UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT

„ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU

FACULTATEA BIOLOGIE ȘI CHIMIE

CATEDRA CHIMIE
Procese tehnologice în industria anorganică și
metalurgică. Prelucrarea minereurilor.

Efectuat :Bufteac Andriana,gr.303

Sp. Chimie și biologie
Verificat :Diana Chișcă, dr.conf.,
Universitar
CHIȘINĂU 2023
 Cuprins
Proces tehnologic

Definirea minereului și mineritului

Clasificarea industriei metalurgice

Descrierea celor 3 ramuri metalurgice

 Concluzie
 Chimia tehnologică
Chimia tehnologică este disciplina care
prezintă aplicaţiile în industrie ale
cunoştinţelor dobândite prin studiul celor
patru mari grupe de discipline de chimie
fundamentală: chimie anorganică, organică,
analitică şi al chimiei fizice.
Studiul chimiei tehnologice oferă suportul
teoretic pentru a realiza industrial procese
de fabricare şi de prelucrare a numeroase
substanţe necesare în activitatea economică şi
ca bunuri de consum.
 Proces tehnologic

Procesul tehnologic reprezintă transformarea

materiilor prime în produse intermediare sau
finite cu ajutorul unuia sau mai multor procese
chimice fundamentale şi a uneia sau mai multor
operaţii fizice sau mecanice.
 Alegerea procesului tehnologic
Un produs chimic finit poate fi obţinut prin mai multe tipuri de procese tehnologice
formate din secvenţe diferite de procese chimice fundamentale şi operaţii unitare.
Produsul chimic obţinut poate avea aceleaşi calităţi sau calităţi diferite ,în funcţie de
procesul tehnologic utilizat pentru obţinerea lui.
Natura procesului determină randamentul de obţinere al acestuia, cheltuielile de materii
prime, materiale, energie şi forţa de muncă.
De aceea alegerea procesului tehnologic de fabricaţie al unui produs se face astfel încât
să
ducă la obţinerea unui produs de bună calitate, la un cost cât mai mic, cu un consum
minim de materii prime, materiale, energie şi un grad înalt de automatizare.
Deci criteriile de alegere a unui proces tehnologic sunt:
 asigurarea cu materii prime şi energie;
 calitatea produsului finit;
 cantitatea de produs finit ce trebuie obţinut în unitatea de timp;
 costul produsului finit.
 Minereu -Aglomerare de minerale în compoziția cărora
se găsesc anumite elemente (metale, metaloizi) în
cantități suficiente pentru a putea fi exploatate rentabil.

Mineritul este o ramură a industriei, prin acest

termen înțelegându-se totalitatea procedeelor de
extracție a minereurilor situate în subteran (sub un
strat de pământ) sau la suprafață.
 Minerale și zăcăminte
Scoarța pământului conține o serie de minerale sub formă de zăcăminte de minereuri care după conținutul în
1.fier pot să fie: -feroase și –neferoase.
2.metale: - metalifere - nemetalifere (sare, gips, azbest, feldspat).
Mineralele sunt substanțe omogene din punct de vedere chimic și fizic, fiind frecvent substanțe solide
cristalizate în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.
Exemple de minerale: cuarțul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul
(CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O) ș.a.
Determinarea unui mineral se face prin cunoașterii proprietăților lui fizice: - culoare -luciu - spărtura
(proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăți magnetice și
radioactive.
 Duritatea mineralelor este o proprietate importantă în minerit, aceasta determinând forma de
exploatare a zăcământului. Mineralogul german-austriac Mohs a stabilit o scară a durității mineralelor
după cum urmează: Scara durității mineralelor
1. Talc (Mg3Si4O10(OH)2) 6. Ortoza
2. Gips (CaSO 4·2H2O) 7. cuarț (SiO2)
3.Calcit (CaCO₃) 8. Topaz (Al2SiO4(F,OH)2)
4. Fluorina (F2 ) 9. Corindon
5. Apatit (Ca5(PO4)3(F,Cl,OH)) 10. Diamant (C)
De aici rezultă că duritatea cea mai mare o posedă diamantul cu care putem zgâria toate mineralele,
fapt pentru care la șlefuirea cristalelor de diamant se poate folosi numai praful de diamant.
 Principalele minerale industriale
Mineral Caracteristici Întrebuințare
Albit alb Sticlă, ceramică
Azbest alburiu, fibros Materiale rezistente la foc
Corindon Abraziv șmirghel, pietre de polizat
Productia de fier și oțel, lentile de microscop,
Fluorit casant, mai multe culori, inclusiv albastru olărit, emailuri, pastă de dinți. Fluoritul albastru
e folosit ca piatră decorativă
Grafit moale, gras mine de creion
folosit pentru mulaje, stomatologie, ciment,
Gips alb, cretos
cretă scolară
Halit incolor sare gema
Caolin lut alb medicină, porțelan, hartie lucioasă
Fosfor incolor, cretos îngrășăminte, artificii, oțel
Cuarț dur, are multe varietăți procesoare de calculator, ceasuri, orologii
vopsele, coloranți, detergenți, praf de pușcă,
Sulf galben pal explozibili, hârtie, medicină, insecticide, izolații
elactrice
 Semnificație a industriei metalurgice
Ce este industria metalurgică:
Metalurgia este o ramură a industriei ce include
procesele de obținere a metalelor din minereuri și alte
substanțe ce conțin metale.
Industria metalurgică este una în care variază activități
legate de transformarea și tratarea metalelor, cu care se
realizează un număr semnificativ de produse care sunt
utilizate în diferite domenii.
Cuptoarele și laminoarele fac parte din industria
metalurgică, utilizate, de exemplu, pentru producția de
piese din fier și oțel, foi de aluminiu, piese pentru
vehicule, nave, țevi.
 Industria metalurgică
cuprinde 3 ramuri:

