Disciplina: Burse internaționale de mă rfuri

Specializarea: Relații Economice Internaționale

Materiale de baza
Otel Aluminiu Cupru

Studenti:

Moldoveanu Tudor
Vilsan Radu
Carlig Bianca
Oltenschi Vlad

Grupa 952, seria C, anul 3

1. Introducere

Oțelul, aluminiul și cuprul sunt cele mai importante componente

industriale ale complexului metalelor, folosite la construirea a tot ce ne
înconjoară. Oțelul este la momentul actual cel mai folosit metal din lume, cu
aproximativ 1,1 miliarde de tone produse pe an. Aluminiul și cuprul sunt
următoarele cele mai folosite metale la nivelul producției globale. Fără aceste
metale, societatea modernă, cu toate construcțile sale, nu ar exista. Nu ar putea
fi produse mașini eficiente fără aluminiu, nu ar exista electricitate fără
conductori din cupru și nici clădiri fără fier.

2. Analiza pietei

Principalele burse ale metalelor de bază

Principalele burse unde se tranzacționează metale de bază sunt:

- Bursa din Londra - London Metal Exchange (LME) -

în cadrul căreia setranzacționează cupru rafinat (bare și catozi), cositor, plumb,
zinc, argint, aluminiu și nichel;
- Bursa din New York - Commodities Exchange (COMEX) -
în cadrul căreia se tranzacționează cositor;
- Bursa de la Phenan pentru cositor;
- Chicago Board of Trade - cea mai mare bursă de mărfuri din lume pentru
contracte futures;
- Tokyo Commodity Exchange (aluminiu, platină).

Cea mai mare bursă de mărfuri pentru metale din lume este London Metal
Exchange (LME). Această bursă oferă contracte futures și options pentru
aluminiu, cobalt, nichel, oțel, cupru, zinc și alte tipuri de metale de bază.

1. Aluminiu
2.
Aluminiul este unul dintre cele mai omniprezente metale ale societății
moderne. Pe piaţa bursieră, aluminiul a devenit, însă, şi un instrument financiar
profitabil. Procente cuprinse între 75% şi 90% din stocurile reale de aluminiu
sunt blocate în cadrul înţelegerilor arbitrare financiare, speculatorii exploatând
astfel diferenţa dintre preţul spot (cu livrare imediată) şi cel la termen (cu livrare
la un termen ulterior). Deoarece aluminiul este livrat de producători sub formă
de lingouri, este relativ uşor de depozitat. Acest fapt, combinat cu rata mică a
dobânzii aferente creditelor, a determinat comercianţii să cumpere cantităţi mari
de metal şi să le stocheze în depozite până când preţul va creşte la valori
satisfăcătoare.

La nivelul țării noastre, Alro SA este cea mai mare companie

producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia), cu o
producţie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar în 2008. Alro SA
reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România, având o
contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale, iar acţiunile
Alro SA sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

2. Cupru

În lumina ultimelor evenimente importante, cuprul a atins în luna aprilie a

acestui an
minimul ultimelor trei luni, pe fondul cererii scăzute din China, a doua cea mai
mareeconomie la nivel mondial după SUA, însă a reuşit să se aprecieze cu 0,5%
.
  Neliniştile şi turbulenţele de pe scena mondială au contribuit la evoluţia
modestă acotaţiei cuprului. Metalul s-a apreciat în ultimul an cu peste 13%, însă
creşterea de laînceputul acestui an este puţin peste 1%.Acţiunile Freeport
– McMoRan, cel mai mare producător de cupru din lume, listat pe piaţa de
capital de la New York, au scăzut în cu 5,46%, în vreme ce în ultimele 12
luniau înregistrat o apreciere 14%, în linie cu evoluţia cotaţiei cuprului pe
pieţele internaţionale.

3. Otel

Oțelul este un aliaj ce conține ca elemente principale fierul și

carbonul.Este folosit în
industria auto, în construcții(de exemplu pentru clădiri multietajate), etc. 
Cererea globală de oţel eate în creştere, și se presupune că va ajunge să
crească
probabil, cu 7% anul acesta, ajungând la 1,62 miliarde de tone, faţă de un avans
de 0,7% în 2016, aratăestimările Asociaţiei Mondiale a Oţelului
(Worldsteel).Anul viitor, cererea de oţel pe planmondial ar urma să înregistreze
un avans de 1,6%, la 1,64 miliarde de tone.
 Utilizarea oţelului în China, cel mai mare consumator din lume, va creşte
cu 12,4% anul acesta, la 765,7milioane de tone, şi se estimează canu se va
modifica în 2025.Însă în luna iulie prețul
minereului de fier s-a prăbușit în doar o zi cu 10% pe bursele de mărfuri din
China, urmând săîși revină ușor, astfel, prețul oțelului a fost puțin influențat,
însă nu semnificativ.

