INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

Nr. 7741 / 11 septembrie 2017 AVIZAT,

INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL,
PROF. GHEORGHE BÎRZĂ

SCRISOARE METODICĂ
pentru anul școlar 2017-2018,
la disciplina limba și literatura română, nivel liceal și nivel gimnazial

Ca urmare a recomandărilor și sugestiilor M.E.N., an școlar 2017-2018,

pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, nivel LICEAL și nivel
GIMNAZIAL, se elaborează următoarele precizări, pentru derularea, la nivelul
județului Sibiu, a acţiunilor prioritare (1. reducerea absenteismului, 2.
evaluarea cu scop de orientare şi de optimizare a învăţării, 3. îmbunătăţirea
competenţelor de lectură, 4. noutăţi în programă de limba și literatura română,
clasa a v-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3393 / 28.02.2017) care să contribuie:
 la calitatea predării – învățării – evaluării;
 la sporirea accesului tuturor elevilor la o educaţie de calitate;
 la creşterea ratei de succes şcolar
I. ACŢIUNI CARE VIZEAZĂ REDUCEREA ABSENTEISMULUI
1. LA NIVELUL FIECĂREI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JUDEȚUL SIBIU
a) Monitorizare atentă și ritmică a absenteismului la ora de limba și literatura
română
b) Abordarea graduală a problemei absenteismului la ora de limba și literatura
română: determinarea participării active a elevului la ora de limba și literatura
română, orientarea / dirijarea / responsabilizarea acțiunilor elevului, în
vederea opinării personalizate asupra fenomenului literar / lingvistic
c) Proiectarea curriculară să se adecveze nivelului de competență a elevului /
grupului de elevi și resurselor existente în unitatea școlară
d) Utilizarea unor strategii didactice capabile să creeze motivația învățării la
educabili cu risc de abandon școlar / de eșec școlar
e) Monitorizarea permanentă a actului didactic de către directorul / Comisia
pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (C.E.A.C.) din unitatea școlară, cu
țintă spre: existența schiței de lecție pentru profesorii aflați în primii 3 ani de
activitate; proiectarea secvențelor nou introduse pentru profesorii care au
depășit examenul de definitivat. În urma constatării, prin activitatea de
asistență la clasă, a unor deficiențe de predare, se recomandă luarea de
măsuri de remediere a acestora: reluarea întocmirii / întocmirea schiței de
lecție pentru o perioadă determinată de timp (de exemplu, 6 luni).
f) Dezvoltarea parteneriatului educațional pentru reducerea absenteismului prin:
relații contractuale ferme școală-părinții elevilor; implicarea comunității, ca
actor social cu rol important în promovarea educaţiei umaniste a viitorului
1|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

adult şi pentru inserţia lui socioculturală de perspectivă; implicarea Consiliului

