prenorial ca motiv de încurajare a activității, la finanțe ieftine trebuie să reprezinte o prioritate
situație datorată, cel mai probabil, faptului că în continuare, iar soluțiile trebuie concentrate în-
aceste programe nu sunt pe larg cunoscute în tr-un singur document vizionar. Sunt necesare în
rândul antreprenorilor, iar ponderea celor care continuare măsuri de eliminare a constrângerilor
au beneficiat de acestea nu este foarte însem- în procesul de intermediere financiară, creșterea
nată la nivel național (circa 5,2%). Măsuri de resurselor de finanțare pentru programele de stat
comunicare și mediatizare a programelor de de suport antreprenorial și implicarea mai masivă
suport din partea statului ar crește vizibilitatea a resurselor financiare de la organizațiile internați-
acestora și ar reprezenta motive de încurajare onale, pentru a crește gradul de acoperire a cererii
pentru antreprenori. de resurse financiare în rândul antreprenorilor.
De asemenea, antreprenorii nu conștientizea- Taxele mari constituie o povară pentru o bună
ză importanța formării asociațiilor de afaceri. parte din antreprenorii pe cale de falimentare
Vasta majoritate a companiilor din Moldova (circa 37%). Femeile antreprenoare proprieta-
sunt prea mici pentru a activa de sine stătător, re de întreprinderi mici resimt mai mult pre-
iar nivelul redus de asociere al întreprinderilor, siunea taxelor (diferența de 12 p.p.). Această
în special al IMM, reprezintă un punct slab al constrângere este menționată cel mai des de
mediului privat. antreprenorii din ramura comerțului cu amă-
Sunt necesare politici active de stimulare a aso- nuntul și ridicata (45%), serviciilor hoteliere și
cierii în clustere a IMM, ce ar permite fortificarea restaurantelor (45%), industriei (36%) și agri-
culturii (34%).
142 RAPORT ANALITIC
Situația în aceste sectoare ar putea fi analizată comerțului cu amănuntul (24%). Femeile antre-
mai în detaliu din perspectiva oportunității acor- prenoare sunt mult mai afectate de controlul
dării unor eventuale facilități fiscale. Introducerea excesiv al organelor de control (cu 8 p.p. mai
unor facilități fiscale special pentru IMM, com- mult). Aproape jumătate din femeile antrepre-
paniile conduse de femei, companii din sectoare noare descurajate (47%), ce dețin întreprinderi
specifice sunt practici implementate în multe țări mici intenționează să stopeze activitatea între-
care susțin entitățile care întâmpină dificultăți în prinderii din această cauză.
activitatea de antreprenoriat.
Cadrul legal nefuncțional reprezintă o limitare
Concurența sporită a constituit motiv de des- pentru circa 10,3%, această problemă fiind se-
curajare pentru circa 35% din antreprenori, iar sizată de mulți antreprenori din sectorul agricol
cererea de pe piață redusă – pentru circa 26%. și al serviciilor (circa 15%).
Aceste cauze sunt determinate fie de compe-
titivitatea scăzută a produselor/serviciilor livra- Îmbunătățirea climatului de afaceri, diminuarea
te, fie de veniturile disponibile reduse ale po- presiunii asupra mediului de afaceri din partea or-
pulației sau situația nefavorabilă de pe piețele ganelor de control, îmbunătățirea cadrului regula-
externe. Femeile antreprenoare se confruntă toriu constituie priorități naționale setate în Stra-
mai des cu probleme de competitivitate a pro- tegia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”,
ducției fabricate (cu circa 5 p.p. mai mult), în Strategia privind cadrul de reglementare a activi-
special întreprinderile mici deținute de acestea. tății de întreprinzător. Politicile respective trebuie
continuate și eficientizate, necesitatea acestora
În acest spectru de probleme sunt binevenite rămânând valabilă și pentru perioada următoare.
măsurile orientate spre creșterea calității și
competitivității producției autohtone, susținerea Corupția și mita a fost invocată ca cauză ce
implementării standardelor de calitate, integrării stopează activitatea întreprinderilor de circa
inovațiilor, tehnologiilor și utilajelor performante 9,4% din antreprenori. Acest fenomen este cel
în procesele de producție. Diversificarea piețelor mai răspândit în sectorul construcțiilor (19%),
de desfacere, inclusiv extinderea producției pe serviciilor hoteliere și restaurantelor (16%), al-
piețele externe ar reduce din riscurile de manifes- tor servicii (13%), transporturilor și depozitării
tare a acestor factori. (12%). Deosebit de afectate de corupție sunt
întreprinderile deținute de femei ce activează
Insuficiența personalului calificat reprezintă o în sectorul construcțiilor (circa 32%) și agricol
problemă, ce a descurajat circa 15% din antre- (21%).
prenori. Lipsa de personal este cea mai accen-
tuată în sectorul industrial (27%), hoteluri și Situația nefavorabilă din sistemul justiției repre-
restaurante (25%), construcții (24%), informații zintă o constrângere serioasă în calea activității
și comunicații (18%), agricultură (17%). de antreprenoriat. Este necesară o analiză mai
detaliată a situației din sectoarele identificate și
Activitatea antreprenorială este influențată de implementarea unor măsuri concrete pentru în-
factorii de ordin instituțional și legislativ. Situ- lăturarea cazurilor de corupție, întru crearea con-
ația politico-economică instabilă i-a afectat pe dițiilor echitabile de activitate pentru toți antre-
circa 27,3% din antreprenori. De această cau- prenorii.
ză, cel mai profund sunt afectați antreprenorii
din sectorul agriculturii, serviciilor de transport Totodată, unii antreprenori au menționat ca ca-
și depozitare, industrie și comerț (circa 30% din uze de închidere a afacerii lipsa de timp (4,7%),
antreprenorii acestor ramuri). existența economiei informale (2,6%) și cunoș-
tințele insuficiente pentru continuarea afacerii
Totodată, controlul excesiv al organelor de (2%). Lipsa timpului este o problemă specifică
control a fost menționat de aproape 20% din mai mult femeilor antreprenoare. Timpul aces-
antreprenori, în special cei din ramura servicii- tora este limitat de responsabilitățile și obliga-
lor hoteliere și alimentație publică (32%), trans- țiunile exercitate de femei în familie, fapt ce se
porturilor și depozitării (25%), industriei (24%), finalizează, deseori, cu renunțarea la afaceri.
CAPITOLUL :6
Mediul de afaceri
144 RAPORT ANALITIC
treprinzător în rândul femeilor. De asemenea,

A.PROGRAMELE DE STAT DE SUSȚINERE din 2017 a fost inițiat proiectul „Business Aca-
A ANTREPRENORIATULUI demy for Women”49, cu scopul de a oferi fe-
meilor șansa să-și realizeze potențialul său de
Guvernul Republicii Moldova promovează
antreprenoare prin dezvoltarea abilităților de
politici active de susținere a activităților de
gestionare a afacerii, de a facilita accesul fe-
antreprenoriat și de dezvoltare a sectorului
meilor la tehnologii productive în scopul con-
IMM. Strategia Națională de Dezvoltare „Mol-
solidării și creșterii capacității de maximizare a
dova 2020”42 are ca obiectiv asigurarea dezvol-
veniturilor întreprinderilor gestionate de femei.
tării economice calitative şi, implicit, reducerea
sărăciei. În acest document au fost stabilite Principalele programe operaționale create pen
priorități importante orientate spre dezvolta- tru antreprenori și puse în aplicare de către stat
rea sectorului privat, precum sunt ameliorarea sunt:
climatului de afaceri, promovarea politicii con-
Programul-pilot „Femei în afaceri”
curențiale, optimizarea cadrului de reglemen-
tare, îmbunătățirea accesului la finanțe ieftine. Programul-pilot „Femei în afaceri” are menirea
În paralel au fost puse în funcțiune un set de de a încuraja femeile să creeze propriile afa-
documente strategice sectoriale, cele mai im- ceri, să faciliteze accesul acestora la instruire şi
portante fiind: Strategia de dezvoltare a secto- resurse informaționale și să le asigure accesul
rului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii la resurse financiare. Acesta este destinat fe-
2012-202043, Strategia privind cadrul de re- meilor care intenționează să lanseze o afacere
glementare a activității de întreprinzător pen- proprie sau să dezvolte afacerea existentă.
tru anii 2013-202044, Strategia națională de
Programul cuprinde 3 componente, care cores-
atragere a investițiilor și promovare a exportu-
pund diferitor etape de dezvoltare a afacerii:
rilor pentru 2016-202045 și Programul național
în domeniul concurenței și al ajutorului de stat suport în inițierea afacerii – se oferă cursuri
pentru perioada 2015- 202046. de instruire, suport şi consultanță, ghidare în
procesul de inițiere a afacerii, în scopul pregă-
Antreprenoriatul feminin reprezintă o pri- tirii femeilor care doresc să-şi creeze şi să-şi
oritate separată în cadrul strategic. În 2016 înregistreze propria afacere în următoarele 12
aceasta a fost inclusă în Strategia de dezvoltare luni de la aplicare la program
a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii suport pentru afacerile nou create – se oferă
pentru perioada 2012-202047 și a fost pus în granturi pentru investiții şi consultanță pentru
funcțiune un program separat „Femei în afa- întreprinderile tinere ce au mai puțin de 2 ani
ceri” 48 elaborat pentru sprijinirea spiritului în- de la înregistrare, în suma de 165.000 lei/be-
neficiar
42 Legea nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei națio suport pentru afaceri în creştere – se oferă
nale de dezvoltare ”Moldova 2020”, http://www.legis.md/cautare/ granturi investiţionale şi suport consultativ
getResults?doc_id=48697&lang=ro pentru companiile active mai mult de 2 ani,
43 Hotărârea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 cu privire la care planifică creșterea cifrei de afaceri și/sau
aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi numărului locurilor de muncă în următoarele
mijlocii pentru anii 2012-2020
18 luni, prin extinderea pieței de desfacere,
export și inovare.
aprobarea Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de
întreprinzător pentru anii 2013-2020 Pe parcursul anului 2018, în cadrul compo-
45 Hotărârea Guvernului nr. 511 din 25.04.2016 cu privire la nentei I a programului au fost instruite circa
aprobarea Strategiei naţionale de atragere a investițiilor şi promovare
408 femei50. În cadrul componentei II „Suport
a exporturilor pentru anii 2016-2020
pentru afacerile nou create” au fost selectate
46 Legea nr. 169 din 20.07.2017 cu privire la aprobarea Programului
național în domeniul concurenței şi ajutorului de stat pentru anii
49 Proiectul „Business Academy for Women” este implementat de
2017–2020
către ODIMM în parteneriat cu Centrul Internațional de Promovarea a
47 Prioritatea 7 din Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor Femeilor în Business (ICAWB)
mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (Hotărârea Guvernului nr. 709
50 Raport de activitate a Ministerului Economiei și Infrastructurii
din 03.06.2016)
pentru anul 2018, https://mei.gov.md/sites/default/files/
48 Hotărârea Guvernului nr. 1064 din 16.09.2016 cu privire la raportul_anual_de_activitate_al_ministerului_economiei_si_
aprobarea Programul-pilot „Femei în afaceri” infrastructurii_pe_anul_2018_0.pdf
pentru finanțare 201 de proiecte investițio- leu transferat în cadrul programului sunt atrași
nale. Suma granturilor solicitate au constituit circa 3,09 lei investiții în economie. Numărul
28,56 mil. lei, valoarea investițiilor în economie locurilor de muncă noi create se estimează la
- 47,74 mil. lei, iar numărul locurilor de muncă circa 3,4 mii.
menținute/create se estimează la circa o mie.
Programul „START pentru TINERI: o afacere du-
Programul de atragere a remitențelor în econo- rabilă la tine acasă”
mie „PARE 1+1
„START pentru TINERI: o afacere durabilă la
Programul are menirea să stimuleze cetățenii tine acasă”52 este un program nou destinat ti-
care lucrează în străinătate sau pe cei reveniți nerilor cu vârsta de 18-35 ani. Are drept scop
acasă, deținători de capital provenit din remi- integrarea tinerilor din Republica Moldova în
tențe, să înființeze şi să dezvolte întreprinderi circuitul economic prin facilitarea lansării și
mici şi mijlocii în țară. Obiectivul programului dezvoltării afacerilor sustenabile. Programul
constă în mobilizarea resurselor umane și fi- oferă tinerilor:
nanciare ale lucrătorilor migranţi moldoveni în
două forme de suport financiar (i) „busi-
dezvoltarea economică durabilă a Republicii
ness voucher” pentru accesarea serviciilor
Moldova prin stimularea înființării și dezvoltării
de instruire și consultanță în mărime de ma-
întreprinderilor mici și mijlocii. Programul are 2
ximum 10 mii lei și (ii) finanțarea proiectu-
module principale:
lui investițional care va reprezenta cel mult
Instruire şi suport antreprenorial – cursuri 80% din suma investiției necesare în mări-
de instruire în domeniul antreprenoriatului me maximă de 180 mii lei
și asistare gratuită în procesul de creare a suport informațional, consultativ și de men-
afacerii (consultare privind alegerea formei torat la etapele de elaborare și implementa-
organizatorico-juridice a întreprinderii, pro- re a proiectului investițional, pe parcursul a
cedura de înregistrare a întreprinderii, ela- 2 ani de la perioada finanțării.
borarea planului de afaceri, consultanță pe
întreaga durată de lansare şi dezvoltare a Programul Național de Abilitare Economică a
afacerii) Tinerilor (PNAET)
Finanţarea afacerilor după regula 1+1 – sta- Programul Național de Abilitare Economică a
tul acordă grant egal cu valoarea investiției Tinerilor53 a fost implementat în perioada ani-
proprii sau, altfel spus, fiecare leu investit lor 2008-2017 și a avut drept scop dezvolta-
din remitențe este suplinit cu un leu sub rea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor
formă de grant din partea statului. bazate pe cunoașterea și gestionarea optimă
Rezultatele pentru perioada anilor 2011-2018 a resurselor și facilitarea accesului tinerilor an-
prezintă faptul că prin intermediul acestui pro- treprenori la resurse financiare necesare iniție-
gram a fost facilitat accesul la finanțare pentru rii și dezvoltării unei afaceri proprii. Programul
1360 întreprinderi, care au semnat contracte a avut 2 componente principale:
de finanțare nerambursabilă51. Totodată, ana- instruire și consultanță antreprenorială –
liza investițiilor efectuate arată că pentru cre- cursuri de instruire în domeniul antrepre-
area și dezvoltarea afacerilor au fost alocate noriatului și asistare gratuită în procesul de
836,82 milioane lei, inclusiv mai mult de jumă- creare a afacerii
tate reprezintă mijloace financiare obținute din
finanțarea proiectelor investiționale rurale
munca de peste hotare și economisite de către
prin acordarea de împrumuturi comerciale
lucrătorii migranţi și/sau rudele acestora. Suma
rambursabile, cu porțiune de grant, precum
contractelor de finanțare nerambursabilă a
și finanțarea contractelor de leasing.
constituit 270,39 milioane lei. Astfel, la fiecare
51 ODIMM, Raport anual 2018 privind implementarea programului aprobarea Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la
de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, https://www. tine acasă”
odimm.md/files/rapoarte/Raport%20anual%20PARE%20
53 Hotărârea Guvernului nr. 364 din 3.06.2008 cu privire la aprobarea
2018.pdf
Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor
146 RAPORT ANALITIC
Cumulativ, de la începutul derulării Programu- De la lansarea programului în anul 2019, 146

