Expansiunea rapidă a industriilor a modificat progresiv relațiile dintre energie și resursele umane.

Impactul producției industriale în ecosistemul planetei este în continuă creștere. Având în vedere atât
amprenta de carbon cât și proprietatea de a fi reciclabil, un produs trebuie să îndeplinească anumite
funcții care să nu se rezume doar la aspect și funcționalitate. Economisirea energiei, a materialelor sau a
ambalajelor sunt criterii luate în considerare în conceperea unui design sustenabil.

Proiectarea unui produs care ia în calcul reducerea sau reciclarea materialelor are multe avantaje,
protejând resursele și scăzând emisiile de gaze cu efect de sera. Designerul evită folosirea multor
materiale întrucât complică procesul de reciclare la finalul duratei de viață utilă a obiectului. În afară de
componența produsului, transportul și amplasarea sa sunt de asemenea importante.

Segmentul HoReCa este unul dintre cele mai dinamice din lume, in continua crestere, acesta se
referă la spațiile de cazare și industria serviciilor alimentare. Denumirea a apărut pentru prima dată în
Olanda, fiind o abreviere inițială a celor trei părți componente ale domeniului de ospitalitate: Hotel,
Restaurant și Cafenea. Acronimul a fost modificat pe parcursul timpului, în ziua de astăzi ultima parte fiind
înlocuită de Catering, considerându-se că poate fi integrată în categoria restaurantelor. Așadar, HoReCa
include ansamblul echipamentelor și utilajelor, produselor, resurselor umane și serviciilor care sunt
folosite în această industrie, de la oameni, consumabile și mobilier, până la software și tehnica de calcul.

Având o răspândire semnificativă este de așteptat ca acest domeniu să producă o cantitate

ingrijoratoare de deșeuri, fie ele alimentare, plastice sau textile. Luând în considerare fluxul de oameni,
calitatea și durabilitatea obiectelor cu care interacționează clienții sunt foarte importante, deoarece cu
cât un obiect este mai longeviv, cu atât se amână înlocuirea acestuia, și, ca urmare, poluarea prin
producerea unui nou obiect cât și apariția a noi deșeuri.

În România, legislația de mediu se adaptează încontinuu, stimulând noi obligații pentru industria
hotelieră și alimentară. Conform hotărârii nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-
returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile se aplică o garanție de 50 de bani pentru orice
ambalaj nereutilizabil de băutură, sumă ce va fi recuperată imediat ce vor fi returnate în spațiile special
amenajate.

Comercianții HoReCa au obligația fie să returneze ambalajele folosite în cadrul unui SGR, să
predea ambalajele folosite unor colectori autorizați, fie să depună deșeurile pe tipuri de materiale în

1
sistemele municipale gestionate. Promovarea și implementarea unor astfel de măsuri cresc și gradul de
conștientizare cu privire la mediu, sustenabilitate și economie circulară.
Reglementările legislative prezente hotărăsc implicarea operatorilor economici în procesul de reciclare,
aceștia avand obligația de a atinge un obiectiv anual prestabilit de reciclare a tuturor ambalajelor utilizate
în confecționarea și transportarea produselor dar și de raportare a cantității exacte de deșeuri gestionate
către autoritățile competente.

Așa cum este scos în evidență de către acronim, HoReCa cuprinde în special industria de servire a
alimentelor. Este relevant faptul că deșeurile produse de către acest segment nu sunt doar cele
alimentare, un număr semnificativ al acestora fiind reprezentat de carton (folosit pentru transportarea
pieselor de mobilier, veselă), plastic (utilizat pentru ambalarea/securizarea materialelor sau obiectelor),
materiale textile (reprezentand de fete de masa, cuverturi, draperii, uniforme etc.), burete(din
componența diverselor obiectelor de mobilier). Reciclarea și reducerea consumului de ambalaje sunt
susținute și reglementate în cadru legislativ, astfel sunt însă obligați să participe activ la reciclarea a între
40-60% din deșeurile produse. Restul de procente al deșeurilor însă nu are garanția de a fi reciclat,
ajungând să fie trimis la gropi de gunoi.

