Proiect - ProAbil - GHID - A2-AJPIS - Spete - Bune-Practici

„Pro-Abil”- Consolidarea capacității Agenției Națională pentru Plăți și Inspecție Socială de implementare
prevederilor legislative din domeniul protecției sociale cod MySmis2014+ 136528 - Programul
Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 POCA/627/1/1-IP17/2019
Ghidul
cuprinzând o colecție de spețe și bune
practici privind aplicarea legilor
specifice referitoare la toate
beneficiile plătite de către
ANPIS/Agenții teritoriale
Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială
www.poca.ro
Conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia
persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de
abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), informațiile referitoare la datele cu caracter
personal cuprinse în acest document sunt confidențiale. Acestea sunt destinate exclusiv persoanei/persoanelor menționate ca
destinatar/destinatari și altor persoane autorizate să-l primească. Dacă ați primit acest document în mod eronat, vă adresăm
rugămintea de a returna documentul primit, expeditorului
„Ghidul cuprinzând o colecție de spețe și bune practici privind aplicarea legilor

specifice referitoare la toate beneficiile plătite de către ANPIS/Agenții teritoriale”
este un instrument de optimizare a modalităților de aplicarea unitară a legislației
existente la nivel naţional, de eficientizare a activității administrației publice, în raport
cu cetățenii, A.J.P.I.S.-uri și alte instituții publice, și a fost realizat în cadrul proiectului
„Pro - Abil” - Consolidarea capacității Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială
de implementare a prevederilor legislative din domeniul protecției sociale” Cod proiect
136528.”
Proiectul este implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
Mulţumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material.
București, septembrie 2021
www.poca.ro
CUPRINS
Lista abrevieri ........................................................................................ 6

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ...................................................................... 8
Secțiunea I.1. Cuvânt înainte al echipei de proiect ........................................ 8
Secțiunea I.2. Scopul și obiectivele ghidului ............................................... 10
Secțiunea I.3 Rolul ANPIS. Rolul consilierului juridic in cadrul AJPIS ................. 13
CAPITOLUL II. POLITICI FAMILIALE ............................................................. 21
Secțiunea II.1. Alocația de stat pentru copii ............................................... 21
Secțiunea II.2. Indemnizaţia pentru creşterea copilului ................................ 45
Secțiunea II.3.Stimulentul de inserție....................................................... 80
Secțiunea II.4. Drepturile prevăzute de art.31 și art.32 din O.U.G. nr.111/2010 . 94
Secțiunea II.5. Program redus la 4 ore .....................................................118
Secțiunea II.6. Indemnizația aferentă concediului de acomodare ....................122
Secțiunea II.7. Măsurile pentru susţinerea şi stimularea adopţiei interne ..........151
Secțiunea II.8. Alocația de plasament ......................................................161
CAPITOLUL III. SPRIJIN ACORDAT PERSOANELOR CU HANDICAP ȘI ALTE DREPTURI
ACORDATE PERSOANELOR TRATATE ÎN AMBULATORIU ....................................192
www.poca.ro
Secțiunea III.1. Indemnizațiile cuvenite persoanelor cu handicap prevăzute de art.

58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap ......................................................................................192
Sectiunea III.2. Indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA ................................205
Sectiunea III.3. Alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA
.....................................................................................................210
Secțiunea III.4. Indemnizația de hrană pentru persoanele diagnostcate cu
tuberculoză tratate în ambulatoriu .........................................................218
CAPITOLUL IV. SPRIJIN ACORDAT FAMILIILOR CU VENITURI REDUSE ...................225
Secțiunea IV.1. Alocația pentru susținerea familiei .....................................225
Secțiunea IV.2 Ajutorul social (Venitul minim garantat) ...............................229
Secțiunea IV.3 Ajutoare de urgență ........................................................251
Secțiunea IV.4. Ajutoare pentru refugiați .................................................260
Secțiunea IV.5. Ajutoare pentru încălzirea locuinței ...................................272
CAPITOLUL V. RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE ÎN MOD NECUVENIT CU TITLU DE
BENEFICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ, CONFORM O.U.G. NR. 44/2014 PENTRU
REGLEMENTAREA UNOR MĂSURI PRIVIND RECUPERAREA DEBITELOR PENTRU
BENEFICIILE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ, PRECUM ŞI PENTRU MODIFICAREA ART. 101 DIN
LEGEA NR. 448/2006 PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR
PERSOANELOR CU HANDICAP ...................................................................297
Secțiunea V.1. Noţiuni introductive, definiţii și termeni...............................297
Secțiunea V.2. Sfera de aplicare a prevederilor OUG nr. 44/2014 ...................299
www.poca.ro
Secțiunea V.3. Precizări cu privire la procedura administrativă de recuperare a

debitelor .........................................................................................301
Secțiunea V.4. Precizări cu privire la termenul de prescripţie pentru recuperarea
debitelor .........................................................................................304
Secțiunea V.5. Aspecte speciale cu privire la recuperarea sumelor - H.G.
nr.1019/2018 ...................................................................................304
CAPITOLUL VI. ÎNDRUMARE ȘI INSTRUMENTE DESTINATE CONSILIERILOR JURIDICI ...317
Secțiunea VI.1. Analizarea condițiilor de admisibilitate a acțiunii în contencios
administrativ ....................................................................................317
Secțiunea VI.2. Calitatea de tert poprit a agenției teritoriale........................326
Secțiunea VI.3. Executarea silită a debitorului - agenția teritorială ..............331
Secțiunea VI. 4. Anexe ........................................................................349
www.poca.ro
Lista abrevieri
MMPS – Ministerul Muncii și Protecției Sociale

ANPIS – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
AJPIS/APISMB - Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială/ Agenția pentru Plăți
și Inspecție Socială a Municipiului București. Sunt 42 de agenții teritoriale, din care una
pentru municipiul București care include toate cele 6 sectoare
IGI - Inspectoratului General pentru Imigrări
UNHCR - Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite
APL - Autoritate a Administratiei Publice Locale
CL - Consiliu Local
CJP - Casa Județeană de Pensii
CNAS/ CJAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate/ Casa Județeană de Asigurări de
Sănătate
DGASPC - Direcţia Generală de Asistență Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului
ISJ - Inspectoratul Școlar Județean
UAT - Unitate Administrativ Teritorială
AJFP - Agenția Județeană a Finanțelor Publice
SPAS - Serviciul Public de Asistență Socială
CJPP - Casa Județeană/Municipală de Pensii Publice
www.poca.ro
ITM - Inspectoratul Teritorial de Muncă

AJOFM - Agenția Județeană pt. Ocuparea Forței de Muncă
ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală
CE - Consiliul European
SM - Stat membru
ICC/CCC - Indemnizație pentru creșterea copilului/ concediu crestere copil
ASC - Alocația de stat pentru copii
BAS - Beneficiu de asistență socială
SLI - Stimulent lunar de inserţie
ASF - Alocatia de sprijin familial
VMG - Venit minim garantat
D 112 - Declarația 112 de venituri ANAF
www.poca.ro
CAPITOLUL I – INTRODUCERE
Secțiunea I.1. Cuvânt înainte al echipei de proiect
Acest Ghid a fost elaborat în perioada 2020-2021 de către echipa serviciului juridic din
cadrul ANPIS, în cadrul proiectului „Pro-Abil”- Consolidarea capacității Agenției
Națională pentru Plăți și Inspecție Socială de implementare prevederilor legislative din
domeniul protecției sociale cod MySmis2014+136528 - Programul Operaţional
Capacitate Administrativă 2014 – 2020 POCA/627/1/1-IP17/2019
Ghidul se înscrie în sfera preocupărilor Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin ANPIS,
pentru dezvoltarea capacității administrației publice , în cadrul proiectului Pro-Abil”-
Consolidarea capacitații Agenției Naționala pentru Plăți și Inspecție Socială de
implementare prevederilor legislative din domeniul protecției sociale”, componenta
IP17/2019 - Sprijin pentru acțiuni de consolidare a capacitații autoritaților si
instituțiilor publice central.
Demersul Serviciului juridic din cadrul ANPIS vine în completarea și consolidarea
capacității instiuționale, de sprijinire a agențiilor teritoriale în fundamentarea
deciziilor, de ghidaj a conduitei și sprijin acordat consilierului juridic în activitatea ce o
desfășășoară în cadrul agenției teritoriale, și, implicit asupra cetațeanului beneficiar
al politicilor publice de asistenta sociala.
- Astfel, pezentul Ghid este un instrument de optimizare a modalităților de aplicarea
unitară a legislației existente la nivel naţional , de eficientizare a activității
administrației publice , în raport cu cetățenii și alte alte instituții.
www.poca.ro
Considerăm că acest ghid era absolut necesar în contextul unei continue creșteri a
dinamicii legislative, a așteptărilor cetățeanului care accede la obținerea unor drepturi
de natură socială.
Sperăm ca, în acest Ghid, consilierii juridici să găsească soluții la problemele cu care se
confruntă în mod frecvent în cadrul activității desfășurate, iar ssteptările urmărite prin
elaborarea Ghidului să se concretizeaza prin:
- adoptarea unor viziuni de lucru si de aplicare a legislatiei , intr-un mod unitar, care să
asigure luarea unor decizii in sprijinul cetătenilor, într-un mod corect și la termenele
legale,
- realizarea scopurilor actelor normative emise privind acordarea dreptului la beneficii
și asistență socială ,
- Consolidarea capacității autorităților și instituțiilor implicate în acordarea beneficiilor
sociale
- Spijinirea conducerii autorităților publice în luarea deciziilor
Sperăm ca informațiile incluse în acest Ghid să vă sprijine în realizarea politicilor publice
atât pentru o mai bună fundamentare a deciziilor, cât și pentru o planificare mai
eficientă a activităților la nivelul instituției publice locale din care faceți parte.
Echipa de proiect
www.poca.ro
Secțiunea I.2. Scopul și obiectivele ghidului
Prezentul ”Ghid cuprinzând o colecţie de speţe şi bune practici privind aplicarea legilor
specifice referitoare la toate beneficiile plătite de către ANPIS/Agenţii teritoriale”
aferente proiectelor finanțate din Instrumente Structurale este elaborat în cadrul
proiectului „Pro-Abil”- Consolidarea capacității Agenției Națională pentru Plăți și
Inspecție Socială de implementare prevederilor legislative din domeniul protecției
sociale cod MySmis2014+ 136528 - Programul Operaţional Capacitate Administrativă
2014 – 2020 POCA/627/1/1-IP17/2019, fiind cofinanțat din Fondul European de
Dezvoltare Regională și de la bugetul de stat.
Elaborarea acestui Ghid cuprinzând o colecţie de speţe şi bune practici privind
aplicarea legilor specifice referitoare la toate beneficiile plătite de către ANPIS/Agenţii
teritoriale, are scopul de a informa practicienii dreptului, în special consilierii juridici ai
agentiilor judetene pentru plati si inspectie sociala, cu privire la condițiile de
admisibilitate a cererilor pentru acordarea beneficiilor sociale. Ghidul a fost conceput
pentru a permite o lectură mai clară și mai detaliată a condițiilor de eligibilitate cu
scopul, pe de o parte, de a limita, pe cât posibil, numărul de actiuni in instanta prin
incerarea unei mai bune comunicari cu solicitantii și, pe de altă parte, de a asigura o
îmbunătățire si o abordare unitara a stabilirii si acordarii beneficiilor de asistenta
sociala precum si a comunicării și colaborării între AJPIS-uri/APISMB, autoritatile locale
și beneficiari.
Prezentul Ghid a fost elaborat prin raportare la legislația din materia stabilirii si
acordarii beneficiilor sociale, în vigoare la data publicării. De asemenea, s-au avut în
vedere jurisprudența națională, instructiuni, ordine de ministru, puncte de vedere din
materia stabilirii si acordarii beneficiilor de asistenta sociala.
În acest ghid sunt preluate, sintetic, și rezultatele unei analize interne, cu privire la
problemele în domeniul de activitate privind modalitatea de indeplinire a atributiilor
10
www.poca.ro
precum si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la domeniul de activitate cu care se

confruntă consilierii juridici de la nivelul agentiilor judetene pentru plati si inspectie
sociala.
Obiectivele generale ale proiectului constau în introducerea si dezvoltarea unui
sistem de optimizare a modalitaților de aplicarea unitara la nivel național a sistemului
de politici publice – din domeniul de competența al Agenþiei Naþionale pentru Plați si
Inspecție Sociala din perspectiva Serviciului Juridic si Contencios (SJC).
Obiectivele specifice ale proiectului
1. Optimizarea proceselor decizionale cu privire la aplicarea unitara a legislației
specifice activitații ANPIS la nivel național, în vederea implementarii politicilor publice
din domeniul protecþiei sociale.
2. Dezvoltarea abilitaților si cunostinþelor angajaților ANPIS/AJPIS/APISMB ( consilieri
juridici)pentru utilizarea instrumentelor specifice de politica publica.
Din perspectiva instituțională, Agenția Naționala pentru Plați si Inspecție Socială are ca
scop administrarea si gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de
asistența socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de
stat, realizarea de activitați de evaluare si monitorizare a serviciilor sociale, precum si
controlul masurilor de asistența sociala privind prevenirea, limitarea
sau înlaturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaþii care pot genera
marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei,familiei, grupurilor ori comunitaților,
realizate de autoritaþile administrației publice centrale si locale si de alte persoane
fizice si juridice.
În activitatea curentă la nivelul ANPIS/AJPIS/APISMB, se constată:
1. La nivelul practicilor de implementare , necesitatea construirii unor metodologii care
abordeaza unitar aspectele de natura tehnica, practica, aplicata (cadrul legal care
determina derularea activitaþii ANPIS, proceduri interne si metodologii de derulare a
11
www.poca.ro
activitații instituționale), care sa genereze atât respectarea cadrului legal, cât si

adaptarea instituționala la evoluþiile din domeniulprotecției sociale si la problematica
cetaþenilor.
2. Cadrul legislativ este complex, nu de puține ori existând dificultatea beneficiarilor
(avem în vedere specificitatea beneficiarilor a unor forme de protecþie sociala) de a
înțelege termenii juridici utilizați în actele normative. Mai mult decât atât, instituțiile
implicate în sistemul de asistență socială (Direcții Generale de Asistența Sociala ,
agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene)au nevoie de sprijin în formularea de
suport adresat beneficiarilor pentru accesul neîngradit al acestora la drepturile care li se
cuvin.
Astfel, situațiile descrise mai sus oferă teme de dezbateri și de diseminare a textelor de
lege, spetelor concrete, având ca rezultat perfecționarea activității de consiliere
juridică și spijinirea în fundamentarea deciziilor, precum și în activitatea desfășurată la
instanțele de judecată.
Din perspectiva dinamicii legislative, se oferă posibilitatea consilierilor juridici de a se
perfecționa în domeniul aplicării codului de procedură civila, a legii contenciosului
administrativ și al codului administrativ. De luat în considerare este și conduita
consilierului juridic în fața instanței de judecată și, în general , în cadrul agenției
teritoriale, în raport de atribuțiile acestora și activitățile instituției în care sunt
încadrați.
Totodată, prin prisma normelor Codului administrativ, precum și Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, se propune
perfectionarea consilierilor juridici in materia redactării și fundamentării actului
decizional.
Asteptările concrete urmărite prin elaborarea acestui Ghid :
- luarea unor decizii fundamentate corect din punct de vedere legal
- gestionarea dosarelor și reprezentarea instituției în fața instanțelor de judecată într-
un mod mai eficient,
12
www.poca.ro
- formularea de apărări in dosarele de instanta, de acțiuni în justiție, în care se vor

insera exemple de practică judiciară, în sprijinul pronunțării unor hotărâri
judecătorești juste , fără erori materiale sau de fond,
- reducerea litigiilor având ca obiect cheltuieli de judecată, prejudicii, executare silită
Secțiunea I.3 Rolul ANPIS. Rolul consilierului juridic in cadrul AJPIS
ROLUL ANPIS.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din O.U.G.nr.113/2011 privind organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările și completările
ulterioare, agenţia naţională are ca scop administrarea şi gestionarea într-un
sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socială și a altor programe
privind servicii sociale, susţinute de la bugetul de stat şi asigură coordonarea,
îndrumarea şi controlul activităţii agenţiilor teritoriale şi a unităţilor din
subordine, în scopul aplicării unitare a legislaţiei în domeniul specific de activitate
şi al realizării atribuţiilor ce le revin acestora, potrivit legii.
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială asigură coordonarea, îndrumarea
şi controlul activităţii agenţiilor teritoriale şi a unităţilor din subordine, în scopul
aplicării unitare a legislaţiei în domeniul specific de activitate şi al realizării
atribuţiilor ce le revin acestora, potrivit legii.
Pentru realizarea obiectivelor sale în domeniul administrării, gestionării şi plăţii
beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii programelor de servicii sociale, Agenţia
are atribuţii să negociază şi încheie convenţii cu instituţii financiare, în vederea
efectuării plăţilor beneficiilor de asistenţă socială, în baza mandatului acordat de
ordonatorul principal de credite, conform art.6 alin.(1) lit.h) din O.U.G.nr.113/2011 și
are obligația monitorizării şi să asigure controlul asupra modului de acordare a
13
www.poca.ro
beneficiilor de asistenţă socială conform art.6 alin.(1) lit.l) din O.U.G.nr.113/2011, cu

modificările și completările ulterioare.
Activitatea de plată și verificare îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate privind stabilirea
drepturilor la beneficiile de asistenţă socială se face în concordanță cu scopul pentru
care Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială s-a reorganizat ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și
Justiției Sociale, conform art.2 lit.a) din O.U.G.nr.113/2011 privind organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările și
completările ulterioare, potrivit căruia ”Agenţia are ca scop: a) administrarea şi
gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socială şi a altor
programe privind servicii sociale susţinute de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, având
următoarele obiective principale:
a) administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata beneficiilor de
asistenţă socială, precum şi a celor destinate programelor de servicii sociale (programe
de interes național, programe cu finanțare de la bugetul de stat sau cu finanțare
internațională) conform legii;
b) asigurarea unui sistem eficient şi integrat de gestionare şi plată a beneficiilor de
asistenţă socială la nivel naţional;
c) prevenirea erorii, fraudei, abuzului şi neglijenţei în sistemul de protecţie socială,
în modul de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, de furnizare a serviciilor
sociale, a modului de îndeplinire a prevederilor legale privind încadrarea în grad şi tip de
handicap, în grad de invaliditate sau grad de dependenţă, modalităţile de sesizare ale
instituţiilor/organelor competente conform legii;
d) monitorizarea modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de
asistenţă socială şi pentru programele de servicii sociale;
e) evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării criteriilor şi standardelor minime
care au stat la baza acreditării furnizorilor şi licenţierii serviciilor sociale;
14
www.poca.ro
f) organizarea şi asigurarea serviciilor de stabilire, evidenţă şi plată a beneficiilor de

asistenţa socială;
g) organizarea şi asigurarea unui sistem de evidenţă şi evaluare a persoanelor care
primesc beneficii de asistenţă socială;
h) asigurarea furnizării informaţiilor necesare realizării politicilor şi strategiilor în
domeniul asistenţei sociale;
i) facilitarea accesului persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, la beneficiile de
asistenţă socială;
j) gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale în domeniul său de
activitate;
k) exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor în domeniul
său de activitate, al modului de asigurare, administrare şi gestionare a beneficiilor de
asistenţă socială şi a serviciilor sociale;
l) îndrumarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a persoanelor
fizice şi juridice, publice sau private, cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, în
vederea derulării în bune condiţii a activităţii, a perfecţionării activităţii acestora şi
prevenirii faptelor de încălcare a prevederilor legale.
Prin urmare, ANPIS în domeniul specific de activitate pune accent foarte mare asupra
atribuţiilor ce îi revin în materia verificării condiţiilor de eligibilitate și de legalitate.
ROLUL CONSILIERULUI JURIDIC IN CADRUL AJPIS/ANPIS

Scurte informații:
In temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier
juridic, profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice.
Profesia de consilier juridic este independenta si organizata autonom, fiind exercitata
integrat in sistemul de justiție romanesc. Profesia de consilier juridic se exercita
15
www.poca.ro
personal de către consilierul juridic definitiv sau stagiar.