lui PNAET au fost finanțate 1851 de subpro- de tineri antreprenori au beneficiat de credite
iecte ale tinerilor beneficiari în sumă totală de cu rata dobânzii promoțională redusă. Suma
532,37 milioane lei, inclusiv granturi aferente totală utilizată de beneficiarii de credite a con-
nerambursabile în mărime de 40 la sută din stituit 94.8 milioane lei, afacerile finanțate fiind
suma împrumutului sau circa 209,3 milioane extinse în 29 de raioane ale țării. Majoritatea
lei. Programul s-a extins pe tot teritoriul Repu- beneficiarilor de credite au investit banii primiți
blicii Moldova, a contribuit la crearea a 1421 în procurarea tehnicii agricole, echipamente
afaceri noi și a 2634 locuri de muncă noi54. pentru sisteme de irigare, îngrășăminte mine-
rale, utilarea camerelor frigorifice, sere, materi-
Programul „Facilitatea de Creditare a Tinerilor” al săditor, semințe, conectare la rețele electrice
Programul „Facilitatea de Creditare a Tine- și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei.
rilor”55, a fost lansat la inițiativa Ministerului
Programul de instruire continuă „Gestiunea Efi-
Finanțelor, cu scopul promovării și încurajării
cientă a Afacerii”
tinerilor antreprenori, creării a noi locuri de
muncă, ținând cont de necesitatea acordării Gestiunea Eficientă a Afacerii (GEA) este un
sprijinului suplimentar acestora prin reduce- program destinat antreprenorilor și angajaților
rea dobânzilor la creditele noi contractate prin acestora, de orice vârstă, ce practică activități
băncile comerciale. Astfel, pentru creditele economice sub orice formă de organizare juri-
acordate în cadrul programului, rata dobânzii dică, care doresc să-şi sporească abilitățile în
este redusă cu cel puțin 2 puncte procentuale domeniul antreprenorial cu scopul de a asigura
în raport cu rata dobânzii de referință anuală. o gestionare eficientă a afacerii.
Scopul cheltuielilor finanțate sunt legate de Pe parcursul anului 2017, în cadrul Programului
procurări a tehnicii agricole, echipamente pen- de instruire continuă „Gestiunea Eficientă a Afa-
tru sisteme de irigare de scară mică, îngrășă- cerii” au fost instruiți 2156 de persoane, inclusiv
minte minerale, utilarea camerelor frigorifice, – 1292 sunt femei (60%) și 703 tineri (33%).
sere, material săditor, semințe, conectare la Din numărul total de persoane instruite 86%
rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare sunt antreprenori, iar 14% au constituit anga-
a mobilei etc. jații din întreprinderile participante la instruire.
Vârsta medie a participanților la aceste instruiri
Principalele condiții de eligibilitate pentru ti-
rămâne a fi una tânără, constituind 41 de ani56.
neri și afacerile finanțate sunt:
vârsta beneficiarilor potențiali cuprinsă în- Subvenționarea producătorilor agricoli
tre 18 și 35 ani, la momentul depunerii ce- Subvenționarea în agricultură57 reprezintă un
rerii de credit la Instituțiile Financiare Parti- ajutor financiar nerambursabil acordat de către
cipante intermediare stat producătorilor agricoli, cu scopul de a încu-
suma maximală a unui sub-împrumut - până raja şi a stimula dezvoltarea mediului rural și a
la 1.5 mil. lei sectorului agroindustrial din Republica Moldova.
activitățile eligibile și scopul cheltuielilor fi- Subvenții în avans pentru proiectele Start-Up
nanțate - mărfuri și servicii, inclusiv capital Subvenția în avans58 reprezintă un ajutor fi-
circulant necesar nanciar nerambursabil şi neimpozabil, acordat
tinerii vor deține cel puțin 75 la sută din
proprietatea întreprinderii/afacerii 56 Raport de activitate al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova pentru anul
beneficiari pot fi persoane fizice și juridice 2017, http://odimm.md/files/ro/pdf/rapoarte/Raport_2017_
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. PA%20ODIMM.pdf
57 Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 cu privire la
54 Raportul Directoratului Liniei de Credit privind implementarea modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a
Programului National de Abilitare Economică a Tinerilor https:// Agriculturii și Mediului Rural
mf.gov.md/sites/default/files/Raportul%20PNAET.docx
58 Hotărârea Guvernului nr. 507 din 30.05.2018 pentru aprobarea
55https://mf.gov.md/ro/content/facilitatea-de-creditare- Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a
t i n e r i l o r - d u p % C 4 % 8 3 - 6 - l u n i - d e - l a - l a n s a re - 8 7 - d e - subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de
antreprenori-au dezvoltare a agriculturii și mediului rural
din Fondul național de dezvoltare a agriculturii ate 998 locuri de muncă dintre care 543 pen-
şi mediului rural, producătorilor agricoli debu- tru femei (54%) și 427 sunt destinate tinerilor
tanți pentru susținerea lansării şi dezvoltării (43%). Conform datelor din 31.12.2018, cifra
proiectelor start-up. Programul este destinat de afaceri a rezidenților din cadrul IA ajungea
tinerilor fermieri sau femeile fermieri care des- la 116.809.853 lei59.
fășoară pentru prima dată activitate economi-
că (întreprindere micro sau întreprindere mică, Fondul de garantare a creditelor
nou-înregistrată) într-o localitate rurală. Fondul de garantare a creditelor (FGC) a fost
Incubatoarele de afaceri creat pentru asigurarea accesului la finanțare
pentru întreprinderile mici și mijlocii prin emi-
Incubatoarele de afaceri (IA) sunt instituții pu- terea garanțiilor financiare la contractarea unui
blice care au menirea să susțină crearea și dez- credit.
voltarea antreprenoriatului în regiunile țării.
Scopul incubatoarelor este de a crea companii Sunt create produse de garantare pentru ur-
durabile și competitive. Incubatoarele de afaceri mătoarele categorii de antreprenori: pentru
oferă servicii pentru întreprinderile tinere aflate întreprinderile gestionate de tineri, pentru
la început de activitate, dar și pentru potențialii întreprinderile gestionate de femei, pentru
antreprenori doritori să inițieze o afacere. întreprinderile nou înregistrate, pentru între
prinderile active, pentru întreprinderile expor
Incubatoarele de afaceri oferă servicii divizate tatoare.
în 3 etape:
La situația din 31 decembrie 2018, cu supor-
servicii la faza de „pre-incubare”: evaluarea tul FGC, a fost facilitată debursarea creditelor
ideii de afaceri, estimarea investițiilor ne-
în valoare de 283,03 milioane lei și susținute
cesare, crearea ofertei de piață, studierea
proiectele investiționale în valoare de 447,4
pieței, evaluarea riscurilor financiare, esti-
milioane lei pentru 282 de IMM-uri60.
marea costurilor (administrative, operațio-
nale etc.), consultanță juridică, sfaturi utile Analiza portofoliului de garantare din per-
la selectarea formei juridice-organizatorice spectiva repartizării garanțiilor financiare după
servicii la faza de „incubare” acordate com- produsele de garantare oferite de Fondul de
paniilor rezidente: spații de producere dota- Garantare a Creditelor denotă că 49,52% din
te și utilate, consultanță individuală, cursuri total garanții au fost eliberate întreprinderilor
de instruire în afaceri, formarea abilităților active, considerate cele care activează pe piață
manageriale, acces la finanțe, facilitarea mai mult de 12 luni.
accesării creditelor; acces la baza de date
cu potențialii clienți, facilitarea stabilirii par- A doua categorie de produs, după ponderea de
teneriatelor locale, regionale și naționale, garantare, cu o cotă de 28,6%, este produsul
contacte directe, asistență tehnică de garantare destinat tinerilor antreprenori cu
grant prin programul PNAET, care au beneficiat
servicii la faza de „post-incubare” acordate
de 90 garanții financiare în valoare de 9,7 mili-
companiilor absolvente: asistenţă tehnică,
oane lei pentru garantarea creditelor în valoare
consultanță individuală, acces la finanțe,
de 26,7 milioane lei și susținerea proiectelor
acces la baza de date cu potențialii clienți,
investiționale în valoare de 33,6 milioane lei.
contacte directe.
Pentru start-up-uri au fost acordate 35 ga-
În perioada 2009-2018, au fost incubate circa
ranții, în valoare de circa 3,9 mil. lei, ceea ce
445 companii, inclusiv 250 companii absolven-
te. Rata de supraviețuire a companiilor absol-
59 Raport anual privind activitatea rețelei incubatoarelor de afa
vente a constituit 76%. În 2018, în cadrul celor ceri din Republica Moldova, 2018, http://odimm.md/files/
11 IA își desfășurau activitatea 195 companii rapoarte/2018/RAPORT%20RIAM%202018,%20anual.pdf
dintre care 94 erau start-up (48%), 109 erau 60 Raport privind activitatea Fondului de Stat de Garantare a
gestionate de tineri (56%), 100 erau adminis- Creditelor, 2018 http://odimm.md/files/rapoarte/2018/Ra
port%20anual%20Fondul%20de%20Garantare%20a%20Cre
trate de femei (51%). Per total în IA au fost creditelor%20ODIMM%202018.pdf
148 RAPORT ANALITIC
Tabel: 6.1 Ponderea produselor de garantare în portofoliul garanțiilor financiare la 31.12.201861
Nr. de Suma garanți- Suma credite- Suma investi- Ponderea

Produs
garanții ilor (Lei) lor (Lei) țiilor (Lei) (%)
Întreprinderi active 156 59 164 334 178 163 899 275 589 015 49,52
PARE 1+1 3 259 250 518 500 1 761 887 0,95
Exportatori 12 19 818 083 55 337 950 102 780 533 3,81
Start-up 35 3 904 730 13 435 276 13 435 276 11,11
PNAET 90 9 719 500 26 699 631 33 666 072 28,57
Tineri 18-35 ani 8 825 080 3 569 200 8 548 118 2,54
Femei antreprenoare 11 1 444 000 5 307 000 6 474 736 3,49
Total 315 95 134 977 283 031 456 447 394 359 100
*Notă: Produsele de garantare PARE 1+1 și PNAET nu sunt prezentate ca produs aparte, însă creditele
solicitate de companiile ce au beneficiat de garanțiile financiare respective au fost contractate pentru a
participa în cadrul Programelor de suport PARE 1+1 și PNAET.
constituie circa 11% din volumul garanțiilor 2018 crearea a 97 locuri de muncă, inclusiv 35
acordate. Cu ajutorul acestor garanții, antre- pentru femei (36%).
prenorii începători au reușit să obțină credite
și să implementeze proiecte în valoare de 13,4 Analiza impactului garanțiilor asupra dezvol-
mil. lei.61 tării întreprinderilor beneficiare denotă faptul
că, fiecare leu acordat sub formă de garanție a
O pondere de circa 3,81% din garanțiile fi- permis efectuarea investițiilor în economie în
nanciare totale a fost oferită companiilor ex- valoare de cca 4,7 lei. De asemenea, fiecare
portatoare, valoarea cărora a constituit 19,82 leu acordat din Fondul de Garantare facilitează
milioane lei, cu ajutorul cărora au fost debur- obținerea creditelor în valoare de 2,97 lei.
sate credite în sumă de 55,34 milioane lei și
susținute proiecte internaționale în valoare de Programele și instrumentele enumerate mai
102,78 milioane lei. sus, sunt benefice mediului antreprenorial și
aduc valoare adăugată economiei naționale.
Valoarea garanțiilor acordate femeilor antre- Totodată, impactul acestora este diminuat de
prenoare a constituit circa 1,4 mil. lei, ceea ce acoperirea insuficientă cu resurse financiare.
constituie circa 3,49% din totalul garanțiilor De cele mai multe ori, resursele bugetate nu
acordate. În total au fost acordate 11 garanții, satisfac integral cererea de finanțare, iar impli-
cu ajutorul cărora a fost facilitată debursarea carea asistenței externe în astfel de proiecte
creditelor în sumă de 5,3 mil. lei și susținute este esențială pentru a majora impactul aces-
proiecte investiționale în valoare de 6,5 mil. lei. tora la nivel național.
Produsele de garantare ale ODIMM vizează Participarea antreprenorilor în cadrul programe-

creditele pe termen mediu, având ca destinație lor de stat de suport antreprenorial
implementarea proiectelor investiţionale (pro-
curarea de utilaje şi echipamente, efectuarea Nivelul de cunoaștere a programelor de su-
construcțiilor capitale), cât şi cele pe termen port al antreprenoriatului feminin printre
scurt, care au ca scop menținerea dezvoltării întreprinzători nu este foarte înalt. Din totalul
afacerilor prin completarea capitalului circu- antreprenorilor, doar circa 15,4% cunoșteau
lant. despre existența anumitor programe antrepre-
noriale pentru femei (Figura 6.1). Acestea erau
Garanțiile financiare facilitează menținerea în mai cunoscute de către femeile antreprenoare.
câmpul muncii a 1113 angajați, inclusiv 371 Circa 20,4% din femeile antreprenoare știau
locuri pentru femei (34%) și au permis în anul despre asemenea programe, comparativ cu
12,8% - în cazul bărbaților antreprenori.
61 ibidem
80%
70%
participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat
60% 79,6
149
84,6 87,2
50%
40%
30%
20%
Figura: 6.1 Nivelul de cunoaștere a programelor de Figura:
10% 6.2 15,4Ponderea întreprinderilor
20,4 beneficiare
12,8
suport a antreprenoriatului feminin printre antreprenori, de0%programe de stat de suport în domeniul antrepre
după sexul antreprenorului, 2017, % noriatului, după sexul antreprenorului, 2017, %
da nu
Cunoașteți careva programe de suport în domeniul Ați beneficiat de programe de suport din partea statului
antreprenoriatului pentru femei? și altor organizații în domeniul antreprenoriatului?
100% 100%
90%
90%
80%
80%
70%
60% 84,6 79,6 70%
87,2
50%
60%
40%
94,8 96,3 94,0
30% 50%
20% 40%
10% 15,4 20,4
12,8 30%
0%
Total Femei Bărbați 20%
da nu
10%
Ați beneficiat de programe de suport din partea statului
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și 5,2 3,7 6,0
și altor organizații în domeniul antreprenoriatului? 0%
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. Total Femei Bărbați
100%
da nu
90%
Totodată, o pondere și mai mică de între Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și
80%
prinderi au beneficiat de programe de suport bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
din
70%partea statului și altor organizații în do-
meniul
60% antreprenoriatului. Doar circa 5.2% din spre întreprinderile micro, formate din 2-9
întreprinderi au menționat
94,8 94,0
96,3că au beneficiat de
50% salariați și cele din sectorul agricol. Din totalul
suportul
40%
unor asemenea programe (Figura 6.2). întreprinderilor ce au beneficiat de suport din
același timp, se observă că întreprinderile
În 30% partea statului și altor organizații, în 2017, cir-
bărbaților
20% antreprenori au avut parte de acest ca 43% erau întreprinderi micro constituite din
sprijin mai frecvent decât întreprinderile fe- 2-9 salariați și circa 39% erau din sectorul agri-
10%
meilor antreprenoare.
5,2 Cota întreprinderilor
6,0
col, acestea fiind cele mai finanțate și susținu-
0% 3,7
deținute deTotal
bărbați careFemei
au beneficiat de spri-
Bărbați te companii din cadrul economiei (Figura 6.3).
jin în cadrul programelor a constituit circa 6%,
da nu Totodată, ponderi însemnate de întreprinderi
iar a întreprinderilor deținute de femei – doar susținute fac parte din categoria celor formate
circa 3,7%, cu 2,3 p.p. mai puțin. din 0-1 salariați (circa 26,3% din total) și celor
mici (10-49 salariați) (circa 23,7%), precum și
Ajutorul statului și al partenerilor de din comerțul cu ridicata și amănuntul (aproape
dezvoltare este orientat preponderent câte 14%) și industrie (circa 12%).
Figura: 6.3 Distribuția întreprinderilor beneficiare de suport din partea statului după mărimea întreprinderii
și activitatea economică desfășurată, 2017, %
1,0 1,7
5,9 3,3 2,5
4,5
26,3 Agricultura
23,7 38,7 Comerț cu ridicata
9,8 Comerț cu amănuntul
0-1 salariați
Industrie
2-9 salariați
Alte servicii
10-49 salariați
Construcții
50-249 salariați 12,2 Transport și depozitare
250 și mai mult
Informații și comunicații
43,1 13,5
13,9
150 RAPORT ANALITIC
Figura: 6.4 Distribuția întreprinderilor beneficiare de suport din partea statului după sexul antreprenorului
Bărbați 21,1 45,9 25,4 6,5 1,0
Femei 42,9 34,2 18,3 3,9 0,9
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
0-1 s a lariați 2-9 s a lariați 10-49 s a lariați 50-249 s a lariați 250 ș i mai mult
Bărbați 21,1 45,9 25,4 6,5 1,0

Această tendință corespunde cu necesitățile prinderile beneficiare de suport deținute de
mediului de afaceri identificate, întreprinderile femei sunt întreprinderi micro de 0-1 salariați
micro și mici și cele din agricultură, comerț cu și circa 46% din întreprinderile beneficiare de-
ridicata și cu amănuntul fiind cele care cel mai ținute de bărbați sunt întreprinderi micro 1,3
de
mult se confruntă cu problema insuficienței re- 2-9 salariați. Această tendință corespunde, pe
surselor
Bărbați financiare (pentru
Femei 41,4 detalii
42,9 vedeți capito-
12,5 de o8,3parte
34,2 cu13,5
structura 12,3întreprinderilor
18,3 4,9 2,3 3,9 după
0,9 3,6
lul 6.C). sexul antreprenorului (ponderea întreprinderi-
lor din 0-1 salariați este mai mare în structura
În cazul femeilor antreprenoare, statul și alte întreprinderilor deținute de femei și mai mică în
instituții își
0% orientează
10% suportul30%mai mult
20% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
structura întreprinderilor deținute de bărbați,
100%
spre întreprinderile
Femei 30,3 micro de 0-1 18,3 salariați, 14,8 13,5 11,6 3,1 3,1 2,8 2,4
0-1 s a lariați 2-9 s a lariați 10-49 s aiar în cazul
lariați întreprinderilor
50-249 s a lariați 250 șdin
i mai 2-9
mult salariați
iar în cazul bărbaților – spre întreprinderile situația este inversă), pe de altă parte cu mări-
micro de 2-9 salariați. Circa 43% din între- mea întreprinderilor de la care pornesc antre-
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figura: 6.5 Distribuția întreprinderilor beneficiare de suport din partea statului după sexul antreprenorului
Agricultura Comerț cu ri dicata Alte servicii
Comerț cu amănuntul Industrie Cons trucții
Informații și comunicații Hoteluri, restaurante Tra nsport și depozitare 1,3
Bărbați 41,4 12,5 8,3 13,5 12,3 4,9 2,3 3,6
Femei 30,3 18,3 14,8 13,5 11,6 3,1 3,1 2,8 2,4
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Agricultura Comerț cu ri dicata Alte servicii