Fiecare obiect de mobilier contribuie la atmosfera creată și trebuie să se integreze armonios in

spatiul de care apartine. Cu ajutorul scaunului propus se poate amenaja un spațiu plăcut, care să ofere
confort clienților, luând în calcul aspectele esentiale: design, funcționalitate și respectarea normativelor.
Produsul este unul memorabil și reflectă de asemenea conștiința ecologică a persoanelor din domeniul
ospitalității. Scopul principal al scaunului este extinderea duratei de viață, prin crearea unui produs cu
materiale reutilizate , având o durabilitate mare și componente care pot fi reparate sau înlocuite ușor.
Scaunul Slice este un model care se potrivește oricarei incaperi cu destinatia receptie sau zona de
asteptare. Prin prisma combinatiei de materiale utilizate conceptul capata un aspect modern care atrage
atentia oricarui privitor. Cotele generale (55 l x122 L x95 h) combinate cu imbinari simple , intrepatrunderi
ale cartonului, si perna cu design minimalist ii confera o ergonomie propice relaxarii. Toate materialele au
primit o noua utilizare după ce și au încheiat aparentul ciclul de viața in domeniul HoReCa. Elementul de
cadru este realizat din carton reutilizat ale ambalajelor , interiorul pernei este confecționat din buretele
rămas in urma procesului de reciclare al saltelelor, iar exteriorul este din material textil care consta in
bucăți pretaiate provenit din uniforme, cearceafuri , fete de mese și alte. Este foarte ușor de asamblat iar

2
forma si tipul de îmbinări ii conferă susținere si rezistenta. In plus, este ușor de curatat si întreținut, perna
putând fi scoasă si spalata iar orice defect al cadrului poate fi reparat cu o noua bucata de carton.

În general asociem mobilierul cu materiale tradiționale, cum ar fi metalul, lemnul sau plasticul,
deși acestea creează produse durabile și deosebite, nu sunt neapărat cele mai eficiente opțiuni existente.
Designul scaunului propus este unul simplu, format dintr-un suport de carton ușor de asamblat și o pernă
confortabilă umplută cu burete. Toate materialele componente sunt provenite și reutilizate din spațiul în
care se află. Structura este făcută în așa fel încât rezistența scaunului este suficienta și ciclul vieții
materialelor nu se încheie dupa uzarea obiectului ajungand sa fie reciclate sau reutilizate in alte practici.

Cartonul este o opțiune pentru construirea mobilierului sustenabil, deoarece aceste modele tind
să lase o amprentă de carbon minimă, fiind, de asemenea, reciclabile și biodegradabile. Produsele sunt
ușoare, portabile și simplu de asamblat. Se regăsește din abundență, întrucât se folosește pentru
depozitare, livrare și transportare de bunuri. Conform legii nr. 249/2015 se cere ca un procent de 60% din
cartonul pe care acest domeniu l-a folosit pe parcursul unui an să fie reciclat. Începând cu anul 2023, anexa
5 a aceleiași legi impune creșterea succesivă a acestei valori cu 5% pe an, ajungându-se ca în 2025 să
pornească de la 75%, obiectiv global de reciclare carton-hârtie, conform OUG 74/2018. În amănunt,
reutilizarea acestui material presupune mai multe etape. Primul pas este colectarea și selectarea bucăților
de carton și hârtie care conțin urme de grăsime, ulei și alte pete care nu pot fi îndepărtate. Ceea ce rămâne
își poate continua drumul în procesul de reciclare, care presupune mărunțirea și crearea unui amestec de
apă și diverse substanțe chimice, pentru a separa fibrele de celuloză. Mixtura rezultată este formată din
1% fibră și 99% apă și se curăță de posibile reziduuri. Se întinde apoi pentru a forma o peliculă și este
presată pentru a îndepărta mare parte din apă. Rezultatul poate fi distribuit la producătorii de ambalaje.