3. Articole stiintifice:

1. Moldoveanu Tudor

“A study on the Price Behavior of Base Metals traded in India”

(Sinha, Pankaj and Mathur, Kritika)

Acest studiu analizează comportamentul prețului a cinci metale de bază -

aluminiu, cupru, zinc, plumb și nichelul tranzacționat la Multi Commodity
Exchange (MCX), folosind contracte futures și contracte spot.Pentru a evalua
impactulCriza financiară globală recentă privind tranzacționarea cu metale de
bază, volatilitatea prețurilor metalelor de bază a fost examinat folosind modelele
GARCH.
Lucrarea studiază, de asemenea, efectul volatilității implicite a pieței de
acțiuni, măsurată de India VIX cu privire la volatilitatea prețurilor celor cinci
metale de bază. Concluziile studiului sugerează că există o persistență pe termen
scurt în volatilitatea prețurilor metalelor, iar volatilitatea zilnică a prețurilor
metalelor de bază este influențată de criza globala financiara. Volatilitatea
implicită pe piața de acțiuni afectează, de asemenea, volatilitatea prețurilor
metale. Astfel, lucrarea oferă dovezi importante în sprijinul introducerii
contractelor optionale pe metale comune pe piețele indiene de mărfuri, deoarece
contractele optionale sunt nerentabile având în vedere volatilitatea prețului
activului suport.
Studiul cuprinde trei părți. Prima și a doua parte a studiului folosesc
prețul spot zilnic și prețurile futures (contract futures de aproape o lună) a cinci
metale (aluminiu, cupru, plumb, zinc și nichel) pentru perioada. Prețul de
închidere de aproape contractele lunare sunt extrase deoarece acestea sunt în
general cele mai lichide contracte. A treia parte a Studiul se ocupă cu seria de
prețuri săptămânale la spot și futures ale celor cinci metale tranzacționate pe
Multi Bursa de mărfuri (MCX), India și utilizează date despre valoarea de
închidere a India VIX2 Datele pentru India VIX este disponibil din 5 noiembrie
2007.
Datele pentru prețurile metalelor au fost extrase de la Bloomberg și Multi
Commodity Exchange pe site-ul web, în timp ce datele despre valoarea de
închidere a India VIX au fost compilate de la National Stock Exchange pe site-
ul web din India (NSE) și Bloomberg.
Rezultatele indică faptul că randamentul prețurilor viitoare și
rentabilitatea prețurilor spot ale metalelor de bază sunt liniar legate și există
prezența persistenței în volatilitatea prețului metalelor, așa cum este estimat de
Model GARCH (1,1). Criza financiară are un impact semnificativ asupra
volatilităților zilnice ale prețurilor metalelor. Estimările modelului GARCH
modificat privind randamentele săptămânale indică acest lucru, implicit
volatilitatea pieței de acțiuni influențează randamentele săptămânale ale
metalelor pentru contractele futures pe plumb, zincul prin contracte future și
zincul prin contracte spot. Volatilitatea implicită a pieței de acțiuni influențează
semnificativ volatilitatea prețurilor săptămânale de contract spot de cupru,
aluminiu, nichel si zinc si nu influenteaza pretul saptamanal al volatilitatii
contractului spot de plumb. Volatilitatea implicită a pieței de acțiuni
influențează semnificativ volatilitatea săptămânală a prețului contractului
futures de aluminiu, zinc și plumb și nu influențează volatilitatea săptămânală a
prețului contractului futures de cupru și nichel.
Cu toate acestea, volatilitatea pe piața de mărfuri este mai mică decât
volatilitatea pe piața de acțiuni, dar volatilitatea acestor metale a fost afectată
semnificativ de volatilitatea pieței de acțiuni. Deoarece stabilirea prețului
contractului futures nu ia în considerare volatilitatea activului suport, prin
urmare, pentru a atenua riscul de volatilitate a prețurilor la metalele de bază, se
sugerează introducerea de contracte de optiune pe piața indiană de mărfuri pe
aceste metale de bază. Contractele de optiune sunt prețul ținând cont de
volatilitatea prețului metalului de bază . Prin urmare introducerea contractelor
de opțiune ar aduce beneficii producătorilor și consumatorilor de metale pe
piata de marfuri. Le va oferi oportunitatea de hedging pentru a reduce riscul
special cu care se confruntă în activele suport.