Comerț cu amănuntul Industrie Cons trucții
Informații și comunicații Hoteluri, restaurante Tra nsport și depozitare
prenorii activitatea (femeile încep activitatea că situația în întreprinderile lor se va înrăutăți

de antreprenoriat de la afaceri mai mici decât s-a micșorat de la 22% în 2009 până la 11% în
bărbații), fapt ce demonstrează că ajutorul sta- 2017 (cu 12 p.p.) (Figura 6.7). Aceste evoluții
tului este orientat în special către startup-uri. arată o îmbunătățire, în general, a percepției
antreprenorilor față de mediul de afaceri.
La fel cum a fost identificat la nivel națio-
nal atât în cazul femeilor antreprenoare, cât Diferențele de gen în ceea ce privește per-
și în cazul bărbaților antreprenori, cele mai cepția antreprenorilor față de mediul de afa-
multe întreprinderi beneficiare de suport din ceri nu sunt foarte însemnate (Figura 6.8). Pe
partea statului sunt din domeniul agricultu- de o parte, ponderea bărbaților antreprenori
rii și comerțului cu ridicata. În același timp, care cred că situația întreprinderii se va îmbu-
cele mai mari diferențe de gen se regăsesc nătăți în anul viitor este mai mare decât ponde-
în aceste ramuri și în domeniul altor servicii. rea femeilor antreprenoare de această părere
Întreprinderile deținute de bărbați din sectorul (37% - bărbați, 36% - femei). Pe de altă parte,
agricol beneficiază în proporție mai mare de este mai mică ponderea femeilor antreprenoa-
suport de stat decât întreprinderile din acest re care cred că situația întreprinderii se va înră-
sector deținute de femei (cu 11 p.p. mai utăți (10% - femei, 11% - bărbați). Comparativ
mult), iar în cazul întreprinderilor din domeniul cu 2009, a crescut și ponderea antreprenorilor
comerțului cu ridicata și altor servicii – situația de gen feminin, și ponderea antreprenorilor de
este inversă (cu 5,8 p.p. mai puțin și, respec- gen masculin, care cred că situația întreprinde-
tiv, cu 6,5 p.p. mai puțin). În celelalte sectoare rii în anul viitor va fi mai bună, totodată micșo-
diferențele de gen nu sunt atât de pronunțate rându-se ponderea celor care sunt de opinia
(Figura 6.5). că situația se va înrăutăți. În același timp, circa
1/5 din antreprenori de gen masculin și femi-
B.PERCEPȚIA MEDIULUI DE AFACERI nin cred că situaţia va rămâne constantă și nu
se va schimba, pondere mai înaltă decât cea
În 2017, gradul de optimism în rândul antre înregistrată cu 8 ani în urmă.
prenorilor a crescut comparativ cu 8 ani în
urmă. Întrebați care sunt așteptările lor privind Așteptările privind activitatea întreprinderii
activitatea întreprinderii pentru anul viitor, cir- sunt mai pozitive în rândul antreprenorilor
ca 37% din antreprenori au răspuns că aceasta ce dețin întreprinderi mari (peste 250 an-
se va îmbunătăți (Figura 6.6). Comparativ cu gajați) și mai negative în rândul antrepreno-
anul 2009, ponderea antreprenorilor de aceas- rilor ce dețin întreprinderi mici (Figura 6.9).
tă părere a crescut cu circa 10 p.p. În același Dacă în cazul deținătorilor de întreprinderi
timp, ponderea antreprenorilor care consideră mari, ponderea celor care cred că activitatea
Figura: 6.6 Așteptările antreprenorilor privind Figura: 6.7 Așteptările antreprenorilor privind activi
activitatea întreprinderii pentru anul, 2018, % tatea întreprinderii pentru anul viitor, 2009, 2017, %
Care sunt așteptările dvs, privind activitatea 40 37,0

întreprinderii/afacerii în anul 2018? 34,4
35 32,7
30 26,7
32,7 37,0 Se va îmbunătăți 25 22,2
19,7
Nu se va schimba 20 16,7
15
Se va înrăutăți 10,6
10
Nu ș�u/greu de 5
răspuns
10,6 0
19,7 Se va îmbunătăți Nu se va schimba Se va înrăutăți Nu ș�u/greu de
răspuns
2009 2017
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și
bărbaților în activitatea de antreprenoriat. bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
152 RAPORT ANALITIC
Figura: 6.8 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii pentru anul viitor, după sexul
antreprenorului, 2009, 2017, %
2009 2017
40 36,7 40 37,4
36,1
33,5 34,0
35 35 32,0
30 27,226,5 30
25 23,2 25
19,7 20,2 19,5
20 16,416,8 20
15 15
11,0
9,7
10 10
5 5
0 0
Se va îmbunătăți Nu se va schimba Se va înrăutăți Nu ș�u/greu de Se va îmbunătăți Nu se va schimba Se va înrăutăți Nu ș�u/greu de
răspuns răspuns
întreprinderii va evolua pe un trend ascendent re și bărbaților antreprenori mai mult sau mai
constituie circa 62%, în cazul deținătorilor de puțin este asemănătoare, tendința înregistrată
întreprinderi micro aceasta scade până la 35%. fiind comparabilă cu cea identificată la nivel
În același timp, cota antreprenorilor care se aș- național.
teaptă la scăderea activității întreprinderii este
cu mult mai mare în rândul întreprinderilor mi- În sectorul agricol se regăsesc cei mai mulți
cro și mici decât în rândul întreprinderilor mari antreprenori care au așteptări pozitive de la
(11% în cadrul întreprinderilor micro, 10% în activitatea de antreprenoriat, dar și printre
cadrul întreprinderilor mici comparativ cu 3% cei mai mulți antreprenori care anticipează
în cadrul întreprinderilor mari). Respectiv, se evoluții negative în activitate (Figura 6.9). Cir-
observă că anume întreprinderile micro și mici ca 45% dintre antreprenorii din sectorul agri-
sunt cele care nu prea văd perspective de dez- col se așteaptă la îmbunătățiri în activitatea
voltare și sunt expuse unor vulnerabilități mai întreprinderii, aceasta fiind cea mai mare cotă
mari în cadrul mediului de afaceri. înregistrată printre ramurile economice. În ace-
lași timp, circa 12% din antreprenorii sectorului
În același timp, se pare că femeile antrepre- au anticipări negative vizavi de activitatea din
noare deținătoare de întreprinderi mijlocii viitor. Bărbații antreprenori din ramura agricolă
sunt și mai optimiste decât cele care dețin sunt mai optimiști decât femeile antreprenoa-
întreprinderi mari. Circa 56% dintre acestea re. Proporția bărbaților cu anticipări pozitive în
consideră că întreprinderile lor vor înregistra activitate constituie circa 47%, pe când pro-
ascensiune în viitorul apropiat, pe când pon- porția femeilor – 37%, cu 10 p.p. mai puțin.
derea celor ce dețin întreprinderi mari – con-
stituie circa 44%. În schimb, în rândul femeilor Pe lângă ramura agriculturii, în sectorul infor
antreprenoare care dețin întreprinderi mari, în mațiilor și comunicațiilor se regăsesc, de ase-
general, nu se regăsesc reprezentante ce se menea, ponderi însemnate de antreprenori
așteaptă la evoluții negative. Totuși, percepția care se așteaptă la îmbunătățirea situației în-
bărbaților antreprenori deținători de întreprin- treprinderii. În acest sector, circa 41% din an-
deri mari pare a fi mai favorabilă decât cea a treprenori împărtășesc această părere. În cazul
partenerelor de sex feminin. Circa 66% dintre sectorului TIC, proporția femeilor antreprenoa-
aceștia se așteaptă la creșterea activității între- re ce au așteptări pozitive o depășește pe cea
prinderii. a bărbaților antreprenori (43% comparativ cu
40%). Aceasta este ramura unde se întâlnește
În ce privește întreprinderile micro și mici, si- cea mai mare pondere de femei antreprenoare
tuația privind așteptările femeilor antreprenoa- care au anticipări pozitive.
Figura: 6.9 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii pentru anul viitor, după sexul
Care sunt așteptările dvs. privind activitatea întreprinderii/afacerii în anul 2018?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total
37 20 11 33 36 20 10 34 37 19 11 32
Proprietar 37 20 11 32 37 20 11 32 38 20 11 31
Statutul
Coproprietar 38 19 10 32 41 18 6 34 37 20 12 32
Manager 34 19 8 38 28 22 8 42 38 18 8 36
0-1 salariați 31 22 11 37 32 22 11 35 30 22 10 39
2-9 salariați 39 19 11 31 39 19 8 34 39 19 12 30
Mărimea
10-49 salariați 45 16 10 29 40 16 11 33 46 17 10 27
50-249 salariați 54 15 6 25 56 9 4 32 54 16 7 24
250 și mai mult 62 15 3 20 44 22 0 33 66 14 4 18
Agricultura 45 16 12 27 37 18 11 34 47 16 12 25
40 22 8 29
Construcții 39 18 11 32 32 13 9 46 40 19 11 30
Industrie 38 20 8 33 36 22 10 32 39 20 8 33
Alte servicii 37 22 8 33 40 23 8 28 35 21 9 36
Se va îmbunătăți Nu se va schimba Se va înrăutăți Nu ș�u/greu de răspuns
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Ramura în care Total
există
27
cei
31
mai 43puțini antre- (22% comparativ cu 2235%). Astfel,
32
femeile
46
an-
35 28 36
prenori optimiști Proprietar în ce 31privește
27 42 activitatea35 treprenoare
29 36 se autoapreciază
22 32 în măsură
46 mai
întreprinderii antrepre-
Statutul
norului
Coproprietar 29 28 43 40 24 36 26 29 45
întreprinderii Manager este24 comerțul
31 cu45 amănuntul. 32 mare
29 ca fiind
39 posesoare
20 de 32calități și capacități
48
În această0-1ramură salariați
doar
27 33%
30 din44 antreprenori 37 diferite
27 de37cele ale bărbaților
20 32 antreprenori.
48
26 32 41 33 31 36 23 33 44
Mărimea
cred că în viitor afacerea

2-9 salariați
28 27 lor își 45
va îmbunătăți 40 22 38 24 28 48
activitatea,
10-49 salariați
50-249iar 14% 2833
salariați consideră
27
că 45
activitatea se
42 Printre
18 deținătorii
40 de25 întreprinderi
29 mari,
45 pro-
26 41 41 22 41 32 27 41
250 și mai mult
va înrăutăți, aceasta31 fiind30cea mai mare cotă babilitatea de a obține un răspuns afirmativ
Agricultura 39 43 26 30 28 31 41
la 27întrebarea dacă femeile antreprenoare po-
înregistrată printre
Transport și depozitare sectoarele
30 29 economice.
41 Băr-
37 36 25 30 45
bațiiComerț
antreprenori
Industrie
cu amănuntul din
29 28
28 această
32
43
ramură
40
35
par a 37fi sedă
28
28 alte 35
calități sau22capacități
38 23 29
34
decât 44bărbații
48
maiInformații
pesimiști
Alte servicii
și comunicații
25
decât
24
29
femeile
31
46
antreprenoare.
45
32
32
antreprenori
33
27 41
35 este mai 23 mare.
22
27 Circa 33%
32
50 dintre
46
Construcții 24 31 45 35 29 36 20 32 48
Cota celor
Comerț cucareridicataconsideră
23 35 că afacerea
42 va evo-
31
Figura:
40
6.10 30
Opinia antreprenorilor
22 34
despre calitățile
44
lua pozitiv este mai mică decât a femeilor (32% și capacitățile femeilor antreprenoare, 2017, %
comparativ cu 33%), iar cota celor careDa consi-Nu Nu ș�u/greu de răspuns
Credeți că femeile antreprenoare posedă alte calități/
deră că afacerea își va reduce activitatea – este capacități decât bărbații antreprenori?
mai mare (17% comparativ cu 11%).
100%
90%
C. PERCEPȚIA ANTREPRENORILOR FAȚĂ 36,3
DE ANTREPRENORIATUL FEMININ
80% 42,7 46,0
70%
Întrebați dacă femeile antreprenoare posedă 60%

alte calități sau capacități decât bărbații antre- 50% 28,4
prenori, peste ¼ din antreprenori au răspuns 30,5
40% 31,6
afirmativ, iar circa 1/3 dintre aceștia – negativ.
Totuși, cei mai mulți (43%) s-au abținut de la 30%
răspuns (Figura 6.10). 20%

35,3
26,8 22,4
10%
În același timp, proporția bărbaților antrepre-
nori care consideră că femeile antreprenoare 0%
posedă alte calități și capacități decât bărba- nu nu ș�u/greu de răspuns
da
ții antreprenori este mai mică decât ponde-
rea femeilor antreprenoare de această părere Considerați
bărbaților că femeilor
în activitatea le este mai dificil să facă afaceri
de antreprenoriat.
în Republica Moldova?
100%
90%
30,8
154 RAPORT ANALITIC
aceștia consideră
0% că femeile
20% 40%antreprenoare
60% 80% se 0%
100% Femeile
20% 40% antreprenoare
60% 80% 100% 0% cred
20% în
40%proporție mai
60% 80% 100%
Total
37 20 11 33 36 20 10 34 37 19 11 32
deosebescProprietar după calități 37 și capacități
20 11 de 32 bărba- mare
37 că20 lor11 le 32
este mai dificil
38 să
20 facă
11 afaceri
31
Statutul
ții antreprenoriCoproprietar
Manager
(Figura38
34
6.11).19 Mai
19
8
10
înaltă32
38
decât în
28
41
Republica
22 8
18 6
Moldova.
34
42
De 37
38
această 20 12
18 8
părere 32
36
sunt
media este ponderea femeilor antreprenoare circa 32% dintre femeile de afaceri și circa 23%
0-1 salariați 31 22 11 37 32 22 11 35 30 22 10 39
din această 2-9categorie
salariați de
39 întreprinderi
19 11 ce31susțin dintre
39 bărbații
19 8 antreprenori
34 39 (Figura 19 12 6.12).30 To-
Mărimea
10-49 salariați 45 16 10 29 40 16 11 33 46 17 10 27
această 50-249
opinie (peste 40%).
salariați 54 În celelalte
15 6 catego-
25 tuși,56 ponderi 9 4 mai32 însemnate de
54 femei antrepre-
16 7 24
rii ponderea 250 și maiantreprenorilor
mult 62
care împărtășesc
15 3 20
noare
44
(38%)
22 0
și 33de bărbați antreprenori
66
(36%)
14 4 18
opinia respectivă Agricultura este45mai mică 16 (26-28%).

12 27 În consideră
37 18 că11 nu34există diferențe
47 dintre
16 12 femei25 și
40 22 8 29
acelașiComerț
timp, cei mai mulți
cu ridicata 39 antreprenori
19 8 care
33 nu bărbați
35 21în ceea
8 36ce privește41realizarea19 8 activității
32
Construcții 39 18 11 32 32 13 9 46 40 19 11 30
sunt de acord cu
Industrie faptul
38 că femeile
20 8 antrepre-
33 de36 antreprenoriat.
22 10 32 39 20 8 33
Alte servicii 37 22 8 33 40 23 8 28 35 21 9 36
Figura: 6.11
Hoteluri, Opinia antreprenorilor
restaurante 36 20 despre
12 calitățile
32 și capacitățile
35 18 femeilor
11 37antreprenoare,
37 după22sexul
14 28
Comerț cu amănuntul 33 19 14 34 33 20 11 36
antreprenorului, mărimea și activitatea economică a întreprinderii, 2017, % 32 19 17 31
Se va îmbunătăți Nu se va schimba Se va înrăutăți Nu ș�u/greu de răspuns
Credeți ca femeile antreprenoare poseda alte calități/capacitați decât bărbații antreprenori?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 27 31 43 35 28 Credeți36
că femeile antreprenoare
22 32posedă alte calități/
46
Proprietar 27 31 42 35 29 22 antreprenori?
36 decât bărbații 32 46
capacități
întreprinderii antrepre-
Statutul
norului
Coproprietar 29 28 43 40 24 36 26 29 45
Manager 24 31 45 32 29 39 20 32 48
100%
0-1 salariați 27 30 44 37 27 37 20 32 48
26 32 41 33 90%
31 36 23 33 44
Mărimea
2-9 salariați
28 27 45 40 22 38 24 28 48
10-49 salariați
28 27 45 42 18
80% 40 25 36,3 29 45
50-249 salariați
33 26 41 41 22 42,7
41 32 27 46,0
41
250 și mai mult
Agricultura 31 30 39 43 70%26 30 28 31 41
Industrie 29 28 43 35 60%
28 38 23 29 48
Alte servicii 25 29 46 32 33
50% 35 23 28,4 27 50
Construcții 24 31 45 35 29
40% 30,5
36 20 32 48
Comerț cu ridicata 23 35 42 31 40 30 22 34 31,6
44
30%
Da Nu Nu ș�u/greu de răspuns
20%
35,3
26,8 de antreprenoriat.
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea 22,4
10%
0%
noare se deosebesc de bărbații antreprenori Total Femei
Figura: 6.12 Opinia antreprenorilor despre cât de
Bărbați
după calități și capacități se află printre dețină- da nu nu ș�u/greu de răspuns
dificil este antreprenoriatul feminin, 2017, %
torii de întreprinderi micro, până la 9 salariați
(circa 30-32%). Considerați că femeilor le este mai dificil să facă afaceri
în Republica Moldova?
Analiza după activitatea economică a între- 100%
prinderilor arată că, femeile antreprenoare din 90%

30,8
toate ramurile economiei naționale consideră, 80% 37,8 41,4
într-o măsură mai mare decât bărbații antre- 70%
prenori, că posedă alte calități și capacități. Ra- 60%