Consilierul juridic, in exercitarea profesiei, se supune numai Constituției, legii, codului
de deontologie profesionala si prezentului statut al profesiei.
In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, consilierul juridic este independent
profesional si nu poate fi supus nici unei ingradiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind
protejat de lege impotriva acestora.
Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale
celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept
privat si ale celorlalte entitati interesate in conformitate cu Constitutia si cu legile tarii.
Relatia profesionala dintre consilierul juridic si beneficiarul serviciilor sale se bazeaza pe
onestitate, probitate, corectitudine, confidentialitate si independenta opiniilor
profesionale.
În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

• consultanta, asistenta si reprezentarea autoritatii sau a institutiei publice ori a
persoanei juridice in favoarea careia exercita profesia, apara drepturile si interesele
legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice
natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana ori straina;
• avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic in conditiile legii.
Activitatea de consilier juridic este considerata vechime in munca juridica in functiile de

magistrat, avocat, notar public sau in alte functii juridice, potrivit dispozitiilor legale
specifice fiecareia dintre aceste profesii.
Activitatea profesionala a consilierului juridic se realizează prin:
16
www.poca.ro
- consultații și cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului

- redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea
acesteia;
- redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale
contractuale;
- asistenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor
entitati interesate;
- redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamantului, a
continutului si a datei actelor incheiate, care privesc persoana juridica in favoarea
careia consilierul juridic exercita profesia;
- avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre
avizare;
- semnarea la solicitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documentelor cu
caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica
reprezentata;
- avizele pentru legalitate si conformitate vor fi insotite de semnatura si parafa
profesionala;
Important: în conditiile în care actul juridic supus avizarii pentru legalitate nu este
conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare in care va indica
neconcordanta acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului
17
www.poca.ro
Consilierul juridic, indiferent de forma in care își desfășoara activitatea profesională, se

subordonează, numai pe linie administrativa, persoanei juridice in favoarea careia isi
exercita profesia.
Dreptul la opinie profesionala a consilierului juridic este garantat.
Poate fi consilier juridic persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a)este cetatean roman si are domiciliul in Romania;
b)are exercitiul drepturilor civile si politice;
c)este licentiata a unei facultati de drept;
d)este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie
se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;
e)nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Legea nr. 514/2003.
Consilierul juridic din structura organizatorică ANPIS/AJPIS este numit in funcție și
deține statut de funcționar, conform cu funcția deținuta si categoria funcției.
Consilierul juridic numit in funcție deține statut de funcționar și asigura consultanță
și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se afla.
Activitatea consilierilor juridici este o activitate de mijloace( diligență) nu de
rezultat.
Atribuțiile consilierului juridic din structura organizatorică ANPIS/AJPIS sunt de a asigura
aplicarea corectă, unitară şi nediscriminatorie a legislaţiei privind sistemul de beneficii
de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale care constituie obiectul de activitate al
instituției cu care acesta are raporturi de serviciu și îndeplinește următoarele atribuţi:
• Asigură apărarea şi reprezentarea intereselor ANPIS/AJPIS/MB în faţa instanţelor
judecătoreşti, parchetelor, organelor de cercetare penală, executorilor judecătoreşti,
organelor şi autorităţilor jurisdicţionale;
18
www.poca.ro
• redactează cereri de chemare în judecată, cereri reconvenţionale şi orice alte

cereri în vederea promovării şi apărării intereselor instituţiei, întâmpinări, răspunsuri la
întâmpinări, note scrise şi promovează căile de atac necesare şi depune înscrisurile
doveditoare, exercită orice mijloace legale de apărare a drepturilor şi intereselor ANPIS
în faţa instanţelor judecătoreşti;
• acordă asistenţă juridică pe probleme de drept intern structurilor
ANPIS/AJPIS/MB;
• asigură aplicarea corectă, unitară şi nediscriminatorie a legislaţiei privind
sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale care constituie
obiectul de activitate al ANPIS/AJPIS/MB;
• îndeplineşte orice act procedural necesar obţinerii titlurilor executorii în
procesele în care ANPIS/AJPIS/MB a figurat ca parte creditoare, pe care le transmite
structurilor de specialitate în vederea analizării şi propune punerea acestora în
executare, potrivit legii, de către organele competente;
• elaborează propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ din domeniul său de
competenţă şi le înaintează superiorului pentru promovare;
• avizează pentru legalitate, în condiţiile legii, actele administrative elaborate de
conducerea ANPIS/AJPIS/MB în exercitarea atribuţiilor;
• avizează pentru legalitate protocoalele și convențiile de colaborare ce se încheie
între ANPIS/AJPIS/MB şi alte autorităţi şi instituţii publice;
• avizează pentru legalitate proiecte de contracte care angajează răspunderea
juridică a ANPIS/AJPIS/MB nepronunţându-se însă asupra aspectelor economice, tehnice
sau de altă natură cuprinse în documentele supuse avizării;
• examinează actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, în
vederea identificării legilor, ordonanţelor, hotărârilor de Guvern şi a altor acte
normative publicate, care au implicaţii asupra activităţii ANPIS şi agenţiile teritoriale;
19
www.poca.ro
• soluţionează, în colaborare cu celelalte compartimente, sesizările, contestațiile

adresate ANPIS/AJPIS/MB de persoane fizice şi juridice, având ca obiect modul de
aplicare a legislaţiei incidente domeniului de activitate al instituţiei;
• informează şi oferă consiliere ANPIS/AJPIS/MB, respectiv persoanei care se ocupă de
prelucrare cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul Regulamentului general
privind protecția datelor şi al altor dispoziţii de drept al U.E. sau drept intern
referitoare la protecţia datelor;
• monitorizează respectarea Regulamentului general privind protecția datelor, a altor
dispoziţii de drept al U.E. sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a
politicilor ANPIS în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv
alocarea responsabilităţilor şi acţiunile de sensibilizare şi de formare a personalului
implicat în operaţiunile de prelucrare, precum şi auditurile aferente;
acordă consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei
datelor şi monitorizarea funcţionării acesteia;
20
www.poca.ro
CAPITOLUL II. POLITICI FAMILIALE
Secțiunea II.1. Alocația de stat pentru copii
1. Baza legală
- Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, publicată în Monitorul
Oficial nr.233 din 28 septembrie 1993, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi
pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii,
cu modificările și completările ulterioare.
2. Beneficiarii
Beneficiază de alocaţia de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la 18 ani precum
și tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează fără întrerupere cursurile
învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
acestora;
Beneficiază, de asemenea, și copiii cetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie
rezidenţi, în condiţiile legii, în România, dacă locuiesc împreună cu părinţii.
21
www.poca.ro
3. Condiții de eligibilitate
Alocaţia de stat pentru copiii se acordă:
Regula - tuturor copiilor, fără discriminare.
Excepții: - tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, numai dacă urmează cursurile
învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
acestora.
- copilului cetăţenilor străini sau apatrizi dacă locuiește în România împreună cu
părinții
Atenție! Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat.
Excepție: Tinerii care repetă anul şcolar din motive de sănătate, dovedite cu certificat
medical, beneficiază de alocaţie de stat.
4. Cine depune cererea și unde se depune

4.1. Cererea o depune reprezentantul legal al minorului. Acesta poate fi:
• unul dintre părinţi
• tutorele
• curatorul
• persoana căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentul maternal
• persoana căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei, în condiţiile legii.
După împlinirea vârstei de 14 ani, minorul poate depune cererea cu încuviinţarea scrisă
a reprezentantului său legal.
De asemenea, tinerii pot depune personal cererea.
Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială a plasamentului la un
serviciu de tip rezidenţial, inclusiv pentru copiii încredinţaţi organismului privat
22
www.poca.ro
acreditat şi licenţiat în condiţiile legii, alocaţia de stat pentru copii se acordă pe bază
de cerere completată şi semnată de conducătorul direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din
subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
4.2. Cererea pentru acordarea alocației de stat pentru copii se depune şi se

înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor
municipiului Bucureşti, pe a cărei/cărui/căror rază teritorială îşi au domiciliul sau
reşedinţa, după caz, reprezentanţii legali ai copiilor.
Tinerii beneficiază de alocaţia de stat pe bază de cerere, completată de aceştia, în
cazul în care situaţia înregistrată înainte de împlinirea vârstei de 18 ani se modifică.
Cererea va fi însoţită de acte doveditoare, care se depune la unităţile de învăţământ
şi este însoţită de copia actului de identitate şi de adeverinţa eliberată de unitatea de
învăţământ, prin care se atestă faptul că urmează cursurile învăţământului liceal sau
profesional, că acestea sunt continuate fără întrerupere şi că nu repetă anul şcolar. În
situaţia în care anul şcolar se repetă din motive medicale, cererea va fi însoţită şi de
copia certificatului medical sau a altui document medical care atestă această situaţie.
Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială a plasamentului la un
serviciu de tip rezidenţial, cererea pentru alocaţia de stat pentru copii se depune şi se
înregistrează la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti.
5. Documente necesare pentru obținerea dreptului

Cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
1. originalul şi copia certificatului de naştere al copilului;
2. originalul şi copia actului de identitate al reprezentantului legal;
3. documentele din care să rezulte situaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul
legal;
23
www.poca.ro
4. orice alte documente justificative, după caz. (Ex. copia certificatului de încadrare a
copilului într-un grad de handicap)
Documentele din care rezultă situaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul legal,
se prezintă în copie şi sunt, după caz, următoarele:
a) livretul de familie;
b) hotărârea judecătorească de încredinţare a copilului, în caz de divorţ;
c) hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
d) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei;
e) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia
copilului pentru măsura de protecţie specială a plasamentului;
f) dispoziţia directorului general/directorului executiv al direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru
măsura de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă;
g) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii
tutelare, emisă până la 31 decembrie 2004;
h) dispoziţia autorităţii tutelare de instituire a curatelei;
i) actul de deces al unuia dintre părinţi;
j) alte documente, la solicitarea direcţiei teritoriale.
În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naştere al copilului pentru care se
solicită alocația de stat, cererea va fi însoţită de actul constatator al naşterii sau de
extrasul de naştere.
Copia certificatului de naştere al copilului va fi depusă în termen de 30 de zile de la
eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 12 luni de la naşterea copilului, în caz
contrar dreptul la alocaţia de stat pentru copii se suspendă până la depunerea acestuia,
cu reluarea plăţii drepturilor restante.
24
www.poca.ro
Pentru cetăţenii străini sau apatrizi documentele din care rezultă identitatea
reprezentantului legal, domiciliul sau reşedinţa acestuia şi a copiilor săi pe teritoriul
României, precum şi situaţia juridică a copiilor sunt:
- cele eliberate de autorităţile din ţara de origine, traduse şi confirmate de autorităţile
române,
şi/sau
- cele eliberate de autorităţile române.
După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face
direct titularului, cu încuviinţarea scrisă şi semnată a reprezentantului legal, care se
transmite agenției teritoriale
În cazul în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi
alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal, plata
acesteia se poate face celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau, după caz, unei
persoane împuternicite prin procură specială care trebuie să conţină în mod obligatoriu
următoarele elemente:
a) numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de
identitate al reprezentantului legal;
b) numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi
locul naşterii) ale mandatarului;
c) obiectul mandatului (încasarea drepturilor curente şi restante, semnarea extrasului
de cont pentru copilul/copiii - numele şi prenumele, CNP-ul);
d) perioada de exercitare a mandatului în limita prevăzută de lege;
e) precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin reprezentantului legal, inclusiv pe
aceea de a anunţa în termen direcţiei teritoriale orice schimbare intervenită în situaţia
reprezentantului legal sau a copilului, de natură să suspende ori să înceteze acordarea
drepturilor.
25
www.poca.ro
Dacă solicitantul optează pentru plata în cont curent personal sau cont de card, se
depune și extrasul de cont care cuprinde numele reprezentantului sau, după caz, al
tânărului, codul IBAN, numărul de cont, banca şi filiala unde este deschis contul ori,
după caz, de alte documente emise de unitatea bancară, care să cuprindă aceste
informaţii.
Pentru copilul cu handicap, în situaţia în care încadrarea într-un grad de handicap
intervine după stabilirea dreptului la alocaţia de stat pentru copii, solicitantul depune
la primărie numai copia certificatului de încadrare într-un grad de handicap, fără a se
completa o nouă cerere.
6. Termene pentru acordarea/plata/suspendarea/modificarea/reluarea

plății/încetarea alocației de stat pentru copii:
6.1. Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare
celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna
următoare depunerii cererii.
Pentru copiii:
• daţi în plasament
• pentru care s-a instituit tutela sau curatela
• încredinţaţi în vederea adopţiei sau adoptaţi
Stabilirea dreptului la alocaţia de stat pentru copii se face începând cu luna în care a
fost emisă, după caz, dispoziţia conducătorului direcţiei generale, hotărârea comisiei
pentru protecţia copilului sau hotărârea judecătorească.
Pentru copiii prevăzuţi mai sus, plata alocaţiei de stat pentru copii se face începând cu
luna următoare stabilirii dreptului, inclusiv pentru perioadele anterioare.
26
www.poca.ro
Plata alocaţiei de stat pentru copii cu handicap care au împlinit vârsta de 3 ani se
face:
• începând cu luna următoare încadrării într-un grad de handicap
• începând cu luna următoare expirării certificatului de încadrare într-un grad de
handicap plata se face în cuantumul prevăzut pentru copiii fără handicap.
În situaţia în care se emite un nou certificat de încadrare a copilului într-un grad de

handicap:
• cuantumul majorat se acordă începând cu luna emiterii acestuia
• plata se efectuează începând cu luna următoare transmiterii copiei certificatului de
încadrare într-un grad de handicap.
6.2. Reluarea plăţii drepturilor suspendate se face cu respectarea termenului general

de prescripţie de trei ani:
• în situaţia în care se schimbă reprezentantul legal al copilului
• în cazul suspendării pentru neîncasarea prin mandat poștal timp de 3 luni consecutive
a alocaţiei de stat pentru copii.
În situaţia în care după încetarea dreptului sunt îndeplinite din nou condiţiile de
acordare, alocaţia de stat pentru copii se acordă începând cu luna următoare depunerii
cererii.
6.3. Dacă copia certificatului de naştere al copilului va fi depusă mai târziu de 12 luni
de la naşterea copilului, dreptul la alocaţia de stat pentru copii se suspendă până la
depunerea acestuia.
27
www.poca.ro
În cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie de stat pentru copii se face prin
mandat poştal, plata acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni reprezentantul legal al
copilului nu a încasat drepturile cu titlu de alocaţie de stat.
6.4. Dreptul la alocaţia de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare
celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare.
Termen pentru comunicare - Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru
copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privinţa componenţei familiei sau a
domiciliului/reşedinţei care poate determina încetarea sau modificarea acordării
drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia
acesteia, inclusiv situaţia în care cetăţenii români îşi stabilesc rezidenţa în altă ţară
împreună cu copiii lor.
Termen de contestare - Decizia poate fi contestată în 30 de zile de la comunicare,
conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
7. Situații de modificare, suspendare sau încetare a alocației de stat pentru

copii
7.1. Modificare - Modificările care pot interveni pe parcursul acordării alocației de stat
sunt:
- schimbarea reprezentantului legal al copilului
- imposibilitatea temporară a reprezentantui legal de a primi alocaţia de stat pentru
copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal
- modificarea sau încetarea măsurii de protecţie specială
- schimbarea adresei de domiciliu sau de reşedinţă a reprezentantului legal sau a
tânărului
28
www.poca.ro
- solicitarea efectuării plății direct titularului minor, după împlinirea de către acesta a
vârstei de 14 ani
- efectuarea plății alocației de stat tânărului după împlinirea vârstei de 18 ani.
În cazul în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi
alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal, plata
acesteia se poate face:
• celuilalt părinte
• unui alt reprezentant legal
• unei persoane împuternicite prin procură specială.
Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, persoana împuternicită în condiţiile
depune la agenția teritorială cererea de acordare a drepturilor, însoţită de copia
procurii speciale.
În cazul schimbării adresei de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a
aceleiaşi direcţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia
modificării, reprezentantul legal sau, după caz, tânărul comunică în scris, în termenul
prevăzut la în termen de 15 zile direcţiei teritoriale modificarea.
În cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei direcţii
teritoriale, reprezentantul legal sau, după caz, tânărul prezintă direcţiei teritoriale
actele doveditoare, pe baza cărora se întocmeşte un dosar nou, în termen de 15 zile.
Important: În astfel de cazuri se impune ca cele două agenții teritoriale să colaboreze și
să scurteze termenul de comunicare a dosarului de la o instituție la alta. În acest sens se
impune ca dosarul să fie transferat eletronic, și să se efectueze plata drepturilor
restante, după caz.
7.2. Suspendare
Cauze de suspendare:
29
www.poca.ro
❖ neîncasarea timp de 3 luni a drepturilor cu titlu de alocaţie de stat de către

reprezentantul legal al copilului, în cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie de
stat pentru copii se face prin mandat poştal
❖ depunerea peste termenul de 12 luni de la naşterea copilului a copiei certificatului de
naştere al copilului
❖ schimbarea reprezentantului legal al copilului
În vederea reluării plăților trebuie ca reprezentantul legal al copilului să depună cerere
scrisă însoțită de documentele justificative, după caz. În cazul reluării plăţii alocației de
stat se vor achita și drepturile restante, cu respectarea termenului general de
prescripţie de 3 ani.
7.3. Încetare
Dreptul la alocaţia de stat pentru copii încetează în una dintre următoarele situaţii:
a) decesul copilului sau, după caz, al tânărului;
b) tânărul nu mai urmează cursurile liceale sau profesionale organizate în condiţiile
legii;
c) copilul cetăţenilor străini sau apatrizi nu mai locuieşte în România.
7.4. Recuperare
Alocaţia de stat pentru copii nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării
sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se recuperează, pe
baza deciziei directorului executiv al direcţiei teritoriale, şi, după caz, prin
angajamentul de plată scris al persoanei care le-a încasat necuvenit.
Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit se comunică celui obligat la plată în
termen de 15 zile de la emitere şi constituie titlu executoriu de la data comunicării.
30
www.poca.ro
Recuperarea sumelor încasate necuvenit se urmăreşte de direcţia teritorială şi se

realizează după cum urmează:
a) dacă copilul sau tânărul beneficiază în continuare de drepturi, se vor face reţineri
eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare;
b) dacă copilul sau tânărul nu mai beneficiază de drepturi în perioada următoare
constatării debitului şi reprezentantul legal al copilului, respectiv tânărul consimte, prin
angajament scris, să restituie suma încasată necuvenit, acesta va achita suma respectivă
în contul direcţiei teritoriale deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin
casierie, în termenul prevăzut de decizia de recuperare;
c) dacă reprezentantul legal al copilului, respectiv tânărul nu consimte la restituirea
sumei şi nu există posibilitatea recuperării din alte drepturi, se transmite înştiinţare la
direcţia judeţeană a finanţelor publice, respectiv a sectoarelor municipiului Bucureşti,
această instituţie urmând să confirme preluarea în continuare a urmăririi debitului
respectiv;
8. Situații speciale
a) În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18
ani, reprezentantul legal este părintele minor, dacă are capacitate deplină de exerciţiu.
În situaţia în care părintele minor nu are capacitate deplină de exerciţiu, plata alocaţiei
de stat pentru copii se face reprezentantului legal al copilului, respectiv al părintelui
minor, stabilit în condiţiile legii. În situaţiile menţionate dreptul la alocaţia de stat
pentru copii acordată părintelui minor nu încetează.
b) În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata
alocaţiei de stat pentru copii se poate face şi pentru perioadele anterioare, dar nu mai
mult de 12 luni.
c) Situația lucrătorilor migranți
Pentru a avea dreptul la alocația de stat pentru copii din România, lucrătorii migranţi
depun cererea la primăria în a cărei rază teritorială au domiciliul sau, după caz,
31
www.poca.ro
reşedinţa, conform prevederilor legislaţiei române în vigoare. Cererea se întocmeşte