 Industria extractivă a  Industria constructoare de

minereurilor feroase şi maşini
siderurgia
 Industria extractivă a
minereurilor neferoase şi
metalurgia neferoasă
 Industria extractivă a minereurilor
feroase şi siderurgia
La ora actuală, industria siderurgică are un rol extrem
de important. Metalele reprezintă o sursă de exploatare
esențială pentru dezvoltarea economică și industrială a
lumii.
În același timp, industria siderurgică a cunoscut o
accelerare semnificativă în perioada revoluției
industriale, atunci când a câștigat un rol esențial în
economie, politică și sectorul militar al multor țări, fiind
direct responsabilă de dezvoltarea acestora.
Astfel, secolul XX a fost determinant pentru a
transforma această ramură într-una dintre cele mai
importante piese ale dezvoltării infrastructurale a lumii.
Prezentarea generală a industriei siderurgice
Pentru a ști ce este industria siderurgică, este necesară înțelegerea unor informații
esențiale, care arată modul în care funcționează aceasta și materiile pe care se
bazează.
În acest fel, se poate determina rolul pe care aceasta îl joacă în infrastructura unei
țări și cum poate influența puterea politică sau economică pe care o are aceasta.

Ce este industria siderurgică

Industria siderurgică este cea care se ocupă cu prelucrarea și care ajută la
producerea oțelului. Siderurgia în sine constă în totalitatea procedurilor folosite
pentru a extrage fier și a produce aliaje pe baza acestuia.
 Ce materii prime se folosesc în
industria siderurgică
Principalele materii prime folosite în industria siderurgică sunt minereurile de fier
și cărbunii.
Aceste materii, la rândul lor, ajută la obținerea oțelului, care este un aliaj de fier și
carbon. Fierul este topit, apoi, se adaugă un procent mic de carbon de sub 2,2%. În
cazul în care acest procent este depășit, metalul rezultat se numește fontă.

A doua revoluție industrială a fost esențială pentru producția în masă a oțelului, în