50% 37,6
murile în care se regăsesc cele mai multe femei 36,5
40% 35,9
antreprenoare de această părere sunt: agri-
30%
cultura (43%), comerţul cu amănuntul (37%),
20%
transportul și depozitarea (37%) (Figura 6.11). 25,8 31,6
22,8
10%
În schimb, în rândul bărbaților antreprenori, în
0%
toate ramurile economice, prevalează opinia că Total Femei Bărbați
femeile antreprenoare nu posedă alte calități și da nu nu ș�u/greu de răspuns
capacități față de ei. Cei mai mulți dintre aceș-
tia se regăsesc în ramura serviciilor hoteliere și bărbaților în activitatea de antreprenoriat.
restaurantelor (38%) și în comerțul cu ridicata
și amănuntul (34%).
Cele mai multe femei antreprenoare care con- cut de însăși antreprenorii este lipsa sau insu-
sideră că lor le este mai greu să desfășoare ficiența serviciilor de îngrijire a copiilor. Circa
afaceri în Republica Moldova decât bărbaților 58% din femeile antreprenoare și circa 56% din
se regăsesc în rândul celor care dețin întreprin- bărbații antreprenori au fost parțial sau total de
deri mari (37%), mici (36%) și mijlocii (34%). acord cu această cauză (Figura 6.14). Institu-
În întreprinderile micro acestea par să fie mai țiile de educație timpurie sunt cel mai adesea
puține (31%). Totodată, în toate categoriile de utilizate de antreprenori în calitate de servicii
întreprinderi, mai puțini bărbați antreprenori de îngrijire a copiilor. Insuficiența acestor tipuri
recunosc că femeilor le este mai dificil să des- de servicii creează bariere serioase pentru fe-
fășoare activități de antreprenoriat (cote situa- meile care doresc să se implice în afaceri.
te între 19% și 32% în dependență de mărimea
Un impediment important ce stă în calea
întreprinderii).
femeilor de afaceri invocat de antreprenori
Totodată, cele mai multe femei antreprenoa- este sarcina excesiv de mare a femeilor în fa-
re care consideră că, comparativ cu bărbații, milii. Circa 57% din femeile antreprenoare și
acestora le este mai dificil să activeze în ca- circa 53% din bărbații antreprenori au consi-
litate de antreprenoare se regăsesc în ramura derat important acest motiv. Astfel, responsa-
comerțului cu ridicata (44%), agriculturii (42%) bilitățile și obligațiunile exercitate de femei, de
și construcțiilor (38%). Bărbații antreprenori, în obicei, în familie fac dificilă implicarea acestora
proporție mai mică, împărtășesc ideea că fe- în afaceri. Distribuirea mai echitabilă a respon-
meilor le este mai dificil să realizeze activitatea sabilităților familiare între femei și bărbați ar
de afaceri. Cei mai mulți dintre aceștia se re- constitui soluții care ar contribui la creșterea
găsesc în sectorul industrial (40%), serviciilor ratelor de participare a femeilor în activitățile
hoteliere și restaurantelor (40%) și comerțului de antreprenoriat.
cu amănuntul (39%).
Stereotipurile prezente în societate precum
Cel mai mare impediment ce limitează acti- că antreprenoriatul este o activitate speci-
vitatea de antreprenoriat a femeilor recunos- fică mai mult pentru bărbați, de asemenea,
Figura: 6.13 Opinia antreprenorilor despre cât de dificil este antreprenoriatul feminin, după sexul
Considerați că femeilor le este mai dificil să facă afaceri în Republica Moldova?

0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Total 26 36 38 32 38 31 23 36 41
Proprietar 25 36 38 32 38 30 22 35 43
Statutul
Coproprietar 28 39 33 33 41 26 26 38 36
Manager 25 35 40 30 34 36 22 35 42
0-1 salariați 24 37 39 31 38 30 19 35 45
2-9 salariați 26 37 37 31 37 32 24 37 40
Mărimea
10-49 salariați 29 36 35 36 38 26 26 35 38
50-249 salariați 31 31 38 34 35 32 30 31 39
250 și mai mult 33 44 23 37 37 26 32 46 22
Agricultura 29 38 33 42 36 22 26 39 35
Construcții 26 34 40 38 30 32 22 35 43
Alte servicii 25 36 38 29 39 32 24 35 41
Industrie 25 39 36 29 40 30 21 38 41
Da Nu Nu ș�u/greu de răspuns
156 RAPORT ANALITIC
Figura: 6.14 Factorii ce reprezintă un obstacol în implicarea femeilor în afaceri în opinia antreprenorilor,
2017, %
0 5 10 15 20 25 30 35 40
riscuri, neîncrederea în Tradițiile din societate, a femeilor în familie ins�tuțiilor/serviciilor de
10
Dezacord total
Sarcina excesiv de mare Lipsa sau insuficiența
11
11
îngrijire a copiilor
Dezacord parțial 10 12
11
Nici acord, nici dezacord 21 23
22
Acord parțial 35 39
37
Acord total 18 19
10 19
Dezacord total 10
9 12
Dezacord parțial 12
13
25
Acord parțial 34 36
33
20
Acord total
20 21
Dezacord total 19 21
20
12 13
stereo�purile
Dezacord parțial
13
25
Acord parțial 31
3031
Acord total 12 13
nu este orientată sprePar�cularitățile caracterului
13
17
dezvoltarea calităților feminin (teama față de
Dezacord total 20
16 18
forțele proprii)
16
26
Acord parțial 31
32 33
9
Acord total 9
9
Educația fetelor în familie
19
Dezacord total 21
antreprenoriale, a
16 20
liderismului
16
25
28
Acord parțial 30
11 29
Acord total 11
11
Bărbați Femei Total
influențează decizia femeilor de a se implica Faptul că, educația fetelor în familie nu este
în afaceri. Circa 44% dintre femeile antrepre- orientată spre dezvoltarea calităților antre-
noare și circa 43% din bărbații antreprenori au prenoriale și a liderismului a fost acceptat ca
considerat această cauză drept impediment în impediment în afaceri pentru femei de circa
calea antreprenoriatului feminin. Acest feno- 40% din antreprenori. De aici ar putea pro-
men necesită a fi combătut prin campanii de veni sursa neîncrederii în sine a femeilor și a
informare a populației, prin exemple pozitive stereotipurilor prezente în societate. Stimula-
ale femeilor care au reușit în afaceri. rea gândirii antreprenoriale este o prioritate
peste tot în lume, constituind un motor al bu-
Destul de înaltă este cota antreprenorilor năstării oamenilor și comunităților. La nivel eu-
care au fost total sau parțial de acord cu fap- ropean, educația antreprenorială începe de la
tul că particularitățile caracterului feminin vârste fragede atunci când se formează menta-
(teama față de riscuri, neîncrederea în forțe- litățile, prin implicarea mai multor actori: insti-
le proprii) reprezintă limitări în activitatea de tuții de învățământ, cadre didactice, companii
antreprenoriat pentru femei. Circa 42% din private, familia. În felul acesta este stimulată
femeile antreprenoare și 40% din bărbații an- gândirea antreprenorială în rândul copiilor, care
treprenori au căzut de acord cu această idee. îi va ajuta în viitor să fie independenți și inova-
Acest motiv a ieșit în evidență și atunci când tori, să-și asume riscuri, să accepte provocări
s-au analizat cauzele neaccesării creditelor de la și să caute soluții creative, indiferent dacă vor
bancă. Femeile antreprenoare au invocat acest lansa o afacere sau se vor angaja.
motiv mai frecvent decât bărbații antreprenori.
Principala problemă cu care se confruntă an-

D. OBSTACOLELE CU CARE SE CONFRUNTĂ treprenorii în activitate este insuficiența mij-
ÎNTREPRINDERILE loacelor financiare. Mai mult de jumătate (cir-
ca 55%) din antreprenori au remarcat această
Obstacole în activitatea problemă (Figura 6.16). Problema respectivă
întreprinderilor este corelată cu cea a accesului limitat la credi-
Majoritatea antreprenorilor întâmpină dificul- te, care a fost menționată de circa 7% din antre-
tăți în activitatea de antreprenoriat, iar în timp prenori. În total, aceste două impedimente au
numărul acestor antreprenori a crescut. În anul fost invocate de circa 62% din întreprinzători.
2017, circa 79,4% din antreprenori au mențio- O altă problemă persistentă printre companiile
nat că au întâmpinat dificultăți în activitatea în- private este cea a impozitelor înalte, care a fost
treprinderii. Totodată, comparativ cu anul 2009, exprimată de circa 23% din antreprenori. Lip-
numărul antreprenorilor de această părere a sa personalului calificat, de asemenea, pare să
crescut. Dacă în 2009, circa 73,8% din totalul se regăsească printre problemele de bază ale
antreprenorilor au menționat că au întâmpinat antreprenorilor. Aceasta a fost menționată de
dificultăți în activitatea afacerii, în 2017 ponde- circa 1/5 dintre antreprenori. Insuficiența teh-
nologiilor informaționale și lipsa materiei prime
rea acestora a crescut cu circa 5,6 p.p.
au fost recunoscute de relativ puțini antrepre-
În 2017, femeile antreprenoare au declarat nori drept obstacole în afaceri (circa 5% și 2%
în proporție mai mică că au întâmpinat difi- respectiv).
cultăți în activitatea întreprinderii. În timp ce,
Circa 5% din antreprenori au declarat alte im-
ponderea bărbaților antreprenori ce au afirmat
pedimente în activitate. Analiza acestora a scos
că au întâmpinat probleme în activitatea aface-
la iveală că deseori întreprinzătorii sunt afectați
rilor a constituit circa 79,6%, ponderea femeilor
de diminuarea cererii interne și externe la pro-
antreprenoare a fost mai mică. Circa 78,9% din-
dusele/serviciile comercializate, lipsa piețelor
tre acestea au menționat că s-au confruntat cu
de desfacere, concurența înaltă, neloială sau
dificultăți în activitatea de afaceri sau cu 0,7 p.p.
existența unor monopoluri și oligopoluri, con-
mai puțin. În același timp, comparativ cu 2009,
troalele excesive din partea organelor de stat,
ponderea antreprenorilor ce s-au confruntat cu
legislația instabilă, birocrație excesivă și insta-
dificultăți atât a femeilor, cât și bărbaților s-a
bilitatea politică și economică din țară.
majorat. În 8 ani de zile ponderea femeilor an-
treprenoare ce se confruntă cu dificultăți în ac- Comparativ cu 2009, prioritatea problemelor
tivitate a crescut cu 4,5 p.p. (de la 74,4% până întâmpinate de antreprenori a rămas aceeași
la 78,9%), iar ponderea bărbaților antreprenori și în 2017. S-a schimbat intensitatea acesto-
– cu 6,1 p.p. (de la 73,5% până la 79,6%). ra: în 2017 unele probleme au fost menționate
Figura: 6.15 Prezența dificultăților în activitatea întreprinderilor, după sexul antreprenorului, 2009, 2017, %
Ați întâmpinat dificultăți în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?
2009 2017
100% 100%
90% 90%
26,2 20,6 21,1 20,4
80% 80% 25,6 26,5
70% 70%
60% 60%
50% 50%
40% 40%
73,8 79,4 74,4 73,5 78,9 79,6
30% 30%
20% 20%
10% 10%
0% 0%
2009 2017 Femei Bărbați Femei Bărbați
Da Nu Da Nu
Sursa: BNS, Cercetarea statistică privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat, 2010, 2018.
158 RAPORT ANALITIC
de mai mulți antreprenori, altele de mai puțini. majore în dezvoltarea afacerii reprezintă lipsa
Astfel, în anul 2017, a scăzut ponderea antre- personalului calificat (18,6% - femei, 22,5% -
prenorilor care au menționat despre problema bărbați), accesul limitat la credite (5,2% - femei,
insuficienței resurselor financiare și a accesu- 7,7% - bărbați), insuficiența tehnologiilor mo-
lui la credite, despre insuficiența tehnologiilor derne (3,8% - femei, 5,2% - bărbați), precum și
moderne și lipsa materiei prime. În schimb s-au insuficiența materiei prime (2,2% - femei, 2,7%
intensificat în special două probleme: cea care - bărbați).
se referă la politica de impozitare nefavorabilă
și insuficiența personalului calificat. Pentru întreprinderile mici problema prin-
cipală este lipsa sau insuficiența mijloacelor
Figura: 6.16 Dificultățile întâmpinate în activitate financiare (Figura 6.18). Companiile mici și mij-
de către întreprinderi, 2009, 2017, % locii cel mai adesea se confruntă cu problema
0 10 20 30 40 50 60 70 80 insuficienței resurselor financiare. Cu cât între-
Lipsa/insuficiența
surselor financiare 55,4
74,1 prinderea este mai mică cu atât probabilitatea
Poli�ca de impozitare
nefavorabilă
18,2
22,5
existenței acestui obstacol crește. Dacă com-
personalului calificat
11,8
21,2 paniile mari au raportat problema insuficienței
Acces limitat la credite 6,9
12,0 resurselor financiare în proporție de doar circa
Altceva 9,0
5,3 28%, întreprinderile mijlocii – în proporție de
tehnologiilor moderne
6,0
4,7 circa 39%, pentru întreprinderile micro și mici,
materiei prime
3,7
2,5 treptat, această pondere crește până la 55%.
NU a întâmpinat dificultăți
în ac�vitatea întreprinderii
26,2
20,6
Această problemă persistă în egală măsură atât
în cadrul IMM deținute de femei, cât și în cele
2009 2017
deținute de bărbați.
bărbaților în activitatea de 2009
antreprenoriat, 2010, 2018.
Pentru întreprinderile mari lipsa 2017
sau insufici-
0 10 20 30 40 50 60 80 70
ența personalului calificat 0 10 reprezintă
20 30 princi-
40 50 60
Celesurselor
mai financiare
persistente probleme atât
Lipsa/insuficiența pentru 76,5 Lipsa/insuficiența
56,3
73,2 palul obstacol. Structura problemelor în rândul
surselor financiare
Poli�ca defemeile antreprenoare,17,4 cât și pentru bărba- Poli�ca de impozitare 23,8 55,0
impozitare nefavorabilă 18,5 companiilor mari este diferită de 21,9
nefavorabilă cea prezentă
ții antreprenori
Lipsa/insuficiența sunt11,0 insuficiența resurselor Lipsa/insuficiența 18,6
personalului calificat 11,9 în cadrul companiilor
personalului calificat mici. Insuficiența
22,5 perso-
financiare, impozitele
Acces limitat la credite
11,7înalte și lipsa persona- Acces limitat la credite 5,2
lului calificat (Figura
0 10 13,520 30 40 50 60 70 80
6.17). Totuși, companii- nalului calificat reprezintă7,7principala problemă
Altceva 9,6 74,1 Altceva 4,9
surselor financiare 8,8
letehnologiilor
deținute
Poli�ca de de
Lipsa/insuficiența femei
impozitare 4,9 raportează
18,2 mai
55,4
frecvent pentru companiile mari. 3,8
Lipsa/insuficiența Dacă
5,5 companiile micro
moderne tehnologiilor moderne
decât cele
nefavorabilă 6,4
deținute
22,5 au raportat problema insuficienței 5,2 personalului
Lipsa/insuficiența materiei prime 2,8de 11,8 bărbați
21,2
problema insu- Lipsa/insuficiența materiei prime
2,2
ficienței
personalului calificat 4,1
calificat în proporție de doar circa
2,7
21,113%, trep-
NU Acces resurselor
a întâmpinat la credite financiare
dificultăți
limitat 6,9
12,0 25,6 (56,3% - femei, NU a întâmpinat dificultăți
20,4
în ac�vitatea întreprinderii
55% - bărbați)Altceva și a impozitelor
9,0
26,5
și taxelor în- tat, înînac�vitatea
întreprinderile
întreprinderii mijlocii această pondere
5,3
alte (23,8% Lipsa/insuficiența
tehnologiilor-moderne
femei, 4,721,9% - bărbați). Pentru
6,0
Bărbați Femei crește până la 44%, iar înBărbați întreprinderile
Femei mari
companiile deținute
Lipsa/insuficiența 3,7
materiei prime de bărbați obstacole mai
2,5
– până la 57%.
NU a întâmpinat dificultăți 26,2
în ac�vitatea întreprinderii 20,6
Figura: 6.17 Principalele

