Unitatea de invatare nr. 9 CREATIVITATEA Cuprins 9.1. Definitii, controverse, istoricul problemei ...unmemene 121 9.2. Teorii ale creativitatii 123 9.3. Creativitate 51 inteligenta 125 9.4, Personalitatea creativa 128 9.5. Bibliografie recomandati seoseennnnnnne BT 9.6. Test de verificare a cunostintelor 131 Introducere in aceasta unitate de invatare va fi prezentati problematica creativitatii si a personalititii creative. Creativitatea este o caracteristicd de personalitate extrem de ‘importanta in tot ce inseamna creatic valoroasa si progres in plan social. in acelasi timp, creativitatea ca dispozijie personal este intélniti si in viala cotidian’, manifestindu-se la nivel comportamental in cele mai variate forme: originalitate in activitati profesionale, scolare sau ludice, originalitate in gandire sau in stilul de exprimare ete. Descoperirile din stiin(3, care permit infelegerea lumii inconjuritoare si actiunea ficient, inventiile tehnologice care ne usureazi viata si fac posibil progresul intregii societii, creatiile artistice care ne imbogatesc sufleteste si ne produc bucurie, toate acestea sunt produsele unor minfi creative. Reusita profesionala si sentimentul de implinire al oamenilor obignuifi sunt, de asemenea, strdns legate de creativitatea pe care o manifest in activititile cotidiene. Dar cum functioneaz aceste mini inovatoare, care sunt caracteristicile demografice si psihologice ale marilor creatori, cum poate fi identificatd creativitatea in copilarie, eum poate fi ea dezvoltati? Psihologia a incercat si dea rispuns acestor intrebairi propundnd modele teoretice explicative si instrumente de investigatie. Aceste cunostinfe sunt importante pentru educatie, deoarece fundamenteazi strategiile de dezvoltare a creativititii in scoald, dar si pentru managementul resurselor umane, deoarece starea de bine a angajatilor, productivitatea lor in munc3, contributia lor la inovare depind de modul in care este stimulatd creativitatea in organizatie. Competentele unitiii de invatare Dupa parcurgerea acestei teme, studemtii vor fi capabili © SA defineasc principalii termeni legati de creativitate: creativitate ca produs si proces, personalitate creativa, comportament creativ explice natura diferentelor dintre inteligent& si creativitate © Saexplice rolul factorilor de mediu, inclusiv a celor de mediu familial i scolar, in favorizarea creativitatii. explice rolul factorilor de personalitate in afirmarea potenfialului creativ. # Si argumenteze rolul creativitatii in adaptarea scolara si profesionala. Durata medie de parcurgere a acestei unititi de invitare este de 2 ore si 30 de minute.9.1. DEFINITIL, CONTROVERSE, ISTORICUL PROBELEMEL Definirea creati si controverse asociate ei Toate lucrurile si ideile noi existente in lume sunt rodul creatiei cuiva, Progresul societatii omenesti este datorat creativitatii—capacitatea oamenilor de a crea lucruri noi. Explicarea naturii creativitatii si a mecanismelor ci este una dintre problemele centrale ale psihologici incepand cu a doua jumitate a secolului XX. Creativitatea a fost definitd in moduri diferite, dintre care enumerim doar citeva, prezente in marile dictionare de psihologie: © Dictionarul lui Reber & Reber (2001): "Termen folosit in literatura tehnicd (de specialitate) in aceeasi accepfiune ca si cea curenta, pentru a desemna procese care duc la solufii, idei, conceptualizéri, forme artistice, teorii sau produse care sunt noi $i unice”, * Dictionarul lui Doron si Parot (1991/1999): "Aptitudine (subl. n.) complexd, distincté de inteligenta si de functionarea cognitivé si existenté in functie de fluiditatea ideilor, de rationamentul inductiv, de anumite calititi perceptive si de personalitate, ca si in functie de inteligenja divergenté in misura in care ea favorizeazé diversitatea solufiilor si rezultatelor". * Dicfionarul Larousse (1994): "Capacitatea de a produce opere noi, de a avea comportamente noi, de a giisi solufii noi la 0 problemé (..)Problema care se pune este dact aceasta capacitate este inndscutd sau invafata (..) raispunsul traditional se concretizeaza in nofiuni explicative, ca ‘geniu’, ‘dar’, ‘talent’, ‘inspiragie’" * Enciclopedia lui Corsini si Auerbach (1998): "proces prin care se produce ceva nou, fiind sensibil la lacunele cunoasterii, identificdind deficiente, catutdind si gdsind solutii". © Dictionarul APA (2007): “aptitudinea de a produce ceva original, produse, teorii, tehnici sau idei. Individul creativ manifesta originalitate, imaginatie, si expresivitate. Cercetarile nu au explicat de ce unii indiviz sunt mai creativi decat alfii, dar creativitatea este in mod cert o trtsdturd stabila in timp". Din analiza definitiilor de mai sus rezulta cdteva pozitii teoretice distincte: * reducerea creativititii la procese (cognitive) care se soldeaz3 cu produse noi si originale (Reber, Corsini si Auerbach); © acceptarea expliciti (Doron, Parot, APA) sau implicit’ a unei structuri operationale de natura aptitudinala, distincta de inteligenta si de functionarea cognitiva; + dispozitie generalé a personalitafii, ireductibild la aptitudini (Larousse). O buna definitie a creativititii ar trebui si precizeze natura acestei predispozitii (de natura aptitudinala sau atitudinalé mai generali, incluzand si alte componente ale personalititii) si si stabileasca raporturile sale cu personalitatea ca sistem (relativ stabil) al