potrivit modelului prevăzut de legislaţia română în vigoare. Cererea este însoţită de alte
documente justificative, la solicitarea primăriei.
Formularul E 411 - reprezintă cererea de informaţii privind dreptul la prestaţiile
familiale în statul de reşedinţă al familiei:
• este utilizat pentru a rezolva problemele legate de cumulul prestaţiilor
• permite instituţiei competente să ştie dacă dreptul la prestaţiile familiale, deschis
potrivit legislaţiei sale, este suspendat ca urmare a unei activităţi profesionale
exercitate în statul de reşedinţă al familiei.
SPEȚE, PROBLEME DE DREPT RIDICATE:
1. Intrebarea/problema identificata: În situatia în care nu există certificat de naștere al

copilului și copilul nu are CNP cum se procedează pentru acordarea alocației de stat
pentru copii?
Sediul materiei: Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor
copilului; HG nr.577/2008 si HG nr.52/2011
Descrierea speței: Plangere prealabila in legatura cu solutionarea nefavorabila a cererii
privind acordarea alocatiei de stat si a indemnizatiei pentru cresterea copilului. De fapt
este vorba de nesolutionarea acestora, datorita faptului ca nu exista certificat de
nastere al copilului. Atat HG nr.577/2008 cât si HG nr.52/2011 prevad faptul ca in cazul
in care nu a fost intocmit certificatul de nastere/actul de nastere, cererea poate fi
insotita de copia actului constatator al nasterii. Certificatul medical constatator al
naterii este anexat, dar in acesta nu se regaseste CNP -ul copilului. Copilul este nascut
in ianuarie 2020, iar sotii au divortat in noiembrie 2019. Tatal copilului nu este fostul
sot, dar opereaza prezumtia legala a paternitatii, copilul fiind conceput in timpul
casatoriei. Mama copilului sustine ca din cauza faptului ca fostii soti au nume diferite la
data nasterii copilului, este necesara o declaratie comuna privind stabilirea numelui
32
www.poca.ro
copilului, pe care acesta refuza sa o dea, situatia in care numele trebuie stabilit de
instanta de tutela, inclusiv stabilirea filiatiei copilului. Aceste proceduri se vor intinde
pe o perioada destul de lunga de timp.
Soluția: Plângerea prealabila se impune a fi admisă având în vedere situația motivată în
care se află mama copilului, iar plata alocației de stat și indemnizația de creștere copil
se poate face prin plată alternativă pentru copiii care nu au atribuit CNP –ul.
În dreptul nostru intern, principiul ocrotirii interesului superior al copilului se regăseşte
în reglementări ce țin de ocrotirea minorului, respectarea, promovarea şi garantarea
drepturilor copilului prin norme care sunt cuprinse în principal în Codul Civil şi în Legea
nr.272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului şi garantate de
Constituția României în art. 48‐495.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. din 08.05.2020 transmis prin poștă electronica.
2. Intrebarea/problema identificată: Decizia de respingere a dreptului la alocația de

stat pentru un copil născut în Spania este întemeiată?
Sediul materiei: Regulamentul nr.883/2004 și Regulamentul nr.987/2009; art.3 alin. (2)
coroborat cu prevederile art. 4 alin. (1), ale art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 61/1993
Descrierea speței: copil născut în Spania. Mama copilului desfășoară o activitate
profesională în Spania și poate avea dreptul la prestații pentru copil în baza activității și
reședinței în acest stat membru UE. Totuși, conform informațiilor din formularul
european E411 reiese că mama nu a solicitat dreptul la alocație pentru copil în Spania.
Soluția: Decizia de respingere a dreptului la alocația de stat pentru copilul născut în
Spania este întemeiată, având în vedere reglementările europene în vigoare, respectiv
Regulamentul nr. 883/2004 și Regulamentul nr. 987/2009, în baza cărora trebuie stabilit
statul competent prioritar să plătească drepturile la prestații familiale pentru copil.
Dacă mama copilului desfășoară o activitate profesională în Spania, aceasta poate avea
dreptul la prestații pentru copil în baza activității și reședinței în acest stat membru UE.
Totuși, conform informațiilor din formularul european E411 reiese că mama nu a solicitat
33
www.poca.ro
dreptul la alocație pentru copil în Spania. În acest caz, ar fi trebuit informată mama
copilului cu privire la necesitatea de a solicita dreptul la alocație pentru copil în Spania,
iar în situația în care aceasta nu era eligibilă să primească acest drept în Spania, putea
beneficia de dreptul la alocația de stat pentru copil în România, în baza prevederilor
Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările și completările
ulterioare.
În prezent, având în vedere prevederile art.3 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 4
alin. (1), ale art.6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 61/1993, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și tinând cont de drepturile și îndatoririle care se deleagă
bunicii materne de către Judecătoria Constanța, considerăm că bunica maternă poate
efectua demersurile necesare în vederea solicitării dreptului la alocația de stat pentru
copii în România, având dreptul de a reprezenta copilul în efectuarea demersurilor
necesare protejării interesului superior al minorului, precum „dreptul de a-i încasa
alocația” copilului, în limitele prevăzute de hotărârea judecătorească prin încheierea nr.
16878/22.11.2019 a Judecătoriei Constanța.
După stabilirea dreptului la alocație de stat pentru copil în România, este necesar să fie
informate autoritățile spaniole cu privire la faptul că minorul are dreptul la alocație
pentru copil în România și că acest drept este acordat bunicii, în baza prevederilor
Hotărârii Judecătorești emisă de către Judecătoria Constanța, pentru a evita cumulul de
drepturi de prestații familiale în interiorul Uniunii Europene.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S.
3. Intrebarea/problema identificată: De când se acordă alocația de stat pentru copii

dacă data de acordare a domiciliului în România este diferită la cei doi părinţi?
Sediul materiei: Legea nr.61/1993, H.G. nr.577/2008
Soluția: Când data de acordare a domiciliului în România este diferită la cei doi părinţi,
considerăm că trebuie să raportăm cererea de acordare a dreptului numai la data de
acordare a domiciliului în România faţă de părintele care a solicitat plata alocaţiei de
stat.
34
www.poca.ro
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr.16130/S.J.R.P./26.07.2017
4. Intrebarea/problema identificată: S-a solicitat punctul de vedere cu privire la plata

alocaţiei de stat către părinţii minorului decedat pentru care s-a stabilit măsura de
protecţie specială a plasamentului la un serviciu de tip rezidenţial.
Soluția: Potrivit prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat
pentru copii, republicată, alocaţia de stat pentru copii este o formă de ocrotire a
statului acordată copiilor, iar potrivit art.3 alin.(2) din acelaşi act normativ, titular al
dreptului la alocaţia de stat pentru copii este copilul.
Întrucât copilul este minor şi nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor sale,
legiuitorul a prevăzut ca alocaţia de stat pentru copii să fie plătită unuia dintre părinţi,
în calitate de reprezentanţi legali, care se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia.
In situaţii speciale, alocaţia de stat poate fi plătită şi altor reprezentanţi legali,
respectiv tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial
copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul în
vederea adopţiei, în condiţiile legii.
De asemenea, pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială a
plasamentului la un serviciu de tip rezidenţial, cum a fost cazul minorului ..., alocaţia
de stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal, deschise pentru aceştia de către
conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea
consiliului judeţean, sume care se capitalizează în cont până la împlinirea de către
aceştia a vârstei de 14 ani.
Conform art.4 alin.(8) din Legea nr.61/1993 în cazul decesului copilului pentru care s-a
stabilit măsura de protecţie specială a plasamentului la un serviciu de tip rezidenţial
sumele cu titlu de alocaţie de stat plătite conform alin. (6) se fac venit la bugetul de
stat.
35
www.poca.ro
Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, precum şi faptul că titularul
alocaţiei de stat este copilul care a decedat, iar nu părinţii acestuia, considerăm că nu
poate fi acordată părinţilor alocaţia de stat capitalizată, aceste sume facându-se venit
la bugetul de stat.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 16203/S.J.R.P./03.08.2018
5. Intrebarea/problema identificată: O mamă solicită îndrumare în vederea soluţionării

situaţiei privind plata alocaţiei de stat pentru fiul ei care a împlinit 18 ani pe data de
05.02.2018.
Soluția: Plata alocaţiei de stat pentru copii se efectuează de agenţia judeţeană pentru
plăţi şi inspecţie socială/a municipiului Bucureşti, în funcţie de domiciliul/reşedinţa
beneficiarului.
Astfel, potrivit art.7 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele cărora li se face plata
alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privinţa
componenţei familiei sau a domiciliului/reşedinţei care poate determina încetarea sau
modificarea acordării drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult
15 zile de la apariţia acesteia.
Prin urmare, în situaţia în care, la data de 22.07.2015, v-aţi mutat în judeţul Ilfov aveaţi
obligaţia să anunţaţi, în termenul arătat mai sus, Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie
Socială a Municipiului Bucureşti despre schimbarea domiciliului, şi totodată, să solicitaţi
transferul plăţii alocaţiei la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov,
agenţie competentă teritorial cu efectuarea în continuare a acestor plăţi.
În prezent, dacă fiul dumneavoastră major are domiciliul/reşedinţa pe raza judeţului
Ilfov, trebuie să solicite efectuarea transferului alocaţiei de stat de la Agenţia pentru
Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi
Inspecţie Socială Ilfov.
36
www.poca.ro
Actele necesare pentru transfer sunt următoarele:

- Cerere pentru efectuarea transferului
- Copie carte de identitate;
- Copie certificat de naştere.
Ulterior, trebuie să depună cerere de plată a alocaţiei de stat pentru copii la Agenţia
Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov însoţită de copie carte de identitate,
copie certificat de naştere, adeverinţa de la liceu în original precum şi extras de cont
bancar pentru efectuarea plăţilor în cont.
6. Intrebarea/problema identificată: Lucrători migranți stabiliți în Italia cu cei doi

copii, deși aveau dreptul la prestații sociale din acel stat nu au solicitat niciodată
alocația de stat din Italia pentru cei doi minori. Aveau dreptul în schimb la plata
alocației de stat în România?
Sediul materiei: Legea nr.61/1993, Regulamentul 883/2004, Regulamentului 987/2009
de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului 883/2004
Hotărârea judecatoreasca: Decizia civilă nr. 823/2020
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Galați
Obiect: contestație act administrativ fiscal
Descrierea speței: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta L_ D_ a solicitat
anularea Deciziei privind recuperarea unor sume plătite necuvenite cu titlul de alocație
de stat pentru copii nr..../18.10.2017, pentru suma de 840 lei și a Deciziei privind
recuperarea unor sume plătite necuvenite cu titlul de alocație de stat pentru copii
nr..../18.10.2017 pentru suma de 1800 lei emise de Agenția pentru Plăți și Inspecție S_
V_ (AJPIS V_) motivat de faptul că nu au beneficiat de alocația de stat din Italia pentru
cei doi minori.
37
www.poca.ro
Soluția instanței: ”Potrivit art.11 alin. (1) și (3) din Regulamentul 883/2004 "(l)
Persoanele cărora li se aplică prezentul regulament sunt supuse legislației unui singur
stat membru (3) Sub rezerva articolelor 12 - 16, persoana care desfășoară o activitate
salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru
respectiv.
Întrucât soțul intimatei a avut calitatea de lucrător migrant (a desfășurat activitate și a
avut reședința într-un stat membru UE) si, prin urmare, acordarea prestației familiale, în
cauză alocația de stat pentru copii, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 si a
Regulamentului 987/2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a acestuia, iar
responsabilitatea acordării prestațiilor familiale îi revine statului membru în care
părintele și-a desfășurat activitatea.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv formularul 411 și Estratto conto prevedenziale
rezultă fără dubiu că în perioada de referință soțul intimatei recurente a fost angajat cu
contract de muncă în Italia, fiindu-i plătite și contribuțiile la pensie, acesta având
dreptul și la prestații sociale pentru membrii familiei sale.
Deși a afirmat că a solicitat de la statul italian plata acestor prestații sociale pentru
perioada menționată în decizia nr..../18.10.2017 și că ar fi fost refuzată, intimata
reclamantă nu a făcut această dovadă.
Curtea constată că dispozițiile legale incidente nu conferă un drept de optiune
lucrătorului de a solicita prestația socială în statul de activitate sau în statul al cărui
cetățenie o detine sau în care își are domiciliul.
În consecință, instanța de recurs va constata legalitatea actelor administrative
contestate.”
Sursa: Indaco Lege 5 on-line
7. Intrebarea/problema identificată: Solicitare tardivă de acordare a alocației de stat

pentru copii, respectiv la aproape 3 ani și jumătate de la nașterea copilului, motivat de
38
www.poca.ro
faptul că mama a bifat pe cerere numai indemnizația pentru creștere copil, nu și

cumularea alocației de stat în cuantumul prevăzut de lege până la 2 ani.
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010
Hotărârea judecatoreasca: Decizia civilă nr.1371/2016
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Suceava
Obiect: anulare act administrativ
Descrierea speței: ”Minora C_ I_ s-a născut la data de 27.07.2012, potrivit mențiunilor
certificatului de naștere, iar reclamanta a înregistrat cererea pentru acordarea
alocației de stat pentru copil foarte târziu la Primăria mun. Suceava, respectiv
14.01.2016.
Susține recurentul că, potrivit dispozițiilor legale aplicabile, în cazul în care cererea
este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata alocației de stat pentru
copii se poate face și pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni, astfel
încât a emis în mod legal decizia nr. Xxx din 09.02.2015 și a aprobat acordarea alocației
de stat pentru copilul C__ I__ cu data de 01.02.2015, adică cu un an în urmă.
Recurenta a mai susținut că atâta timp cât reclamanta nu s-a adresat Primăriei mun.
Suceava cu cerere și documentele justificative conform legii, pentru solicitarea alocației
de stat, instituția pârâtă fără dosarul de alocație al reclamantei transmis de către
primărie nu putea acorda din oficiu alocația de stat pentru copii.”
Soluția instanței: ”La data de 27 iulie 2012 s-a născut copilul C___ I___. Ulterior acestui
moment, respectiv la 19 septembrie 2012 mama sa, C___ G___ a formulat cererea
înregistrată cu nr. xxxxxx în vederea acordării indemnizației de creștere a copilului. Cu
această ocazie intimata a bifat numai indemnizația pentru creștere copil, nu și
cumularea alocației de stat în cuantumul prevăzut de lege până la 2 ani.
Cererea pentru acordarea alocației de stat pentru copil a fost înregistrată la Primăria
municipiului Suceava de abia la 14 ianuarie 2016.
Art. 6 din Legea 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și
completările ulterioare stipulează:
39
www.poca.ro
(1) Stabilirea dreptului de alocație de stat pentru copii se face pe baza cererii și a
actelor din care rezultă îndeplinirea condițiilor de acordare a acestui drept.
(4) Dreptul la alocația de stat pentru copii se stabilește începând cu luna următoare
celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare
depunerii cererii.
(5) În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul,
plata alocației de stat pentru copii se poate face și pentru perioadele anterioare, dar nu
mai mult de 12 luni.
H.G. nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii 61/1993 republicată privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și
completările ulterioare prevede:
Art. 3 - (1) Alocația de stat pentru copiii în vârstă de până la 18 ani se acordă pe bază de
cerere completată și semnată de reprezentantul legal al copilului, definit la art. 4 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 61/1993, însoțită de originalul și copia certificatului de naștere al
copilului și a actului de identitate al reprezentantului legal, precum și de documentele
din care să rezulte situația juridică a copilului față de reprezentantul legal, și de orice
alte documente justificative, după caz.
Așadar, în mod corect prin Decizia nr. xxx/ 9.02.2016 emisă de recurentă s-a acordat
alocația de stat începând cu data de 1.02.2015.”
8. Intrebarea/problema identificată: Poate fi acordată alocația de stat pentru copii

unei studente în anul I la cursuri de zi?
Sediul materiei: Legea nr.61/1993
Soluția: Potrivit Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii beneficiază de
alocaţie de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la 18 ani.
40
www.poca.ro
Acestă alocaţie se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează
cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la
terminarea acestora, potrivit art.1 alin.3 din această lege.
Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii nu prevede posibilitatea acordării
alocaţiei de stat pentru copii şi tinerilor care urmează cursurile învăţământului superior,
chiar dacă urmează cursuri de zi.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr.18067/A.N.P.I.S./05.09.2016
9. Întrebarea/problema identificată: Dintr-un anumit motiv nu s-a emis certificatul de

naștere al copilului. În această situație poate fi obținut dreptul la alocația de stat pentru
copii? În ce condții?
Soluția: În situația în care dintr-un anumit motiv nu s-a emis certificatul de naștere al
copilului, pentru obținerea dreptului la alocația de stat pentru copii se poate depune
actul constatator al naşterii sau de extrasul de naştere cu obligația pentru beneficiar ca
să depună copia certificatului de naştere al copilului în termen de 30 de zile de la
eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 12 luni de la naşterea copilului, conform art.3
alin.(5) din H.G. nr.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru
reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii.
Art.3 alin.(5) din H.G. nr.577/2008:
”(5) În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naştere al copilului pentru care se
solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de actul constatator al
naşterii sau de extrasul de naştere. Copia certificatului de naştere al copilului va fi
depusă în termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 12 luni de
la naşterea copilului, în caz contrar dreptul la alocaţia de stat pentru copii se suspendă
până la depunerea acestuia, cu reluarea plăţii drepturilor restante.”
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr.3834/SJC/29.06.2020
41
www.poca.ro
10. Intrebarea/problema identificată: S-a solicitat un punct de vedere privind

interpretarea dispoziţiilor art.14 alin.(2) şi (3) din H.G. nr.577/2008.
Soluția: Art.14 din H.G. nr.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi
pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii:
„(1) În situaţia în care se schimbă reprezentantul legal al copilului, plata alocaţiei de
stat pentru copii se suspendă până la stabilirea noului reprezentant legal, plata urmând
să se efectueze în condiţiile art.3, inclusiv pentru perioada suspendării.
(2) În cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie de stat pentru copii se face prin
mandat poştal, plata acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni consecutive
reprezentantul legal al copilului sau tânărul nu a încasat drepturile cu titlu de alocaţie
de stat pentru copii. Reluarea în plată, inclusiv plata drepturilor restante, se face pe
bază de cerere scrisă întocmită de reprezentantul legal al copilului sau de tânăr, care se
înregistrează la direcţia teritorială.
(3) Reluarea plăţii drepturilor suspendate în condiţiile alin.(1) şi (2) se face cu
respectarea termenului general de prescripţie prevăzut de lege, în cazul în care în
perioada de suspendare nu au intervenit modificări de natură să conducă la încetarea
dreptului.”
Faţă de situaţia expusă de dvs., apreciem că reluarea în plată, inclusiv plata drepturilor
restante, se face pe bază de cerere scrisă întocmită de reprezentantul legal al copilului
sau de tânăr cu respectarea termenului general de prescripţie prevăzut de lege.
Termenul general de prescripţie este de 3 ani, conform art.2517 din Noul cod civil.
Astfel, dacă cererea de reluare în plată a fost depusă în ianuarie 2016, plăţile restante
se calculeză şi se acordă pe 3 ani în urmă de la data depunerii cererii, respectiv până în
ianuarie 2013.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 6362/A.N.P.I.S./06.04.2016
42
www.poca.ro
11. Intrebarea/problema identificată: S-a solicitat un punct de vedere privind

interpretarea dispoziţiilor Legii nr.61/1993 alocaţia de stat pentru copii privind
acordarea alocaţiei de stat şi pentru tinerii care au împlinit 18 ani.
Soluția: Faţă de situaţia expusă de dvs. apreciem că un tânăr pentru a putea beneficia
de alocaţie stat pentru copii trebuie ca, la împlinirea vârstei de 18 ani, să îndeplinească
prevederile legale privind frecventarea cursurilor învăţământului liceal sau profesional,
organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora, pentru a avea continuitate în
acordarea dreptului.
Apreciem că legiuitorul a avut în vedere această continuitate în îndeplinirea condiţiilor
de acordare a dreptului, întrucât regula în această materie o constituie acordarea
alocaţiei de stat pentru copii numai copiilor potrivit prevederilor art.1 alin.(1) şi (2) din
Legea nr.61/1993, iar tinerilor li se acordă numai ca o excepţie, condiţia acordării fiind
continuitatea în îndeplinirea condiţiilor de acordare referitoare la studii.
Art.1 din Legea nr.61/1993:
„(1) Se instituie alocaţia de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată
tuturor copiilor, fără discriminare.
(2) Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la 18 ani.
(3) Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18
ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile
legii, până la terminarea acestora.
(4) Tinerii prevăzuţi la alin. (3) care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de
stat, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat
medical.”
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr.20585/A.N.P.I.S./06.10.2016
43
www.poca.ro
12. Intrebarea/problema identificată: Se poate acorda alocația de stat tânărului care

urmează cursurile învățământului gimnazial, în aplicarea dispozițiilor art.1 alin.(3) din
Legea nr.61/1993, potrivit cărora au dreptul la alocația de stat și tinerii care au împlinit
vârsta de 18 ani care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional?
Sediul materiei: Legea nr.61/1993
Hotărârea judecatoreasca: Decizia civilă nr.891/R/2020
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Brașov
Obiect: obligația de a face
Descrierea speței: Reclamantul prin cererea de chemare în judecată a solicitat
acordarea alocației de stat pentru copii, deși după împlinirea vârstei de 18 ani se află în
continuarea studiilor gimnaziale, pe care le frecventează fără a repeta anul școlar.
Soluția instanței: ”Curtea apreciază că dispoziția legii, în sensul că are dreptul la
alocația de stat tânărul care se află în continuarea studiilor liceale sau profesionale,
este clară și neechivocă, iar a considera, în lipsa unei dispoziții a legii în acest sens, că
acest drept se cuvine și tinerilor care, după împlinirea vârstei de 18 ani, se află în
continuarea studiilor gimnaziale, nu este admisibil, reprezentând, de fapt, o adăugare
nepermisă la lege.”
44
www.poca.ro
Secțiunea II.2. Indemnizaţia pentru creşterea copilului
1. Baza legală
Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se acordă, se modifică, recalculează,
suspendă, încetează și se recuperează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie
2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Hotărârii Guvernului nr.52
din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia
lunară pentru creşterea copiilor, publicat în Monitorul Oficial nr.78 din 31 ianuarie
2011, cu modificările și completările ulterioare.
2. Acordare
2.1. Beneficiari
Sunt eligibili pentru acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor oricare
dintre părinţii fireşti ai copilului precum şi una dintre persoanele care a adoptat copilul,
căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori
în plasament în regim de urgenţă, precum şi persoana care a fost numită tutore.
Asistentul maternal profesionist poate beneficia de indemnizația lunară pentru
creșterea copiilor numai pentru copiii săi.
2.2. Condiții de acordare