Elevilor la nivel de școală / județ în managementul clasei / școlii; discuții
formale și înformale cu elevii referitoare la cauzele / consecințele
absenteismului și la importanța participării la cursuri a fiecărui educabil.
2. LA NIVELUL INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU
1. Monitorizarea și prevenirea absenteismului prin inspecția școlară, la nivelul
disciplinei limba și literatura română
2. La nivelul disciplinei limba și literatura română se va elabora un plan
operaţional – referitor la învățarea formală, nonformală și informală – pentru
asigurarea înțelegerii, de către fiecare elev (învățământul centrat pe elev), a
conținuturilor predate și pentru dezvoltarea competențelor-cheie de a învăța să
înveți și de comunicare corectă și conștientă în limba română, competență
fundamentală pentru susținerea cunoașterii conștiente și logice la toate
disciplinele de studiu, cu activități care vizează:
a) elevul - partener în activitatea de predare-învăţare-evaluare.
b) eliminarea din practica didactică a tipului de profesor magistral, adoptându-se
tipul colocvial, orele de curs având ca prioritate satisfacerea spiritului interogativ
al elevului şi stimularea acestuia pentru a participa la propria formare.
c) elaborarea personalizată a documentelor de planificare-proiectare, cu
valorificarea exemplelor de bună practică și a materialelor informative puse la
dispoziție de M.E.N., I.S.E. și C.N.E.E. Planificarea va fi un instrument flexibil de
organizare şi structurare a materiei, în baza programelor în vigoare. Deoarece
din acest an școlar, la clasa a V-a se aplică noua programă, profesorii care vor
preda la această clasă au obligația ca, indiferent de vechimea în învățământ, să
întocmească schiţa lecţiei. Dacă prin inspecția școlară se vor constata deficienţe
în predare, recomandarea este ca profesorii cu activitate deficitară să aibă
obligația de a întocmi schiţa lecţiei ( de exemplu, pentru o perioadă de şase luni).
https://edu.ro/
http://www.ise.ro/
https://www.edu.ro/CNEE
d) realizarea – la nivelul comisiilor metodice / al cercurilor pedagogice – de
diagnoze și proiectarea / aplicarea de măsuri concrete, referitoare la asigurarea
calității procesului instrucțional la nivelul disciplinei de predare, la nivel gimnazial
și liceal: interasistenţe, în vederea observării accesibilităţii şi atractivităţii orelor
de curs, finalizate cu discuţii colegiale de consiliere a celor asistaţi la ale căror
ore se înregistrează frecvent sau sporadic, fenomenul de absenteism;
monitorizarea prin inspecția școlară a procesului de predare a noii programe la
clasa a V-a; monitorizarea acesibilităţii explicaţiilor oferite de profesori și a
gradului de implicare a elevilor în activitatea de predare-învăţare-evaluare.
II. ACŢIUNI CARE VIZEAZĂ EVALUAREA CU SCOP DE ORIENTARE ŞI DE
OPTIMIZARE A ÎNVĂŢĂRII
2|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

1) La nivelul unităţii de învăţământ:

La nivelul gimnaziului, la disciplina limba şi literatura română evaluarea
A. TESTAREA INIŢIALĂ (se aplică la clasele a V-a / a IX-a – a VIII-a / a XII-
a) se desfăşoară la începutul semestrului întâi (la clasa a V-a se recomandă
aplicarea testării inițiale după trei săptămâni de recapitulare). Testarea inițială
are rolul de a adapta procesul de învățare la particularitățile educabililor.
Scopul evaluării nu este ierarhizarea elevilor, a școlilor, ci cunoașterea
nivelului real de performanță al elevilor și pentru măsurarea ratei de progres
școlar. Rezultatele testărilor inițiale se comunică elevilor și părinților /
reprezentanților legali în cadrul unor întâlniri individuale (se poartă și discuții
referitoare la: eventualul ecart față de programa școlară, măsuri remediale
propuse de profesor pentru remedierea deficiențelor / pentru asigurarea
progresului școlar / a performanței școlare. Este interzisă comunicarea a
rezultatelor individuale. Singura persoană autorizată să facă prezentarea
publică a rezultatelor globale, fără nominalizarea elevilor sau a cadrelor
didactice, cu accent pe diagnoză și pe măsurile remediale, este directorul
unității de învățământ.
Până la jumătatea primului semestru se vor realiza următoarele activități:
- analiza rezultatelor de la testele iniţiale (se vor elabora precizări pentru
organizarea și desfășurarea activității), până la termenul limită de raportare
către I.Ș.J. Sibiu: 9.10.2017;
- analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a / a XII-a la
examenele naţionale şi cele obţinute la evaluarea curentă.
-organizarea etapei pe școala a Olimpiadei de Limba și Literatura Română
2018 (perioada de desfășurare: sfârșitul lunii decembrie 2017)
Concluziile (analiza rezultatelor globale ale claselor, probleme tipice etc.) se vor
materializa în măsuri remediale concrete şi adaptate la nivelul comisiei metodice,
în unitatea de învăţământ. Rezultatele testării predictive, propuse la nivelul
disciplinei limba și literatura română / măsurile remediale (particularizate pentru
fiecare clasă), vor fi integrate în Planul de acțiune pentru realizarea indicatorilor
de rezultat – stabiliți în Planul managerial al fiecărei unități școlare, pentru 2017-
2018 – elaborat ca urmare a analizei testării inițiale, în cadrul ședinței consiliului
profesoral al unității de învățământ preuniversitar.
B. TESTARE DE PARCURS
Aplicarea, la nivel județean, a simulării probelor scrise ale ENVIII și
bacalaureat 2018, ca lucrare semestrială pe semestrul I, 2017-2018 (se vor
elabora precizări pentru organizarea și desfășurarea activității), în data de 4
decembrie 2017.
C. TESTĂRILE FINALE se vor organiza în ultimele săptămâni ale
semestrului al doilea.
D. EXAMENUL DE BACALAUREAT 2018
3|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