Pernele pentru scaune sunt realizate din textile reciclate. O altă metodă de reciclare a țesăturilor
sau a uniformelor angajaților poate fi redistribuirea hainelor pe piețele locale sau internaționale de
îmbrăcăminte second-hand sau mărunțirea articolelor textile într-o formă fibroasă, pentru a fi apoi
transformate din nou în materii prime. Se recomandă în cazul deșeurilor nereciclabile depozitarea în
containere de colectare separată. O parte din aceste deșeuri sunt selectate și transportate la fabrici de
ciment sau la incineratoare pentru a înlocui combustibilii fosili. Incinerarea nu reprezintă cea mai bună
soluție, de aceea este nevoie de inlocuirea cu alternative sustenabile. Din punct de vedere tehnologic,
valorificarea textilelor se realizează prin dizolvare chimică.

3
 Buretele este considerat un deșeu special. De multe ori reciclarea unei saltele implică tăierea
exteriorului textil, scoaterea lemnului sau a arcurilor metalice, fapt care duce la micșorarea bucăților.
Saltele sunt unele dintre deșeurile de gabarit crescut care nu sunt aruncate corespunzător. Cu toate
acestea, bucățile rămase de burete pot fi reciclate trecând prin mai multe etape. Acestea se mărunțesc
mai bine și se amestecă în adezivi. Următorul proces este presarea resturilor sub acțiunea aburului, fapt
ce dezinfectează și activează adezivii. Balotul de burete este lăsat la răcit și ulterior tăiat la o înălțime
impusă. Materialul rezultat poate fi folosit pe post de material absorbant de șocuri pentru locurile de
joacă sau căptușeală pentru scaune.

Forma este inspirată de scaunul “Voido” creat de Ron Arad, o piesă de mobilier unică și modernă,
ce surprinde prin detalii. Creat de unul dintre cei mai mari designeri, scaunul balansoar se remarcă prin
stilul neconvențional și arată ca o piesă de sculptură contemporană, realizată cu ajutorul unei tehnologii
industriale care produce forme mari și ușoare din polietilenă turnată prin rotație.

Pentru a oferi clienților un mediu plăcut în care să se simtă confortabil trebuie analizat cu grijă
spațiul pentru amplasarea produsului, luând în calcul cerințele și nevoile lor. Un design bun ar trebui să
ne ofere informații despre locul în care ne aflăm.

În cea mai mare parte, ignorăm costurile sistemelor care ne aprovizionează și nu suntem
conștienți de fragilitatea lor. Aspectul locurilor trebuie să dea dovadă de creativitate, originalitate și o
bună cunoaștere a funcționalității spațiului pentru a transmite imaginea dorită.

Piața turismului se află în continuă expansiune, iar clienții din ziua de azi oferă o atenție deosebită
confortului și calității serviciilor. Acest lucru face ca alegerea unui obiect de mobilier pentru spațiul de
relaxare să fie foarte importantă. Lounge-ul hotelului este unul din primele spații cu care un client intră în
contact și este necesar să se proiecteze întocmai pentru a atrage mai mulți vizitatori. Elementele trebuie
să fie durabile și plăcute estetic, un loc în care oamenii să stea și să se bucure de timpul lor, să se destindă
și simtă ca acasă. Este necesar să fie funcțional, dar reprezintă și o identitate vizuală a mărcii. Scaunul
propus pentru un astfel de spațiu este creativ și se diferențiază de toate celelalte obiecte de mobilier, fiind
și o soluție eco-friendly.

Un exemplu care duce spre direcția noastră este Rag chair realizat de Tejo Remy în 1991. Ulterior,
când l-a reprodus, a folosit pungi de haine dintr-un magazin second-hand ca reacție la supraconsum. O
companie finlandeză numită Ragmate produce scaune cu ajutorul surplusului de textile din Turcia.

4
Proiectul Rememberme, realizat de designerul german Tobias Juretzek, presupune scufundarea hainelor
în rășină și comprimarea acestora într-o matriță. Produsele sunt inspirate de amintirile asociate cu
articolele vestimentare. Obiectul final este unul însemnat dar încheie ciclul de viață al materialelor, care
nu mai pot fi reciclate după. Așadar, nu este cea mai bună soluție. Deși factorii economici și sociali sunt
legați de ideea de sustenabilitate, pe atât de importantă este și materialitatea produsului care trebuie
înțeleasă.