2009probleme
2017 cu care se confruntă antreprenorii, după sexul antreprenorului, 2009, 2017 %
2009 2017
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60
Lipsa/insuficiența 76,5 Lipsa/insuficiența
surselor financiare surselor financiare 56,3
73,2
17,4 Poli�ca de impozitare 23,8 55,0
Poli�ca de impozitare nefavorabilă 18,5 nefavorabilă
Lipsa/insuficiența 11,0 Lipsa/insuficiența 21,9
18,6
personalului calificat 11,9 personalului calificat 22,5
11,7 5,2
Acces limitat la credite 13,5 Acces limitat la credite
7,7
Altceva 9,6 Altceva 4,9
8,8 5,5
Lipsa/insuficiența 4,9 Lipsa/insuficiența 3,8
tehnologiilor moderne 6,4 tehnologiilor moderne 5,2
2,8 2,2
Lipsa/insuficiența materiei prime Lipsa/insuficiența materiei prime 2,7
4,1
NU a întâmpinat dificultăți 25,6 NU a întâmpinat dificultăți 21,1
în ac�vitatea întreprinderii 26,5 în ac�vitatea întreprinderii 20,4
Bărbați Femei Bărbați Femei
Deosebit de profundă este problema perso- amănuntul și cu ridicata, serviciile hoteliere și

nalului calificat în cadrul întreprinderilor mari restaurante și industrie (Figura 6.18). În aceste
deținute de femei. Cota întreprinderilor mari ramuri se identifică cele mai înalte ponderi de
deținute de femei ce se confruntă cu problema antreprenori (56%-63%) care au declarat că se
insuficienței personalului calificat ajunge la cir- confruntă cu problema insuficienței resurselor
ca 70%. În cazul companiilor mari deținute de financiare. Pe de altă parte, sectoarele în care
bărbați, această cotă, de asemenea, este înaltă mai puțini antreprenori au menționat această
(54%), însă totuși mai mică cu 16 p.p. față de problemă este cel al informațiilor și comunica-
cea a companiilor partenerelor de sex feminin. țiilor și al altor servicii.
Figura: 6.18 Problemele întâmpinate în activitate de către întreprinderi, după sexul și statutul antreprenorului,
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, după sexul antreprenorului, %
În anul 2017 ați întîmpinat dificultăți în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
antreprenorului
Total 55 23 21 7 5 52 56 24 19 5 4 55 22 23 8 5 5
Proprietar 56 21 19 7 5 52 58 22 17 5 4 55 21 20 7 6 5
Statutul
Coproprietar 54 25 29 10 6 6 3 51 26 30 9 4 55 25 29 10 6 6
Manager 54 25 21 5 5 43 54 27 16 4 3 54 23 25 5 5 5
0-1 salariați 55 18 13 4 7 32 54 19 11 4 2 55 17 14 5 8 4
2-9 salariați 58 24 22 8 4 52 60 27 21 6 5 57 22 22 9 45
întreprinderii
Mărimea
10 -49 salariați 51 30 38 8 4 84 49 29 38 7 7 51 30 38 9 48
39 31 44 10 6 8 5 33 26 49 10 6 41 32 44 10 6 9
50 -249 salariați 28 17 57 33 8 7 28 17 54 43 8
250 și mai mult 22 19 70 04
Agricultura 63 27 27 13 7 13 5 65 28 27 13 11 63 27 27 13 7 13
Industrie 56 23 32 10 6 10 10 59 21 32 12 10 55 24 32 9 6 10
Construcții 54 20 30 9 7 42 62 16 20 7 6 53 21 31 9 73
Comerț cu ridicata 59 21 20 10 342 56 26 22 6 2 60 20 20 11 44
Comerț cu amănuntul 59 23 15 5 5 31 65 23 12 5 2 54 23 18 6 6 4
Transport și depozitare 53 23 24 7 7 32 51 18 19 5 2 54 25 26 8 6 4
Hoteluri, restaurante 59 29 30 5352 64 32 31 5 6 55 27 30 5 4 4
Informații
și comunicații 45 20 23 6 4 5 1 48 20 23 4 6 44 20 22 6 4 5
Alte servicii 47 22 19 4 5 41 41 25 20 3 4 51 20 18 4 5 4
Li psa / insuficiența s urselor financiare Poli�ca de impozitare nefavorabilă Li psa / insuficiența personalului calificat
Acces limitat la credite Altceva Li psa / insuficiența tehnologiilor moderne
Li psa / insuficiența materiei prime
Problema politicii nefavorabile de impozita- În rândul femeilor antreprenoare și bărbaților

re persistă mai mult în rândul întreprinderilor antreprenori prioritatea sectoarelor în ceea ce
mijlocii și celor mici atât pentru bărbații an- privește problema insuficienței resurselor fi-
treprenori, cât și pentru femeile antreprenoa- nanciare este puțin diferită.
re. Cele mai înalte cote de întreprinderi care
au raportat existența problemei impozitării se Astfel, pentru companiile deținute de femei,
regăsesc în rândul întreprinderilor mijlocii (cir- problema insuficienței mijloacelor financiare
ca 31%), micro și mici (circa 24% și circa 30% este mai accentuată în comerțul cu amănun-
respectiv) (Figura 6.18). Aceste categorii de tul, agricultură, servicii hoteliere și restaurante,
întreprinderi se evidențiază atât în rândul com- construcții și industrie. În comerțul cu amănun-
paniilor deținute de femei, cât și celor deținute tul și agricultură cota întreprinderilor deținute
de bărbați. de femei ce au nevoie de finanțare ajunge la
65%, în servicii hoteliere – 64%, construcții –
Problema insuficienței tehnologiilor moderne 62% și industrie – 59%.
este recunoscută mai mult de companiile mai
mari de 10 salariați, în special de cele deținute Pentru companiile deținute de bărbați, insu-
de bărbați. ficiența resurselor financiare este resimțită în
special în agricultură, comerț cu ridicata, indus-
La nivel național, problema insuficienței re- trie, servicii hoteliere și restaurante, comerț cu
surselor financiare persistă în special printre amănuntul. În rândul bărbaților antreprenori,
antreprenorii din agricultură, comerțul cu circa 63% din întreprinderile agricole, 60%
160 RAPORT ANALITIC
din cele din comerțul cu ridicata, 55% din cele comerțului cu ridicata (22%). În cazul bărbați-
industriale și ce prestează servicii hoteliere și lor, companiile din industrie (32%), construcții
54% din comerțul cu amănuntul au invocat (31%) și servicii hoteliere (30%) se confruntă
această problemă. mai mult cu problema lipsei de specialiști.
Chiar dacă unele ramuri coincid (comerțul cu Tehnologiile moderne aduc valoare adăugată
amănuntul, agricultura, servicii hoteliere și re- înaltă tuturor sectoarelor economiei națio-
staurante, industrie), în toate cazurile ponde- nale. Însă datele arată că încă puțini antrepre-
rile companiilor deținute de femei în aceste nori înțeleg importanța și necesitatea includerii
ramuri sunt mai mari decât ponderile compa- acestora în procesele de producție și prestare
niilor deținute de bărbați, ceea ce semnifică că a serviciilor, de management, de promovare a
necesarul de finanțare în rândul femeilor an- produselor pe piețele de desfacere. Doar 5%
treprenoare din aceste sectoare este mai mare. din antreprenori au sesizat această problemă
(Figura 6.18). Antreprenorii care consideră lip-
La nivel național, politica de impozitare nefa- sa tehnologiilor moderne o limitare în activi-
vorabilă afectează cel mai mult întreprinde- tatea întreprinderii se regăsesc preponderent
rile din sectorul serviciilor hoteliere și resta- în ramura agriculturii (13%), industriei (10%) și
urantelor (circa 29% din afaceri), agricultură cea a informațiilor și comunicațiilor (5%).
(circa 27%) și industrie (23%) (Figura 6.18). De
cealaltă parte se regăsesc întreprinderile din În rândul femeilor antreprenoare, mai multe în-
sectorul informațiilor și comunicațiilor (20%) și treprinderi din sectorul agriculturii (circa 11%),
construcțiilor (20%). Pentru întreprinderile de- industriei (circa 10%) și construcțiilor (circa 6%)
ținute de femei, impozitele par a fi o povară au menționat problema insuficienței tehnologi-
mare în sectorul serviciilor hoteliere și resta- ilor moderne. În rândul bărbaților antreprenori,
urantelor (32%), agricultură (28%) și comerț de asemenea, au ieșit în evidență sectorul agri-
cu ridicata (26%). Iar pentru întreprinderile culturii (13%), industriei (10%), precum și cel al
deținute de bărbați, această problemă a ieșit informațiilor și comunicațiilor (5%).
în evidență în sectorul agricol (27%), servicii
hoteliere și restaurante (27%) și transport și Se pare că, cel mai mult, necesitatea includerii
depozitare (25%). tehnologiilor moderne se simte în ramura agri-
culturii și industriei, sectoare în care producti-
Se observă că serviciile hoteliere și restauran- vitatea acestora depinde puternic de nivelul de
tele și sectorul agricol se află printre sectoarele tehnologizare al acestora.
alese atât de femeile antreprenoare, cât și de
bărbații antreprenori ca sectoare în care pre- Problema insuficienței materiei prime a fost
domină problema impozitării, însă cotele feme- menționată de puțini antreprenori (circa 2%).
ilor antreprenoare sunt mai mari în ambele ca- Totuși, sectorul care, cel mai adesea, se con-
zuri, fapt ce relevă că problema se resimte mai fruntă cu această problemă, atât în rândul băr-
mult în companiile deținute de femei. baților antreprenori, cât și în rândul femeilor
antreprenoare este industria. Circa 10% dintre
Lipsa personalului calificat în ramurile econo- companiile acestei ramuri au menționat aceas-
miei naționale a devenit, în ultima perioadă, tă problemă.
una din principalele probleme cu care se con-
fruntă sectorul privat. În medie pe economie, Obstacole în realizarea producției
această problemă este mai mare în sectorul in- și prestarea serviciilor
dustrial (32%), serviciilor hoteliere și restauran-
telor (30%) și cel al construcțiilor (30%) (Figura Majoritatea antreprenorilor întâmpină difi-
6.18). În rândul femeilor antreprenoare, lista cultăți în vânzarea producției sau prestarea
sectoarelor diferă. Pe lângă ramura serviciilor serviciilor, iar numărul acestor antreprenori
hoteliere și restaurantelor, unde circa 31% din- este în creștere. În anul 2017, circa 82% din
tre antreprenoare au menționat această pro- antreprenori au menționat că s-au confrun-
blemă, insuficiența cadrelor calificate este foar- tat cu probleme în procesul de realizare a
te accentuată și în ramura agriculturii (27%) și producției sau prestare a serviciilor. Totodată,
dacă în 2009 ponderea antreprenorilor care macroeconomic și de situația social-economică

menționau dificultăți în procesele de promo din țară de care depind veniturile disponibile
vare a producției constituia circa 73%, peste 8 ale populației.
ani aceasta a crescut cu circa 11 p.p., ceea ce
arată o accentuare a problemelor de acest gen Concurența sporită reprezintă un alt motiv
în mediul de afaceri (Figura 6.19). cu impact negativ asupra vânzărilor antrepre-
norilor, mai pronunțat asupra antreprenorilor
Femeile de afaceri se confruntă mai des cu de sex feminin. Acest motiv, a fost remarcat
probleme legate de realizarea producției și de circa 44% din respondenți. Comparativ cu
prestarea serviciilor. În 2017, cota bărbați- bărbații, femeile antreprenoare mai frecvent
lor care au afirmat că întâmpină asemenea au indicat că numărul mare de concurenți pe
probleme a constituit circa 81%, iar cota feme- piață reprezintă un impediment în vânzarea
ilor – circa 83%, cu 2 p.p. mai mult. Totodată, produselor și serviciilor (femeile – circa 46%,
comparativ cu 2009, atât în rândul femeilor, bărbații - circa 43%). Legat de acest motiv este
cât și în rândul bărbaților intensitatea acestor și următorul din clasament, cel al prețurilor mai
problemele pare să fi crescut. În 2017, ponderi scăzute a concurenților. Acesta a fost mențio-
mai mari de femei și de bărbați au confirmat nat de circa 14% din antreprenori, inclusiv 12%
prezența problemelor legate de realizarea pro- - femei și 15% - bărbați (Figura 6.20).
ducției și prestarea serviciilor (femei: 2009 –
73%, 2017 – 83%; bărbați: 2009 – 73%, 2017 Aceste impedimente declarate de reprezentanții
– 81%). mediului de afaceri vorbesc, de fapt, despre pro-
Figura: 6.19 Prezența dificultăților în realizarea producției sau prestarea serviciilor, după sexul
antreprenorului, 2009, 2017, %
A întâmpinat întreprinderea/afacerea dvs. dificultăți în a vinde producția sau a presta servicii?

2009 2017
100% 100%
90% 90%
27,3 18,2 16,7 18,9
80% 80% 26,8 27,5
70% 70%
60% 60%
50% 50%
40% 40%
72,7 81,8 73,2 72,5 83,3 81,1
30% 30%
20% 20%
10% 10%
0% 0%
2009 2017 Femei Bărbați Femei Bărbați
Da Nu Da Nu
Cererea internă scăzută pare să fie principa- blema competitivității mai scăzute a bunurilor și
la problemă invocată atât de femeile antre- serviciilor create de acești agenți economici față
prenoare, cât și de bărbații antreprenori, ce de alți producători de pe piață, fie naționali sau
afectează volumul vânzărilor de produse și ser- internaționali. Pentru a crește competitivitatea
vicii. În viziunea a circa 52% din antreprenori producției antreprenorii au nevoie de investiții
vânzările sunt afectate de faptul că clienții nu în infrastructura de producție, introducerea TIC
dispun de mijloace financiare suficiente (Figura și a soluțiilor inovative în procesele de produc-
6.20). De această opinie sunt majoritatea băr- ție și de marketing, trecerea la noi standarde de
baților antreprenori și femeilor antreprenoa- calitate. În final, problema se rezumă la accesul
re, fiind menționată de peste jumătate dintre la mijloace financiare, la dorința, aptitudinile și
aceștia (55% - femei și 51% - bărbați). Proble- capacitățile antreprenorilor de a accesa și im-
ma respectivă este creată, în final, de contextul plementa aceste soluții.
162 RAPORT ANALITIC
Faptul că produsul sau serviciul nu este sufi- cate de întreprinderile micro și mici, în special
cient de cunoscut pe piață a reprezentat un de cele deținute de femei. Ponderea întreprin-
impediment pentru circa 4% din antreprenori derilor din aceste categorii ce se confruntă cu
(Figura 6.20). Crearea și implementarea unor asemenea probleme constituie 82%, pe când
strategii de marketing, utilizarea metodelor în categoria întreprinderilor mijlocii și mari 74%
moderne de promovare a produselor și servi- și respectiv 61% (Figura 6.21). În același timp,
ciilor ar reprezenta soluții pentru antreprenori se constată diferențe de gen în cadrul diferitor
ce i-ar ajuta să depășească această problemă. grupuri de întreprinderi. Ponderea întreprinde-
rilor micro deținute de femei ce invocă aceste
Deși introducerea TIC și a inovațiilor în proce- probleme este mai mare decât ponderea celor
sele de producție și de marketing reprezintă deținute de bărbați (81% față de 84%), iar în
soluții care ar contribui la rezolvarea proble- cazul întreprinderilor mijlocii și mari, cu aceste
melor descrise mai sus, agenții economici încă probleme de confruntă mai des bărbații (76%
nu au sesizat importanța acestora sau nu au față de 67% și respectiv 62% față de 59%).
acces la acestea. Întreprinderile din țară utili-
zează în proporție de doar 8% TIC în procese- În rândul întreprinderilor micro și mici deți-
le de producție și de doar 11% - în procesele nute de femei sunt mai resimțite anume pro-
de marketing, cote neînsemnate pentru a avea blemele privind insuficiența cererii din par-
impact la nivel național. Și mai mici sunt aceste tea populației (55% - femei, 51% - bărbați)
proporții în rândul întreprinderilor deținute de și a competitivității mai scăzute a producți-
femei (6% și 8% respectiv), fapt ce corelează cu ei (46% - femei, 43% - bărbați). În schimb, în
tendințele descrise mai sus (mai multe femei rândul întreprinderilor mari deținute de femei
antreprenoare menționează prezența proble- problema cererii scăzute față de produsele
melor ce țin de competitivitatea produselor). și serviciile prestate este mai puțin frecvent
menționată (30% - femei, 38% - bărbați) (Fi-
Comparativ cu 2009, în 2017, ponderea an- gura 6.21). Totodată, destul de înaltă este cota
treprenorilor care au invocat probleme lega- întreprinderilor mari deținute de femei care au
te de vânzarea produselor și serviciilor a fost menționat problema promovării produselor pe
mai mică. Atât în rândul bărbaților antrepre- piața de desfacere (11% - femei, 5% - bărbați).
nori, cât și a femeilor antreprenoare a scăzut
ponderea antreprenorilor care se confruntă cu Ramurile în care întreprinderile deținute de fe-
problema cererii interne scăzute, a concurenței mei invocă cel mai adesea cererea scăzută din
sporite și a politicii de marketing (Figura 6.20). partea clienților sunt comerțul cu amănuntul
(64% din întreprinderi), hotelurile și restauran-
Cel mai adesea probleme în procesul de tele (62%) și construcțiile (circa 59%). Totodată,
realizare a mărfurilor și serviciilor sunt invo-
Figura: 6.20 Dificultățile întâmpinate de întreprinderi în realizarea producției sau prestarea serviciilor,
după sexul antreprenorului, 2009, 2017, %
A întâmpinat întreprinderea/afacerea dvs. dificultăți în a vinde producția sau a presta servicii?
2009 2017
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
Clienții nu dispun de mijloace 55,7 Clienții nu dispun de mijloace 52,3
financiare suficiente/necesare 54,1 financiare suficiente/necesare 54,5
56,3 51,2
46,1 44,2
Există prea mulți 53,3 Există prea mulți 46,2
concuren� 43,3 concuren� 43,1
Concurenții au scăzut 14,1 Concurenții au scăzut 13,9
prețurile 10,1 prețurile 11,9
15,6 14,6
Produsul/serviciul nu este 8,9 Produsul/serviciul nu este 4,4
suficient de cunoscut/solicitat 8,6 suficient de cunoscut/solicitat 3,5
9,1 4,8
5,8 3,4
Altceva 4,8 Altceva 3,4
6,1 3,4
NU am întâmpinat dificultăți 27,3 NU am întâmpinat dificultăți 18,2
în a vinde producția 26,8 în a vinde producția 16,7
sau a presta servicii 27,5 sau a presta servicii 18,9
Ba rbați Femei Total Ba rbați Femei Total
Figura: 6.21 Problemele întâmpinate de întreprinderi în activitate, după statutul și sexul antreprenorului,
mărimea și activitatea economică a întreprinderii, %
În anul 2017 ați întâmpinat dificultăți în activitatea întreprinderii/afacerii dvs.?