Proba scrisă Ea) la disciplina limba și literatura română are o structură

nouă, pilotată în cadrul simulării examenului de bacalaureat 2017, clasa a
XI-a, care vizează următoarele competențe:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de
comunicare
 Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare,
a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
textelor literare şi nonliterare
 Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la
curente culturale / literare
 Argumentarea în scris și oral a unor opinii diverse situații de
comunicare
Proba scrisă Ea) la disciplina limba și literatura română are trei subiecte:
Subiectul I
Text-suport: text nonliterar, memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-
administrativ, științific, argumentativ, din domeniul audio-vizualului, studiat
sau la prima vedere.
Este alcătuit din doi itemi: un item semiobiectiv de tip întrebare structurată
(A) și un item subiectiv de tip eseu (B)
Subiectul al II-lea
Text-suport: text literar (epic, liric sau dramatic) și este alcătuit dintr-un
item subiectiv de tip eseu restrâns
Subiectul al III-lea
Eseu structurat care vizează aspecte de analiză tematică, structurală,
stilistică a operelor literare studiate ce aparțin autorilor canonici, curentelor
culturale / literare, perioadelor, speciilor literare și / sau tipurilor de texte
menționate în programa de bacalaureat în vigoare.
Subiectul I și subiectul al II-lea (cu cerințe inferențiale, deductibile) sunt
comune tuturor filierelor, profilelor și specializărilor. Subiectul al III-lea este
diferențiat în funcție de filieră, profil și specializare.
1) La nivelul unității de învățământ se vor realiza:
 Situații comparative a rezultatelor obținute de elevi la testarea inițială și
la testarea finală. Realizarea acestor analize reprezintă unul dintre
indicatorii vizați de fișa postului (cadru didactic / director).
 Analize comparative între rezultatele elevilor din clasele a VIII-a / a
XII-a de la evaluarea internă și evaluarea externă (enviii, bacalaureat
2017) și elaborarea de planuri de măsuri la nivelul unității școlare.
 Activități ale comisiei metodice pentru aplicarea de strategii comune la
clasele terminale, pentru antrenarea inferențelor (de la subiectul I-
bacalaureat, de exemplu)
2) La nivelul inspectoratului şcolar:
4|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