Limitarea resurselor și impactul producției în masă au devenit o problemă abordată relativ recent,
printre primii critici ai consumerismului fiind Victor Papanek în cartea sa, Design for the real world. Acesta
susținea ideea că un design cu adevărat inovator și responsabil este unul cu un impact pozitiv, atât social,
cât și moral. Înțelegerea nevoilor este cu adevărat importantă. Trebuie să se urmărească o strategie a
proiectării care să includă diverși factori: cultură, antropologie, afaceri, ergonomie. Un designer trebuie
să ia în calcul toți acești factori în realizarea produsului său. Cu alte cuvinte, este nevoie de o unitate
pentru a realiza un obiect însemnat.

Pentru a înțelege conceptul din spatele scaunului realizat pentru acest proiect este nevoie să
privim din interior problemele din spațiul HoReCa. Principalul element folosit este cartonul rezultat în
urma transportului sau ambalării, cantitatea fiind una abundentă. Folosirea sa într-un obiect de mobilier
ar fi un prim pas în abordarea problemei resurselor limitate și a producției în masă.

Pe lângă materiale, proiectantul trebuie să ia în considerare și detaliile tehnice ale scaunului,

nevoile utilizatorului și estetica produsului. Rezultatul trebuie să fie confortabil și funcțional, dar în același
timp și plăcut din punct de vedere vizual, potrivit cu estetică generală a spațiului de lounge. Schema
tehnică și detaliile, cum ar fi atașarea textilului de baza de carton, sunt considerații importante în procesul
de realizare. De asemenea sunt și durabilitatea componentelor și funcționalitatea lor.

În concluzie, rolul unui designer este de a aduce soluții noi și inovatoare problemelor cu care ne
confruntăm zilnic, în timp ce ține cont și de aspectele culturale și tehnice ale proiectului. În acest caz,
utilizarea în proporție de 100% a materialelor reciclabile promovează crearea unor produse sustenabile și
atrage atenția asupra neglijării mediului înconjurător. Conform lui Victor Papanek, “Proiectarea nu este
doar o chestiune de estetică: este o responsabilitate socială.”

Bibliografie

5
Egenhoefer, R. (2018). Routledge handbook of sustainable design. Routledge.

Barbero, S., & Cozzo, B. (2012). Ecodesign. Konigswinter: H.F. Ullmann.

Papanek, V. (1985). Design for the real world. Thames & Hudson.

Gallaud, D., & Laperche, B. (2016). Circular economy, industrial ecology and short supply chain. London:
Iste Ltd ; Hoboken, Nj.

Profis, G.E. (2020). Ce inseamna HoReCa ? Afla care este explicatia acestui acronim. [online]
Gastroprofis. Available at: https://www.gastroprofis.ro/ce-inseamna-horeca/.

Anon, (2017). Ce inseamna Horeca? | SDSGroup. [online] Available at:

https://www.sdsgroup.ro/blog/ce-inseamna-horeca/

First Recycler. (2018). Documente de trasabilitate & reciclarea ambalajelor. [online] Available at:
https://firstrecycler.ro/documente-de-trasabilitate-reciclarea-ambalajelor/

legislatie.just.ro. (n.d.). LEGE 249 28/10/2015 - Portal Legislativ. [online] Available at:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/172506

Reciclare si colectare hartie carton Bucuresti. (n.d.). Colectare si reciclare deseuri HoReCa - Colectare
selectiva - Bucuresti. [online] Available at: https://reciclarehartiecarton.ro/colectare-si-reciclare-deseuri-
horeca

UHS. (2020). How to Choose the Best Hotel Lounge Furniture | UHS International. [online] Available at:
https://uhs-group.com/en/how-to-choose-the-best-hotel-lounge-furniture/

Harta Reciclarii. (n.d.). Ce și cum reciclez? [online] Available at: https://hartareciclarii.ro/ce-si-cum-

reciclez/#/category/hartie-si-carton/carton

Upcyclist. (2017). 10 designers making unique furniture and decor from recycled textiles. [online]
Available at: https://www.upcyclist.co.uk/2017/11/furniture-decor-recycled-textiles/