3. Vilsan Radu
 Analiza pieței metalelor a fost un domeniu important de studiu în economia
minerală și finanțe. Oferta, cererea, stabilirea prețurilor și modelarea metalelor
au atras o mare atenție din partea academicieni și cercetători. Dintre
numeroasele cercetări academice și empirice care au fost realizate în ultimii 30
de ani, modelarea și prognozarea prețurilor metalelor inclusiv a metalelor de
bază, a metalelor prețioase, a oțelului, a metalelor minore și a mineralelor de
pământuri rare a atras mai multă atenție decât alte aspecte ale industriei
metalurgice, cum ar fi producția, consumul, disponibilitatea pe termen lung,
reciclarea și așa mai departe. Importanța prețurilor metalelor provine din faptul
că prețul este interfața tuturor celorlalte caracteristici ale unei piețe a metalelor.
Deciziile de producție și rata de producție depind în mare măsură de prețurile
metalelor. Companiile își vor reduce ritmul de producție sau amâna noi proiecte
dacă prețul de piață al metalului nu este suficient de ridicat, deoarece prețul de
piață actual al metalului și prețurile viitoare preconizate au efecte puternice
asupra rentabilității extracției, asupra evaluării companiei și asupra evaluării
noilor proiecte de dezvoltare a capacitatii de producție sau variația ratei de
producție. În ceea ce privește alegerea metalelor utilizate în fabricarea unui
produs este determinată în mod semnificativ de prețurile metalelor. Un preț mai
mare pentru un metal va determina utilizatorii din industrie să caute alte
înlocuitori fezabil. Prin urmare, tendințele și fluctuațiile pe termen lung ale
prețurilor metalelor sunt de mare interes pentru producători și consumatori de
metale.

4. Revizuirea literaturii privind tendința pe termen lung și comportamentul

ciclic în prețurile la minerale.

Unul dintre primele studii de analiză a comportamentului materiilor prime

minerale a fost realizat de Potter și Christy (1962). Aceștia au indicat că prețul
real al mineralelor mărfuri deflatate de PPI a scăzut cu 40% între 1870 și 1957.
Ei au constatat că multe fluctuații pe termen scurt în această perioadă, dar puține
modificări pe termen lung.
De asemenea, aceștia au arătat că inspectarea produselor minerale
individuale a relevat că diferențele de tendință a prețurilor mai bine decât indicii
de mărfuri pentru un grup de minerale.
În alte cercetări, Manthy și Potter (1978) au indicat că prețurile reale ale
produselor naturale de mărfuri din resurse naturale urmează o tendință liniară
care crește, scade sau rămâne constantă pe termen lung. Barnett și Morse (1963)
au studiat prețurile la minerale și au arătat că prețurile reale ale mineralelor au
fost destul de constante în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Lewis (1954) a
recomandat că prețurile materiilor prime nu depășesc probabil producția lor
costul de producție pe termen lung. Cercetările efectuate de Slade (1982) au
arătat că prețurile materiilor prime prețurile au avut un model în formă de U,
contrar modelului lui Hotelling care sugera că prețurile reale ale mineralelor
neregenerabile ar trebui să urmeze o traiectorie crescătoare în timp.
Un alt studiu important legat de identificarea tendințelor în prețurile reale ale
prețurilor primare de mărfuri a fost realizat de Prebisch și Singer (1950) și a dat
naștere unei ipoteze că a existat o tendință negativă pe termen lung a prețurilor
produselor primare.
Aceștia consideră că această tendință urma probabil să continue și în viitor.
Cuddington (1992) a analizat ipoteza Prebisch-Singer în 26 de prețuri ale
materiilor prime primare și a arătat că prețurile a 16 produse de bază nu au avut
tendințe, 5 produse de bază au avut tendințe pozitive și restul au avut o tendință
descendentă între 1900 și 1983. Acesta a aplicat metoda rădăcinii unitare test
pentru a identifica dacă prețurile mărfurilor sunt staționare în funcție de
tendință, adică prezența rădăcinii unitare nu poate fi respinsă. Celălalt studiu
realizat de Cuddington și Nülle (2013) a explicat comportamentul pe termen
lung al prețurilor reale ale mineralelor între 1900 și 2010. Aceștia au utilizat
filtre bandă pentru a extrage componenta de tendință în timp a prețurilor reale
ale mineralelor. Ei au lansat ipoteza unei tendințe constante de creștere sau
de scădere a prețurilor la minerale și au acordat o anumită flexibilitate
componentei de tendință în timp pentru a suferi schimbări graduale în timp