Monitorizare prin inspecția școlară care vizează: parcurgerea integrală,

adaptată a programei școlare / de examen național (ENVIII, Bacalaureat);
evaluarea obiectivă a elevilor
Activități de cerc metodic / de formare continuă cu țintă spre dezvoltarea /
optimizarea competențelor de evaluare ale profesorilor în vederea
participării în comisiile de examinare / evaluare din cadrul examenelor
naționale 2018.
Toate documentele proiectate în spiritul recomandărilor din acest
document vor respecta reperele din Legea Educaţiei Naţionale, Legea nr.
1 / 2011 actualizată şi din legislaţia secundară aferentă. Totodată, se vor
avea în vedere toate documentele specifice elaborate de C.N.E.E. și de
M.E.N.
Evaluarea rezultatelor învățarii:
Legea Educaţiei Naţionale, Legea nr. 1 / 2011 actualizată: articolele 46,
50, 65, 66, 70, 71-78.
O.M.E.N.C.Ș. nr. 5079 / 31.08.2016 privind aprobarea Regulamentului-
cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar: articolele 49, 61, 66, 112-160.
Statutul Elevului, aprobat prin O.M.E.N.C.Ș. nr. 4742 / 10.08.2016:
articolele 7, 9, 12.
III. ACŢIUNI CARE VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETENŢELOR DE
LECTURĂ
 Rezultatele evaluărilor internaţionale cât şi a celor naţionale impun
intervenţia imediată şi unitară pentru ameliorarea performanţelor elevilor în
domeniul lecturii, lectură înţeleasă atât în dimensiunea sa tradiţională cât şi
ca alfabetizare în înţelegerea textului.
 Lectura, înțelegerea și interpretara textului trebuie să devină practici și
preocupări obligatorii ale profesorilor, indiferent de disciplină.
 Cititul, în sens larg, este cel mai bun drum spre cunoaştere. Lectura,
înţelegerea şi interpretarea textului trebuie să devină practici şi preocupări
obligatorii ale profesorilor, indiferent de disciplină.
 Problema competenţei de lectură vizează calitatea procesului, ca activitate ce
trebuie să implice toate disciplinele de studiu, pentru înţelegerea mesajului în
diferite stiluri funcţionale. Pornind de la relaţia dintre lectură şi înţelegere,
avem în vedere rezultatele obţinute de elevii români, pe de-o parte la
olimpiade, iar pe de altă parte la testările internaţionale. Dacă, la nivel de
excelenţă, se remarcă o cunoaştere profundă a domeniului, reflectată în
competenţa de a opera creator cu informaţiile, masa elevilor este marcată de
fenomenul analfabetismului funcţional. Conceptul de lectură, în sens larg,
trebuie să implice profesorii de la toate disciplinele, având ca obiectiv
înțelegerea mesajului.
5|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

 Rolul şcolii este să dirijeze lectura, o lectură eficientă care vizează toate
stilurile funcţionale și care elimină disfuncţionalităţile, asigurând transferul
succesului şcolar în succes social.
 La orele de limba și literatura română, se va avea în vedere dezvoltarea
competenței de comunicare care să asigure dezvoltarea competenţelor de
citit-scris în diverse situaţii de învăţare, inclusiv în citirea şi înţelegerea
schemelor, tabelelor, graficelor sau hărţilor, asigurând astfel succesul școlar
ale elevilor la toate disciplinle de studiu.
 Competenţele de lectură sunt vizate şi în cadrul activităţilor extracurriculare şi
/ sau extraşcolare şi reprezintă un obiectiv fundamental care să asigure
formarea la elevi a competențelor specifice disciplinei.
 La nivel naţional, complementar activităţilor de lectură destinate tuturor
elevilor, s-a lansat, proiectul Carte românească de învățătură, destinat
elevilor capabili de performanțe, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din
România, cu următoarele obiective:
 cunoașterea de către elevi a literaturii naționale, cu tematică adecvată
fiecărei vârste de școlaritate (Colecția Cartea pentru școlari, coordonată
de criticul literar Nicolae Manolescu);
 asigurarea cunoașterii operelor literare de valoare din literatura universală
pentru copii (vezi lista deschisă propusă de programul Comenius LIFT 2);
 exersarea scrierii imaginative (ficționale și nonficționale), prin raportarea la
model, eliminând astfel teoretizarea excesivă și abstractizarea noțiunilor
de teorie literară și asigurând comprehensiunea textului beletristic;
 crearea unui cadru instituțional adecvat pentru descoperirea și
dezvoltarea talentelor autentice din rândul copiilor, prin participarea
tinerilor autori din învățământul preuniversitar la Cenaclul național al
Elevilor Scriitori din România, organism tutelat de filialele Uniunii
Scriitorilor din România, care vor asigura consilierea și promovarea
valorilor autentice din spațiul literaturii tinerilor scriitori (în acest sens,
există prevederi clare în protocolul de colaborare dintre Uniunea
Scriitorilor din Romania și M.E.N.).
 Tipuri de lectură adecvate nivelului liceal: lectura lentă, silențioasă, de
profunzime / rapidă; critică; explicativă; problematizantă; de suprafață; de
informare-înțelegere; pentru învățare; pentru disracție / divertisment; lecturile
paralele (Dobrișor și Pânișoară, 2005)
 Strategii didactice adecvate nivelului liceal: metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul
Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) a cărei finalitate
este înțelegerea textului. Elevii în timpul lecturii marchează pe text / elevii în
timpul prelegerii notează pe hârtie: 1. cunoștințe confirmate de text [ѵ]; 2.
cunoștințe infirmate / contrazise de text [-]; 3. Cunoștințe noi, neîntâlnite până la