Condițiile de acordare pentru indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, trebuie
întrunite cumulativ de solicitant și sunt următoarele:
45
www.poca.ro
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;

b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită indemnizația şi
se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Prin O.U.G. nr.26/2021 legiuitorul a adus o clarificare cu privire la condiția de acordare
de la lit.c). Astfel, condiția de a locui în România împreună cu copilul/copiii pentru care
solicită drepturile şi de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora, se
consideră îndeplinită şi în situaţia în care, după stabilirea dreptului, persoana
îndreptăţită, împreună cu copilul pentru care se stabileşte dreptul, îşi stabileşte
temporar reşedinţa în altă ţară.
Legiuitorul a definit termenul ”temporar”, în accepțiunea prezentului act normativ ca
fiind o perioadă de până la 6 luni pe an pentru toate situaţiile, cu excepţia
următoarelor:
• au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
• au fost trimişi în misiune permanentă în străinătate
pentru care condiţia de a locui în România împreună cu copilul/copiii pentru care
solicită drepturile şi de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora se
consideră îndeplinită pe toată perioada de însoţire ori în care se află în misiune.
Așadar, după stabilirea dreptului la indemnizația pentru creșterea copiilor persoana
îndreptăţită, împreună cu copilul pentru care se stabileşte dreptul, poate să îşi
stabilească o perioadă de până la 6 luni pe an reşedinţa în altă ţară, fără ca această
situație să-i afecteze dreptul la indemnizație.
2.3. Condiții de eligibilitate:

În vederea acordării și plății indemnizației lunare pentru creșterea copiilor e necesar a fi
întrunite de solicitanți o serie de condiții de eligibilitate, astfel:
46
www.poca.ro
2.3.1. Solicitantul trebuie să fi realizat, timp de cel puţin 12 luni în ultimii 2 ani
anteriori datei naşterii copilului, venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din
activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.
Cele 12 luni prevăzute pot fi constituite integral şi din perioade asimilate în care
persoanele s-au aflat.1
2.3.2. Indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se cuvine pentru fiecare dintre
naşteri sau, după caz, pentru fiecare dintre situaţiile următoare:
- adopție
- încredințare în vederea adopţiei
- plasament
- plasament în regim de urgență
- tutelă
2.3.3. Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se acordă și tuturor categoriilor de

personal care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru care însă modalităţile de
depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare, se stabilesc prin norme interne,
aprobate de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice respective.
Indemnizaţia lunară pentru creșterea copiilor nu se cumulează cu stimulentul de
inserţie.
1A se vedea art.2 alin.5 din OUG 111/2010
47
www.poca.ro
2.4. Situații speciale:

2.4.1. În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea condiţiile pentru a
beneficia de concediul şi de indemnizaţia lunară părintele supravieţuitor are dreptul să
beneficieze, la cerere, indemnizația lunară pentru creșterea copiilor acordată părintelui
decedat, în situaţia în care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru a i se acorda
dreptul propriu la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
2.4.2. Dreptul la concediul pentru creşterea copilului stabilit se acordă pe bază

netransferabilă oricăruia dintre părinții firești precum şi persoanelor aflate în situaţiile
de adopție, încredințare în vederea adopţiei, plasament, plasament în regim de urgență
sau tutelă, în cazul în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile
de acordare a acestuia, după cum urmează:
a) cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este
alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) în situaţia în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care
îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.
Dacă persoana îndreptățită la concediul de cel puţin o lună din perioada totală a
concediului de creştere a copilului nu solicită dreptul la concediul care îi revine,
persoana care a solicitat iniţial concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului
poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de venituri
supuse impozitului.
În cazul în care persoana care a solicitat iniţial concediul şi indemnizaţia pentru
creşterea copilului optează pentru concediu fără plată, acesta constituie perioadă
asimilată.
3. Documente necesare
Indemnizaţia pentru creșterea copiilor se acordă pe bază de cerere, însoţită în mod
obligatoriu de:
48
www.poca.ro
a) copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului

pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru
conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu
copilul/copiii pentru care solicită dreptul, respectiv pentru situaţiile de:
- adopție
- plasament
- tutelă
c) actele doveditoare care să ateste realizarea de venituri din salarii şi asimilate
salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse
impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, timp de
cel puţin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului sau îndeplinirea
perioadelor asimilate;
d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de
organele fiscale competente, ori declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru veniturile
din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate
intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede emiterea unei decizii
de impunere din partea organului fiscal central;
e) dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul
pentru creşterea copilului;
f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Cererea şi documentele doveditoare pentru drepturile prevăzute de ordonanţa de
urgenţă se depun în format letric la primăria de domiciliu însă pot fi depuse și în format
49
www.poca.ro
electronic. În situația în care se depun în format electronic pot fi depuse direct la

agenția teritorială.
Prin utilizarea acestei modalități de depunere (electronică) nu mai este obligatorie
depunerea cererii la primărie. În această situație certificarea de către primar sau
persoana împuternicită de acesta nu este necesară.
4. Cuantum
4.1. Legiuitorul a prevăzut cuantumul indemnizaţiei lunare la 85% din media veniturilor
nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului.
Această indemnizație are stabilite și două plafoane, unul minim și unul maxim, astfel:
• cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată
din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de
referinţă. În prezent acesta este în valoare de 1250 lei.
• cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.
4.2. La indemnizația pentru creșterea copiilor se mai pot adăuga majorări fie în
situația sarcinilor gemelare, de tripleţi sau multipleţi fie în cazul suprapunerii situaţiilor,
după cum urmează:
• Cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui
coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă pentru
fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al
doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.
• Pe perioada suprapunerii situaţiilor cuantumul indemnizaţiei lunare majorează cu
suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea
indicatorului social de referinţă, pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al
doilea.
50
www.poca.ro
4.3. În ce privește cuantumul indemnizației pentru creșterea copiilor legiuitorul a

prevăzut o situație specială, respectiv aceea în care valoarea indemnizației se
menține la același nivel dacă care persoana care a beneficiat de concediu şi
indemnizaţie pentru creşterea copilului naşte unul sau mai mulţi copii ori se află într-o
nouă situaţie de adopție, încredințare în vederea adopţiei, plasament, plasament în
regim de urgență sau tutelă într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea
concediului pentru creşterea copilului anterior, dacă din calculul indemnizaţiei rezultă
un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului mai mic decât cuantumul
indemnizaţiei primit anterior naşterii celui din urmă copil.
Perioada luată în calcul este cea cuprinsă între luna calendaristică în care copilul
anterior împlineşte vârsta de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap şi luna
calendaristică în care se naşte sau se înregistrează o nouă situaţie de adopție,
încredințare în vederea adopţiei, plasament, plasament în regim de urgență, tutelă, fără
a se depăşi 12 luni.
În această situaţie, pentru stabilirea dreptului la concediu şi indemnizaţie pentru
creşterea copiilor, se iau în calcul fracțiile de lună precum și cazul în care naşterea
copilului se produce înainte de termen.
5. Termene:
5.1. Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se stabilește în funcție de
umătoarele termene de depunere a cererii:
a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de
maternitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea
dată;
b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de
zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile,
conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;
51
www.poca.ro
c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării,

dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au
aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în
care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a) - c).
Cererea şi documentele doveditoare se pot depune și cu 30 de zile înainte de încetarea
concediului de maternitate, iar dreptul la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor
se stabilește începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii,
concediul de maternitate.
5.2. Cererile pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copiilor se soluţionează
în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenţia teritorială, prin
decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv.
6. Suspendare
6.1. Motive de suspendare a plății:
Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se suspendă începând cu ziua următoare
celei în care:
a) beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti;
b) beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea
încredinţării copilului spre adopţie;
d) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea menţinerii
măsurii de plasament;
e) beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv
pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
52
www.poca.ro
f) copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire publică sau
privată;
g) beneficiarul a decedat;
h) în situaţia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare;
i) beneficiarul realizează venituri supuse impozitului şi copilul nu a împlinit vârsta de
2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
j) se constată că timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale
returnate.
De asemenea, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se suspendă şi pentru
următoarele motive:
a) agenţia teritorială constată că pe baza documentelor transmise s-a stabilit un
cuantum eronat al dreptului;
b) în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanţi ai Curţii de
Conturi a României s-au constatat date eronate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de
acordare a drepturilor prevăzute de O.U.G. nr.111/2010.
6.2. De la motivele de suspendare au fost prevăzute și următoarele excepții:

Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana
îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a
contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea
copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în
perioada de concediu;
b) primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de
nivelul acestora;
53
www.poca.ro
c) realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin

desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu
depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei, respectiv 6250 lei în prezent.
6.3. În situaţiile de suspendare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului aceasta
poate fi solicitată şi de către o altă persoană îndreptăţită, căreia i se cuvin şi i se
acordă de la data suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile
lucrătoare de la data la care s-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, dacă
cererea a fost depusă după acest termen.
7. Reluarea plății
7.1. Reluarea plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului suspendată se face la
cerere, după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri
supuse impozitului şi copilul nu a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul
copilului cu handicap, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la acea
dată;".
b) cu data depunerii cererii pentru toate celelalte situaţii.
7.2. În următoarele situaţii de suspendare a indemnizației, respectiv:

- dacă agenţia teritorială constată că pe baza documentelor transmise s-a stabilit un
cuantum eronat al dreptului;
- dacă în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanţi ai
Curţii de Conturi a României s-au constatat date eronate cu privire la îndeplinirea
condiţiilor de acordare a drepturilor prevăzute de O.U.G. nr.111/2010,
agenţia teritorială este obligată să verifice, în termen de maximum 30 de zile
lucrătoare, cauzele care au condus la suspendarea plăţii.
54
www.poca.ro
În situaţia în care în urma verificărilor nu se constată una din cauzele care conduc la
încetarea dreptului, atunci plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se reia cu
ziua următoare finalizării termenului, în cuantumul anterior sau, după caz, în
cuantumul recalculat, inclusiv pentru perioada de suspendare.
8. Incetarea
Dreptul la indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor încetează cu ziua următoare
celei în care:
a) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
b) a avut loc decesul copilului.
Suspendarea plăţii/încetarea drepturilor/reluarea plăţii drepturilor/modificarea
cuantumului indemnizației se face prin decizie scrisă a directorului executiv al agenţiei
teritoriale, care se comunică beneficiarului în termen de 15 zile lucrătoare de la data
emiterii direct sau prin poştă, inclusiv poşta electronică sau orice alt mijloc de
comunicare,
9. Recuperarea sumelor plătite necuvenit

9.1. Sumele reprezentând indemnizaţie lunară pentru creşterea copiilor încasate
necuvenit, se recuperează de la beneficiarii acestora:
- pe baza deciziei emise de directorul executiv al agenţiei teritoriale
- fără perceperea de obligaţii fiscale accesorii, dacă acestea sunt restituite de beneficiar
în termen de maximum 180 de zile de la comunicarea deciziei de recuperare, în
condiţiile legii.
Decizia de recuperare se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii
acesteia.
55
www.poca.ro
Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul de maximum 180 de zile de la

comunicarea deciziei de recuperare, după cum urmează:
a) dacă beneficiarul primeşte în continuare indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor se fac reţineri eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai
mult de 1/3 din drepturile lunare;
b) dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare constatării
sumelor plătite necuvenit sau dacă sumele recuperate nu acoperă drepturile acordate
necuvenit şi titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma
încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă, în termenul prevăzut de decizia de
recuperare. Prin angajamentul de plată, beneficiarul poate consimţi recuperarea
debitului şi din alte beneficii de asistenţă socială acordate de plătitorul beneficiului
pentru care s-a constituit debitul.
După termenul de maximum 180 de zile de la comunicarea deciziei de recuperare,
aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale
centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform
prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi
completările ulterioare, însoţite de precizări referitoare la suma rămasă de recuperat,
precum şi data de la care urmează a fi calculate obligaţiile fiscale accesorii pentru
aceasta.
9.2. Sumele reprezentând indemnizaţie lunară pentru creşterea copiilor, încasate

necuvenit de către angajaţii sistemului de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, se recuperează de la beneficiarii acestora, în condiţiile prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată
prin Legea nr. 25/1999.
9.3. Sumele încasat necuvenit cu titlu de indemnizaţie lunară pentru creşterea copiilor
ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în
condiţiile legii.
56
www.poca.ro
Decizia de recuperare poate fi contestată conform prevederilor Legii nr.554/2004, cu

modificările şi completările ulterioare.
1. Intrebarea/problema identificată: E posibilă acordarea indemnizației pentru

creșterea copilului în situația în care stagiul de cotizare este constituit din perioada în
care mama a fost notar stagiar?
Sediul materiei: art.2 din O.U.G. nr.111/2010; art.173 alin.(1) din Legea educației
naționale nr.1/2011; art.1 alin.(1) și (6) din Statutul INR aprobat prin Hotărârea
nr.128/2015 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România
Soluția: perioada în care notarul stagiar efectuează stagiul de pregătire teoretică și
practică nu poate fi luată în calculul celor 12 luni prevăzute de OUG nr.111/2010, cu
modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii dreptului la concediu și
indemnizație lunară pentru creșterea copilului
Sursa: punct de vedere M.M.J.S. nr.37705/RG/3440/ES/9635/DPBS/21.10.2019, punct de
vedere A.N.P.I.S. nr. 20500/S.J.C./05.11.2019
2. Intrebarea/problema identificată: Pe perioada concediului pentru creșterea

copilului poate fi încasată pensia de urmaș?
Sediul materiei: art.2 din O.U.G. nr.111/2010
Soluția: Intrucât pensia de urmaş nu constituie un venit rezultat din desfăşurarea
efectivă a unei activităţi nu poate fi luată în calculul indemnizaţiei pentru creşterea
copilului, şi poate fi încasată şi în perioada în care beneficiaţi de indemnizaţia pentru
creşterea copilului.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 17596/A.N.P.I.S./10.09.2015
57
www.poca.ro
3. Intrebarea/problema identificată: Se pot totaliza perioadelele de stagiu în România

în situația în care o persoană a lucrat în Germania, iar cu nouă zile înainte de nașterea
copilului a încheiat un contract de muncă în România?
Sediul materiei: art.2 alin.(6) din O.U.G. nr.111/2010, Anexa nr.1 lit.B pct.2 din Ordinul
nr.1474/2011 emis de M.M.F.P.S.
Soluția: Potrivit art.2 alin.(6) din OUG nr.111/2010 privind concediul și indemnizația
pentru creșterea copiilor:
„În vederea acordării drepturilor prevăzute la alin. (1), persoanele care au realizat
activități profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care
aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și ale
Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, denumit în
continuare Regulament, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în
aceste state în condițiile prevăzute de acesta.”
Mai mult, conform Anexei nr.1 lit.B pct.2 din Ordinul nr.1474/2011 emis de M.M.F.P.S.:
„Dacă persoana a realizat activități profesionale în România pe perioada dinaintea datei
nașterii copilului, atunci potrivit prevederilor art.11 alin.(3) lit. a) din Regulamentul (CE)
nr. 883/2004, se supune legislației române în vigoare. Aceasta poate beneficia de
indemnizație pentru creșterea copilului în România, prin totalizarea perioadelor de
activitate realizate în alte state membre UE, SEE sau Elveția, aplicând prevederile art. 8
din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii
de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor
de securitate socială. Conform acestor prevederi perioadele de activitate desfășurate în
alt stat membru se totalizează și se adaugă celor realizate în România, în măsura în care
acest lucru este necesar, în vederea deschiderii dreptului la indemnizația pentru
creșterea copilului. Totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre
58
www.poca.ro
este posibilă dacă persoanele care au realizat activități profesionale în alte state
membre se supun legislației din România la data nașterii copilului.
Prin urmare, la stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului pe
teritoriul României, cele 12 luni de venituri profesionale înaintea datei naşterii copilului,
pot fi constituite şi din perioadele în care persoanele au desfăşurat activităţi în alte
state membre ale UE sau în state care aparţin Spaţiului Economic European, cu condiţia
ca solicitantul să aibă calitatea de asigurat în România la data naşterii copilului, așa cum
apare afișat și pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială la rubrica
pentru lucrători migranți.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 1069/SJC/19.03.2020
4. Intrebarea/problema identificată: Termenul de 60 de zile menționat de art.15 alin.1

