Recomandări privind planificarea calendaristică pentru anul școlar 2022-2023

Ordinul de ministru referitor la structura anului școlar 2022-2023 presupune o nouă

organizare a parcurgerii programei de Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, astfel
încât aceasta să corespundă în mod eficient modulelor de predare-învățare-evaluare, reprezentate
de perioadele de cursuri din cadrul anului școlar. Sunt prevăzute, astfel, 35 de săptămâni de
cursuri pentru clasele a VIII-a. Organizarea perioadelor de cursuri se prezintă astfel:

Nr. Modulul Perioada calendaristică Numărul Observații

crt. de de
învățare săptămâni
1. I 05.09.2022 – 21.10.2022 7
2. II 31.10.2022 – 22.12.2022 8
3. III 09.01.2023- 10.02.2023* 5 *conform deciziei ISJ B-N
4. IV 20/20.02.2023* - 06.04.2023 7 *conform deciziei ISJ B-N
**o săptămână pentru
programul național ”Școala
altfel” sau ”Săptămâna verde”
5. V 19.04.2023 – 10.06.2023 8 **o săptămână pentru
programul național ”Școala
altfel” sau ”Săptămâna verde”

În ordinul de ministru se precizează că în cadrul anului școlar se desfășoară și două

programe naționale, ”Școala altfel” și ”Săptămâna verde”, în intervale de câte cinci zile
consecutive lucrătoare, planificate în funcție de decizia fiecărei unități de învățământ, însă doar
în perioada 27.02.2023 – 16.06.2023 și în cadrul a două module de învățare diferite. În
consecință, la nivelul anului școlar se însumează 33 de săptămâni dedicate doar activităților de
învățare-predare-evaluare.
Programa de Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a prevede formarea la elevi a
cinci competențe generale, dezvoltate în 20 de competențe specifice, pe parcursul unui an școlar.
Competențele specifice sunt asociate conținuturilor acestei programe, predate în ordine
cronologică, conținuturi ce se încadrează în tema generală REFLECȚII ASUPRA LUMII.
Acestea vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Domeniile de conținut vizează
Comunicare orală, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de
interculturalitate.
Actuala Programă de limba și literatura română pentru gimnaziu îşi propune să asigure
dezvoltarea a două competenţe-cheie: comunicare în limba română şi sensibilizare şi exprimare
culturală. Construcţia programei are în vedere dublul statut al limbii române – de limbă oficială a
statului român şi de limbă de școlarizare – şi valoarea formativă a literaturii române în contexte
variate, ambele aspecte subsumate unei viziuni curriculare centrate deopotrivă pe componenta
lingvistică, pe componenta interrelaţională şi pe componenta estetică şi culturală. Cele trei
componente au caracter instrumental şi formativ, fiind în raport de complementaritate, fapt care
impune o tratare integrată în demersul didactic de aplicare a programei. Componenta lingvistică
fundamentează competenţa de comunicare: sprijină procesul de înțelegere și de învățare formală,
informală și nonformală, dă sens existenţei socioculturale a fiecărui individ şi susține conştiinţa
identităţii. Componenta interrelaţională vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce
contribuie la inserţia socială adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieţii. Componenta
estetică şi culturală urmărește descoperirea contextului cultural local şi a patrimoniului naţional
şi universal şi contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura
literaturii şi a altor tipuri de creaţie artistică. Finalitatea urmărită de programă vizează formarea
unui individ capabil să utilizeze limba română în scopul învățării, atât în perioada școlarității, cât
și pe toată durata vieții, capabil să utilizeze limba română în scopul inserției sociale, capabil să-și
asume propria identitate lingvistică și culturală, sensibil la valorile interculturale și
multiculturale. În procesul de predare-învățare-evaluare se respectă principiul gradualității
achizițiilor. Situarea elevului în centrul activităților destinate formării competențelor generale și
specifice disciplinei Limba și literatura română, prin operaționalizarea cunoștințelor îi asigură
acestuia adaptarea la contexte de comunicare diverse, favorizând controlul propriei formări.
Conform precizărilor din programa, profesorul va selecta 10 texte de bază integrale, destinate
lecturii aprofundate (7 literare şi 3 nonliterare). Textele literare și nonliterare vor fi grupate în
jurul unei tematici comune. Profesorul va adăuga minimum 5 texte (integrale sau fragmente), de
preferinţă literare, provenind cu preponderență din literatura română, clasică şi contemporană
Tematic, textele vor fi alese în consens cu cerinţele şi cu nevoile de instruire ale elevilor și care
permit abordarea în mod aplicativ a noţiunilor de teorie literară, pentru asigurarea
comprehensiunii și pentru argumentarea interpretării
Demersurile didactice recomandate în cadrul programei de Limba și literatura română pentru
clasa a VIII-a se referă la lectura și interpretarea unor texte, scrierea creativă, dezbaterea,
interviul, proiectul, vizionarea de filme și spectacole, jocul didactic.
Procesul de evaluare, conform aceleiași programe școlare, îmbină formele clasice de evaluare
cu cele referitoare la proiect, portofoliu, autoevaluare. Cele două caracteristici principale ale
evaluării constau în faptul că aceasta trebuie să fie continuă și formativă. Aceste caracteristici se
regăsesc și în cadrul Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de
învățământ preuniversitar, aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 4183/04.07.2022:
”Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar”
(art.103, alin.1). Instrumentele de evaluare prevăzute în regulament, care pot fi preluate în cadrul
orelor de Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a sunt evaluări orale, teste, referate. Însă,
atât programa, cât și regulamentul nu limitează creativitatea didactică a fiecărui profesor în
domeniul conceperii modalităților și instrumentelor de evaluare, autoevaluare, interevaluare.
Rezultatele evaluărilor se exprimă în note acordate elevilor, de la 1 la 10, note pe care
profesorul le comunică în mod obligatoriu elevilor și pe care le trece în catalog și în carnetul de
elev. Numărul de note pentru fiecare elev se acordă anual, fiind stabilit de profesor în funcție de
numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru, însă
regulamentul-cadru conține și o prevedere minimală cu caracter obligatoriu: ”La fiecare
disciplină numărul de note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore
alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ”. Așadar, în cazul acestei discipline
fiecare elev va avea la sfârșitul anului școlar minim șapte ore.
Conform regulamentului-cadru, elevii aflați în situație de corigență vor avea cu cel puțin
o notă în plus față de numărul minim de note prevăzut de regulamentul-cadru, ultima notă fiind
acordată, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.
La sfârșitul anului școlar, la fiecare disciplină de studiu, pentru fiecare elev, fiecare
profesor încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel
mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
 În cadrul demersului de realizare a planificării calendaristice pentru Limba și literatura
română, clasa a VIII-a, considerăm utile următoarele recomandări:
- conform proiectării didactice la finalul fiecărei unități de învățare este necesară existența
orelor de recapitulare și evaluare;
- fiecare unitate de învățare trebuie să beneficieze de evaluare, însă nu este obligatoriu ca
de fiecare dată evaluarea să se finalizeze cu o notă în catalog, deoarece evaluarea se poate
desfășura și sub forma observării sistematice, care permite profesorului să adapteze
sarcinile de lucru la nevoia de a forma competențe elevilor;
- evalurea inițială facilitează profesorului demersul didactic pe care îl abordează în
activitățile de predare-învățare-evaluare la începutul și pe parcursul anului școlar; acestei
forme de evaluare predictive trebuie să i se acorde un timp adecvat, astfel încât să se
asigure o recapitulare temeinică pe domenii de conținut; testul propriu-zis de evaluare
este însoțit de un barem și de o matrice care să poată permite cadrului didactic
identificarea modului în care competențele propuse spre formare au fost atinse sau
urmează a fi exersate;
- programa școlară poate fi calibrată la structura anului școlar pe module de învățare, însă o
organizare a planificării pe unități de învățare corespunde solicitărilor cadrelor didactice,
dar și ale elevilor.
Având în vedere numărul mare de competențe asociate cu conținuturile programei de
Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a este utilă pentru elevi o anumită ritmicitate a
evaluărilor și notărilor, precum și o varietate a formelor și instrumentelor de evaluare, disciplina
Limba și literatura română fiind, prin natura științei sale, foarte generoasă în domeniul
creativității didactice.
Bibliografie
- Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017;
- Ordinul ministrului educației nr.3505/31.03.2022 privind structura anului școlar 2022-
2023;
- Ordinul ministrului educației nr. 4183/04.07.2022 pentru aprobarea Regulamentului-
cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Planificarea calendaristică Limba și literatura română, clasa a VIII-a