6|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

momentul lecturii în discuție [+]; 4. Cunoștințe incerte, care merită să fie

cercetate [?]
 La clasele V-VIII, în cadrul orelor de limba şi literatura română, se va pune
accentul pe activităţi care stimulează lectura şi care susţin dezvoltarea
competenţelor elevilor, în acest domeniu. Obiectivele centrate pe receptarea şi
producerea diferitelor tipuri de mesaje sunt realizate utilizând un suport variat de
lectură (cărţi, reviste, albume etc.), iar cărţile utilizate se circumscriu programei
şcolare şi ariei de interes a elevilor.
 Se va avea în vedere parcurgerea listelor orientative de lecturi din LIFT 2,
document normativ la nivel european, în cadrul proiectului Comenius, în care
România este parte (vezi precizările din Nota de prezentare a noilor
programe). Listele de lecturi vor fi complementare celor sugerate de manualul
ales de profesor, fără a încărca timpul liber al elevului. Profesorul are obligația de
a personaliza lista lecturilor complementare, astfel încât aceasta să asigure
configurarea corectă și individualizată a universului cognitiv al elevului.
1. La nivelul unității de învățământ
Se vor aloca săptămânal, minim două secvențe distincte în structura lecției,
pentru exersarea competențelor de lectură (texte literare / nonliterare,
continue / discontinue (lectura limbajelor, a simbolurilor) / modale, în format
clasic, audio, digital, din surse media (radio, TV, rețele sociale, aplicații), din
programa școlară, din afara programei, conform orizontului cultural / opțiunilor
de lectură ale educabililor, cu scopul de a stimula, la elevi, capacitatea de
reflecție / valorizare / autocunoaștere și pentru ca aceștia să poată redacta
texte, pornind de la texte-model)
2. La nivelul inspectoratului școlar
Monitorizarea activităților prin inspecția școlară și prin planuri de măsuri
ameliorative
Activități de consiliere / sprijun metodologic / de formare continuă (colaborarea
cu C.C.D. Sibiu)
IV. NOUTĂŢI ÎN PROGRAMĂ de limba și literatura română, clasa a V-a,
aprobată prin O.M.E.N. nr. 3393 / 28.02.2017
Preambul
1. Conform planului-cadru, la clasa a V-a numărul de ore a fost diminuat față
de vechiul plan-cadru, astfel încât, la toate clasele gimnaziale, elevii vor studia
această disciplină într-un număr de 4 ore/săptămână.
2. Diminuarea numărului de ore a determinat și o regândire a conținuturilor.
A. Argumentare
a. Necesitatea înnoirii programelor de limba și literatura română
Propunerile pentru conținuturile din noua programă au avut în vedere punctele
slabe ale programei în vigoare, care au dus la scăderea competenței de
comunicare și a competenței culturale a elevilor. Acestea sunt:
7|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