Concluzii

Analiza comportamentului seriilor cronologice economice este o sarcină

complicată. Una dintre principalele motive este tendința în continuă schimbare
și numeroasele fluctuații frecvente din jurul acesteia. Analiza de descompunere
a seriilor cronologice economice este procesul de extragere a unui nivel scăzut
de componentă de frecvență joasă cunoscută sub numele de tendință temporală
și o componentă de frecvență mai mare care este cunoscută sub numele de
componentă ciclică. Există multe metode diferite și tehnici de descompunere a
seriilor de timp în componentele sale. Acestea diferă una de alta între ele în
principal prin modul în care identifică tendința și prin modul în care tratează
componenta ciclică. În această privință, trebuie să se facă ipoteze care
influențează rezultatele și analiza. Această cercetare este un studiu al tendinței
pe termen lung și al fluctuațiilor ciclice ale prețului real al metalelor de bază.
Stimulentul pentru alegerea analizei seriilor temporale pentru examinarea
comportamentului prețurilor metalelor de bază provine din existența mai multor
teorii diferite despre prețurile mineralelor. În lipsa unei teorii solide cu privire la
comportamentului prețurilor materiilor prime, orice efort de modelare a
prețurilor conduce la rezultate diferite și, în unele cazuri opuse.
 3. Carlig Bianca

Mișcările prețurilor la metalele industriale, cum ar fi cuprul și aluminiul,

prezic randamentul stocurilor. Creșterile prețului metalelor semnalează o
scădere a pieței de valori în luna următoare în expansiuni și o creștere a pieței
bursiere în recesiuni. R2-urile lunare din afara eșantionului, care variază de la
3% la 8%, se compară favorabil cu cele generate de majoritatea predictorilor
mai bine consacrați. Rezultatele noastre sunt în concordanță cu articolele de știri
financiare din mass-media, care prezintă adesea randamentele metalelor
industriale ca fiind indicatori principali importanți ai economiei și piețelor de
capital. Analiștii menționează creșterea prețurilor metalelor industriale ca fiind
un semn pozitiv atunci când economia este scazuta. Cu toate acestea, în
expansiuni, creșterea prețurilor metalelor industriale este adesea văzută ca o
supraîncălzire a economiei și a inflației, ceea ce este văzut în general ca o veste
proastă. Descoperirile noastre sunt de observat, „prețurile mărfurilor industriale
pot servi drept semnale de preț pentru puterea economiei globale”.
Capacitatea de predicție a metalelor industriale este diferită și se compară
favorabil cu un număr mare de predictori de variabile economice și de stoc, cum
ar fi producția industrială și inflația, indicele Baltic Dry și interesul deschis pe
piața futures. Mai mult, nici un indice agregat al mărfurilor, nici energia,
metalele prețioase, animalele, mărfurile agricole nu generează predictibilitate
rentabilității de schimbare.