ANUL ŞCOLAR: 2022-2023 (Structura anului școlar aprobată prin OME nr

3505/31.03.2022)
Unitatea de învățământ:_ Școala Gimnazială Șieu
Disciplina: Limba și literatura română
Nr.ore /săptămână: 4 ore
Propunător: German Simona
Programa şcolară aprobată prin OMEC nr. 3393 / 28.02.2017

VARIANTA 2 (pentru săptămâna de vacanță 13-17.02.2023)

Unități de Competen Conținuturi Numă Săptăm Observați

învățare țe r de âna i/
specifice ore MODUL
alocat
e
Evaluare Aplicarea și interpretarea 4 S1 MODUL
inițială. rezultatelor evaluării inițiale. 1
Elemente Identificarea nevoilor de
introductive învățare ale elevilor
Reactualizarea cunoștințelor
dobândite în anul școlar trecut
Prezentarea manualului, a
strategiei de evaluare
CE 1.3, 1.4, • Textul epic. Platanos, de 24 S2-S7 MODUL
ÎNSEAMNĂ 1.5, Doina Ruști 1
PRIETENIA? 2.1, 2.2, • Firul narativ. Planurile
2.4 narațiunii.
3.2, 3.4, • Naratorul și personajele
4.2 • Structuri textuale combinate.
4.3, 4.4 Textul discontinuu
• Semnificațiile textului
• Text auxiliar: Narcis și
Gură-de-Aur (fragmente), de
Hermann Hesse
• Strategii de ascultare activă
• Proiect de grup. Cărțile
noastre
• Categorii semantice
(actualizare)
• Derivarea. Compunerea
(actualizare)
• Conversiunea. Familia de
cuvinte
 • Împrumuturile
• Registrele limbii
• Fonetica
• Etapele scrierii. Integrarea
feedbackului
• Importanța elementelor de
grafică în prezentarea unui text
scris
• Recapitulare
Evaluare
• Analiza rezultatelor și
ameliorare