Tot al 52 44 14 4 18 55 46 123 17 51 43 15 5 19
Proprietar 54 45 13 4 17 55 47 123 16 53 44 14 4 18
Statutul
Coproprietar 53 42 17 6 17 56 43 155 21 52 42 17 6 16
Manager 46 43 11 5 23 52 46 94 18 42 41 12 5 26
0-1 salariați 51 41 10 4 19 51 42 8 3 18 51 40 11 5 20
2- 9 salariați 54 46 14 5 17 58 50 143 15 52 45 14 5 18
Mărimea
10-49 salariați 52 46 21 4 18 56 50 185 18 51 45 22 3 19

50-249 salariați 47 38 23 4 26 47 38 22 4 33 47 38 23 4 24
250 și mai mult 37 30 14 6 39 30 37 1111 41 38 30 15 5 38
Agricultura 36 30 35 3 23 47 33 21 3 23 34 29 39 3 23
Transport și depozitare 39 49 18 2 18 38 52 182 16 39 48 18 2 18
Informații și comunicații 46 35 8 8 29 44 34 109 28 46 35 78 29

Al te servicii 48 40 9 5 24 45 41 9 4 26 49 39 9 6 24
Construcții 51 44 16 3 16 59 46 133 12 49 44 16 4 17
Industrie 52 43 16 8 19 54 46 108 18 51 42 17 8 20
Comerț cu ridicata 53 47 14 5 17 53 49 156 18 53 47 14 4 16
Comerț cu amănuntul 62 48 123 12 64 50 112 10 55 50 8 3 15
Clienții nu dispun de mijloace financiare Există prea mulți concurenți

suficiente/necesare
Produsul /serviciul nu est e suficient de cunoscut/solicitat
Concurenții au scăzut prețurile
NU am întâmpinat dificultăți în a vinde producția sau a presta servicii
Al tceva
cele mai puține întreprinderi deținute de femei (femei – 52%, bărbați – 48%), comerț cu amă-
care se confruntă cu problema insuficienței cli- nuntul (femei – 50%, bărbați – 47%) și hoteluri
enților se află în ramura transport și depozitare și restaurante (femei – 49%, bărbați – 50%)
(38%), informații și comunicații (44%) și “alte (Figura 6.21). Concurența neloială în aceste ra-
servicii” (45%). muri ar putea fi cauzată și de ponderea înaltă
a întreprinderilor ce desfășoară activitate ne-
Ramurile în care întreprinderile deținute de oficială. Ponderea economiei neobservate în
bărbați invocă cel mai adesea cererea scăzută ramura serviciilor hoteliere și restaurante con-
din partea clienților, la fel ca în cazul femeilor, stituie circa 27,6%, în comerțul cu amănuntul
sunt comerțul cu amănuntul (60% din între- și ridicata – 23,3%, în transport și depozitare
prinderi) și hoteluri și restaurante (55%), dar – circa 7,8% (anul 2017).
și comerțul cu ridicata (53%). În același timp,
cele mai puține întreprinderi deținute de băr- Totodată, promovarea produselor și servicii-
bați care se confruntă cu problema insuficien- lor pe piețele de desfacere este invocată mai
ței clienților se află în sectorul agricol (34%), frecvent drept problemă în special în ramura
transport și depozitare (circa 39%) și informații informațiilor și comunicațiilor și industriei atât
și comunicații (circa 46%). de către femeile antreprenoare, cât și de către
bărbații antreprenori. În cadrul acestor sectoa-
Problema concurenței sporite, atât pentru re se regăsesc cele mai multe întreprinderi care
femeile antreprenoare, cât și pentru bărbații au indicat această problemă: circa 8-9% din în-
antreprenori se evidențiază cel mai mult în 3 treprinderile din domeniul TIC și industriei (Fi-
ramuri ale economiei: transport și depozitare gura 6.21).
164 RAPORT ANALITIC
MEDIUL DE AFACERI acestor programe, inclusiv implicarea asistenței
externe este esențială pentru a majora impactul
Programe de stat de susținerea programelor de suport antreprenorial la nivel na-
antreprenoriatului țional.
Guvernul Republicii Moldova promovează po- Femeile antreprenoare beneficiază în propor-
litici active de susținere a activităților de an- ție mai mică de sprijin în cadrul programelor
treprenoriat și de dezvoltare a sectorului IMM. de suport antreprenorial comparativ cu par-
Ameliorarea climatului de afaceri, susținerea tenerii lor de sex masculin, ponderea femeilor
IMM, îmbunătățirea accesului la finanțe ief- antreprenoare susținute fiind mai joasă decât
tine reprezintă priorități naționale înscrise în cota antreprenoriatului feminin la nivel nați-
documentele de bază de planificare strategică. onal (23,8% comparativ cu 33,9%). Cele mai
Au fost elaborate și puse în aplicare un spec- mari diferențe de gen se înregistrează în sec-
tru larg de programe de stat și instrumente de torul agricol, unde afacerile deținute de femei
susținere a activităților de antreprenoriat (mai sunt mult mai puțin susținute (cu 11 p.p. mai
mult de 10 la număr). Dezvoltarea antrepreno- puțin). Totodată, în cazul femeilor antreprenoa-
riatului feminin reprezintă o prioritate a Strate- re, statul și alte instituții își orientează suportul
giei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor preponderent spre întreprinderile micro de 0-1
mici și mijlocii pentru perioada 2012-2020. În salariați, iar în cazul bărbaților – spre întreprin-
2016 a fost pus în aplicare programul „Femei derile micro de 2-9 salariați.
în afaceri”, cu scopul de a sprijini spiritul între-
prinzător în rândul femeilor. Diferențele de gen constate în ceea ce priveș-
te suportul antreprenorial din partea statului ar
Nivelul de cunoaștere a programelor de suport trebui înlăturate. Această tendință contravine cu
a antreprenoriatului feminin printre antrepre- angajamentele de promovare a antreprenoriatu-
nori nu este foarte înalt. Circa 15,4% dintre lui feminin asumate de stat. În condițiile în care
aceștia cunoșteau despre existența unor ase- femeile sunt subreprezentate în activitatea de
menea programe. Totodată, numărul beneficia- antreprenoriat și mai vulnerabile în mediul concu-
rilor de programe de suport din partea statului rențial, abordarea orientării programelor de stat
și altor organizații în domeniul antreprenoria- ar trebui schimbată (criterii de eligibilitate, volu-
tului la nivel național este restrâns (doar 5,2%). mul resurselor). De altfel, suportul statului va con-
Ajutorul statului și al partenerilor de dezvol- tribui la adâncirea decalajelor de gen.
tare este orientat în cea mai mare parte spre
întreprinderile micro, formate din 2-9 salariați Percepția mediului de afaceri
(43%), cele formate din 0-1 salariați (26%) și
cele mici formate din 10-49 salariați (24%). Percepția antreprenorilor față de mediul de
Concomitent, cel mai susținut sector este cel afaceri s-a îmbunătățit. Comparativ cu 2009,
agricol (39%), precum și comerțul cu ridicata și în 2017, ponderea antreprenorilor ce consi-
amănuntul (14%) și sectorul industrial (12%). deră că situația lor se va îmbunătăți a crescut
(de la 27% la 37%), iar a celor ce cred că se
Programele de susținere a antreprenoriatului im- va înrăutăți – a scăzut (de la 22% la 11%). Aș-
plementate de stat sunt benefice mediului an- teptările privind activitatea întreprinderii sunt
treprenorial, aduc valoare adăugată economiei mai pozitive în rândul antreprenorilor ce dețin
naționale și sunt țintite corect spre cele mai vul- întreprinderi mari și mai negative în rândul an-
nerabile categorii de întreprinderi. Totuși, efectul treprenorilor ce dețin întreprinderi mici (62%
acestora este diminuat de insuficiența resurselor comparativ cu 31%). Acest fapt din nou con-
financiare. De obicei, bugetele alocate nu sunt firmă că întreprinderile micro și mici sunt cele
suficiente pentru a acoperi cererea de finanțare care nu prea văd perspective de dezvoltare și
existentă, fapt confirmat și de ponderea joasă a sunt expuse unor riscuri mai mari în cadrul me-
întreprinderilor beneficiare. Creșterea finanțării diului de afaceri.
Cei mai mulți antreprenori ce au așteptări po- Dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor pre-
zitive de la activitatea de antreprenoriat se re- școlari, a serviciilor de creșă, inclusiv în cadrul
găsesc în sectorul agricol (45%) și informații și companiilor private ar reprezenta soluții pentru
comunicații (41%). Totodată, în cadrul acestor femeile antreprenoare. Există practici internațio-
sectoare există diferențe de gen semnificative. nale unde părinții sunt „acționarii” unor aseme-
Situația femeilor de afaceri din sectorul agri- nea grădinițe, unde statul oferă facilități fiscale
col nu este atât de pozitivă, cota celor ce au pentru companiile care investesc în creșe și grădi-
așteptări pozitive fiind mult mai mică față de nițe pentru angajații proprii. În același timp, sensi-
cea a bărbaților (37% versus 47%). În sectorul bilizarea societății despre dreptul egal al părinților
TIC situația e inversă, femeile în proporție mai privind acordarea concediului de îngrijire a copilu-
mare anticipează evoluții pozitive în activitate lui, despre principiul egalității în onorarea respon-
(43% versus 40%). sabilităților și obligațiunilor din viața de familie
ar constitui soluții care ar contribui la creșterea
Ramura în care există cei mai puțini antrepre- ratelor de participare a femeilor în activitățile de
nori optimiști în ce privește activitatea între- antreprenoriat.
prinderilor este comerțul cu amănuntul. În
această ramură doar 33% din antreprenori Stereotipurile prezente în societate precum că
cred că în viitor afacerea lor își va îmbunătăți antreprenoriatul este o activitate specifică mai
activitatea, iar 14% consideră că activitatea se mult pentru bărbați, particularitățile caracteru-
va înrăutăți, aceasta fiind cea mai mare cotă în- lui feminin (teama față de riscuri, neîncrederea
registrată printre sectoarele economice. în forțele proprii), precum și faptul că educația
fetelor în familie nu este orientată spre dez-
Percepția antreprenorilor față de voltarea calităților antreprenoriale și a lideris-
antreprenoriatul feminin mului, reprezintă în opinia a circa 43% din an-
treprenori impedimente pentru femei în calea
Peste ¼ din antreprenori consideră că feme- antreprenorială.
ile antreprenoare posedă alte calități sau ca-
pacități decât bărbații antreprenori. Totodată, De la educație ar putea proveni sursa neîncrede-
ponderea bărbaților de această părere este rii în sine a femeilor și a stereotipurilor prezente
mai mică (22%), femeile autoapreciindu-se în în societate. Stimularea gândirii antreprenoriale
măsură mai mare (35%) ca fiind posesoare de este o prioritate peste tot în lume, constituind un
calități și capacități mai deosebite față de băr- motor al bunăstării oamenilor și comunităților.
bați. Concomitent, circa 26% din antreprenori Pentru a schimba situația în acest domeniu, este
cred că femeilor le este mai dificil să facă afa- necesară promovarea educației antreprenoriale
ceri în Republica Moldova, inclusiv de această începând de la vârste fragede atunci când se for-
părere sunt 32% din femeile de afaceri și 23% mează mentalitățile, prin implicarea mai multor
din bărbații antreprenori. Totuși, mai mulți an- actori: instituții de învățământ, cadre didactice,
treprenori (37%) consideră că nu există dife- companii private, familia. În felul acesta poate fi
rențe dintre femei și bărbați în ceea ce privește stimulată gândirea antreprenorială în rândul co-
realizarea activității de antreprenoriat. piilor, care îi va ajuta în viitor să fie independenți
și inovatori, să-și asume riscuri, să accepte pro-
Lipsa sau insuficiența serviciilor de îngrijire a vocări și să caute soluții creative. De asemenea,
copiilor, sarcina excesiv de mare a femeilor în evidențierea modelelor feminine în antreprenori-
familii reprezintă cele mai mari impedimente ce at și oferirea unei vizibilități sporite a femeilor de
limitează activitatea de antreprenoriat a femei- afaceri de succes, reprezintă o modalitate de a
lor, în opinia a peste jumătate din antreprenori. combate stereotipurile din societate.
Insuficiența instituțiilor de educație timpurie
creează bariere serioase pentru femeile care Obstacole cu care se confruntă
doresc să se implice în afaceri. Concomitent,
distribuirea inechitabilă a responsabilităților și
antreprenorii
obligațiunilor exercitate de femei, de obicei, în Majoritatea întreprinzătorilor întâmpină difi-
familie fac dificilă implicarea acestora în afaceri. cultăți în activitatea de antreprenoriat (circa
166 RAPORT ANALITIC
79%), iar în timp numărul acestora a crescut viciilor hoteliere și alimentație publică (30%) și
(cu 5,6 p.p., 2017 față de 2009). Atât feme- cel al construcțiilor (30%).
ile antreprenoare, cât și bărbații antreprenori
se confruntă cu anumite obstacole aproape în Problema politicii nefavorabile de impozita-
proporție egală (diferența de 0,7 p.p.). Obsta- re persistă mai mult în rândul întreprinderilor
colele cu care se confruntă antreprenorii sunt mijlocii și celor mici (circa 30% din întreprin-
asemănătoare cu motivele ce descurajează an- deri) și afectează cel mai mult întreprinderile
treprenorii relatate în capitolul 5.C, respectiv și din sectorul serviciilor de alimentație publică
recomandările în acest domeniu sunt asemă- și cazare (29% din afaceri), agricultură (27%) și
nătoare. industrie (23%). Pentru întreprinderile deținute
de femei, impozitele par a fi o povară mare în
Principalul obstacol cu care se confruntă ma- sectorul serviciilor hoteliere și alimentație pu-
joritatea antreprenorilor (circa 62%) în activi- blică (32%) și agricultură (28%).
tate este insuficiența mijloacelor financiare și
accesul limitat la finanțe. Printre alte proble- Tehnologiile moderne aduc valoare adăugată
me întâlnite în companiile private se numără înaltă tuturor sectoarelor economiei naționale.
impozitele înalte (23% din antreprenori), lipsa Însă încă puțini antreprenori (doar 5%) înțeleg
personalului calificat (1/5 din antreprenori), importanța și necesitatea includerii acestora în
insuficiența tehnologiilor informaționale și lip- procesele de producție, de management, de
sa materiei prime (5% și 2% din antreprenori promovare a produselor pe piețele de desface-
respectiv). Comparativ cu 2009, problema in- re. Cel mai mult, necesitatea includerii tehno-
suficienței resurselor financiare, a accesului la logiilor moderne se simte în ramura agriculturii
credite, a insuficienței tehnologiilor moderne (13%) și industriei (10%), productivitatea căro-
și lipsei materiei prime și-au pierdut din in- ra depinde puternic de nivelul de tehnologiza-
tensitate, situația în aceste domenii îmbunătă- re al acestora.
țindu-se. În schimb s-au intensificat în special Problema insuficienței materiei prime nu este
două probleme: cea care se referă la politica esențială la nivel național (2%), însă sectorul
de impozitare nefavorabilă și insuficiența per- care, cel mai adesea, se confruntă cu această
sonalului calificat. problemă este industria, fiind remarcată de că-
Companiile mici și mijlocii cel mai adesea se tre circa 10% dintre companiile acestei ramuri.
confruntă cu problema insuficienței resurselor Majoritatea antreprenorilor (82%) întâmpină
financiare, fiind mai accentuată în companiile dificultăți în vânzarea bunurilor sau serviciilor,
deținute de femei. Aceasta persistă în special iar comparativ cu 2009, numărul acestora a
printre antreprenorii din agricultură, comerțul crescut esențial (+11 p.p.). Femeile de afaceri
cu amănuntul și cu ridicata, serviciile hotelie- se confruntă mai des cu probleme legate de
re și alimentație publică și industrie. Practic, în realizarea producției și prestarea serviciilor (di-
toate aceste sectoare necesarul de finanțare al ferența de 2 p.p.).
femeilor antreprenoare este mai mare. Măsurile
de sporire a accesului la finanțe orientate către Cererea internă scăzută este principala proble-
întreprinderile deținute de femei, vor contribui mă invocată de antreprenori (52%), ce afec-
la eliminarea diferențelor de gen constatate și tează volumul vânzărilor de produse și servi-
la susținerea antreprenoriatului feminin. cii. Această problemă este legată în special de
contextul macroeconomic și de situația soci-
Lipsa personalului calificat a devenit, în ulti- al-economică din țară, de care depind venituri-
ma perioadă, una din principalele probleme cu le disponibile ale populației, factori care nu pot
care se confruntă sectorul privat. Această profi influențați de antreprenori.
blemă reprezintă principalul obstacol pentru
întreprinderile mari, mai ales pentru cele deți- Soluția pentru ameliorarea acestei probleme ar
nute de femei, unde cota întreprinderilor ce se fi diversificarea piețelor de desfacere, inclusiv
confruntă cu această problemă ajunge la circa penetrarea piețelor externe. Totuși, relativ puțini
70%. În medie pe economie, această problemă antreprenori (circa 14%) au planificate măsuri de
este mai mare în sectorul industrial (32%), ser- extindere a producției pe noi piețe de desfacere și
mai puțini (circa 5%) sunt cei care planifică creș- Pentru a crește competitivitatea bunurilor și ser-
terea exporturilor. În această situație, sunt extrem viciilor, antreprenorii au nevoie de investiții în in-
de importante implementarea unor programe frastructura de producție, introducerea TIC și a
care ar avea ca scop susținerea companiilor ex- soluțiilor inovative în procesele de producție și de
portatoare și a celor cu potențial de export. marketing, trecerea la noi standarde de calitate.
Însă aceste soluții sunt utilizate în măsură neîn-
Concurența sporită reprezintă un alt motiv cu semnată de către antreprenori, cel mai probabil,
impact negativ asupra vânzărilor invocat de o din cauza insuficienței mijloacelor financiare. În-
bună parte din antreprenori (44%), mai pro- treprinderile din țară utilizează în proporție de
nunțat de către antreprenorii de sex feminin doar 8% TIC în procesele de producție și de 11%
(46%). Această situație apare din cauza com- - în procesele de marketing. Aceste cote sunt și
petitivității mai scăzute a bunurilor și serviciilor mai mici în cazul femeilor antreprenoare. În acest
proprii față de bunurile și serviciile create de context, măsuri relevante ar fi sporirea accesului
alți agenți economici de pe piață, fie naționali antreprenorilor la finanțe ieftine, acordarea gran-
sau internaționali. Totodată, pentru circa 4% turilor/împrumuturilor avantajoase pentru utilaje
din antreprenori, faptul că produsul sau ser- moderne, creșterea capacităților și orientarea an-
viciul nu este suficient de cunoscut pe piață treprenorilor spre implementarea soluțiilor inovati-
a reprezentat un alt impediment în realizarea ve în activitate, stimularea activităților de cerceta-
producției. re-dezvoltare-inovare în cadrul întreprinderilor.
Totalizări
TABLOUL FEMEII ANTREPRENOARE
Circa 33,9% din întreprinderile existente în Republica Moldova sunt deținute sau gestionate
de femei. Deși ponderea femeilor antreprenoare a crescut semnificativ în perioada 2009-2017
(cu circa 6,4 p.p.) și Republica Moldova se aliniază la nivelul țărilor din regiune în ce privește
dimensiunea antreprenoriatului feminin, femeile continuă să se confrunte cu provocări și
constrângeri majore.
Femeile antreprenoare, deseori, activează în condiții inegale comparativ cu partenerii lor de sex
masculin. Chiar de la etapa de lansare a afacerii, femeile inițiază afaceri de aproape 2 ori mai mici
decât bărbații, acesta fiind punctul de pornire a diferențelor de gen care se manifestă ulterior în
activitatea de antreprenoriat. Întreprinderile mici sunt entitățile care întâmpină cele mai multe
dificultăți: surse financiare proprii limitate, lipsa gajului, acces restrâns la credite, tehnologii
informaționale, utilaje și tehnologii moderne, inovații și oportunități educaționale. Toate acestea,
creează dezavantaje competitive pentru companiile deținute de femei, care se traduc în rezultate
economico-financiare mai scăzute – profituri și venituri din vânzări de peste 2 ori mai mici și un
nivel al productivității muncii cu circa 17% mai mic.
Există factori sistemici care plasează femeile antreprenoare în condiții inegale de activitate și le
împiedică să înceapă firme orientate spre creștere înaltă. Nivelul scăzut de capital inițial și finanțare
bancară, lipsa de timp și dificultățile în concilierea vieții de familie cu viața profesională, diferențele
în modalitățile de dobândire a întreprinderilor, confruntarea cu neîncrederea şi descurajarea din
partea celor din jur, stereotipurile sexiste prezente în societate faţă de femeia de afaceri sunt
factorii care stau la fundamentul inegalităților de gen în activitatea de antreprenoriat. Controlul
excesiv al organelor de control și presiunea taxelor sunt factori suplimentari ce descurajează
femeile antreprenoare și cresc considerabil riscul de lichidare a afacerilor acestora.
În aceste condiții, femeile antreprenoare sunt mai pesimiste decât bărbații antreprenori în
ceea ce privește planurile antreprenoriale de viitor. Femeile mai puțin au planificate acțiuni de
extindere și diversificare a producției, accesare de noi piețe, introducere de noi tehnologii și
utilaje, instruire a personalului, implementare a noilor metode de management și marketing,
aplicarea de tehnologii ce nu dăunează mediului. Toate aceste diferențe arată că în viitor, situația
întreprinderilor deținute de femei nu se va îmbunătăți, iar probabilitatea că acestea să dispară
este mai înaltă. Cota afacerilor mici deținute de femei care riscă să fie închise ajunge la circa
19%. Dacă acest fapt se va întâmpla, se vor accentua și mai mult diferențele de gen în activitatea
de antreprenoriat.
În pofida tuturor acestor impedimente, odată depășite, femeile demonstrează capacități