această perioadă având loc dezvoltări care au dus la apariția unor noi tehnologii de
prelucrare.
În plus, utilizarea furnalelor de mari dimensiuni au crescut producția de oțel în
secolul XX, iar materialul în sine a devenit mai accesibil pentru populație.
 Siderurgia
Foloseşte ca materii prime:
· minereuri de fier
· minereuri de mangan
· vanadiu şi crom (import)
o Minereuri de fier se exploatează din
-M-ţii Poiana Ruscă (Ghelari, Teliuc)
-M-ţii Banatului (Dognecea)
-M-ţii Harghita
-M-ţii Apuseni
o Minereuri de mangan se exploatează din
-M-ţii Rodne
-M-ţii Suhard
Vanadiu şi crom se importă şi sunt folosite la producerea oţelului.
Produse: fontă, oţel, sârmă, tablă, laminate, lanţuri, cuie.
Principalele centre siderurgice: Galaţi, Hunedoara, Reşiţa, Călăraşi.
Centre siderurgice: Iaşi, Roman, Cluj-Napoca, Târgovişte, Buzău,
Bucureşti.
 Metalurgia neferoasă:
Deși există o gamă variată de minereuri neferoase, rezerve mai
însemnate înregistrează bauxita, cuprul, cele complexe (cuprului i se
adaugă plumbul și zincul) și auro-argentifere, concentrate în două zone:
Grupa Nordică a carpaților Orientali și Munții Apuseni.
Cea mai importanta subramură este cea a aluminiului (uzina ALRO
Slatina), pe baza de aluminiu de la Oradea (utilizând bauxita exploatată
în Munții Pădurea Craiului) și de la Tulcea (bauxita de import).
Metalele prețioase (aurul și argintul) sunt exploatate din Munții
Metaliferi, din sud-estul Munților Apuseni și poalele Munților Gutâi.
 În funcție de etapele procesului tehnologic, metalurgia neferoasă se împarte
în extracția și prelucrarea materiilor prime, prelucrarea metalurgică și
prelucrarea metalelor neferoase. Conținutul scăzut de metal din minereurile
grele de metale neferoase necesită îmbogățirea lor obligatorie (de obicei prin
flotație). Deoarece minereurile de metale neferoase conțin multe componente
diferite, fiecare componentă este separată secvenţial .Minereul îmbogățit este
topit în cuptoare speciale și se transformă în așa-numitul metal feros, care este
apoi purificat de impuritățile dăunătoare (rafinare). Metalul rafinat rezultat este
utilizat sub formă de produse laminate de diferite profile în diverse industrii.
Metalele neferoase se împart în grele (cupru, staniu, plumb, zinc etc.), ușoare
(aluminiu, titan, magneziu), prețioase (aur, argint, platină) și rare (wolfram,
molibden, germaniu etc.).
 Metalurgia neferoasă
Produse:
-Cu şi Pb: la ţevi pentru apă potabilă, în tipografie, bazine din
Pb (pentru acid sulfuric);
-Zn folosit la fabricarea tablei, electrozi pentru sudură;
-Al la avioane (industria aeronautică), conductori elecrici;
-Au şi Ag –anumite tipuri de conductori în electronică, bijuterii.
 Domeniile de utilizare a metalelor neferoase exploatate în țara noastră sunt
numeroase:
Cuprul este utilizat pe scară largă în inginerie mecanică, inginerie energetică și
alte industrii atât în ​formă pură, cât și în aliaje cu staniu (bronz), aluminiu
(duralumin), zinc (alama), nichel (cupronickel).
Plumbul este folosit pentru producția de baterii, cabluri și este folosit în
industria nucleară.
Staniul este folosit pentru fabricarea tablei de tablă, rulmenți .
Nichelul este unul dintre metalele refractare. Se obțin multe aliaje valoroase de
nichel cu alte metale. Are o mare importanță în producția de oțeluri aliate, precum
și în aplicarea acoperirilor de protecție pentru produse metalice .
Aluminiul este utilizat în diferite ramuri ale ingineriei mecanice, inclusiv în
construcția de aeronave, inginerie electrică, precum și în construcția și producția
de bunuri de larg consum.
Magneziul este utilizat în inginerie radio, aviație, chimie, imprimare și alte
industrii.
Titanul (neobișnuit de puternic, rezistent la acizi, are proprietăți antimagnetice)
este utilizat în construcțiile navale, precum și la fabricarea motoarelor cu reacție,
reactoare nucleare.
De mare importanță este metalul nobil - aurul, din
punct de vedere al rezervelor, al cărui loc Rusia
ocupă locul trei în lume. Potrivit datelor oficiale,
Africa de Sud extrage 583 de tone de aur, în timp ce
Rusia extrage puțin peste 100 de tone.Depozitele
acestui metal sunt concentrate în Siberia și Orientul
Îndepărtat.
Argintul se obține prin rafinarea metalelor grele.
Este folosit atât în ​fabricarea de bijuterii, cât și în