invariantilor interni. © a doua problema legati de natura creativitatii este originea ci: este 0 caracteristica inniscu este 0 predispozitie inniscuti, este ea prezenti la toti indivizii, avand 0 variabilitate aseminatoare cu alte caracteristici fizice si psihice? Care este rolul factorilor de mediu in geneza creativititii? Determina ci in intregime formarea creativitatii, constituie conditii favorizante sau inhibante in dezvoltarea datului ereditar sau joacd un rol minor, datul ereditar avand rolul determinant? Studiul creativitatii in psihologie Modul in care creativitatea a devenit subiect de studiu in psihologie implica etape progresive de aprofundare a studiului ei, La inceput creativitatea a fost obiect de studiu pentru alte discipline, cum ar fi critica literara si critica de arta, existnd o focalizare asupra produsului creativ, cu scopul de a-i stabili gradul de noutate, originalitatea i, implicit, valoarea artisticd, Criticii literari si criticii de arté cdutau rispunsuri la intrebatile legate de geneza produsului artistic, intrebari de genul: cum ajunge un creator si produc o operi valoroasi? Rispunsurile au fost cutate in biografia creatorului, A apirut astfel o noua specie literari—biografia si autobiografia (secolul XIX)Detaliile biografice insolite, relatirile autobiografice romantate, mai ales cele legate de poetii si scriitorii apartindnd curentului romantic, au acreditat ideea "geniului nebun": actul creatiei este legat de trasiturile de personalitate accentuate, de bizarerii, suferinte psihice; momentul creatiei te frecvent o transi (mistied), o iluminare de naturd divind; produsul ereativ este semnul unui "har divin", un fel de "nebunie creativa". Relatirile biografice si autobiografice ale marilor creatori au furnizat totodata informatii despre procesul creativ si despre aptitudinile si procesele cognitive si motivational-afective implicate in creatie. O alta particularitate a studiului creativitatii este legata de domeniile de activitate asupra cdrora s-a concentrat: la inceput in domeniu artistic si abia apoi in domeniul stiintific si tehnologic. Exemplu: precursori in studiul psihologic al creativitifii Prima seriere de facturi psihologica a fost cea a lui Galton (Hereditary genius, 1869), in care cel descrie personalitijile mai multor creatori si cautd in genealogia lor argumente pentru a susfine teza ereditarista: acesti creatori sunt aga deoarece in ascendenfa lor au fost intotdeauna persoane supradotate sau creative, de Ia care ei au mostenit talentul Pana la sfarsitul secolului XIX creafia (proces), produsul creativ si personalitatea cereativa nu au fost un obiect de studiu pentru psihologie, pentru simplul motiv cd si ca era 0 stiingd “debutanta". Studiul psihologic al creativitdjii debuteaza lent si timid in prima Jumatate a secolului XX, pind in 1950 existand putine cercetari in acest domeniu, Studiul creativititii a fost asociat mult timp cu cel al supradotirii intelectuale. Initial inteligenta i creativitatea erau considerate sinonime—exemplul cel mai concludent este chiar Terman: el considera c’, identificdnd persoanele cu un nivel superior de inteligent&, identifica de fapt gentile. Dar studiile longitudinale nu au identificat nici un geniu in grupul supradotajilor din lotul Terman. Psihologii au sesizat faptul c& testele de inteligenti omit o dimensiune specifica oamenilor creativi si, astfel, au aparut primele teste de creativitate, destinate si msoare operatii intelectuale de o facturd mai putin riguroasé decat cele ale gandirii logice. Cu toate acestea, baza teoreticd a acestor teste era inca insuficient de clar conceptwalizatd, Astizi, termenul de creativitate poate fi definit din mai multe puncte de vedere: ‘© ca dispozifie generali a intregii personalitati spre ereatie, spre nou, spre inovatie, capacitate de a crea; ‘* ca aptitudine de a rezolva in mod ingenios, nou, neobisnuit, probleme si de a gisi noi probleme acolo unde altora totul le pare clar; * ca proces mintal care duce la solutii, idei, conceptualizari, forme artistice, produse noi gi originale. Spre deosebire de inteligent4 care este, in ultima instant’, o capacitate de a gandi eficient, uzind de categoriile si regulile stricte ale logicii (notiuni, judecati, rationamente, reguli de inferent si semnificare), creativitatea se bazeazd preponderent pe procedecle imaginatici, mai putin riguroase, mai dependente de elemente de naturi afectiv’ si motivationala, prin care sunt valorificate materiale cognitive diverse (nofiuni, reprezentiri). Aptitudinile sunt doar modalititile de manifestare a acestei dispoziti, instrumente psihice prin care idea creativl devine totodatd si performanti in raport cu un standard social; aptitudinile devin creative in masura in care sunt activate si valorificate prin motive si atitudini creative, Consideratd initial ca dispozitie specifica persoanelor supradotate, creativitatea este vizuti azi cao dispozitie general umani, care se manifesta diferentiat, ca grad si ca domeniu, de la o persoani la alta, sau de la o varstd la alta, in cazul aceleiasi persoane. Sa ne reamintim ‘+ Creativitatea este 0 caracteristicd general a personalititii, manifestatd prin capacitatea de a crea ceva nou, original. ‘+ Creativitatea poate fi studiata ca dispozitie a personalitati, ca aptitudine sau ca proces mintal. ‘© Creativitatea este o caracteristicd distinct de inteligenta.