Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Desi sistemul vizual indica segmentul AB ca fiind mai lung, in realitate, segmentele sunt egale ca
lungime daca le masuram. La realizarea iluziei contribuie liniile oblice.Explicatia acestei iluzii este
legata de perceptia adancimii. Pentru ochiul uman, liniile oblice creeaza senzatia de adancime, ceea ce
duce la aprecieri diferite a distantelor pana la cele doua segmente (segmentul de sus pare mai
indepartat). Cu toate acestea, imaginile formate pe retina de cele doua segmente sunt egale .
ILUZII DE FORMA
• In figura de mai jos este reprezentata iluzia Zollner : un patrat apare a fi
trapezoidal din cauza fundalului pe care este suprapus. Din nou, intervine
senzatia de adancime, creata de liniile oblice - latura de sus a patratului pare
mai indepartata, si deci mai mare.
ILUZIA MIŞCĂRII
• În această iluzie, imaginea statică pare a se mişca datorită efectelor cognitive
de interacţionare a contrastele culorilor cu poziţia formelor. Această iluzie a
mişcării mai poate fi obţinută şi cu ajutorul imaginilor stroboscopice unde,
imagini statice se succed cu repeziciune creând impresia de mişcare continuă.
ILUZIA TABLEI
• DE ŞAH
Această iluzie a fost publicată în anul 1995 de Edward H. Adelson, profesor la MIT. Iluzia optică o reprezintă
faptul că pătratul A pare mai închis la culoare decât pătratul B. In realitate nu există nici o diferenţă de culoare
între cele două pătrate. Dacă veţi deschide imaginea într-un program de editare foto veţi observa că ambele au
valoarea RGB-ul de 120-120-120.
• Edward Adelson a creat această iluzie ca să arate cum sistemul vizual al omului reacţionează la umbre. Când
încearcă să determine culoarea unei suprafeţe, creierul ştie că umbrele fac ca suprafeţele să fie mai întunecate
decât în mod normal. Noi compensăm interpretând suprafeţele umbrite ca fiind mai deschise decât cum ochiul
percepe acea suprafaţă. În realitate umbra face ca pătratul B să fie la fel de întunecat ca pătratul A.
ILUZIA GEOMETRICĂ
• Această iluzie geometrică a fost descoperită de psihologul german Ewald Hering în anul 1861. El a
atribuit efectul iluziei creierului ce supraestimează unghiul efectuat de către punctele de intersecţie
dintre liniile radiante şi cele două paralele. Cercetătorul Mark Changizi de la Institutul Politehnic
Renssalaer din New York crede că această iluzie are legătură cu tendinţa omului de a prezice vizual
viitorul. Deoarece există o lagună între timpul în care lumina ajunge la retină şi timpul când
creierul nostru percepe lumina, Changizi crede că sistemul nostru vizual compesează această
întârziere neurală prin generarea unor imagini care vor apare peste o zecime de secundă mai târziu.
Alte iluzii optice
SFARSIT