Cum sunt 1.4, 1.5, • Textul dramatic Take, Ianke 32 S8-S15 MODUL
ceilalți? 2.1 și Cadâr (fragmente), de 2
2.2, 2.4, Victor Ion Popa
3.1 • Textul dramatic. Structuri
3.3, 3.4, textuale.
4.1 • Timpul, spațiul, acțiunea,
4.2, 4.4, personajele
4.5 • Semnificaţiile textului
5.1 • Textul nonliterar. Cronica de
spectacol - Omenescul
personajelor, de Ștefan Popa
• Text auxiliar: Nathan
Înțeleptul, (fragmente) de
Gotthold Ephraim Lessing
• Valori culturale românești în
lume
• Atitudini comunicative
• Cronica de film. Redactarea
de mână și computerizată.
Etica redactării: originalitatea
• Recapitulare
Evaluare
• Analiza rezultatelor și
ameliorare

Unde găsim 1.1, • Textul liric. Frumusețea 20 S16- MODUL

frumusețea? 1.2,1.3 naturii: Într-un lac, de Tudor S20 3
2.2, 2.3, Arghezi
3.1 • Limbajul figurat. Aliterația
3.3, • Semnificațiile textului
4.3,4.4 • Textul liric. Frumusețea
4.5, 5.2 umană: Izvorul nopții, de
 Lucian Blaga
• Procedee artistice. Hiperbola
• Textul liric. Frumusețea
artei: Controverse, de Nina
Cassian
• Semnificaţiile textului
• Compararea textelor sub
aspectul conținutului și al
structurii
• Text auxiliar: O pasăre
înaltă, de Dan Coman
•Valori culturale românești în
lume
•Textul argumentativ
• Fraza. Coordonarea
• Fraza. Subordonarea. Elipsa
• Atributul. Apoziția
• Atributiva
• Tipare textuale de structurare
a ideilor: comparație, analogie
• Recapitulare
Evaluare
• Analiza rezultatelor și
ameliorare

Ce este 1.3, 1.4, • Textul epic. Iapa lui Vodă de 28 S21- MODUL
adevărul? 2.1 Mihail Sadoveanu S28 4
2.2, 2.4, • Structuri textuale *
3.2 • Naratorii și personajele.
3.3, 4.1, Antiteza
4.3 • Semnificațiile textului
4.4, 5.1 • Textul nonliterar. Textul
multimodal. Reclama
• Text auxiliar: Hainele cele
noi ale împăratului
(fragmente) de Hans Christian
Andersen
• Proiect de grup: Reclama
• Comportamente nonverbale
și paraverbale cu efect
persuasiv
• Complementul direct
• Completiva directă
• Complementul indirect
• Completiva indirectă
 • Complementul prepozițional
• Completiva prepozițională
• Tipare textuale de structurare
a ideilor: pro-contra
• Recapitulare
Evaluare
• Analiza rezultatelor și
ameliorare

Încotro se 1.1, 1.2, • Textul epic Fahrenheit 451 19 S28- MODUL

îndreaptă 2.1 (fragmente), de Ray Bradbury S33 5
lumea? 2.3, 3.1, • Textul epic de mare întindere *
3.4 • Structuri textuale
4.1, 4.2, • Personajele. Conflictul
4.5 • Semnificațiile textului
5.2 • Textul nonliterar (textul de
opinie): Când vei fi adult, e
posibil să nu ai loc de muncă,
după Yuval Noah Harari
• Modele comportamentale în
textele literaturii universale:
Prometeu înlănțuit (fragment),
de Eschil
• Argumentare și persuasiune
• Circumstanțialul de loc
• Circumstanțiala de loc
• Circumstanțialul de timp
• Circumstanțiala de timp
• Circumstanțialul de mod
• Circumstanțiala de mod
• Circumstanțialul de cauză
• Circumstanțiala de cauză
• Circumstanțialul de scop
• Circumstanțiala de scop
• Construcții concesive
• Construcții condiționale
• Recapitulare
Evaluare
• Analiza rezultatelor și
ameliorare

Recapitulare 5 S34-
Evaluare S35
finală
*În perioada 27 februarie-16 iunie 2023 se desfășoară programele naționale ”Săptămâna Altfel”,
respectiv ”Săptămâna Verde”. Derularea celor două programe nu se planifică în același interval
de cursuri (modul de învățare)