lit.a) din OUG nr. 111/2010, fiind termen de decădere, a fost suspendat pe perioada
stării de urgență instituită prin Decretul nr.195/2020 și prelungită prin Decretul nr.
240/2020?
Sediul materiei: art. 15 alin.(1) din O.U.G. nr.111/2010, art.38 și art. 41 din Decretul
privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr.195/2020, art.62 din Anexa
nr.1 din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul
României
Hotărâreajudecatorească: Decizia civilă nr. 2279/2021
Instanta de pronuntare: Tribunalul Ilfov
Descrierea speței: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea
Deciziei nr.... din 16.06.2020 emisă în dosarul nr....34150162 și obligarea pârâtei, în
principal, la acordarea dreptului la indemnizația de creștere a copilului potrivit O.U.G.
nr.111/2010 pentru perioada 1 februarie 2020 — 15 mai 2020.
”În fapt, la data de 15 mai 2020 reclamanta a depus la instituția pârâtă o cerere prin
care a solicitat plata indemnizației lunare pentru creștere copil. Prin cererea depusă a
59
www.poca.ro
solicitat ca, în conformitate cu art. 15 alin.(1) din OUG nr.111/2010 privind concediul și
indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, plata indemnizației să se realizeze în
integralitate începând cu ziua următoare celei în care a încetat concediul de
maternitate (adică începând cu data de 1 februarie 2020, având în vedere că data
încetării concediului de maternitate este 31 ianuarie 2020). Cererea de plată a
indemnizației a fost admisă, însă doar începând cu data de 15 mai 2020 (adică data
depunerii cererii, iar nu ziua următoare celei în care a încetat concediul), considerându-
se că s-a depus cererea peste termenul prevăzut de art.23 alin.1 lit.a) din Normele de
punere în aplicare a O.U.G. nr.111/2010. Reclamanta a formulat plângere prealabilă
împotriva Deciziei nr.... din 16.06.2020 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și
Inspecție Socială I__, solicitând autorității emitente să revoce refuzul de a plăti
indemnizația de creștere copil începând cu data de 1 februarie 2020 și, pe cale de
consecință, să dispună acordarea acestui drept conform legii (i.e., începând cu data de 1
februarie 2020, iar nu începând cu data de 15 mai 2020). Plângerea prealabilă a fost
respinsă, fără vreo motivare referitoare la suspendarea termenului de decădere de 60 de
zile pentru depunerea cererii.
În susținere, a arătat că ziua următoare datei încetării concediului de maternitate este
ziua de 1 februarie 2020. Referitor la respectarea termenului de 60 de zile lucrătoare
pentru depunerea cererii de acordare a indemnizației, a arătat că, în cazul de față,
termenul de depunere a cererii s-ar fi împlinit la data de 28 aprilie 2020 (60 de zile
lucrătoare calculate începând cu 1 februarie 2020). Cu toate acestea, având în vedere că
la data de 28 aprilie 2020 pe teritoriul României era instituită starea de urgență,
termenul pentru depunerea cererii s-a suspendat de drept pe toata durata stării de
urgență, conform art. 41 din Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul
României nr.195/2020 si art.62 din Anexa nr.1 din Decretul nr. 240/2020 privind
prelungirea stării de urgență pe teritoriul României. În privința calificării termenului
stabilit de art.15 alin.(1) din O.U.G. nr.111/2010, a arătat că este lipsită de orice dubiu
calificarea juridică a acestui termen ca fiind un termen de decădere.”
Soluția instanței: ”Conform prevederilor art. 41 din Decretul nr. 195/2020,
„Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au
început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit
60
www.poca.ro
prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct.9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile”.
„Conform prevederilor art.62 din Decretul nr.240/2020, „Prescripțiile, uzucapiunile și
termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12), nu
încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de
urgență, dispozițiile art.2.532 pct.9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile” iar, conform prevederilor art. 63
alin.12 din același decret, „(12) Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor
de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice
fel în cauzele prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării de urgență,
se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de
urgență. În cauzele prevăzute la alin.(11) în care au fost declarate căi de atac până la
data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după
încetarea stării de urgență”.
În cauză, având în vedere natura termenului prevăzut de art. 15 alin 1 din OUG nr.
111/2010, respectiv termen de decădere, tribunalul constată că starea de urgență
instituită prin cele două decrete a avut drept consecință suspendarea acestuia.
Într-adevăr, astfel cum susține pârâta, în cuprinsul art.38 din Decretul nr. 195/2020, s-a
prevăzut că cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse
inclusiv pe cale electronică, însă aceasta nu reprezintă o obligație a solicitantului de a
depune documentele în această manieră.
De asemenea, în ceea ce privește susținerea pârâtei că prevederile privind suspendarea
curgerii termenelor se aplică numai în domeniul justiției, tribunalul reține că, deși nu au
fost inserate la capitolul IV Domeniul muncii și protecției sociale, ci la capitolul V,
Domeniul justiție, dispozițiile menționate sunt aplicabile și în cauza de față, fiind
evident că scopul nu a fost de a se proteja doar drepturile aferente unor cereri/dosare
existente pe rolul instanțelor judecătorești, ci prevederile se referă la termene de orice
fel.
În consecință, tribunalul va admite cererea de chemare în judecată (...) De asemenea,
va anula în parte decizia nr..../16.06.2020, urmând să oblige pârâta să emită în favoarea
61
www.poca.ro
reclamantei o nouă decizie referitoare la indemnizația de creștere a copilului de care

reclamanta beneficiază începând cu data de 1.02.2020.„
5. Intrebarea/problema identificată: Reclamanta, fiind avocată, a solicitat acordarea

indemnizației pentru creșterea copilului de la data nașterii potrivit art.15 alin.(1) lit.b)
din O.U.G. nr.111/2010, întrucât susține că nu a beneficiat de concediul de maternitate
postnatal.
Sediul materiei: art.15 alin.(1) lit.b) din O.U.G. nr.111/2010, art.9 și art.91 din Legea
nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților,
OUG nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
Hotărâreajudecatorească: Decizia civilă nr.729/2021
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel București
Descrierea speței: Prin cererea înregistrată sub nr.348/04.02.2019 la D.G.A.S.P.C.
Sector 6, reclamanta a solicitat acordarea indemnizației privind concediul pentru
creșterea copiilor, pentru minora născută la data de 29.11.2018.
Prin Decizia nr..../18.03.2019, pârâta a stabilit și acordat reclamantei indemnizația
privind concediul pentru creșterea copiilor, în cuantum de 8500 lei, începând cu data de
10.01.2019.
Anterior, reclamanta nu a beneficiat de indemnizație de concediu de maternitate, astfel
cum rezultă din adeverința nr.76/23.01.2019 a Casei de Asigurări a Avocaților - Filiala
București, respectiv adeverința nr..../11.01.2019 eliberată de Casa de Asigurări de
Sănătate a Municipiului București, deși are calitatea de avocat în cadrul Baroului
București, din anul 2009 și începând cu data de 07.06.2018 este asigurată în temeiul
O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurării sociale de
sănătate, cu modificările și completările ulterioare.
62
www.poca.ro
Prin urmare, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat, în

contradictoriu cu pârâta A____ A____ Plăti și Inspecție Socială A Municipiului București,
anularea în parte a Deciziei nr. .../18.03.2019 privind acordarea indemnizației de
creștere copil și obligarea pârâtei la acordarea indemnizației de creștere copil de la data
nașterii copilului.
Soluția instanței: ”Curtea reține că indemnizația lunară prevăzută de OUG nr.111/2010
se acordă începând cu data nașterii copilului atunci când persoana nu îndeplinește
condițiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate și a indemnizației
aferente, în caz contrar acordându-se începând cu ziua următoare celei în care
încetează, conform legii, concediul de maternitate.
Așadar, OUG nr. 111/2010 trimite prin art.15 alin.1 din conținutul său la concediul de
maternitate și indemnizația aferentă acestuia, făcând referire generică la legea
corespunzătoare, fără să o menționeze.
Este necontestat în cauză că partea recurentă – reclamantă avea calitatea de avocat la
data nașterii copilului în considerarea căruia s-a acordat indemnizația în discuție,
contribuind totodată la Casa de Asigurări a Avocaților.
Or, Legea nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale
avocaților prevede la art.9 că „În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
ale avocaților, pensia și celelalte prestații de asigurări sociale reprezintă venit de
înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor din profesie, ca urmare a
producerii următoarelor riscuri asigurate: … c) maternitatea; … (2) Prestațiile de
asigurări sociale pentru avocați se acordă sub formă de pensii, indemnizații sau
ajutoare, corespunzător contribuțiilor efective la constituirea fondurilor sistemului.”, iar
la art.91 că „(1) Indemnizația de maternitate se acordă pe perioada concediului de
sarcină și a concediului de lăuzie, astfel cum acestea sunt definite de legislația privind
concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate din sistemul public. (2)
Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, pe o perioadă de 126 de zile
calendaristice, asiguratelor care nu realizează venituri din profesie.”.
Astfel, Legea nr.72/2016 prevede dreptul avocatului la acordarea unei indemnizații de
maternitate pe perioada concediului de sarcină și a concediului de lăuzie, așa cum sunt
63
www.poca.ro
aceste noțiuni definite de legislația privind concediile și indemnizațiile de asigurări

sociale de sănătate din sistemul public, condiționat însă de nerealizarea de către
asigurat a veniturilor din profesie.
Deși Casa de Asigurări a Avocaților – Filiala București I__ a menționat în adresa
nr.76/23.01.2019 că recurenta – reclamantă nu a beneficiat de indemnizație de
maternitate, totuși reiese că această situație a intervenit ca efect al opțiunii recurentei
– reclamante, iar nu ca efect al neîndeplinirii condițiilor legale specifice, din moment ce
indemnizația pentru creșterea copilului se achită de respectiva Casă de Asigurări. Altfel
spus, a fost opțiunea părții recurente – reclamante de a nu beneficia de indemnizația de
maternitate în discuție.
În consecință, chiar dacă OUG nr. 111/2010 stabilește prin art.15 alin.1 momentul de la
care se acordă indemnizația litigioasă, totuși lămurirea înțelesului normei juridice
implică o stabilire și a legii la care sunt raportate aspectele vizând concediul de
maternitate și indemnizația aferentă. Or, față de generalitatea formulării art.15 alin.1
în discuție, nu se poate conchide în sensul că referința ar privi exclusiv reglementarea
OUG nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate,
anume cele specifice sistemului public de asigurări.
Argumentul părții reclamante în sensul că plățile efectuate în considerarea Legii
nr.72/2016 își au premisa în contribuțiile sale la acel sistem nu sunt apte a înlătura
raportarea art.15 din OUG nr.111/2010 și la art.91 și urm. din Legea nr.72/2016, din
moment ce premisa de aplicare a primei norme juridice o constituie concediul de
maternitate și indemnizația aferentă, aspecte ce își găsesc reflectarea și în acest din
urmă act normativ. (...)
În consecință, în mod legal a reținut prima instanță că recurenta – reclamantă avea
dreptul la acordarea indemnizației de maternitate în temeiul art.91 din Legea
nr.72/2016, astfel că părții recurente - reclamante nu-i pot fi aplicabile prevederile
art.15 alin.1 lit.b) din OUG nr. 111/2010, întrucât aceasta, deși îndeplinea condițiile
pentru acordarea concediului de maternitate potrivit Legea nr.72/2016, nu a solicitat
acest drept, motiv pentru care erau incidente prevederile art.15 alin.1 lit.a) din același
act normativ; în plus, împrejurarea că reclamanta nu întrunise la data nașterii copilului
64
www.poca.ro
stagiul minim de cotizare în sistemul de asigurări de sănătate public nu afecta dreptul

acesteia de a solicita concediul de maternitate prevăzut la art.91 și urm. din Legea
nr.72/2016.”
6. Intrebarea/problema identificată: Poate fi recalculată indemnizația lunară pentru

creșterea copiilor în situația în care beneficiarul aduce o adeverință cu venituri mai
mari, după stabilirea dreptului, ca urmare a faptului că angajatorul a corectat retroactiv
drepturile salariale care au fost trecute în adeverința inițială?
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010, art.22 alin.(1), (3) și (7) din HG nr.52/2011
Hotărâreajudecatorească: Decizia civilă nr.1139/2021
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Pitești
Descrierea speței: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea
pârâtei Agenția Județeanä pentru Pläți şi Inspecție Socialä ... la recalcularea
indemnizației de creştere a copilului de care a beneficiat, cu luarea in considerate a
veniturilor preväzute de lege, recunoscute retroactiv prin OMJ nr.90/2019, apreciind cä
se regäseşte in ipoteza preväzutä de art.22 alin.1 şi 3 din HG nr.52/2011, pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizația lunară pentru creşterea
copiilor.
Soluția instanței: Cu privire la această solicitare, Curtea reține cä potrivit art.22 alin.1
şi 3 din HG nr.52/2011 în forma in vigoare în perioada dedusă judecäții, „(1) În situația
persoanelor care realizeazã venituri din activități independente, agricole, silviculturä şi
piscicultură, cuantumul iridemnizației pentru creșterea copilului se recalculeazã in baza
dovezilor eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate in
perioada pentru care s-a luat in calcul venitul estimat in vederea pläții anticipate a
impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declarația pe propria răspundere.
65
www.poca.ro
(3) Dacã din recalculate rezultă un cuantum mai mare al indemnizației pentru creşterea
copilului față de ce1 stabilit inițial, diferența de cuantum se acordă pentru toată
perioada de la data stabilirii dreptului."
În mod evident, reclamanta nu se încadreazä în textul de lege enunțat, întrucât acesta
reglementează recalcularea cuantumului indemnizației pentru creşterea copilului in
cazul persoanelor care realizeazä venituri din activități independente, agricole,
silviculturä şi piscicultură, ceea ce nu este cazul reclamantei.
Este real că textul de lege reglementeazä recalcularea cuantumului indemnizației pentru
creşterea copilului in cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate
acestora, insă condiția pentru această recalculare este cât se poate de clar enunțată de
lege, respectiv sä fie vorba despre un cuantum calculat eronat pe baza documentelor
depuse inițial de persoana îndreptățitä.
Or, în cauza de fațä nu se regăeşte o asemenea situație, indemnizația pentru creşterea
copilului stabilitä prin Decizia nr…./07.09.2016 fiind calculatä în mod corect in raport de
documentele depuse inițial de persoana îndreptäțită, respectiv adeverința de venit
nr…./09.08.2016 eliberatä de Tribunalul … şi adeverința pentru veniturile din drepturi de
proprietate intelectuală pe anul 2015 eliberatä de Editura Hamangiu (filele 69-80 dosar
fond).
Faptul cä adeverința de venit nr…./09.08.2016 eliberată de Tribunalul … a cuprins
drepturi inferioare celor la care era indreptățită reclamanta în urma emiterii Ordinului
Ministrului Justiției nr.90/2019, nu este de natură sã determine recalcularea
indemnizației pentru ereşterea copilului stabilite prin Decizia nr…./.09.2016, nefiind
îndeplinite condițiile preväzute de art.22 alin.7 din HG 52/2011 pentru aceastä
recalculare, contrar celor reținute de tribunal.
Sursa: arhiva A.N.P.I.S.
7. Intrebarea/problema identificată: Copilul se va naste in mai-iunie 2021. Tatal
copilului vrea sa solicite indemnizatie pentru cresterea copilului in baza unui I.I. infiintat
în anul 2011.
66
www.poca.ro
In anul 2020, odata cu declararea starii de urgenta (15 martie 2020), a suspendat
activitatea si a început sa încaseze ,,indemnizatie de sprijin acordată profesioniștilor
(pentru activitatile interzise/restricționate) conform OUG nr.30/2020’’, sume de care
beneficiaza și in prezent.
1. Indeplineste conditiile de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului? (nu
are 12 luni in ultimii 2 ani, avand in vedere data suspendarii activitatii).
2. Daca da, poate aceasta indemnizatie acordată conform OUG nr.30/2020 să fie
considerată venit realizat pentru stabilirea dreptului de indemnizatie crestere copil?
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010, OUG nr.30/2020, OUG nr.26/2021
Soluția: La data de 8 aprilie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 26/2021
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010
privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
Potrivit art.I pct.1 din acest act normativ a fost introdusă o nouă perioadă asimilată la
art. 2 alin.(5) din O.U.G nr.111/2010, respectiv perioada cât persoanele au beneficiat de
indemnizaţia lunară prevăzută la art.XI şi XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
30/2020.
Art.I din OUG nr. 26/2021 va intra în vigoare la data intrării în vigoare a H.G. de
modificare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 111/2010, conform art.III din OUG nr. 26/2021.
Prin urmare, apreciem că după data intrării în vigoare a acestor modificări tatăl copilului
va avea îndeplini condițiile pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. din data de 06.05.2021, poștă electronică.
8. Intrebarea/problema identificată: Cum se procedează pentru recuperarea drepturilor

de indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor încasate necuvenit care provin din
comiterea unei fapte penale?
67
www.poca.ro
Sediul materiei: art.24 din O.U.G. nr.111/2010, art.73^1 din Legea nr.500/2002 privind
finanţele publice, art.I din O.U.G. nr.44/2014, art.III alin.(2) din Legea nr.126/2014
pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010
Soluția: Există două posibilităţi legale de recuperare a acestor sume, astfel:
Având în vedere că drepturile de care a beneficiat persoana repectivă au fost acordate
în baza O.U.G. nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor se impune ca tot în baza acestui act normativ să fie recuperate aceste sume,
respectiv a art.24 din O.U.G. nr.111/2010, prin emiterea unei/unor decizii de debit de
către directorul executiv.
Totodată, vă solicităm să ţineţi seama că la aceste sume, întrucât provin din comiterea
unei fapte penale nu se aplică derogarea de la art.73^1 din Legea nr.500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută la art.I din
O.U.G. nr.44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor
pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art.101 din Legea
nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
referitoare la termenul de 180 de zile pentru recuperarea debitului.
Art.73^1 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările
ulterioare:
"Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice
Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice,
stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi
penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile
bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi
până s-au recuperat sumele."
Prin urmare, în speţă, trebuie facută aplicarea art.73^1 din Legea nr.500/2002 în
integralitatea lui, respectiv trebuie percepute dobânzi şi penalităţi de întârziere sau
majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru
perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat
sumele.
68
www.poca.ro
De asemenea, potrivit art.III alin.(2) din Legea nr.126/2014 pentru modificarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară
pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării
debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, aceste debite
se recuperează integral de la persoanele care au încasat necuvenit drepturile, inclusiv
sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, vă facem cunoscut că există şi posibilitatea recuperării sumelor pe calea
unei acţiuni civile, aşa cum se arată chiar în Ordonanţa de renunţare la urmărirea penală
din 14.12.2017 pe care aţi anexat-o în copie, respectiv calea unei acţiuni în pretenţii
potrivit dreptului comun, în temeiul art.1349, art.1547 şi următoarele din Codul civil.
9. Întrebarea/problema identificată: Cum se procedează cu veniturile obţinute din

subvenţii APIA? Se iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului?
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010, art.62 din Codul fiscal – Legea nr.227/2015,
alin.(3) pct.3 Secţiunea a 2 – a – Venituri neimpozabile referitoare la acest articol din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal
Soluția: Potrivit art.62 din Codul fiscal – Legea nr.227/2015 coroborat cu prevederile
alin.(3) pct.3 Secţiunea a 2 – a – Venituri neimpozabile referitoare la acest articol din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin
H.G. nr.1/2016, formele de sprijin acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe
nerambursabile în conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene, sunt
venituri neimpozabile şi nu intră în nici una dintre categoriile de venituri supuse
impozitului pe baza cărora se calculează indemnizaţia pentru creşterea copilului.
Având în vedere cele menţionate, subvenţiile nu se iau în calcul la stabilirea
cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi pot fi obţinute pe parcursul
acordării indemnizaţiei, respectiv pe perioada concediului pentru creşterea copilului,
fără a conduce la suspendarea acesteia.
69
www.poca.ro
10. Intrebarea/problema identificată: Solicitanta nu a locuit în România împreună cu

copilul pentru care a solicitat indemnizaţia, pe perioada necesară acordării acestui
drept.
Sediul materiei: art.12 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr.111/2010
Soluția: În această situaţie, având în vedere că nu a locuit în România împreună cu
copilul pentru care a solicitat indemnizaţia, pe perioada necesară acordării acestui
drept, considerăm că nu a îndeplinit cumulativ toate condiţiile expres prevăzute de
legiuitor în art.12 alin.(1) respectiv condiţia de la litera lit.c) din O.U.G. nr.111/2010
care predeve că:” (1) Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă
în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se
ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.”
Prin urmare, întrucât prin Sentinţa nr...... (din dosarul nr...../....) rămasă definitivă, a
Tribunalului ....., a fost respinsă acţiunea formulată de aceasta în contradictoriu cu
A.J.P.I.S. ... deoarece şi instanta a constatat că nu este îndeptăţită la acordarea
indemnizaţiei de creştere copil pentru că nu a îndeplinit cumulativ condiţiile impuse de
dispoziţiile legale, respectiv de art.12 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr.111/2010, apreciem
că nu are dreptul la acordarea şi plata indemnizaţiei de creştere copil potrivit O.U.G.
nr.111/2010 pentru minorul ...
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 20329/A.N.P.I.S./2014
11. Intrebarea/problema identificată: Angajatorul solicită un punct de vedere privind
modalitatea de aplicare a prevederilor legale stipulate la art.15 din OUG nr.111/2010,
respectiv art.23 din H.G. nr.52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind
70
www.poca.ro
concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor cu privire la data de la care se