b. Componenta de limbă română a fost abordată cu pretenții exhaustive,

având în vedere faptul că studiul gramaticii propriu-zise se oprea la finalul
gimnaziului.
c. Programele de admitere la facultățile care aveau ca disciplină de concurs
gramatica valorificau programa de gimnaziu, fapt care confirmă dificultatea
conținuturilor predate până acum unui segment de populație școlară ale cărei
particularități de vârstă nu permit înțelegerea integrală a noțiunilor. Prin învățare
mecanică se produceau erori în comunicarea orală și scrisă a elevilor,
reflectate clar în rezultatele obținute la evaluările naționale.
d. Perspectiva comunicativ-funcțională a predării acestei discipline a fost ignorată,
teoretizarea excesivă câștigând teren în procesul de predare-învățare-
evaluare, fenomen care a prejudiciat grav calitatea competenței de comunicare
în limba maternă.
e. La nivelul strategiilor didactice, s-a înregistrat o tendință de predare după
modelul predării limbilor moderne (de la teorie spre practica limbii), ignorându-
se esențialul și anume că limba română este și limbă maternă pentru
majoritatea elevilor din România. Astfel, elevii au achiziții lingvistice și culturale
importante, prin învățare non formală și informală, înainte de a începe învățarea
disciplinei Limba și literatura română în mediul școlar, instituționalizat (învățarea
formală). Rolul predării acestei discipline nu este, prin urmare, să-i învețe limba
română în scop utilitar, ci să corijeze abaterile de la normă, inerente în orice
proces de învățare informală și non formală și să asigure controlat, atingerea
scopului cultural al acestui proces complex. Perspectiva de predare este de la
practică spre teorie, ca argument în corijarea eventualelor erori).
f.Literatura a fost abordată restrictiv, limitând-o numai la stilul beletristic și
ignorând literatura științifică, funcțională, a cărei cunoaștere este esențială în
procesul de diminuare a analfabetismului funcțional. Această limitare a
abordării literaturii explică rezultatele mediocre obținute până acum de către
elevii români la testările internaționale (PISA etc.).
g. În abordarea operelor literare, s-a depășit puterea de înțelegere a elevilor,
aceștia fiind puși în situația de a învăța pe de rost argumentări teoretice
privind încadrarea textului literar în gen și specie. Acest mod de abordare a
studiului literaturii a condus la anularea scopului învățării literaturii în gimnaziu,
acela de a crea emoția estetică, de a construi treptat competența de lectură
bazată pe înțelegere și, în final, de a determina plăcerea lecturii.
h. Vechea programă era centrată pe patru competențe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale
în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

8|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise,

în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
i. În vechea programă, problemele vizând componenta culturală erau artificial
separate de competențele generale și poziționate în secvența Valori şi
atitudini (componente care fac parte din sfera competenței), fapt care a creat
incoerențe de abordare a problematicii extrem de complexe a identității.
Acestea figurau astfel în vechea programă:
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea
impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi
limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
B. Argumentarea opțiunilor din noua programă
1. Gimnaziul reprezintă o etapă de învățare a cărei miză este atingerea unui
nivel intermediar în deținerea competențelor-cheie, prin dobândirea cărora se
asigură caracterul pragmatic, funcțional, ca fundament al unei inserții sociale
de succes în viața de adult.
2. Respectând particularitățile de vârstă ale elevului de 11-14 ani, noua
programă a eliminat din procesul de învățare teoretizarea excesivă și
abstractizarea, practici total neproductive, înlocuindu-le cu elemente concrete,
accesibile pentru acest nivel de vârstă și care pot conduce, prin înțelegerea
celor învățate, la formarea de competențe. Elevul se află în centrul procesului
de învățare, participând conștient la acesta, în calitate de beneficiar interesat
și activ.
3. Noua programă se înscrie coerent în opțiunile moderne ale politicilor
educaționale din Europa și din lume, asigurând astfel elevului flexibilitate în
raport cu procesul de integrare socioculturală din viața de adult, determinând
adecvarea la epocă, esențială în succesul social din viața de adult.
4. Componentele programei urmează logica domeniului, dezvoltând competențe
generale care se circumscriu competențelor-cheie, a căror miză este să
faciliteze integrarea lingvistică și culturală a elevului în spațiul național,
dezvoltând totodată și deschiderea largă atât pentru învățarea limbilor străine,
cât și pentru cunoașterea altor culturi.
B. Programa este centrată pe coerența a cinci competențe generale:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare,
prin receptarea şi producerea textului oral
9|Page
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul
comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context
național și internațional
 În domeniul studiului gramaticii, frecvența erorilor de utilizare a limbii
române înregistrate la examenele naționale de până acum a condus la
eliminarea unor conținuturi imposibil de a fi înțelese corect de către
elevii de gimnaziu (diateza reflexivă cu toate nuanțele, subordonatele
subiectivă și predicativă, tipuri mai dificile de circumstanțiale etc.)
 Noua programă repune în poziție centrală identitatea proprie inserată
în contextul identității naționale. Evidențierea acestei paradigme
culturale s-a realizat prin a cincea competență generală a disciplinei,
Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context
național și internațional, care implică și asumarea de către elevi a
valorilor românești, în raport cu valorile universale.
 Selectarea de către profesor a operelor literare, ca pretext de învățare, va
trebui să vizeze patrimoniul literar național și să respecte criteriile:
valoric, estetic, formativ şi de adecvare la vârsta elevilor. 
 Designul curricular al programei de Limba și literatura română este un
produs de cercetare pedagogică, oferit de către laboratorul de curriculum
de la IȘE. Conținuturile sunt propuse de către membrii grupului de lucru.
Aceste propuneri au fost rafinate de către Comisia Națională de
Specialitate și apoi ajustate, în funcție de sugestiile primite atât ca urmare
a propunerilor din chesionarul postat pe site-ul IȘE, cât în urma unor
discuții cu Academia Română, cu Institutul de Lingvistică și cu profesorii
universitari nominalizați de către institut în calitate de consultanți științifici.
 Pentru optimizare, reașezarea unor conținuturi și o reconfigurare a
programei, propunem ca, pe parcursul primului an de aplicare, IȘE să
primească sugestii din țară, de la practicieni, pe care să ni le pună la
dispoziție, în vederea operării unor eventuale modificări în programă, cu
ajutorul aceluiași grup de lucru care a elaborat-o. Revizuirea programei nu
afectează manualul, deoarece acesta este doar o variantă de aplicare a
programei, profesorii având obligația de a-l privi critic și de a-l personaliza,
în funcție de specificul colectivului de elevi.
 În formarea competențelor, manualul este un pretext, programa fiind, de
fapt elementul cu rol reglator pentru procesul de învățare, astfel încât
cunoștințele să fie transferate de către elevi în competențe, prin punerea
în prim–plan a aspectului funcțional, pragmatic, sub coordonarea
profesorului.
10 | P a g e
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

