1.

Nulitățile

Ca sancţiuni procedurale, nulităţile lovesc actele procedurale existente, care au luat însă fiinţă
prin nerespectarea dispoziţiilor legale, prin omisiunea sau violarea formelor prescrise de lege.
În dreptul procesual român, nulităţile sunt strâns legate de existenţa unei vătămări procesuale,
care trebuie să se fi produs prin efectuarea unui act în condiţii nelegale.
Nulitatea, ca sancţiune procedurală, poate fi îndreptată atât împotriva actelor procesuale, cât şi
împotriva actelor procedurale.
Cazurile de nulitate absolută sunt următoarele:

a) compunerea completului de judecată;

b) competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când

judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente ;

c) publicitatea şedinţei de judecată;

d) participarea procurorului atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii;

e) prezenţa suspectului sau inculpatului atunci când participarea sa este obligatorie potrivit
legii;

f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi,

atunci când asistenţa este obligatorie.

Nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere. Încălcarea dispoziţiilor legale
prevăzute la lit. a) – d) poate fi invocată în orice stare a procesului, iar încălcarea celor prevăzute
la lit. e) şi f) trebuie invocată : până la încheierea procedurii în camera preliminară –dacă a
intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; în orice stare a
procesului dacă a intervenit în cursul judecății; în orice stare a procesului dacă instanța a fost
învestită cu un acord de recunoaștere a vinovăției

Nulitatea relativă reprezintă încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute în
art.281 determină nulitatea actului atunci când a fost afectată caracterul echitabil al procesului
penal sau drepturile părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali. Nulitatea relativă poate fi
invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există
un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate. Nulitatea relativă se
invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute de
art. 282 alin.(4) NCPP

2. Amenda judiciară

Următoarele abateri disciplinare săvârşite în cursul procesului se sancţionează cu amendă

judiciară de la 100 lei la 1000 lei:

- neîndeplinirea în mod nejustificat sau îndeplinirea greșită ori cu întârziere a lucrărilor de

citare sau de comunicare a actelor de procedurale, de transmitere a dosarelor precum și a
oricăror altor lucrări, dacă prin aceasta s-a provocat întârzieri în desfășurarea procesului
penal
- neîndeplinirea ori îndeplinirea greșită a îndatoririlor de înmânare a citațiilor sau a
celorlalte acte procedurale, precum și neexecutarea mandatelor de aducere

Lipsa nejustificată a martorului, precum și a persoanei vătămate, părții civile sau părții
civilmente responsabile, chemate să dea declarații sau părăsirea, fără permisiunea ori fără un
motiv întemiat a locului unde urmează a fi audiate se sancționează cu amendă judiciară de la 250
lei – 5000 lei

Lipsa nejustificată a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fără a asigura substituirea, în
condițiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apărarea, în condițiile în care s-a
asigurat exercitarea deplină a tuturor drepturilor procesuale, se sancționează cu amendă judiciară
de la 500 lei – 5000 lei. Baroul de avocați este informat cu privire la amendarea unui membru al
baroului.