industrie. Fără argint, de exemplu, este imposibil să
faci film și film fotografic.
Întreprinderile din metalurgia neferoasă se află sub
influența multor factori naturali și economici,
printre care factorul materie primă joacă un rol
deosebit. Minereurile grele de metale neferoase
diferă de minereurile ușoare cu un conținut scăzut
de metal.
Deci, se consideră că minereurile industriale conțin cupru, nichel, plumb - aproximativ
1%, staniu - mai puțin de 1%. Pentru a obține 1 tonă de cupru este nevoie de 100 de tone
de minereu, 1 tonă de staniu - 300 de tone de minereu. O altă caracteristică a minereurilor
de metale neferoase grele este complexitatea lor. Zeci de alte metale și sulf sunt prezente în
minereurile de cupru, staniu, plumb-zinc. Prin urmare, producția complexă de materii
prime este de mare importanță. De interes deosebit este combinarea întreprinderilor
metalurgice de metale grele neferoase și chimie de bază, de exemplu, atunci când se
utilizează dioxid de sulf în producția de zinc și cupru.
Deci, în procesarea complexă a neferoaselor, din acest tip de materie primă se obțin
alumina (și ulterior aluminiu), potasa și ciment.
Factorul combustibil și energie joacă un rol foarte important în amplasarea întreprinderilor
de topire a metalelor ușoare neferoase. Minereurile de metale ușoare sunt mult mai bogate
în conținut de metal decât minereurile de metale grele, dar topirea lor necesită o cantitate
imensă de energie electrică, adică producția este extrem de consumatoare de energie.
 Industria constructoare de mașini
Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a
metalelor este una dintre cele mai importante ramuri ale
industriei mondiale. Volumul şi structura producţiei ei
constituie un indice de bază în evaluarea potenţialului
industrial al unei ţări. Mijloacele de producţie realizate
de industria constructoare de maşini favorizează
mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie şi
contribuie la creşterea productivităţii muncii.
Ca ramură de bază a industriei grele, industria
constructoare de maşini are un rol decisiv pentru toate
ramurile economiei mondiale, toate sferele de activitate
contribuie la modificarea esenţială a structurii
economiilor statelor lumii.
 Industria constructoare de maşini
Întreprinderile siderurgice sunt amplasate în funcție de anumiți factori:
a) în apropiere de baza de materie primă sau de cărbune cocsificabi(Ruhr în
Germania, Donbas în Ucraina).
b) în porturile mari maritime, unde materia primă, cărbunele sunt aduse pe
cale maritimă cu nave speciale de mare capacitate( Japonia, Franța, Italia).
c) în apropiere de sursele de energie electrică ieftină, unde se dezvoltă
electrosiderurgia(S.U.A, Ucraina , Franța).
a) Utilaje tehnologice (pentru alte ramuri industriale)
-utilaj minier (Petroşani, Tg. Jiu, Baia Mare)
-utilaj petrolifer (Ploieşti, Târgovişte, Câmpina)
-utilaj industrial (Bucureşti, Brăila -utilaje pentru ind. grea; Tg. Mureş -utilaje pentru ind. textilă;
Sibiu –utilje pentru ind. electrotehnică; Bucureşti –utilaje pentru ind. energetică).
b) Industria electronică şi electrotehnică
-aparatură electrotehnică (radio, televizoare, centrale telefonice, ascensoare) –Bucureşti, Craiova,
Timişoara-produse electronice (computere): Bucureşti, Iaşi, Tg. Mureş.
c) Industria de tractoare şi utilaje agricole
-tractoare: Braşov, Craiova
-utilaje agricole: Bucureşti, Timişoara.
d) Mijloace de transport
-locomotive: Craiova, Bucureşti, Reşiţa
-vagoane: Arad, Bucureşti, Drobeta-Turnu Severin
-autocamioane: Braşov, Bucureşti
-autobuze, microbuze, trolebuze: Bucureşti, Timişoara, Piteşti
-autoturisme: Craiova, Piteşti, Câmpulung Muscel
-nave maritime: Galaţi, Drobeta-Turnu Severin, Brăila
-avioane: Bucureşti, Braşov, Craiova.
 Concluzie
Deci, industria metalurgică și prelucrarea
minereurilor are o deosebită importanță în
viața umană. Există multe materiale și
elemente, fără de care viața noastră este
greu de imaginat. Un astfel de material este
metalul și toate produsele din acesta.
Importanța structurilor metalice și a
produselor este destul de greu de
supraestimat. Elemente metalice pe care le
întâlnim în toate sferele vieții noastre.
Aproape orice clădire se bazează pe
structuri din beton armat, conducem pe
mașini metalice, ambalăm chiar și alimente
în folie de aluminiu.