antreprenoriale înalte, ce aduc numeroase avantaje economice și sociale pentru economia
națională.
Promovarea antreprenoriatului feminin poate contribui la creșterea mai rapidă a numărului

locurilor de muncă în economia națională. Deși încep activitatea de antreprenoriat de la afaceri
mai mici, femeile ajung să crească întreprinderile mai rapid și să creeze mai multe locuri de muncă.
De la înființare, afacerile femeilor au crescut în medie cu 84%, pe când afacerile bărbaților – cu
circa 78%. Totodată, dacă femeile dispun de capital propriu inițial suficient, acestea deschid
afaceri mai mari decât bărbații (cazul femeilor ce au lansat afaceri din venituri din remitențe). O
deosebită contribuție în această direcție o au femeile motivate de dorința de a progresa, de a se
autoafirma sau de a-și realiza un vis. Acestea au înființat circa 1/3 din totalul afacerilor deținute
de femei cu peste 250 salariați, precum și circa ¼ din afacerile constituite din 10-49 salariați.
Promovarea antreprenoriatului feminin ar putea contribui la diminuarea diferențelor de gen

prezente pe piața muncii, inclusiv în sectoarele puternic masculinizate. Femeile antreprenoare
sunt mai predispuse să angajeze la muncă femei decât bărbați (61% versus 39%), iar bărbații
antreprenori – invers (41% versus 59%). Această particularitate este înregistrată în toate ramurile
economice unde persistă problema suprareprezentării bărbaților: construcții, transport, comerț
cu ridicata, agricultura.
170 RAPORT ANALITIC
Antreprenoriatul feminin rămâne o oportunitate nevalorificată care poate contribui mai mult la
creșterea economică și poate aduce valoare adăugată înaltă economiei naționale. Rezultatele
economico-financiare ale întreprinderilor deținute de femei ating sau chiar întrec rezultatele
economico-financiare ale întreprinderilor deținute de bărbați, dacă acestea activează în condiții
egale. În întreprinderile mari diferențele de gen în ce privește venitul din vânzări și productivitatea
muncii aproape că dispar. Totodată, în unele ramuri ale economiei (hoteluri și restaurante,
agricultură, industrie, comerț cu ridicata) femeile au ajuns sau au depășit veniturile din vânzări,
profitul și/sau productivitatea muncii.
Întreprinderile mijlocii și mari deținute de femei participă mult mai activ la activitatea de
export: circa 39% din întreprinderile mijlocii (cu 5 p.p. mai mult decât bărbații) și circa 63% din
întreprinderile mari (cu 20 p.p. mai mult decât bărbații). În același timp, toate întreprinderile
femeilor antreprenoare, cu excepția celor formate din 0-1 salariați, utilizează mai intens facilitățile
TIC în activitate, dovedindu-se orientarea acestora spre creșterea eficienței și productivității.
Potențial antreprenorial înalt nevalorificat se regăsește în rândul femeilor cu studii superioare,

care la absolvirea studiilor ocupă o cotă de circa 61%, iar în activitatea de antreprenoriat doar
34%.
va de gen, fapt ce conduce spre o tendință de

ORIENTĂRI DE POLITICI aprofundare a diferențelor de gen. Participarea
Creativitatea și potențialul antreprenorial femi- femeilor în programele de suport antrepreno-
nin rămân a fi o sursă subexploatată de creș- rial este mai joasă decât participarea femeilor
tere economică și de locuri de muncă care ne- la activitățile de antreprenoriat înregistrată la
cesită a fi valorificate. În acest studiu au fost nivel național (23,8% comparativ cu 33,9%).
scoase în evidență argumente numeroase ce Măsurile de susținere a antreprenoriatului fe-
demonstrează că femeile trebuie susținute prin minin necesită a fi continuate. Acestea sunt
politici active, iar impedimentele ce stau în ca- complexe și multilaterale, ținând cont de multi-
lea acestora necesită a fi înlăturate. tudinea cauzelor care determină dezavantajele
Ministerul Economiei și Infrastructurii, ODIMM și inechitățile de gen constatate.
și alte instituții publice, cu suportul parteneri- Măsuri generale de încurajare a antreprenoria-
lor de dezvoltare, au dezvoltat și pus în func- tului feminin:
țiune mai multe programe de succes de sprijin
pentru întreprinderi. Totuși, aceste programe Continuarea, dezvoltarea și extinderea progra-
sunt limitate ca mărime și ca impact la nivelul melor de stat62 orientate spre sprijinirea antre-
întregii economii, datorită resurselor financiare prenoriatului feminin. Ținând cont de resursele
limitate. Accentul lor primar este pus pe com- bugetare limitate, implicarea asistenței exter-
paniile mici și start-up-uri, fapt ce este în con- ne în astfel de proiecte este esențială pentru
cordanță cu necesitățile antreprenorilor. Însă, a majora impactul acestora la nivel național.
deseori acestea au nevoie de mai multe servicii Prioritate în cadrul programelor trebuie să aibă
de acest gen ca să se afirme pe piață, să se in- femeile/fetele tinere, participarea cărora în ac-
tegreze în lanțurile valorice internaționale. tivități de antreprenoriat s-a dovedit a fi mai
redusă comparativ cu a partenerilor de sex
Dezvoltarea antreprenoriatului feminin se re- masculin. Deosebit de importantă este susține-
găsește pe agenda Guvernului, fiind imple- rea startului afacerilor lansate de femei, inclusiv
mentat un program special dedicat femeilor finanțarea capitalului inițial, insuficiența căruia
„Femei în afaceri”, care are menirea să facili- cauzează diferențe mari de gen în activitatea
teze accesul acestora la instruire şi resurse in- de antreprenoriat.
formaționale și să le asigure accesul la finanțe.
Totuși, în cea mai mare parte programele de
suport antreprenorial nu integrează perspecti- aprobarea Programul-pilot „Femei în afaceri”
Includerea dimensiunii de gen în politicile nați- Îmbunătățirea disponibilității datelor statistice

onale din domeniul antreprenoriatului, inclusiv privind antreprenoriatul dezagregate pe sexe,
ajustarea acestora la Obiectivele de Dezvoltare producerea lor în mod sistematic și asigurarea
Durabilă 2030, în special cele ce țin de asigu- accesului utilizatorilor la acestea.
rarea participării femeilor la viața economică, la
Subdezvoltarea calităților antreprenoriale și a
posturi de conducere la toate nivelurile de luare
liderismului reprezintă principala cauză a neîn-
a deciziilor. Această recomandare este una re-
crederii în sine a femeilor și a stereotipurilor
levantă în special la etapa elaborării următoru-
prezente în societate, fapt ce determină ulteri-
lui ciclu de politici în domeniul antreprenoriatu-
or implicarea pasivă a femeilor/fetelor, inclusiv
lui, în viitoarea strategie în domeniul economic
a celor cu studii superioare, în activitățile de
(mediu de afaceri, IMM, industrie, comerț etc.),
antreprenoriat.
după expirarea celor existente.
Măsuri active de promovare a culturii antrepre Stimularea gândirii antreprenoriale trebuie să
noriale în special în rândul femeilor – promo- fie o prioritate în politicile statului. Educația
varea programelor de instruire şi pregătire antreprenorială trebuie să înceapă de la vârste
profesională pentru femeile antreprenoare şi fragede atunci când se formează mentalitățile,
femeile potențial întreprinzătoare. Grupuri țin- prin implicarea mai multor actori: instituții de
tă ar putea fi femeile cu studii superioare unde învățământ, cadre didactice, companii private,
există potențial major nevalorificat, precum și familia. Introducerea în școli a unei discipline
casnicele/șomerele care și-au lansat afaceri, în ce ține de educația antreprenorială este nece-
rândul cărora mai mult de jumătate din afaceri sară pentru a dezvolta atitudinile, abilitățile şi
se confruntă cu vulnerabilități. cunoștințele în ceea ce privește comportamen-
tul antreprenorial de succes. Aceste măsuri vor
Acțiuni de încurajare a femeilor și fetelor pentru ajuta tânăra generație să devină independentă
a fi mai interesate în sectoarele care prezintă și inovatoare, să-și asume riscuri, să accepte
o mai mare valoare adăugată economică și în provocări și să caute soluții creative.
care femeile sunt slab reprezentate, în special în
industrie, TIC, agricultură (de exemplu, progra- În cooperare cu instituțiile de învățământ, or-
me de suport direcționate concret spre aceste ganizarea unor evenimente care să arate fetelor
sectoare, prioritizarea sectoarelor în cadrul pro- tinere modele de succes ale femeilor în antre-
gramelor antreprenoriale etc.). prenoriat, pentru a combate stereotipurile do-
minante în societate precum că femeile au mai
Consolidarea măsurilor de informare, consiliere puține aptitudini și capacități în acest dome-
şi sprijin pentru femeile antreprenoare şi femeile niu. Asigurarea cooperării dintre instituțiile de
potențial întreprinzătoare, formarea unor rețe- învățământ și companiile private, organizarea
le naționale și regionale în acest sens (în acest vizitelor pentru fete la companiile private deți-
scop ar putea fi utilizate incubatoarele de afa- nute de femei, asigurarea stagiilor de practică la
ceri, de exemplu). Crearea unor baze de date ce firmele respective.
ar conține informația din diverse surse/instituții
privind oportunitățile de afaceri, facilitățile exis- Evidențierea modelelor feminine în antrepreno-
tente pentru femeile antreprenoare, fondurile riat și oferirea unei vizibilități acestor femei, ce
care pot fi accesate de către acestea, asociațiile reprezintă o modalitate importantă de a deter-
existente, programele de interes. mina un număr mai mare de femei să se avânte
în antreprenoriat.
Sprijinirea creării şi dezvoltării în continuare a
rețelelor de femei de afaceri, cluburilor de afa- Antreprenoriatul în rândul tinerilor necesită a
ceri pentru femei, centre de resurse, rețele de fi susținut. Tinerii trebuie încurajați să rămâ-
comunicare şi informare pentru femeile antre- nă acasă și să-și folosească potențialul pentru
prenoare cu experiențe diferite în afaceri, având dezvoltarea economică a țării.
în vedere că impulsul antreprenorial al femeilor Implementarea în continuare a programelor de
poate fi puternic influențat de modele, exemple stat, a partenerilor de dezvoltare de susținere
antreprenoriale. a tinerilor în activitățile de antreprenoriat (Pro-
172 RAPORT ANALITIC
gramul „START pentru TINERI: o afacere du- din cele mai mari provocări întâmpinate de în-
rabilă la tine acasă” 63, Programul „Facilitatea treprinzători. Majoritatea antreprenorilor (circa
de Creditare a Tinerilor”64). Este binevenit ca 78%) au contractate credite sau împrumuturi de
aceste instrumente să țină cont și să integreze la bănci. În același timp, necesarul de finanțare
dimensiunea de gen, pentru a nu permite apro- în rândul antreprenorilor rămâne foarte înalt
fundarea decalajelor de gen. în special în rândul celor ce dețin IMM, pre-
Încurajarea/stimularea/orientarea tinerilor să cum și în rândul femeilor antreprenoare. Dacă
deschidă afaceri, inclusiv în sectoarele pro nu ar exista bariere în calea finanțării, cota mi-
ductive ale țării (industrie, agricultură), în care cro-întreprinderilor care ar contracta un credit
se înregistrează o tendință de îmbătrânire a an- a crește cu 45%, cota întreprinderilor mici și
treprenorilor. mijlocii – cu circa 40%, iar cota întreprinderilor
mici deținute de femei – cu circa 45%.
Oferirea cursurilor de educație antreprenorială
imediat în perioada următoare absolvirii unei Situația financiară nesatisfăcătoare a întreprin-
instituții educaționale ar constitui o măsură derii, cerințele de garanție înalte, lipsa actelor
importantă ce ar putea asigura creșterea par- necesare la dosar, ratele dobânzilor mari, pro-
ticipării fetelor tinere la activitățile de antrepre- cedurile de aplicare prea complicate, mărimea
noriat. împrumutului și/sau perioada de scadență ne-
satisfăcătoare sunt principalele probleme ce
Dificultățile în concilierea vieții de familie cu via-
îngrădesc accesul la credite a antreprenorilor,
ța profesională necesită a fi înlăturate, iar res-
în special pentru femeile antreprenoare și în-
ponsabilitățile familiale – distribuite echitabil.
treprinderile mici.
Sensibilizarea societății despre dreptul egal al
Îmbunătățirea accesului la finanțare reprezintă
părinților privind acordarea concediului de în-
una dintre cele 8 priorități ale Strategiei Națio
grijire a copilului, despre principiul egalității în
nale de Dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată
onorarea responsabilităților și obligațiunilor din
în 2012. Însă conform rezultatelor evaluării
viața de familie.
intermediare, nivelul de implementare a
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor pre- țintelor stabilite pentru 2015 a fost atins doar
școlari, a serviciilor de creșă, inclusiv în cadrul pe jumătate. Totodată, conform evaluării,
companiilor private. Există practici internațio- perspectivele de atingere a țintelor stabilite
nale unde părinții sunt „acționarii” unor aseme- în SND „Moldova 2020” către anul 2020 sunt
nea grădinițe, unde statul oferă facilități fiscale puțin optimiste, anticipându-se că doar 38%
pentru companiile care investesc în creșe și gră- din țintele finale vor fi atinse65.
dinițe pentru angajații proprii.
De asemenea, îmbunătățirea accesului
Acordarea unor stimulente pentru întreprinde-
IMM-urilor la finanțare este o prioritate înscri-
rile care oferă flexibilitate în programul de lucru
să în Strategia de dezvoltare a sectorului IMM
și la locul de muncă.
2012-2020. Conform acestei strategii, prin
Acțiuni și programe orientate spre îmbunătăți- intermediul diverselor programe de suport an-
rea infrastructurii și sistemelor de management treprenorial, IMM-le au beneficiat de granturi
în instituțiile preșcolare (grădinițe, creșe, servi- pentru inițierea sau desfășurarea afacerii. Însă
cii psihopedagogice) pentru crearea condițiilor impactul acestora este diminuat de acoperirea
pentru dezvoltarea corespunzătoare a genera- insuficientă cu resurse financiare, care nu sa-
ției noi. tisfac integral cererea de finanțare. Un instru-
ment benefic, misiunea căruia reprezintă îmbu-
Asigurarea accesului la finanțare în activitatea
nătățirea accesului la credite pentru IMM care
antreprenorială rămâne în continuare a fi una
duc lipsă de garanții suficiente este Fondul de
Stat de Garantare a Creditelor (FGC) din Re-
63 Hotărârea Guvernului nr. 973 din 10.10.2018 cu privire la publica Moldova. Totuși, amploarea activității
aprobarea Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la
tine acasă”
65 Raport de evaluare intermediară a Strategiei Naționale de
64 https://mf.gov.md/ro/datoria-sectorului-public/proiectele- Dezvoltare ”Moldova 2020”, https://www.expert-grup.org/
directoratului-liniei-de-credit media/k2/attachments/Raport_evaluare_MD2020_ROM.pdf
FGC și capitalizarea sa sunt prea mici pentru Facilitarea accesului la finanțare pentru femeile
a avea un impact sistemic asupra accesului de antreprenoare, prin crearea şi dezvoltarea unor
finanțare în Moldova. produse de finanțare cu dobândă subvențio-
nată, respectiv credite avantajoase destinate
Direcții orientative întru îmbunătățirea accesu- femeilor care vor să-şi dezvolte afacerea, cu
lui la finanțe: respectarea unor condiții legate de domeniul
Elaborarea unui document vizionar de planifi- de activitate, investiție, valoare adăugată, com-
care strategică care să fie în sinergie cu viziu- petitivitate etc.
nea Strategiei Naționale de Dezvoltare ”Mol- Diversificarea surselor de finanțare prin pro-
dova 2030”66, care să asigure o continuitate movarea fondurilor de capital de risc (venture),
a priorităților existente, precum și să includă care ar putea avea o influență benefică asupra
elemente noi cum ar fi viziunea de dezvoltare sistemului de finanțare a activităţii antrepreno-
a sectorului bancar care reprezintă elementul riale în Republica Moldova.
central în realizarea obiectivului de asigurare a
Dezvoltarea unor instrumente de finanțare și/
accesului la finanțe. Creșterea accesului între-
sau introducerea unor facilități fiscale special
prinderilor mici și mijlocii la servicii financiare,
pentru IMM și companiile conduse de femei,
inclusiv credite accesibile reprezintă un obiectiv
entități care întâmpină dificultăți în finanțarea
înscris în Agenda de Dezvoltare Durabilă, care
afacerilor.
urmează a fi implementat până în 2030 (Ținta
de dezvoltare 9.3). Dezvoltarea și implementarea programelor de
educație financiară. Grupurile țintă relevate
Continuarea programelor și instrumentelor
sunt femeile antreprenoare ce dețin companii
(FGC) orientate spre ușurarea accesului la dife-
micro, în rândul cărora se înregistrează cele mai
rite surse de finanțare, care să includă finanțare
înalte rate de refuz a creditării, inclusiv datorită
sub formă de împrumuturi, sub formă de sub-
lipsei actelor necesare la dosar.
venții guvernamentale, granturi, garanții etc.
Implicarea asistenței externe pentru a majora
impactul acestora la nivel național. Ținând cont
că diferențele de gen pornesc chiar de la etapa
de lansare a afacerii măsurile de susținere a ca-
pitalului inițial urmează a fi orientate în special
spre start-up-urile inițiate de femei.
66 Proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare ”Moldova 2030” a fost