 Este necesară formarea profesorilor, dar acest proces trebuie ajutat de

publicarea unui ghid de aplicare a programei, întocmit de grupul de lucru
care a elaborat-o.

C. Precizări teoretice asupra conceptelor specifice disciplinei

Structuri comunicative:
1. NARATIVUL (povestirea comună, pe care zilnic o folosim în relațiile
interumane, alături de povestirea artistică, din textele literare citite)
2. DESCRIPTIVUL (descrierea comună, utilizată zilnic fie oral, fie în scris
alături de descrierea literară, artistică din operele marilor scriitori)
3. ARGUMENTATIVUL (dialogul cotidian, pentru schimbul de idei, pentru
argumentare, pentru interrelaționare și dialogul din creațiile dramatice –
teatrul)
Suportul de realizare a acestor structuri comunicative este codul lingvistic, deci
limba română, în cazul acestei programe.
Orice limbă funcțională are două componente:
1. componenta orală;
2. componenta scrisă.
În cadrul fiecărei componete de mai sus, vorbitorul se poate afla în una din
următoarele ipostaze:
1. receptor;
2. emițător.
 La baza oricărui proces de comunicare se află înțelegerea mesajului. Pentru
ca elevii să înțeleagă ceea ce învață la disciplina Limba și literatura română,
acestora trebuie să li se predea conținuturi adecvate vârstei și învățarea să
se facă prin utilizarea metodelor active (tradiționale și moderne),
diversificate pentru a evita monotonia, șablonizarea, clișeele.
 Comunicarea cotidiană, cu funcție utilitară, informativă trebuie să se afle în
echilibru cu funcția culturală a comunicării (lectura textului beletristic,
înțelegerea mesajului simbolic, exprimat atât verbal, cât și iconic).
 Foarte important este ca elevul să poată face și lectura imaginii, transferând
astfel alte coduri de comunicare, în codul lingvistic. Procesul este complex,
dar aspectul funcțional are o importanță majoră în asigurarea inserției sociale
(reclama, afișul, opera de artă plastică etc.). Prin acest transfer dintr-un cod
în altul (proces de codare-decodare), elevul face un exercițiu de logică,
prin care se ating toate competențe-cheie, cu focalizare pe dezvoltarea
abilității de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de
a se implica în mod activ și democratic în societățile din ce în ce mai variate
(vezi mai jos, competența-cheie nr. 6).
Competențele-cheie:

