Oceanul Pacific este cel mai mare si cel mai adanc dintre cele patru oceane ale lumii,

ocupand mai mult de o treime din suprafata Terrei si aproape jumatate (49,5%) din rezerva
mondiala de apa cu un volum al apelor de 723.710.000 km³. Suprafata totala a apelor este de:
179.710.000 km², iar adancimea maxima este atinsa in Groapa Marianelor care este si cel mai
adanc punct de pe suprafata Pamantului, cu o adancime de 11.022 metri.
Oceanul Pacific este delimitat spre vest de tarmurile continentelor Asia si Australia, spre sud
de Antarctida, spre est de cele doua Americi, in timp ce limita nordica o formeaza coastele
nord-estice ale Asiei si cele nord-vestice ale Americii de Nord. Acesta poate fi impartit in
doua zone distincte: Pacificul de Nord aflat la nord de Ecuator si Pacificul de Sud aflat la sud
de Ecuator. Pe măsură ce America de Nord și America de Sud se deplasează mai spre vest din
cauza mișcărilor tectonice, Oceanul Pacific se micșorează. În fiecare an, Asia și America de
Nord se apropie din ce în ce mai mult, iar Oceanul Pacific se micșorează cu doi-trei
centimetri pe 3 dintre laturile sale la fiecare 365 de zile.
Oceanul Pacific este cel mai vechi ocean de pe Terra, fapt indicat si de rocile descoperite pe
fundul oceanului, roci ce au o vechime de aproximativ 200 de milioane de ani. Pe linia
tarmului placa tectonica oceanica se subduce celei continentale, iar presiunea rezultata la
contact cauzeaza cutremurele si vulcanii ce au adus acestei zone numele de "Cercul de foc al
Pacificului", care este format din peste 350 de vulcani activi si inactivi, adica aproximativ
62% din numarul vulcanilor activi de pe glob. Pe langa vulcani, oceanul mai este marginit de
cele mai adanci fose abisale din tot cuprinsul Oceanului Planetar.
Pacificul scalda in apele sale peste 25.000 de insule, mai mult totalul tuturor insulelor din
celelalte oceane, majoritatea fiind situate la sud de ecuator. Spre vest multimea insulelor si
fundurile inalte ale oceanului se grupeaza intr-o prelungire ce formeaza o adevarata punte
intre Asia si Australia, alcatuind asa numita Oceanie.
Temperatura apei Pacificului variaza de la punctul inghetului, in zonele polare, pana la circa
30 °C la ecuator. La fel ca si temperatura variaza si salinitatea in functie de latitudine, astfel
apa este mai putin sarata langa ecuator decat cea din zona temperata datorita precipitatiilor
abundente din zona ecuatoriala/tropicala. Salinitate scazuta poate fi intalnita si spre poli
datorita evaporararii foarte scazute.
Oceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au găsit o apă deosebit de
liniștită dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al Țării de Foc. În pofida numelui, în
Pacific există nenumărate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri și
alte fenomene naturale cu energii uriașe. Numele oceanului a fost dat de navigatorul
portughez Fernando Magellan. Este cel mai mare ocean al Terrei și se împarte in două
emisfere, emisfera sudică și emisfera nordică.
Deoarece acoperă 28% din suprafața Pământului, se învecinează cu multe națiuni și
găzduiește o mare varietate de pești, plante și alte animale, Oceanul Pacific joacă un rol
major în economia lumii.
1. Oferă o modalitate ușoară de a transporta mărfuri din Asia în America de Nord și invers
prin Canalul Panama sau pe rutele oceanelor nordice și sudice.
2. O mare parte din industria pescuitului mondial are loc în Pacific.
3. Este o sursă semnificativă de resurse naturale, inclusiv petrol și alte minerale.
Datorită dimensiunii sale enorme, Oceanul Pacific găzduiește o gamă largă de creaturi
marine, unele dintre ele nu se găsesc nicăieri în altă parte pe pământ
: pinguinii, dugong, balena ucigasa, balena cu cocoasa, foca, foca elefant, diavolul de mare,
vidra de mare, broasca testoasa, rechinul ciocan.
Se crede adesea că apele Oceanului Pacific au o natură omogenă și calmă. Cu toate acestea,
orice zonă, chiar pelagică, este foarte variată la fel ca orice alt ecosistem terestru. Aici se
remarcă diferiți curenți maritimi și, prin urmare, vegetația devine cea mai importantă resursă
alimentară pentru animalele oceanice. Algele marine și clorofitele abundă. Ele sunt o
diviziune a algelor verzi care includ până la 8200 de specii și se caracterizează prin faptul că
au clorofilă a și b. Există, de asemenea, cantități mari de alge roșii care se caracterizează prin
tonuri roșiatice datorate pigmenților ficocianinei și ficoeritrinei.