Folosim indicele metalelor industriale S&P GSCI și cele două metale

industriale (aluminiu, cupru) care sunt cele mai importante din punct de vedere
economic. S&P GSCI determină cele mai importante mărfuri din economia
globală și le ponderează în consecință. Cuprul are cea mai mare pondere a
metalelor industriale, urmat de aluminiu. Aceste două metale domină celelalte
metale industriale (nichel, zinc si plumb) din punct de vedere al performanţei
economice. De exemplu, în 2013, greutatea cuprului în indicele S&P GSCI este
de peste 5 ori, de 6 ori și, respectiv, de 8 ori mai mare decât a nichelului,
zincului și, respectiv, plumbului.
Obținem seria de prețuri Standard and Poor’s Goldman Sachs pentru
aluminiu, cupru și metale industriale de la Thomson Reuters Datastream.
Aceste serii încep în 1991, respectiv 1977. Testăm, de asemenea, indicele S&P
GSCI Industrial Metals, care începe în 1977. Ne concentrăm pe datele futures,
deoarece acestea sunt mai lichide și primesc mai multă atenție în mass-
media.10,11 Seria futures. În plus, după cum notează Sockin și Wong , „costul
mai mic al tranzacționării cu contracte futures în comparație cu tranzacționarea
cu mărfuri fizice încurajează o participare mai mare și facilitează agregarea de
produse dispersate”. informații între participanții de pe piață.” Pentru SUA,
folosim indicele de preț S&P 500, în timp ce seriile internaționale de piețe de
acțiuni sunt indici de țară MSCI. Aceste serii sunt de la Thomson Reuters
Datastream și sunt în moneda locală. Tarifele fără risc din fiecare țară provin și
de la Thomson Reuters Datastream.
Folosim o serie de variabile de control. După Goyal și Welch (2008),
Rapach, Strauss și Zhou (2013) și mulți alții, includem raportul dividend-preț,
randamentul dividendelor, raportul câștig-preț, raportul dividend-plata, variația
acțiunilor, rata bonurilor de trezorerie, randamentul obligațiunilor pe termen
lung, randamentul obligațiunilor pe termen lung, spread-ul pe termen, spread-ul
implicit al randamentului, spread-ul implicit al randamentului și inflația.
Indicele uscat baltic și indicele producției industriale, care provin de la
Thomson Reuters Datastream. În cele din urmă, după Hong și Yogo (2012),
includem dobânda deschisă a pieței de valori folosind date. În verificările de
robustețe folosim dimensiunea, book-to-market , impuls și portofolii din
industrie, provenite de pe site-ul web al lui Ken French.

Specificația regresiei de predictibilitate a revenirii cu comutare de stare este

dată după cum urmează:

𝑅𝑡 = 𝛼 + 𝛽1𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 + 𝛽2𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 + 𝜀𝑡
(1a) (1b)
(1c)
𝑅𝑡 = 𝛼 + 𝛽1𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 + 𝛽2𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 +
𝛽3𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐶𝑂𝑁𝑇𝑅𝑂𝐿𝑡−1 + 𝛽4𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐶𝑂𝑁𝑇𝑅𝑂𝐿𝑡−1 + 𝜀𝑡
𝑅𝑡 = 𝛼 + 𝛽1𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 + 𝛽2𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1𝐼𝑀𝑡−1 +
𝛽3𝐶𝑂𝑁𝑇𝑅𝑂𝐿𝑡−1 + 𝜀𝑡

unde 𝑅𝑡 este randamentul pieței de acțiuni în luna t; 𝐼𝑀𝑡−1 este randamentul

metalului industrial în luna t-1, iar 𝐶𝑂𝑁𝑇𝑅𝑂𝐿𝑡−1 este una dintre variabilele de
control pe care le includem. Nu includem mai multe variabile de control în
același model din cauza preocupărilor de multicoliniaritate. Acest model oferă
flexibilitate în ceea ce privește modul în care sunt definite variabilele
𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1 și 𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡-1. Testăm patru alternative. Prima implică
stabilirea lui 𝐸𝑥𝑝𝑎𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1 ca variabilă dummy care este egală cu 1 dacă
economia este în expansiune și zero dacă se contractă; și 𝑅𝑒𝑐𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑡−1 ca un
manechin care este egal cu 1 dacă economia se contractă și zero dacă se extinde.
Fiecare lună este desemnată fie contractivă, fie expansionistă, pe baza
determinării comitetului de întâlnire a ciclului economic NBER.
 A doua alternativă este identică, cu excepția faptului că folosim indicele
CFNAI pentru a genera variabile fictive pentru expansiuni și recesiuni.
Urmărim Chicago Fed și definim o perioadă ca o perioadă de contracție când
CFNAI-MA3 este mai mică de -0,7 și ca o perioadă de expansiune când
CFNAI-MA3 este mai mare de -0,7. Chicago Fed a constatat că această
definiție se aliniază cel mai bine cu ciclul de afaceri NBER, care este identificat
doar retrospectiv.
În al treilea rând, folosim probabilitățile de recesiune ale lui Chauvet și Piger
(2008) ca proxy pentru starea economiei. Aceste probabilități se bazează pe
producția industrială, vânzările reale de producție și comerț, venitul personal
real, excluzând plățile de transfer, și angajarea salarială non-agricolă. În
abordarea finală, generăm probabilități de recesiune pe baza celor patru
variabile macroeconomice ale lui Henkel, Martin și Nardari (2011) (dispersul pe
termen, spreadul implicit).