11 | P a g e
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

1. comunicarea într-o limbă maternă: abilitatea de a exprima și interpreta

concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și
scrisă
2. comunicarea într-o limbă străină: ca mai sus, dar include și abilitățile de
mediere (adică rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și
înțelegerea interculturală.
3. competența matematică, științifică și tehnologică: buna stăpânire a
aritmeticii, o înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare
cunoștințele și tehnologia pentru a răspunde nevoilor umane percepute
(precum medicina, transportul sau comunicarea).
4. competența digitală: utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei
informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare.
5. a învăța să înveți: abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie
individual, fie în grupuri.
6. competențe sociale și civice: abilitatea de a participa într-un mod eficient și
constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și
democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate.
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat: abilitatea de a pune ideile în practică
prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a
planifica și gestiona proiecte.
8. sensibilizare și exprimare culturală: abilitatea de a aprecia importanța
exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de
medii, precum muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului.
ATENŢIE!
 M.E.N. pune la dispoziție documente-cadru de planificare-proiectare. Fiecare
profesor va personaliza aceste documente pentru perioada de 8 săptămâni, cât
noua programă de clasa a V-a se va aplica fără manualul tipărit. În documentele
de planificare-proiectare, se vor specifica activitățile concepute pentru
dezvoltarea competenţei de comunicare și a competenței de lectură a elevilor la
clasa a V-a, conform exemplelor oferite de M.E.N. În momentul în care fiecare
elev din județ va intra în posesia noului manual ales de către profesor pentru
aplicarea noii programe la clasa a V-a, inspectorul de specialitate va avea o
întâlnire metodică la nivel județean, astfel încât să se realizeze compatibilizarea
materialelor resursă care au funcționat în sistem pentru primele 8 săptămâni de
școală cu structura manualului ales, pentru a se evita reluările și suprapunerile.
Partea din manual care a fost parcursă cu ajutorul materialelor resursă va fi
reluată numai în cadrul recapitulărilor din timpul anului școlar.
 La fiecare oră, profesorul va avea grijă ca proiectarea personalizată a demersului
didactic să cuprindă toate domeniile de conținut, cu pondere adaptată.
 După ce se vor finaliza cele 8 săptămâni de predare-învățare-evaluare cu
ajutorul materialelor-suport, inspectorii vor organiza întâlniri metodice la nivel
12 | P a g e
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

județean pentru a corela structura și variant de aplicare a programei din manualul

ales de fiecare professor cu ceea ce s-a predate în perioada de lucru fără
manual. Se vor evita astfel eventualele reluări privind unele conținuturi.
 La celelalte clase (a VI-a – a VIII-a), se va aplica vechea programă și
manualele aferente.
CONCLUZII:
Pentru realizarea obiectivelor stabilite la nivel naţional şi local, inspectoratele
şcolare, prin inspectorii de specialitate, trebuie să întreprindă următoarele acțiuni:
a) comunicarea către toate cadrele didactice a conţinutului prezentei scrisori
metodice;
b) adecvarea programului cercurilor pedagogice la priorităţile stabilite la nivel
naţional;
c) conceperea planului de inspecții în conformitate cu priorităţile privind aplicarea
noii programe la clasa a V-a și pregătirea examenelor naționale la celelalte
clase;
d) asigurarea, prin implicarea C.C.D., a unei oferte de formare adecvate abilitării
curriculare a profesorilor pentru aplicarea noilor programe.

NOTĂ: prezenta Scrisoare metodică a fost realizată prin utilizarea sugestiilor și

recomandărilor din cadrul SCRISORILOR METODICE M.E.N., an școlar 2017-
2018, pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:
 NIVEL LICEAL, elaborată de Director M.E.N., prof. Monica-Cristina Anisie
 NIVEL GIMNAZIAL, elaborată de Inspector general, prof. dr. Mina-Maria Rusu

Inspector școlar pentru limba și literatura română,

Ioana Emanuela Dănețiu

13 | P a g e
Consfăturile profesorilor de limba şi literatura română, Sibiu, 12 septembrie 2017; Mediaș, 13 septembrie 2017
Inspector școlar, Ioana Emanuela Dănețiu