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1083 din 08.11.2018 și decizia
Parlamentului din 14.12.18
174 RAPORT ANALITIC
REFERINȚE
BNS, „Condițiile de creare şi dezvoltare a întreprin- Comisia Europeană. Planul de acțiune antreprenoriat
derilor: analizat prin prisma de gen”, 2009, https:// 2020. Relansarea spiritului de întreprindere în Euro-
statistica.gov.md/public/files/publicatii_electroni- pa. https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.
ce/conditii_intreprinderi/Conditii_creare_intreprin- do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P7-TA-2013-
deri_ro.pdf 0512+0+DOC+PDF+V0//RO
World Bank, Supporting Women’s Entreprene- Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, Ion Tornea,
urship in Moldova: Review, Assessment, and Re- Studiu privind constrângerile în accesul la finanțare
commendations, 2018, http://documents.world- și planul de acțiuni, Fondul de Dezvoltare Durabilă
bank.org/curated/en/411391516856355553/ Moldova, 2017 http://www.sda.gov.md/upload/do-
pdf/122962-REVISED-PUBLIC-MoldovaSupportin- cuments/0221181519201541Studiu_Analiza_Con-
gWomenEntrepreneurshipFINALPRINT.pdf strangerilor_in_Accesul_La_Finantare_si_Planul_de_
Actiuni_Iulie_2017.pdf
OECD Social, Employment and Migration Working
Papers No. 147, Mario Piacentini, Women Entre- Banca Mondială. Accesul întreprinderilor la finanța-
preneurs in the OECD: Key Evidence and Policy re, 2013 http://documents.worldbank.org/curated/
Challenges, https://www.oecd-ilibrary.org/soci- en/403921468321837440/pdf/ACS44140WP-
al-issues-migration-health/women-entreprene- 0v200ox0379792B00PUBLIC0.pdf
urs-in-the-oecd_5k43bvtkmb8v-en
Legea nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acor-
OECD, European Commission, Policy Brief on Wo- dului de Asociere între Republica Moldova, pe de o
men’s Entrepreneurship, https://www.oecd.org/cfe/ parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Euro-
smes/Policy-Brief-on-Women-s-Entrepreneurship. peană a Energiei Atomice şi statele membre ale aces-
pdf tora, pe de altă parte
„Mastercard Index of Women Entrepreneurs” (MIWE Legea nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea
2018 Report), https://newsroom.mastercard.com/ Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020”,
wp-content/uploads/2018/03/MIWE_2018_Final_ http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_
Report.pdf id=48697&lang=ro
Georgeta Mincu, Profilul femeilor în economie și afa- Proiectul legii pentru aprobarea Strategiei Națio-
ceri, https://statistica.gov.md/public/files/Coopera- nale de Dezvoltare „Moldova 2030”a fost aprobat
re_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_RM/ prin Hotărârea Guvernului nr. 1083 http://lex.jus-
prof_4_economie.pdf tice.md/index.php?action=view&view=doc&lan-
g=1&id=377985
Rodica Nicoară, Maria Vremis. Femeile și bărbații în
sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor htt- Legea nr. 169 din 20.07.2017 cu privire la aproba-
ps://statistica.gov.md/public/files/publicatii_elec- rea Programului național în domeniul concurenței şi
tronice/Femei_barbati_TIC/Studiu_analitic_Femei_ ajutorului de stat pentru anii 2017–2020
Barbati_TIC.pdf
Legea nr. 5 din 09.02.2006 privind asigurarea egalită-
ODIMM, Elena Aculai, Analiza situației curente a ții de șanse între femei și bărbați
femeilor antreprenoare din Republica Moldova,
Hotărârea Guvernului nr.1472 din 30 decembrie
inclusiv din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia,
2016 cu privire la aprobarea Planului național de
și identificarea potențialului lor de dezvoltare, 2017
acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
http://baw.odimm.md/files/Studiu%20analiza%20
Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada
concept%20odimm%20bwa.pdf
2017–2019
European Institute for Gender Equality, Gender in
Hotărârea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 cu pri-
entrepreneurship, https://eige.europa.eu/publicati-
vire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului
ons/gender-entrepreneurship
întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020
Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 16.12.2013 cu Proiectele Directoratului Liniei de Credit https://mf.
privire la aprobarea Strategiei reformei cadrului de gov.md/ro/datoria-sectorului-public/proiectele-di-
reglementare a activităţii de întreprinzător pentru rectoratului-liniei-de-credit
anii 2013-2020
Raportul Directoratului Liniei de Credit privind im-
Hotărârea Guvernului nr. 511 din 25.04.2016 cu plementarea Programului National de Abilitare Eco-
privire la aprobarea Strategiei naţionale de atragere nomică a Tinerilor https://mf.gov.md/sites/default/
a investițiilor şi promovare a exporturilor pentru anii files/Raportul%20PNAET.docx
2016-2020
Raport privind activitatea Fondului de Stat de
Hotărârea Guvernului nr. 259 din 28.04.2017 pri- Garantare a Creditelor, 2018 http://odimm.md/
vind aprobarea Strategiei naționale privind asigurarea files/rapoarte/2018/Raport%20anual%20Fon-
egalității între femei și bărbați 2017-2021 dul%20de%20Garantare%20a%20Creditelor%20
ODIMM%202018.pdf
Hotărârea Guvernului nr. 1064 din 16 septembrie
2016 cu privire la aprobarea Programul-pilot „Femei Raport de evaluare intermediară a Strategiei Naționa-
în afaceri” le de Dezvoltare ”Moldova 2020”, https://www.ex-
pert-grup.org/media/k2/attachments/Raport_eva-
luare_MD2020_ROM.pdf
vire la Programul național de abilitare economică a
tinerilor Raport de activitate a Ministerului Economiei și In-
frastructurii pentru anul 2018, https://mei.gov.
md/sites/default/files/raportul_anual_de_activita-
vire la aprobarea Programului „START pentru TINERI:
te_al_ministerului_economiei_si_infrastructurii_pe_
o afacere durabilă la tine acasă”
anul_2018_0.pdf
ODIMM, Raport anual 2018 privind implementarea
vire la Programul de atragere a remitențelor în eco-
programului de atragere a remitențelor în economie
nomie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2021, http://lex.
„PARE 1+1”, https://www.odimm.md/files/rapoar-
justice.md/index.php?action=view&view=doc&lan-
te/Raport%20anual%20PARE%202018.pdf
g=1&id=336486
Raport de activitate al Organizației pentru Dezvol-
Programul „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”
tarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din
https://mf.gov.md/ro/content/facilitatea-de-cre-
Republica Moldova pentru anul 2017, http://odimm.
ditare-tinerilor-dup%C4%83-6-luni-de-la-lansa-
md/files/ro/pdf/rapoarte/Raport_2017_PA%20
re-87-de-antreprenori-au
ODIMM.pdf
Hotărârea Guvernului nr. 160 din 21.02.2018 pri-
Raport anual privind activitatea rețelei incubatoare-
vind aprobarea Programului de promovare a eco-
lor de afaceri din Republica Moldova, 2018, http://
nomiei „verzi” în Republica Moldova pentru anii
odimm.md/files/rapoarte/2018/RAPORT%20
2018-2020, http://lex.justice.md/index.php?acti-
RIAM%202018,%20anual.pdf
on=view&view=doc&lang=1&id=374523
Raport privind activitatea Fondului de Stat de
Hotărârea Guvernului Nr. 592 din 27.11.2019 cu
Garantare a Creditelor, 2018 http://odimm.md/
privire la aprobarea Programului de ecologizare a în-
files/rapoarte/2018/Raport%20anual%20Fon-
treprinderilor mici și mijlocii
dul%20de%20Garantare%20a%20Creditelor%20
Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 cu ODIMM%202018.pdf
privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului
Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural
Hotărârea Guvernului nr. 507 din 30.05.2018 pentru

aprobarea Regulamentului privind condițiile și proce-
dura de acordare a subvențiilor în avans pentru pro-
iectele start-up din Fondul național de dezvoltare a
agriculturii și mediului rural

Antreprenoriat Femei Barbati 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antreprenoriat Femei Barbati 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport analitic

Acest material a fost elaborat în cadrul Pro-

Opiniile exprimate în document aparțin

Design: Ion Axenti.

CAPITOLUL 1: Caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor

CAPITOLUL 2: Inițierea afacerii.................................................................................................49

CAPITOLUL 3: Activitatea de afaceri.......................................................................................66

E. Proprietățile întreprinderilor: clădiri și terenuri........................................................... 93

CAPITOLUL 4: Forța de muncă și remunerarea.................................................................. 110

CAPITOLUL 5: Dezvoltarea afacerilor................................................................................... 125

CAPITOLUL 6: Mediul de afaceri............................................................................................ 143

Tabloul femeii antreprenoare................................................................................................... 169

Orientări de politici..................................................................................................................... 170

Figura: 1.2 Distribuția populației rezidente, populației economic active

Figura: 1.3 Structura antreprenorilor după statutul acestora, 2017, %.............................................32

Figura: 1.5 Distribuția antreprenorilor în dependență de cota de proprietate deținută

Figura: 1.6 Ponderea femeilor proprietare de afaceri , 2018, %.........................................................34

Figura: 1.7 Distribuția conducătorilor de întreprinderi pe sexe, 2017, %.........................................34

Figura: 1.8 Distribuția antreprenorilor după statutul și sexul acestora și mărimea

Figura: 1.9 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, %.............................................................35

Figura: 1.10 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă și sexe, %................................................36

Figura: 1.11 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, mărimea întreprinderii

Figura: 1.12 Distribuția antreprenorilor pe grupe de vârstă, activități economice

Figura: 1.13 Distribuția antreprenorilor după nivelul de instruire, 2017, %.......................................39

Figura: 1.14 Nivelul de studii al antreprenorilor pe sexe, 2017, %.......................................................39

Figura: 1.15 Participarea femeilor și bărbaților cu studii superioare la activitățile

Figura: 1.21 Serviciile de îngrijire a copiilor în vârsta de până la 7 ani utilizate

Figura: 1.23 Distribuția întreprinderilor după mărimea întreprinderii și sexul

Figura: 1.24 Structura întreprinderilor din economia națională pe activități economice

Figura: 2.1 Distribuția antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

Figura: 2.2 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

Figura: 2.3 Repartizarea antreprenorilor în dependență de activitatea lor până la

Figura: 2.4 Repartizarea antreprenorilor ce au inițiat o afacere după ce au revenit

Figura: 2.6 Motivele principale care au fundamentat începerea activității antreprenoriale,

Figura: 2.7 Repartizarea antreprenorilor după motivele principale care au stat la

Figura: 2.10 Repartizarea întreprinderilor după modalitățile de creare a acestora,

Figura: 2.11 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, 2009, %.............................................................59

Figura: 2.12 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, 2017, %.............................................................59

Figura: 2.13 Sursele de finanțare a ideilor de afaceri, pe sexe, 2017, %.............................................60

Figura: 2.14 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare şi mărimea

Figura: 2.15 Repartizarea întreprinderilor după sursele de finanțare a capitalului inițial,

Figura: 3.2 Profit net per întreprindere, după

Figura: 3.7 Prezența activității de export în întreprinderi, 2009, 2017, %.......................................71

Figura: 3.8 Existența activității de export în

Figura: 3.9 Activitatea de export în întreprinderi după sexul, statutul antreprenorului,

Figura: 3.10 Tipurile piețelor de desfacere utilizate de întreprinderile din țară,

Figura: 3.11 Principalele pieţe pentru vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor

Figura: 3.12 Sursele principale de finanțare a activității afacerilor, 2017, %......................................74

Figura: 3.16 Disponibilitatea creditelor în întreprinderi, după sexul și statutul

Figura: 3.21 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost acceptată/refuzată

Figura: 3.22 Ponderea întreprinderilor cărora le-a fost acceptată/refuzată cererea

Figura: 3.26 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, 2017, %.................82

Figura: 3.27 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi,

Figura: 3.28 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi,

Figura: 3.29 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, după mărimea

Figura: 3.30 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi,

Figura: 3.31 Principalele motive de refuz al cererilor de credite/împrumuturi, după

Figura: 3.32 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanție,

Figura: 3.33 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanție,

Figura: 3.34 Ponderea întreprinderilor ale căror credite au necesitat garanții,

Figura: 3.35 Tipurile de active oferite de antreprenori în calitate de garanții instituțiilor

Figura: 3.36 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor

Figura: 3.37 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor

Figura: 3.38 Tipurile de active oferite de întreprinderi în calitate de garanții instituțiilor

Figura: 6.7 Așteptările antreprenorilor privind activitatea întreprinderii