cuvine dreptul reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului, precizând ca
salariata s-a întors din concediu de maternitate și a beneficiat de două zile de concediu
de odihnă, iar cererea a fost depusă în termenul de 60 de zile de la data încetării
concediului de maternitate.
Sediul materiei: art.13 alin. (1) lit. e) și art.15 din O.U.G. nr.111/2010, art.23 din H.G.
nr.52/2011
Soluția: Din cele prezentate în adresa angajatorului reiese că salariata s-a întors din
concediu de maternitate la serviciu și a beneficiat de două zile de concediu de odihnă.
Cererea pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului a fost depusă în
termenul de 60 de zile lucrătoare de la data încetării concediului de maternitate, motiv
pentru care acesta consideră că dreptul se acordă începând cu data suspendării
contractului individual de muncă pentru concediul de creștere a copilului, și nu de la
data depunerii cererii.
Luând act de argumentele acestuia, precum și dispozițiile prevăzute de art.13 alin. (1)
lit. e) și art. 15 alin.(1) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, i s-a comunicat că
argumentele lui sunt corecte.
Având în vedere scopul instituirii indemnizației și faptul că data suspendării contractului
individual de muncă pentru concediul creștere a copilului a fost înăuntrul termenului de
60 de zile de la data încetării concediului de maternitate prevăzut de art. 15 alin. (1)
lit. a) rezultă că raportat la condițiile prevăzute de art.13 alin. (1) lit. e) din actul
normativ menționat salariata acestuia are dreptul la indemnizație începând cu data
suspendării contractului individual de muncă pentru concediul de creștere a copilului.
12. Intrebarea/problema identificată: Dintr-un anumit motiv nu s-a emis certificatul de
naștere al copilului. În această situație poate fi obținut dreptul la indemnizație creștere
copil? În ce condții?
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010, art.6 alin.(2)-(3) din H.G. nr.52/2011
71
www.poca.ro
Soluția: În situația în care dintr-un anumit motiv nu s-a emis certificatul de naștere al
copilului, pentru obținerea dreptului la indemnizație creștere copil, se poate depune
copia actului constatator al nașterii, cu obligația pentru beneficiar ca în termen de 30
de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la naşterea copilului, să
depună la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană respectiv a municipiului
Bucureşti, copia certificatului de naştere al copilului, potrivit art.6 alin.(2)-(3) din H.G.
nr.52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia
lunară pentru creşterea copiilor.
Art.6 alin.(2)-(3) din H.G. nr.52/2011:
”(2) În cazul în care nu a fost întocmit actul/actele de naştere al copilului/copiilor
pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin.(1) va fi însoţită de
copia/copiile actului/actelor constatator/constatatoare al/ale naşterii. Pentru copiii
cetăţeni străini sau români născuţi în străinătate, cererea va fi însoţită de
certificatul/certificatele sau extrasul/extrasele de naştere tradus/traduse în limba
română de un traducător autorizat.
(3) Pentru situaţia prevăzută la alin.(2), beneficiarii dreptului au obligaţia să depună la
agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti,
denumită în continuare agenţia teritorială, copia certificatului de naştere al copilului, în
termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la naşterea
copilului sau 12 luni de la înregistrarea naşterii la autorităţile române competente, în
condiţiile Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu
modificările ulterioare, în cazul copiilor cetăţeni români născuţi în străinătate.”
13. Intrebarea/problema identificată: Veniturile realizate din drepturi de proprietate

intelectuală de o persoană fizică rezidentă în România de la nererezidenți din Elveția,
respectiv Olanda, se iau calcul la indemnizația lunară pentru creșterea copilulu?
Sediul materiei: O.U.G. nr.111/2010, H.G. nr.52/2011
72
www.poca.ro
Soluția: Conform prevederilor art.3 alin.(4) din OUG nr.111/2010, cu modificările și

completările ulterioare, în cazul în care o persoană realizează concomitent din mai
multe surse venituri supuse impozitului, se vor lua în calcul toate veniturile lunare
încasate de aceasta. De asemenea, potrivit prevederilor art.21 alin.(1) din Normele
metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și
indemnizația pentru creșterea copiilor, aprobate prin HG nr. 52/2011, cu modificările și
completările ulterioare, la stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea
copilului se iau în considerare toate veniturile realizate de persoana îndreptățită,
obținute în condițiile art.3 din OUG nr. 111/2010.
În speța, pentru veniturile obținute în baza celor două contracte de cesiune a drepturilor
de autor, încheiate cu entități din Elveția și Olanda, persoana a declarat și a plătit
impozitul în România, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, deci s-a supus
legislației din România pe perioada realizării veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală, având reședința în România pe toată această perioadă. De asemenea, în
această speță nu s-a realizat o totalizare a perioadelor de activitate desfășurate în
străinătate și a veniturilor aferente acestor perioade, în baza regulamentelor europene
de coordonare a securității sociale, deci nu s-au aplicat prevederile art. 2 alin. (6) din
OUG nr. 111/2010 pentru deschiderea dreptului la concediu și indemnizație pentru
creșterea copilului în România.
Așadar, pentru respectarea prevederilor legale în vigoare, la stabilirea bazei de calcul a
indemnizației pentru creșterea copilului, în cazul acestei spețe, trebuie luate în
considerare toate veniturile realizate pentru care persoana a plătit impozit pe venit în
România.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr. 2357/SJC/07.05.2020
14. Intrebarea/problema identificată: Venituri obținute de avocați și perioada la care

se împart. Acte doveditoare necesare potrivit prevederilor legale.
73
www.poca.ro
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Timișoara

Descrierea speței: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat ”anularea
Deciziei nr.____ din 17.06.2020, din dosarul ____90039208 privind aprobarea acordării
indemnizației de creștere copil O.U.G. 111/2010, comunicată la data de 23.06.2020,
aprobată în cuantumul de 6.579 lei, întrucât raționamentul de calcul al acesteia nu este
unul corect; obligarea intimatei de a emite o nouă decizie prin care să se acorde dreptul
la indemnizația de creștere a copilului în cuantum de 8.482 lei, ca fiind suma cuvenită în
mod legal având în vedere dispozițiile legale în vigoare, respectiv art.2 alin.2 din OUG
nr. 111/2010, actualizată.„
Recurenta susține că ”în cazul profesiilor liberate, în speță, în situația avocaților,
declarațiile fiscale au la baza înscrisuri care demonstrează veniturile si cheltuielile
aferente exercitării profesiei (Registrul Jurnal de încasări si plăti), veniturile fiind
declarate LUNAR organelor competente, respectiv CAA București - Filiala A___. În cazul
recurentei Dispozițiilor legale invocate în considerentele hotărârii, respectiv, art. 6 alin.
5 lit. b din Anexa HGR 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea
copiilor menționează Ia art. 5 care sunt actele doveditoare privind realizarea de
venituri, astfel: Art. 6 alin. 5 lit. b) din HG nr. 52/2011: încasări si plăti pt. lunile aprilie
2019 - dec.2019, Declarația unică privind impozitul pe venit pe anul 2020 si Registrul
Jurnal de încasări si plăti pt. lunile ian. 2020- martie 2020; Adeverința de venit nr.
____________/14.05.2020 și adeverința de venit nr.___________/14.05.2020 din care
rezultă veniturile realizate integral de reclamantă, pentru anii 2019 și 2020, ambele
emise de ANAF AJFP A___; Adeverința nr. 153/03.12.2020 emisă de CAA București -
Filiala A___ din care rezultă că recurenta B_______ B____ B_____ a încasat si declarat în
perioada aprilie 2019 - decembrie 2019 venituri brute în sumă de 76.440,00 lei.
Înscrisurile de mai sus evidențiază veniturile realizate de recurentă atât în perioada
ianuarie - decembrie 2019 cât si în perioada aprilie - decembrie 2019 și ianuarie -martie
2020. Astfel, cu toate că exista posibilitatea verificării veniturilor recurentei strict
pentru o perioadă de 12 luni anterioare datei nașterii copilului, așa cum impun disp. art.
74
www.poca.ro
2 alin. 2 din OUG nr. 111/2010, intimata a calculat venitul mediu pe 16 luni ("incluzând
în calcul si lunile ianuarie, februarie, martie 2019 si aprilie _____, iar instanța de fond în
mod greșit aprobă acest mod de calcul nelegal.
Recurenta arată că pentru anul 2019, un calcul corect pentru stabilirea venitului lunar
însemna ca, venitul aferent lunilor aprilie 2019 - decembrie 2019 să fie împărțit la 9 și
nicidecum a se raporta un an întreg (anul 2019) prin împărțire la 12 luni.(...)
Și în privința anului 2020, modul de calcul al indemnizației efectuat de către intimată
recurenta a susținut că este unul incorect, întrucât, stabilirea venitului net lunar s-a
realizat prin împărțirea venitului estimat la 4 luni, deși copilul este născut în luna martie
2020. (...)”
Soluția instanței: ”Verificând criticile recurentei reclamante, privind legalitatea și
temeinicia actului contestat, Curtea observă, că instituția pârâtă – AJPIS A___ a calculat
venitul net al recurentei reclamante pentru anul fiscal 2019 - luând în considerare un
venit impozabil în sumă de 78.523 lei – rezultat din declarația fiscală, din care s-a scăzut
impozitul în sumă de 7.852 lei, rezultând un venitul net anual în sumă de 70.671 lei care
a fost împărțit la 12 luni, obținându-se un venit lunar aferent anului 2019 de 5.889,25
lei.
Curtea, în acord cu instanța de fond, arată, că în cauză, algoritmul de calcul nu poate fi
realizat doar pentru perioada aprilie – decembrie 2019, adică pentru 9 luni (în loc de
12), în condițiile în care atât OUG nr.111/2010 cât și Normele metodologice de aplicare –
HG nr.52/2011 vorbesc de anii fiscali anteriori, respectiv nivel de venit lunar / anual.
Ori, este știut faptul că, în cazul persoanelor care obțin venituri din activități
independente (liber profesioniștii), determinarea venitului impozabil se realizează la
nivel anual – prin intermediul declarațiilor depuse în vederea plății anticipate a
impozitului și ulterior prin declarațiile privind venitul anual realizat (în vederea
regularizării impozitului achitat anticipat).
Astfel, susținerile recurentei nu pot fi primite, în contextul în care persoanelor care
obțin venituri din activități independente (liber profesioniștii), li se aplică teza a II-a din
cuprinsul art.6 alin.5 lit. b din Anexa HG 52/2011 pentru aprobarea Normelor
75
www.poca.ro
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor – mai sus
redat, vizând „dovada privind venitul calculat în vederea plății anticipate a impozitului,
eliberată de autoritățile competente”, nicidecum teza I - a , cum sugerează recurenta
prin recursul formulat.
Din acest motiv, având în vedere că actul normativ pretinde dovada privind venitul
calculat în vederea plății anticipate a impozitului - eliberată de autoritățile competente,
este evident, că o asemenea dovadă nu poate parveni decât de la organul fiscal –
respectiv de la ANAF - AJFP A___, neputând fi luate în considerare alte documente – ex.
adresa eliberată de Casa de Asigurări a Avocaților.
Mai mult, această concluzie este întărită și de prevederile pct.3 lit.c din Ordinul
1474/2011 care dispune în sensul că ,,Referitor la persoanele fizice autorizate cărora
Agenția Națională de Administrare Fiscală le impune o cotă de impozitare pentru tot
anul, chiar dacă aceste persoane realizează sau nu un anumit venit - În această situație,
dacă persoana respectivă plătește impozit aferent unui an întreg, se va proceda astfel:
se va împărți venitul estimat sau realizat la numărul de luni în care au fost realizate,
respectiv la douăsprezece luni, ori până la data efectivă a suspendării activității.”.
Referitor la anul fiscal 2020, Curtea observă, că pârâta AJPIS A___ a procedat la
scăderea din venitul brut de 62.050 lei - rezultat din declarația fiscală aferentă anului
2020, impozitul în sumă de 6.205 lei și contribuția CASS- 2676 lei, iar venitul net astfel
rezultat, de 53.169 lei, a fost împărțit la 4 luni, rezultând un venit net lunar de
13.292,25 lei lunar.
Curtea arată, că apărările formulate de recurentă se impun a fi înlăturate, în principiu
pentru aceleași rațiuni care au fost avute în vedere și în cazul determinării venitului
lunar net lunar pe anul 2019.
Astfel, și pentru anul fiscal 2020, veniturile se pot calcula având în vedere doar datele
care rezultă din evidențele organului fiscal (ANAF - AJFP A___) – rezultate în baza
declarațiilor contribuabilului privind impozitul plătit anticipat și impozitul anual.
76
www.poca.ro
Totodată, în mod corect a reținut instanța de fond faptul că și pentru anul fiscal 2020,
se aplică în mod corespunzător, prevederile pct. 3 lit. c din Ordinul 1474/2011 care
dispune în sensul că ,,Referitor la persoanele fizice autorizate cărora Agenția Națională
de Administrare Fiscală le impune o cotă de impozitare pentru tot anul, chiar dacă
aceste persoane realizează sau nu un anumit venit - În această situație, dacă persoana
respectivă plătește impozit aferent unui an întreg, se va proceda astfel: se va împărți
venitul estimat sau realizat la numărul de luni în care au fost realizate, respectiv la
douăsprezece luni, ori până la data efectivă a suspendării activității.”.
Ori, după cum rezultă din actele dosarului, recurenta reclamantă a formulat cerere de
suspedare din activitate, începând cu data de 01.05.2020, rezultând astfel, pentru anul
fiscal 2020, o perioadă de 4 luni – în care s-au realizat venituri impozabile.
Pentru toate aceste considerente, față de dispozițiile legale arătate, Curtea constată că
soluția primei instanțe este consecința unei corecte interpretări și aplicări a textelor de
lege precizate, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 al. 1 pct. 8
C.proc.civ., motiv pentru care, în baza prevederilor art.496 C.proc.civ., va fi respins
recursul, ca neîntemeiat.”
15. Intrebarea/problema identificată: Se pune problema dacă termenul de 60 de zile

menționat de art.15 alin.1 lit.a) din OUG nr. 111/2010 este un termen de recomandare
sau unul imperativ.
Sediul materiei: art.15 alin.1 O.U.G. nr.111/2010
Hotărârea judecatoreasca Decizia civilă nr.265/2021
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Suceava
Descrierea speței: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat ”anularea
deciziei nr. ___ din 22.01.2020, plata indemnizației de la data de 26.08.2019, indexată
și corelată cu modificările aduse OUG nr. 111/2010 prin Legea nr. 89/2019.(...)”
77
www.poca.ro
Concediul de maternitate al intimatei-reclamante a expirat pe data de 25.08.2019.

Calculându-se 60 de zile lucrătoare de la această dată, cererea pentru acordarea
indemnizației pentru creșterea copilului putea fi depusă până la data de 18.11.2019,
însă a fost înregistrată tardiv la primărie la data de 09.12.2019 după expirarea
termenului legal, iar indemnizația pentru creșterea copilului i-a fost acordată de la data
depunerii cererii.
Intimata-reclamantă susține că ”termenul de 60 de zile menționat de lege nu este un
termen imperativ, ci un termen de recomandare” solicitând sa-i fie acordată
indemnizația pentru creșterea copilului începând cu data de 26.08.2019, potrivit art. 15
din O.U.G. nr. 111/2020.
Soluția instanței: ”Potrivit art.15 alin.1 din OUG nr.111/2010, forma în vigoare la data
de 25.08.2019, „Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență reprezentând
indemnizații și stimulent de inserție se stabilesc după cum urmează:
dată;
b) începând cu data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile
lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile, conform
legii, pentru acordarea concediului de maternitate și a indemnizației aferente;
c) începând cu data adopției, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării, dacă
cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat
ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecție a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situații, inclusiv pentru cazul în
care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a) - c).”
Analizând dispozițiile legale arătate anterior, contrar celor reținute de către instanța de
fond, Curtea constată că termenul de 60 de zile lucrătoare prevăzut de lege pentru
depunerea cererii de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului este unul
imperativ și nu de recomandare. Acest aspect rezultă fără dubiu din dispozițiile art. 15
alin. 1 litera d), care prevăd că în situația în care cererea este depusă peste termenele
78
www.poca.ro
de la literele a)-c), dreptul se acordă de la data depunerii cererii. A admite că termenul

de 60 de zile este unul de recomandare și nu unul imperativ, ar însemna să se golească
de conținut dispozițiile legale ale art. 15 alin. 1 litera d) din OUG nr. 111/2010.
Curtea reține că intimata reclamantă a beneficiat de concediu de maternitate până la
data de 25.08.2019, iar începând cu ziua următoare acestei date avea obligația potrivit
dispozițiilor legale arătate anterior să depună cererea pentru acordarea indemnizației în
termen de 60 de zile lucrătoare. Astfel, termenul limită până la care trebuia depusă
cererea este 18.11.2019. Cu toate acestea, cererea de acordare a indemnizației pentru
creșterea copilului a fost depusă la data de 09.12.2019.(...)
Având în vedere că cererea a fost înregistrată tardiv, peste termenul de 60 zile, devin
incidente dispozițiile art. 15 alin. 1 litera d) din OUG nr. 111/2010, indemnizația urmând
a fi acordă de la data depunerii cererii.”
79
www.poca.ro
Secțiunea II.3.Stimulentul de inserție
1. Baza legală
- ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru
creşterea copiilor
- Hotărârea Guvernului Nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
- ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind
recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru
modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap.
2. Acordare
Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru
creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului potrivit
art. 3 au dreptul la un stimulent de inserţie.
În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară prevăzută la art. 2 alin. (1)
şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.
Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) nu se cumulează cu stimulentul de
inserţie.
Persoanele care au finalizat concediul pentru creşterea copiilor şi obţin venituri supuse
impozitului beneficiază de stimulentul de inserţie de 650 lei după împlinirea de către
80
www.poca.ro
copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi, până la

împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu
dizabilităţi. Acest stimulent de inserţie se acordă inclusiv persoanelor care au beneficiat
de stimulentul de inserție înainte sau după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni,
respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi;
Stimulentul de inserţie acordat până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în
cazul copilului cu dizabilităţi, nu se cumulează cu indemnizaţia care se acordă pentru
copilul cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 3-7 ani;
Stimulentul de inserţie în cuantum de 650 lei se acordă şi în situaţia în care certificatul
de încadrare în grad de handicap al copilului expiră după împlinirea de către copil a
vârstei de 3 ani.
În situaţia persoanei îndreptăţite care beneficiază de stimulentul de inserţie în cuantum
de 650 lei, al cărei copil este încadrat în grad de handicap după împlinirea vârstei de 3
ani, stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani.
În această situaţie, prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de inserţie se face
în baza unei noi cereri completate de persoana îndreptăţită şi a copiei după certificatul
de încadrare în grad de handicap.
NOTĂ: A fost abrogată prevederea referitoare la obţinerea de venituri supuse

impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei
de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap în vederea acordării
stimulentului de inserție până la 3, respectiv 4 ani.
3. Documente necesare
Stimulentul de inserţie, se acordă pe bază de cerere, însoţită în mod obligatoriu de
următoarele acte:
81
www.poca.ro

b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii
pentru care solicită dreptul, respectiv pentru situaţiile de:
- adopție
- plasament
- tutelă
c) actele doveditoare care să ateste realizarea de venituri din salarii şi asimilate
salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse
impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, timp de
cel puţin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului sau îndeplinirea
perioadelor asimilate;
d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de
organele fiscale competente, ori declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru veniturile
din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate
intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede emiterea unei decizii
de impunere din partea organului fiscal central;
pentru creşterea copilului;
82
www.poca.ro
Important de reținut! - pentru persoana care beneficiază de concediul pentru creşterea

copilului şi indemnizaţia lunară cererea de acordare a stimulentului de inserție va fi
însoţită numai de dovada eliberată de angajator sau, după caz, de alte documente
eliberate de autorităţile competente ori de declaraţia pe propria răspundere din care să
rezulte că aceasta realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului,
fără a mai fi necesară prezentarea tuturor celorlate documente
4. Cuantum
Stimulentul de inserție se acordă diferențiat, în două cuantumuri, de 1500 lei,
respectiv de 650 lei, în funcție de vârsta copilului, astfel:
Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru
creşterea copilului, obţin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de
inserţie, după cum urmează:
a) în cuantum de 1.500 lei, dacă persoanele îndreptăţite obţin venituri înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu
dizabilităţi. Cuantumul de 1.500 lei se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei
de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;
b) în cuantum de 650 lei dacă persoanele îndreptăţite obţin venituri după împlinirea
de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi.
Persoanele care au finalizat concediul pentru creşterea copiilor şi obţin venituri supuse
impozitului beneficiază de stimulentul de inserţie în cuantumul 650 lei după împlinirea
de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi până la
împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu
dizabilităţi. Acest stimulent de inserţie se acordă inclusiv persoanelor de la lit.a) și b) de
mai sus.
Atenție! - Stimulentul de inserţie în cuantum de 650 lei se acordă şi în situaţia în

care certificatul de încadrare în grad de handicap al copilului expiră după împlinirea
de către copil a vârstei de 3 ani.
83
www.poca.ro
5. Termene
Termene de acordare:
Stimulentul se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani
în cazul copilului cu handicap.
Termene pentru depunerea cererilor:
Solicitanții stimulentului de inserție trebuie să aibă în vedere, înainte de depunerea
documentelor, următoarele termene pentru depunerea cererii și stabilirea dreptului:
Stimulentul de inserție se stabilește după cum urmează:
dată;
b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de
zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile,
conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;
c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării,
dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au
aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;
c^1) începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptăţită realizează venituri
supuse impozitului pe venit, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile lucrătoare
de la această dată;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în
care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a) - c^1).
Alte termene:
Beneficiarul stimulentului de inserție este obligat să comunice în scris primăriei orice
modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea
plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.
84
www.poca.ro
În cazul persoanei îndreptăţite care are calitatea de salariat şi care se întoarce la

activitatea profesională pentru a obţine stimulentul de inserţie aceasta are obligaţia de
a anunţa, în scris, angajatorul cu cel puţin 30 de zile înainte intenţia de reluare a
raportului de muncă sau de serviciu.
Atenție! - Dacă salariata/salariatul şi-a îndeplinit această obligaţie este interzis

angajatorului să restricţioneze accesul salariatei/salariatului la acordarea
stimulentului de inserţie.
6. Suspendare
Suspendarea stimulentului de inserție este încetarea temporară a acestuia, în condițiile
prevăzute de lege.
Situațiile de suspendare a stimulentului de inserție:
Dreptul la stimulentul de inserţie se suspendă începând cu ziua următoare celei în care
se constată:
a) una dintre situaţiile următoare:
• beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti;
• beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea încredinţării
copilului spre adopţie;
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea menţinerii
• beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv
pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
• copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire publică sau
privată;
85
www.poca.ro
• beneficiarul a decedat;
• în situaţia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare;
• se constată că timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.
b) beneficiarul nu mai realizează venituri și solicită concediul pentru creşterea copilului;
c) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi şi
beneficiarul nu mai realizează venituri;
d) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
Atenție! - Plata stimulentului de inserţie nu se suspendă în situaţia persoanelor

îndreptăţite aflate în plata stimulentului de inserţie care solicită următoarele
concedii medicale:
▪ concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă,
cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
▪ concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea
capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor
accidente de muncă sau boli profesionale;
▪ concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
▪ concedii medicale și indemnizații de risc maternal.
In cazul suspendării, stimulentul de inserție se cuvine şi se acordă noului beneficiar de

la data suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de
la data la care s-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, dacă cererea a fost
depusă după acest termen.
86
www.poca.ro
7. Reluare
Reluarea plăţii stimulentului de inserție suspendat se face la cerere, după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul concediului pentru creşterea
copilului realizează venituri şi solicită stimulentul de inserție, dacă cererea a fost
depusă în termen de 60 de zile de la acea dată; În această situație plata stimulentului de
inserţie se reia în cuantumul prevăzut funcţie de vârsta copilului.
8. Încetare
Dreptul la stimulentul de inserţie încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) copilul a împlinit vârsta de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;
b) a avut loc decesul copilului.
SPEȚE, PROBLEME DE DREPT RIDICATE
1. Intrebare/problema identificata: există o diferență între natura juridică a

indemnizației lunare pentru creșterea copilului și natura juridică a stimulentului de
inserție.
Sediul materiei: OUG nr.111/2010
Obiectul: Anulare act administrativ şi pretenţii plata stimulentului de insertie si pentru
al doilea copil nascut din sarcina gemelara.
Hot.judecatoreasca : Hotarare nr. 867 din data de 02.10.2017 pronuntata de Tribunalul
Bacau
Instanta de pronuntare:
87
www.poca.ro
Solutia Instantei: Asa cum s-a retinut prin decizia nr. 26/2011 pronuntata de ICCJ in
solutionarea unui recurs in interesul legii in dosarul nr. 21/2011, acordarea acestui drept
(indemnizatia lunara pentru cresterea copilului) se raporteaza la interesul copilului,
scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizand in mod clar ca
beneficiarul final al acestei forme de protectie sociala este copilul ca titular de drepturi.
Avand in vedere scopul legiuitorului, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca
indemnizatia lunara pentru cresterea copilului se acorda pentru fiecare copil nascut
dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, prevederile legale fiind modificate in
mod corespunzator dupa pronuntarea acestei decizii.
Pe de alta parte, stimulent de insertie se acorda parintelui si nu copilului, aspectul
rezultand explicit din textul de lege si, prin urmare nu inlocuieste indemnizatia pentru
cresterea copilului. Insasi denumirea data de legiuitor dreptului de care beneficiaza
parintele la intoarcerea anticipata la locul de munca conduce la concluzia ca menirea
acestuia este de a stimula parintele sa se intoarca la activitatea profesionala prin
adaugarea unui spor la drepturile salariale cuvenite pentru postul ocupat.
Ca atare, de vreme ce titularul dreptului la acordarea stimulentului de insertie este
parintele si, acesta a optat pentru suspendarea acordarii indemnizatiei pentru cresterea
copiilor, acesta nu are temei legal pentru a pretinde aplicarea regimului juridic propriu
indemnizatiei, aceasta din urma fiind reglementata printr-o norma de stricta
interpretare care nu se poate extinde la o alta situatie decat cea reglementata.
O interpretare contrara, ar reprezenta o adaugare la lege, ceea ce nu ii este permis
interpretului, potrivit principiului ”Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.
Tribunalul mai retine faptul ca, diferenta de regim juridic dintre cele doua drepturi se
justifica si prin aceea ca indemnizatia se acorda pentru perioada concediului pentru
cresterea copilului, perioada in care parintele nu obtine venituri impozabile, iar
stimulentul de insertie se adauga la veniturile impozabile obtinute de catre parinte.
De asemenea, se retine faptul ca, nici in cazul sarcinilor gemelare, indemnizatia pentru
cresterea copilului nu se acorda in cuantum dublu (cate o indemnizatie pentru fiecare
copil) ci se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de
2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă pentru fiecare copil născut dintr-o
88
www.poca.ro
sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o
astfel de naştere.
Prin urmare, nici din aceasta perspectiva nu se poate dispune in sensul dorit de catre
reclamanta, instanta neputand acorda catre un stimulent de insertie pentru fiecare copil
si, in lipsa oricaror prevederi legale, nu poate majora cuantumul stimulentului de
insertie in mod asemanator modului in care se majoreaza indemnizatia lunara pentru
cresterea copilului, intrucat in aceasta modalitate s-ar adauga la lege.
Comentarii: Daca legiuitorul ar fi dorit ca in cazul sarcinilor gemelare, de tripleti sau
multipleti sa se majoreze si cuantumul stimulentului de insertie ar fi reglementat in
mod expres aceasta posibilitate, instantei nefiindu-i permis decat sa interpreteze
prevederile legale existente iar nu sa adauge la lege.
Sursa : www.infodosar/spete
2. Intrebare/problema identificată: Solicitare stimulent de inserție, până la 3 ani

deși nu a formulat cerere pentru acordarea concediului de creștere a copilului și pentru
indemnizația de creșterea copilului și nici pentru acordare stimulentului de inserție, în
perioada în care era indreptățită.
În calitate de avocat, reclamanta a beneficiat de ajutor pentru creșterea copilului
acordat de CAA, instituție cu personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, care
administrează si gestionează sistemul propriu de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale pentru avocați nu de indemnizație pentru creșterea copilului conform OUG
111/2010.
Concediu pentru creșterea copilului si a indemnizației aferenta se acordă începând cu
ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, cand
cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată sau începând cu
data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la
acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile, conform legii, pentru
acordarea concediului de maternitate și a indemnizației aferente.
89
www.poca.ro
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că în perioada 13.12._______________20,

reclamanta a beneficiat de indemnizație acordata conform prevederilor Statutului Casei
de Asigurări a Avocaților (CAA).
La Secțiunea III - din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților (CAA) - Ajutor pentru
creșterea copilului, la art.110 prevede - „(1) Avocații au dreptul ta un ajutor pentru
creșterea copilului în cuantum lunar fix, pentru aceeași perioadă pentru care
beneficiarul indemnizației de creștere a copilului a optat conform prevederilor O.U.G.
nr. 111 din 8 decembrie 2010 și în toate cazurile, până când copilul va împlini vârsta de
2 ani sau 3 ani în căzut copilului cu handicap".
Astfel spus, in calitate de avocat, reclamanta a beneficiat de ajutor pentru creșterea
copilului acordat de CAA, instituție cu personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu, care administrează si gestionează sistemul propriu de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale pentru avocați, nu de indemnizație pentru creșterea copilului conform
OUG 111/2010.
Având în vedere că, deși reclamanta avea dreptul la indemnizație pentru creșterea
copilului, începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul
de maternitate (de care a beneficiat in perioada 09.08… 18), aceasta nu a formulat
cererea în termenul de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, anume, de la data de
13.12.2018, optând doar pentru indemnizația facultativă acordată de Casa de Asigurări a
Avocaților (CAA).
Conform dispozițiilor legale, OUG 111/2010 si HG nr. 52/2011, persoanele care
îndeplinesc condițiile de stagiu, conform legii, au realizat 12 luni în ultimele 24 de luni
anterioare nașterii copilului, venituri supuse impozitului sau au fost în perioade de stagiu
asimilate, pot beneficia opțional de următoarele drepturi: 1) Concediu pentru creșterea
copilului în vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap,
precum și o indemnizație lunară; sau 2) Persoanele care, în perioada în care sunt
îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse
impozitului au dreptul la un stimulent de inserție.
În aceste condiții, raportat la opțiunea reclamantei , în acord cu dispozițiile legale,
întrucât reclamanta nu a formulat cerere pentru acordarea concediului de creștere a
90
www.poca.ro
copilului și pentru indemnizația de creșterea copilului și nici pentru acordare

stimulentului de inserție, în termenul legal de 60 de zile de la data încetării concediului
de maternitate, în mod justificat pârâta a emis decizia nr. 9186/SBASPSSISES/01.09.2020
prin care s-a respins cererea de acordare a stimulentului de inserție pentru copilul
B_______ născut la data de 02.10.2018, precum și adresa nr. _____/CJC/15.10.2020
emisa de instituție prin care a fost respinsa contestația impotriva actului administrativ .
Față de aceste considerente, instanța urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.
Sursa : Lege5 (online)
3. Intrebare/problema identificată: stimulent de insertie in cazurile sarcinilor

gemelare
Dispozițiile de drept material ce au făcut obiectul analizei de față(art. 7 din OUG nr.
111/2010) stipulau că persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să
beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obțin
venituri supuse impozitului potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de inserție în
cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizației stabilit la art. 2 alin. (2).
În ce privește cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului, aceasta avea
un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2
ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate
fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la
valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate
depăși valoarea de 8.500 lei, dispozițiile art. 5 din același act normativ stabilind că acest
cuantum se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de
2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o
sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o
astfel de naștere.
Rezultă așadar cu evidență faptul că dacă în ce privește cuantumul indemnizației pentru
creșterea copilului, acesta este variabil, depinzând de numărul de copii proveniți dintr-o
sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, cuantumul stimulentului de inserție este fix,
91
www.poca.ro
calculat ca jumătate din cuantumul minim al indemnizației(2,5xindicatorul social de

referință) iar nu prin raportare la cuantumul indemnizației calculată în raport de
numărul de copii proveniți din aceeași sarcină.
În cauză nu se pot aplica considerentele din Decizia civilă nr. 26/2011 emisă de instanța
supremă în recurs în interesul legii întrucât aceasta a avut în vedere legislația existență
anterior OUG nr. 111/2010, respectiv OUG nr. 148/2005 într-o formă inițială(acest act
normativ fiind modificat succesiv pe parcursul duratei sale de aplicare) în care
cuantumul indemnizației de creștere a copilului era fix, independent de numărul de
copii proveniți din aceeași sarcină. Ulterior adoptării sale, OUG nr. 148/2005 a fost
modificată, prin dispozițiile art. 2 statuându-se în sensul că în ce privește cuantumul
indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1), acesta se majorează cu 1,2 ISR pentru fiecare
copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea
copil provenit dintr-o astfel de naștere.
În fine, mai reține instanța că în condițiile în care nici cuantumul indemnizație pentru
creșterea copilului nu se majorează prin dublare, triplare, etc, în funcție de numărul de
copii proveniți din aceeași sarcină, acordarea unui stimulent de reinserție pentru fiecare
copil ar semnifica depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, intrându-se în sfera de
competență a legiuitorului.
Va admite așadar recursul, va casa sentința recurată, urmând ca în rejudecare să
respingă acțiunea ca nefondată.
Sursa: Lege 5 (online)
4. Intrebarea/problema identificată: În cazul persoanelor îndreptatite care realizeaza

venituri din activitati independente e relevant nivelul veniturilor realizate pentru
acordarea stimulentului de inserție?
Soluția: Legea nu specifică și nu condiționează acordarea stimulentului de insertie de un
anurne nivel al veniturilor realizate.
92
www.poca.ro
Sursa: adresa nr.876/A.M.D./226/M.G./20.03.2017 emisă de M.M.J.S., înregistrată la

A.N.P.I.S. sub nr.7909/28.03.2017.
5. Intrebarea/problema identificată: Acordarea stimulentului de insertie este afectată

de prevederile OUG nr.132/2020, deoarece angajatorul intenționează sa reducă timpul
de muncă al salariatei cu 5 sau 12 zile pe lună (program redus 60%)? Duce la pierderea
sau nu a stimulentului de insertie?
Soluția: in situația reducerii timpului de muncă în condițiile art.1 din O.U.G.
nr.132/2020 plata stimulentului de inserție nu încetează deoarece indemnizația
acordată reprezintă venit de natură salarială şi este supusă impozitării şi plăţii
contribuţiilor sociale, în condiţiile legii, iar contractul de muncă nu încetează.
De asemenea, conform alin.(15) al art.1 din O.U.G. nr.132/2020 – ” Pe perioada de
aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1), salariatul beneficiază de toate celelalte
drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de
muncă.”
93
www.poca.ro
Secțiunea II.4. Drepturile prevăzute de art.31 și art.32 din O.U.G.

nr.111/2010
1. Baza legală
- Art.31-art.37, art.19, art.20 alin.(1), art.24 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu
modificările și completările ulterioare, precum
- art.1, art.2 alin.(2), art.6, art.7, art.17, art.18 alin.(1) și alin.(3) , art.19, art.20,
art.23 alin.(3), art.29, art.30, art.31, art.32 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.52 din
19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară
pentru creşterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare.
- art.I alin.(1), alin. (2), alin.(4)-(5) din O.U.G. nr.44/2014.
2. Care sunt drepturile prevăzute de art.31 alin.(2) și (7) și art.32 alin.(1) lit. c)
și d) și alin.(2) din O.U.G. nr.111/2010. Cuantumuri
Drepturile prevăzute de art.31 alin.(2) și (7) și art.32 alin.(1) lit. c) și d) și alin.(2)
din O.U.G. nr.111/2010 sunt următoarele:
a) indemnizaţie lunară aferentă concediului pentru îngrijirea copilului cu
dizabilitate de la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani până la vârsta de 7 ani
(art.31);
b) stimulent de inserţie, în cuantum de 650 lei lunar;
94
www.poca.ro
c) sprijin lunar în cuantum de 45% din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru

creșterea copiilor, acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată care nu
realizează alte venituri în afara beneficiilor de asistenţă socială destinate persoanelor cu
dizabilităţi, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv de 35% din
cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creșterea copiilor pentru copilul cu vârsta
cuprinsă între 3 şi 7 ani;(art.32 alin.(1) lit.c)) – pentru persoanele care au în întreţinere
un copil cu dizabilitate;
d) sprijin lunar în cuantum de 35% din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru
creșterea copiilor, acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare
aferente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv de 15% din
cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creșterea copiilor pentru copilul cu vârsta
cuprinsă între 3 şi 7 ani;(art.32 alin.(1) lit.d)) - pentru persoanele care au în întreţinere
un copil cu dizabilitate;
e) sprijin lunar în cuantum de 45% din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru
creșterea copiilor până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 15%
din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creșterea copiilor pentru copilul cu vârsta
cuprinsă între 2 şi 7 ani.(art.32 alin.(2)) acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau
accentuată, care are în întreţinere un copil şi care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute
de lege pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare
aferente.
3. Prevederi comune
3.1. Beneficiari
- se acordă oricăruia dintre părinţii fireşti ai copilului, oricăreia dintre persoanele
care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are
copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului
maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi,
precum şi persoanei care a fost numită tutore;
95
www.poca.ro
- se acordă pentru fiecare dintre copiii aflaţi în întreţinerea persoanelor;

- se cumulează cu drepturile de concediu şi indemnizaţie pentru creșterea copiilor,
respectiv de stimulent de inserție, cu excepția sprijinului lunar acordat persoanei cu
dizabilitate gravă sau accentuată care nu realizează alte venituri în afara beneficiilor de
asistenţă socială destinate persoanelor cu dizabilităţi, care are întreţinere un copil cu
dizabilitate;
- de aceste drepturi nu poate beneficia părintele sau persoana care a adoptat copilul,
în plasament în regim de urgenţă, persoana care a fost numită tutore, care pentru
acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal ori care primeşte
indemnizaţia acordată în condiţiile art.42 alin.(4) şi (5) din Legea nr.448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, cu excepţia persoanelor singure care au în
întreţinere un copil cu dizabilitate gravă şi care pot beneficia cumulat şi de indemnizaţia
acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu
3.2. Documente necesare

Drepturile prevăzute de art.31 alin.(2) și (7) și art.32 alin.(1) lit. c) și d) și alin.(2)
din O.U.G. nr.111/2010 se acordă pe bază de cerere, însoţită în mod obligatoriu de:
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu
copilul/copiii pentru care solicită dreptul, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2);
c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor în care au realizat
venituri supuse impozitului sau a perioadelor assimilate, după caz;
96
www.poca.ro
d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau

de organele fiscale competente, ori declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru
categoriile de venituri prevăzute la art. 3, pentru care Legea nr. 227/2015, cu
modificările şi completările ulterioare, nu prevede emiterea unei decizii de impunere
din partea organului fiscal central, după caz
pentru creşterea copilului, după caz;
4. Prevederi specifice:
4.1. Indemnizația lunară aferentă concediului pentru îngrijirea copilului cu
dizabilitate de la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani până la vârsta de 7 ani
prevăzută de art.31 din O.U.G. nr.111/2010:
Pentru a beneficia de această indemnizație, persoana îndreptățită trebuie să se afle în
concediu aprobat de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea.
De acest concediu și de indemnizația aferentă persoanele îndreptățite pot beneficia
după cum urmează:
a) în continuarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la trei ani;
b) oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani, pentru persoanele care
au beneficiat de concediul pentru creşterea copilului în baza actelor normative care au
reglementat acest drept la data naşterii copilului;
c) oricând, începând cu împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, pentru persoanele
care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), dar care în ultimele 12 luni
înainte de solicitarea acestui concediu au realizat venituri supuse impozitului sau au
realizat perioade asimilate.
Solicitantul prevăzut la lit.c) trebuie să fi realizat, timp de cel puţin 12 luni înainte de
solicitarea acestui concediu, venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din
97
www.poca.ro
activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit
ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului.
De asemenea, cele 12 luni de perioade asimilate prevăzute la lit.c) pot fi constituite
integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe din
situaţiiile prevazute art.2 alin.(5) din OUG 111/2010.
4.2. Stimulentul de inserție se acordă persoanelor care, în perioada în care sunt

îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru îngrijirea îngrijirea copilului cu vârsta
între 3 până la 7 ani, obţin venituri supuse impozitului.
4.3. Sprijinul lunar prevăzut de art.32 alin.(1) lit.c) se acordă persoanei cu

dizabilitate gravă sau accentuată care nu realizează alte venituri în afara beneficiilor de
asistenţă socială destinate persoanelor cu dizabilităţi (nu îndeplinește condițiile pentru
acordarea indemnizației pentru creșterea copiilor) și care are în întreţinere un copil cu
dizabilitate.
4.4. Sprijinul lunar prevăzut de art.32 alin.(1) lit.d) se acordă persoanei fără
dizabilitate care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea
concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare aferente și care are în
întreţinere un copil cu dizabilitate.
4.5. Sprijinul lunar prevăzut de art.32 alin.(2) se acordă persoanei cu dizabilitate

gravă sau accentuată care are în întreţinere un copil (fără dizabilitate) şi care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului pentru creşterea
copilului şi indemnizaţiei lunare aferente.
98
www.poca.ro
5. Acordare, suspendare, încetare, reluare și modificare

5.1. Condiții de acordare comune:
Pentru acordarea acestor beneficii trebuie îndeplinite cumulativ de solicitant și
următoarele condiții:
- este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
- are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
- locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se
ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora. Această condiție se consideră
îndeplinită şi în situaţia în care, după stabilirea dreptului, persoana îndreptăţită,
împreună cu copilul pentru care se stabileşte dreptul, îşi stabileşte temporar reşedinţa
în altă ţară.
În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut,
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de mai sus se demonstrează pe baza anchetei sociale
efectuate de autoritatea tutelară.
Important! - Categoriile de sprijin lunar, respectiv sprijinul lunar prevăzut de

art.32 alin.(1) lit.c), lit.d) și art.32 alin.(2) se acordă persoanelor care nu
îndeplinesc condițiile pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copiilor.
5.2. Indemnizația lunară aferentă concediului pentru îngrijirea copilului cu

dizabilitate de la 3 ani - acordare, suspendare, încetare, reluare și modificare
5.2.1.Această indemnizaţie se acordă după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul şi
indemnizaţia pentru creşterea copilului acordate anterior, dacă cererea este depusă în
termen de 60 de zile de la acea dată;
99
www.poca.ro
b) de la data depunerii cererii pentru celelate situații, inclusiv pentru cazul în care
cererea a fost depusă peste termenele prevăzute sau, după caz, începând cu luna
următoare depunerii cererii.
c) Pentru una din persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în
vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă,
cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi
numai pentru copiii săi, precum şi persoana care a fost numită tutore, termenele de la
lit.a) și b) se aplică ţinând cont de data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau
încredinţării.
Plata indemnizaţiei lunare prevăzute la art.31 alin.(2) se efectuează începând cu luna
următoare aprobării cererii prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale.
5.2.2. Indemnizaţia prevăzută la art.31 se suspendă începând cu ziua sau, după caz, cu
luna următoare celei în care se produce una din următoarele situaţii:
a) persoana îndreptăţită este decăzută din drepturile părinteşti;
b) persoana îndreptăţită este îndepărtată, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea
d) persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea
menţinerii măsurii de plasament;
e) persoana îndreptăţită execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest
preventiv o perioadă mai mare de 30 de zile;
privată;
g) persoana îndreptăţită a decedat;
h) copilul nu mai este încadrat într-un grad de dizabilitate sau, după caz, persoana
îndreptăţită este încadrată în alt grad de dizabilitate;
100
www.poca.ro
i) timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.

De asemenea, indemnizaţia prevăzută la art.31 se suspendă începând cu ziua următoare
celei în care persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului.
Indemnizaţia prevăzută la art.31 alin.(2) nu se suspendă în cazul în care persoana
îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a
contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea
copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în
perioada de concediu;
nivelul acestora;
5.2.3. Indemnizaţia prevăzută la art.31 încetează începând cu ziua sau, după caz, cu
luna următoare celei în care se înregistrează una dintre situaţiile:
a) nu mai sunt îndeplinite condiţiile care se referă la faptul că solicitantul trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
- are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
- locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se
ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
b) copilul a împlinit vârsta de 7 ani;
c) copilul nu mai este încadrat într-un grad de dizabilitate;
d) persoanele realizează alte venituri în afara beneficiilor de asistenţă socială
destinate persoanelor cu dizabilităţi;
e) a avut loc decesul copilului.
101
www.poca.ro
5.2.4. Reluarea acordării indemnizaţiei prevăzute la art.31, suspendate, se face la

cerere, astfel:
a) începând cu ziua următoare încetării motivului de suspendare dacă cererea a fost
depusă în termen de 60 de zile de la acea dată;
Reluarea plăţii drepturilor suspendate întrucât timp de 3 luni consecutive s-au
înregistrat mandate poştale returnate, se face începând cu luna următoare efectuării
verificării cauzelor, inclusiv pentru perioada de suspendare, dacă situaţia constatată nu
conduce la încetarea sau la modificarea dreptului.
5.2.5. Beneficiarul indemnizaţiei prevăzută la art.31 este obligat să comunice în scris
primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea
sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia
acesteia.
5.3. Stimulentul de inserție prevăzut la art.31 alin.(7) - acordare, suspendare,

încetare, reluare și modificare
5.3.1. Stimulentul de inserție se acordă de la data realizării veniturilor supuse
impozitului, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la acea data, sau de la
data depunerii cererii pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenul de 30
de zile.
5.3.2. Stimulentul de inserție se suspendă începând cu ziua sau, după caz, cu luna
următoare celei în care se produce una din următoarele situaţii:
a) persoana îndreptăţită este decăzută din drepturile părinteşti;
b) persoana îndreptăţită este îndepărtată, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea
102
www.poca.ro
d) persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea

menţinerii măsurii de plasament;
e) persoana îndreptăţită execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest
preventiv o perioadă mai mare de 30 de zile;
privată;
g) persoana îndreptăţită a decedat;
h) copilul nu mai este încadrat într-un grad de dizabilitate sau, după caz, persoana
îndreptăţită este încadrată în alt grad de dizabilitate;
i) timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.
k) persoana îndreptăţită nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită
acordarea concediului pentru îngrijirea copilului.
5.3.3. Stimulentul de inserție încetează începând cu ziua sau, după caz, cu luna
următoare celei în care se înregistrează una dintre situaţiile:
a) nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 12;
c) copilul nu mai este încadrat într-un grad de dizabilitate;
d) a avut loc decesul copilului.
5.3.4. Stimulentul de inserție se reia la cerere, astfel:

a) începând cu ziua următoare încetării motivului de suspendare dacă cererea a fost
depusă în termen de 60 de zile de la acea dată;
103
www.poca.ro
Reluarea plăţii drepturilor suspendate întrucât timp de 3 luni consecutive s-au

înregistrat mandate poştale returnate, se face începând cu luna următoare efectuării
5.3.5. Beneficiarul stimulentului de inserție este obligat să comunice în scris primăriei

orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau
suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.
5.4. Drepturile reprezentând sprijin lunar acordat în baza art. 32 alin. (1) lit. c) și d)
și alin.(2) - acordare, suspendare, încetare, reluare și modificare :
5.4.1. Sprijnul lunar acordat în baza art.32 alin.(1) lit. c) şi d) şi alin. (2) se acordă
după cum urmează:
• pentru situaţia prevăzută la art. 32 alin. (1) lit. c) şi d), începând cu luna
următoare celei în care a fost eliberat certificatul de încadrare a copilului în grad
de dizabilitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această
dată;
• pentru situaţia prevăzută la art. 32 alin.(2), începând cu luna următoare celei în
care s-a născut copilul, dacă încadrarea în grad de dizabilitate a persoanei
îndreptăţite a fost efectuată înaintea acestei date, respectiv începând cu luna
următoare celei în care a fost eliberat certificatul de încadrare a persoanei
îndreptăţite în grad de dizabilitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de
zile de la datele menţionate;
• pentru celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă
peste termenele prevăzute mai sus, de la data depunerii cererii sau, după caz,
începând cu luna următoare depunerii cererii.
• pentru situaţia încredinţării copilului în vederea adopţiei, a plasamentui ori a
plasamentului în regim de urgenţă, precum şi în cazul tutelei, termenele de
104
www.poca.ro
mai sus se aplică ţinând cont de data adopţiei, a instituirii tutelei,

plasamentului sau încredinţării.
Plata sprijnului lunar acordat în baza art.32 alin.(1) lit. c) și d) și alin.(2) se
efectuează începând cu luna următoare aprobării cererii prin decizie a directorului
executiv al agenţiei teritoriale.
5.4.2. Drepturile prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) se suspendă
începând cu ziua sau, după caz, cu luna următoare celei în care se produce una din
următoarele situaţii:
a. persoana îndreptăţită este decăzută din drepturile părinteşti;
b. persoana îndreptăţită este îndepărtată, conform legii, de la exercitarea
tutelei;
c. persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
în vederea încredinţării copilului spre adopţie;
d. persoana îndreptăţită nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
în vederea menţinerii măsurii de plasament;
e. persoana îndreptăţită execută o pedeapsă privativă de libertate sau se
află în arest preventiv o perioadă mai mare de 30 de zile;
f. copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire
publică sau privată;
g. persoana îndreptăţită a decedat;
h. copilul nu mai este încadrat într-un grad de dizabilitate sau, după caz,
persoana îndreptăţită este încadrată în alt grad de dizabilitate;
i. timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.
105
www.poca.ro
5.4.3. Drepturile prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) încetează începând
cu ziua sau, după caz, cu luna următoare celei în care se înregistrează una dintre
a) nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 12;
c) copilul sau, după caz, persoana îndreptăţită nu mai este încadrat/încadrată într-un
grad de dizabilitate;
destinate persoanelor cu dizabilităţi,
e) a avut loc decesul copilului.
5.4.4. Reluarea acordării drepturilor prevăzute la art. 32, suspendate, se face la cerere,
începând cu ziua sau, după caz, cu luna următoare celei în care se depune cererea.
Reluarea plăţii drepturilor suspendate în condiţiile în care timp de 3 luni consecutive s-
au înregistrat mandate poştale returnate, se face începând cu luna următoare efectuării
5.4.5. Beneficiarul drepturilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) este
obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de
natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile
lucrătoare de la apariţia acesteia.
106
www.poca.ro
1. Intrebarea/problema identificată: S-a solicitat aprobarea dreptului prevăzut de

art.32 alin.(2) cu luna următoare datei nașterii copilului, potrivit prevederilor art.35
alin.(1) lit.d) din O.U.G. nr.111/2010.
Sediul materiei:
- art.32 alin.(2) din O.U.G. nr.111/2010:
”(2) Persoana cu dizabilitate gravă sau accentuată, care are în întreţinere un copil şi
care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului pentru
creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare aferente, beneficiază de sprijin lunar în
cuantum de 45% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2) până la
împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 15% din cuantumul minim al
indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2) pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7
ani.”
- art.35 alin.(1) lit.d) și lit.e) din O.U.G. nr.111/2010.
” (1) Drepturile prevăzute la art. 31 şi art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) se acordă
după cum urmează:
(...)
d) pentru situaţia prevăzută la art.32 alin. (2), începând cu luna următoare celei în
care s-a născut copilul, dacă încadrarea în grad de dizabilitate a persoanei îndreptăţite
a fost efectuată înaintea acestei date, respectiv începând cu luna următoare celei în
care a fost eliberat certificatul de încadrare a persoanei îndreptăţite în grad de
dizabilitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la datele menţionate;
e) pentru celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste
termenele prevăzute la lit. a) - d), de la data depunerii cererii sau, după caz, începând
cu luna următoare depunerii cererii.”
107
www.poca.ro
Hotărâre judecătorească: Sentința nr.2404/CA/2017 rămasă definitivă prin Decizia

civilă nr.777/28.02.2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Secția a II –a civilă, de
contencios administrativ și fiscal
Instanța de pronunțare: Tribunalul Bihor, Secția a III –a contencios administrativ și fiscal
Obiect: obligația de a face
Descrierea speței: Reclamanta a considerat că agenția teritorială a acordat în mod
greșit dreptul la sprijinul lunar începând cu data de 16.08.2016, data depunerii cererii și
nu începând cu luna următoare nașterii copilului, respectiv 26.04.2014, astfel cum a
solicitat prin plângerea prealabilă formulată împotriva deciziei de acordare a sprijinului
lunar.
Soluția instanței: Sprijinul lunar pentru persoana cu dizabilitate care are în îngrjire un
copil nu se acordă din oficiu ci doar la cerere, care, în situația reclamantei, trebuia
depusă în termen de 60 de zile pentru ca aceasta să primească sprijinul începând cu luna
următoare nașterii minorului.
Instanța a reținut că termenul de 60 de zile este prevăzut ca un termen imperativ,
nerespectarea acestuia atrăgând sancțiunea prevăzută la lit.e din același articol,
respectiv acordarea sprijinului lunar de la data formulării cererii de către solicitant.
De asemenea, instanța a mai reținut că rațiunea pentru care legiuitorul a instituit aceste
condiții rezidă tocmai în necesitatea existenței unei evidențe instituționale și
posibilitatea monitorizării persoanelor care beneficiază de indemnizații sau sprijin
social.
De reținut: termenul de 60 de zile prevăzut de art.35 alin.(1) lit.d) din O.U.G.
nr.111/2010 este un termen imperativ, nerespectarea acestuia atrăgând sancțiunea
prevăzută la lit.e din același articol, respectiv acordarea sprijinului lunar de la data
formulării cererii de către solicitant.
Sursa: jurisprudență A.N.P.I.S.
108
www.poca.ro
2. Intrebarea/problema identificata: Se poate cumula sprijinul lunar cu stimulentul de

inserție pentru același copil?
Sediul materiei:
- art.32 alin.(1) lit.d) din O.U.G. nr.111/2010:
”Oricare dintre părinţii fireşti sau persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) care au în
întreţinere un copil cu dizabilitate beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:
(...)
d) sprijin lunar în cuantum de 35% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la
art. 2 alin. (2), acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare
aferente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv de 15% din
cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2) pentru copilul cu vârsta
cuprinsă între 3 şi 7 ani.„
Descrierea speței: Doamna X a beneficiat de indemnizatie crestere copil pentru minora
Y - pana la data de 01.02.2019. Intrucat mama si-a reluat activitatea cu cel putin 60 de
zile inaintea implinirii de către minoră a vârstei de 2 ani, aceasta beneficiaza in prezent
de stimulentul de insertie.
In data de 27.03.2019, copilul a fost incadrat in grad de handicap, iar tatal a depus
cerere la primaria de domiciliu prin care solicită sprijin lunar acordat conform art.32
alin.(1) lit. d) in baza acestui certificat de handicap.
Soluția: Da, se pot cumula cele două beneficii de asistență socială potrivit art.33 alin.(3)
din O.U.G. nr.111/2010 care prevede urmatoarele:
”(3) Indemnizaţia prevăzută la art. 31 alin. (2), precum şi cea prevăzută la art. 32
alin. (1) lit. d) şi alin. (2) se cumulează cu drepturile de concediu şi indemnizaţie,
respectiv de stimulent, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, sau, după caz, de prezenta ordonanţă de urgenţă.”
Sursa: răspuns A.N.P.I.S. din data de 16.04.2019 transmis prin poștă electronică
109
www.poca.ro
3. Intrebarea/problema identificata: Luna în care s-a înregistrat cererea intră în

calculul celor 12 luni în vederea acordării indemnizației?
Sediul materiei: - art.31 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr.111/2010
”(1) Pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii
fireşti sau persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) beneficiază de un concediu pentru
îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, după cum urmează:
c) oricând, începând cu împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, pentru
persoanele care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), dar care în
ultimele 12 luni înainte de solicitarea acestui concediu au realizat venituri supuse
impozitului sau au realizat perioade asimilate definite la art. 2 alin. (1), (5) şi (6).”
Soluția: în calculul celor 12 luni nu intră şi luna în care s-a înregistrat cererea. Cele 12
luni trebuie să fie anterioare solicitării acordării concediului de la angajator, potrivit
exprimării folosite de legiuitor ” în ultimele 12 luni înainte de solicitarea acestui
concediu au realizat venituri supuse impozitului”.
4. Intrebarea/problema identificata: Încetează sprijinul lunar acordat de art.32

alin.(2) în situația în care persoana cu dizabilitate gravă sau accentuată realizează
venituri salariale?
Sediul materiei:
- art.32 alin.(2) și alin.(3) din O.U.G. nr.111/2010
- art.36 alin.(1) din O.U.G. nr.111/2010
Soluția: ”Drepturile prevăzute la art. 31 şi art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2)
încetează în următoarele situaţii:
110
www.poca.ro

destinate persoanelor cu dizabilităţi, caz în care se aplică prevederile art. 32 alin. (3);”
Prin urmare, deși la art.32 alin.(2) nu este trecută expres o interdicție de a beneficia de
aceste drepturi, respectiv realizarea sau nu a unor venituri, la art.36 este prevăzută
expres situația de încetare.
Pe cale de consecință, în cazul în care persoana care primește drepturile prevăzute la 32
alin.(2) realizează venituri, dreptul acordat va înceta și se va stabili din oficiu acordarea
dreptului prevăzut la art.32 alin.(1) lit.d) din O.U.G. nr.111/2010, cu modificările și
Sursa: punct de vedere M.M.J.S. nr.22372/16.11.2017
5. Întrebarea/problema identificată: în situația în care o persoană a beneficiat anterior

de concediu de acomodare de un an are dreptul la ”concediu creștere copil cu handicap
de la 3-7 ani”?
Sediul materiei:
- art.31 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr.111/2010:
”(1) Pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii
fireşti sau persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) beneficiază de un concediu pentru
îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, după cum urmează:
a) în continuarea concediului prevăzut la art. 2 alin. (1);
b) oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani, pentru persoanele care
au beneficiat de concediul pentru creşterea copilului în baza actelor normative care au
reglementat acest drept la data naşterii copilului;
c) oricând, începând cu împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, pentru persoanele
care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), dar care în ultimele 12 luni
înainte de solicitarea acestui concediu au realizat venituri supuse impozitului sau au
realizat perioade asimilate definite la art. 2 alin. (1), (5) şi (6).”
111
www.poca.ro
- art.53 alin.(3) din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei:

”(3) Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie perioadă asimilată
stagiului de cotizare şi se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale, în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificările şi completările ulterioare, şi a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea stabilirii drepturilor
prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.”
Soluția: Da, întrucât concediul de acomodare de un an constituie perioadă asimilată în
vederea acordării concediului pentru creşterea copilului cu dizabilitate de la 3-7 ani
prevăzut de art.31 din O.U.G. nr.111/2010. Conform art.53 alin.(3) din Legea
nr.273/2004 privind procedura adopţiei perioada concediului de acomodare constituie
perioadă asimilată stagiului de cotizare şi se valorifică în vederea stabilirii
drepturilor prevăzute de O.U.G. nr.111/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv a dreptului la concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta
de 7 ani prevăzut de art.31 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr.111/2010.
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. nr.5056/S.J.C./13.03.2019
6. Intrebarea/problema identificata: Mama este in indemnizatie crestere copil pentru

copilul nascut in 2018 și a solicitat printr-o cerere prelungirea concediului de crestere
copil pana la 3 ani pentru primul copil născut în 2017, anexând totodată certificatul de
handicap al acestuia.
Sediul materiei: art.31 alin.(1) din O.U.G. nr.111/2010 și art.33 alin.(3) din O.U.G.
nr.111/2010
Descrierea speței: Mama a beneficiat de ICC pentru un copil nascut la data de
15.02.2017, începand cu data de 01.05.2017;
112
www.poca.ro
- în data de 16.05.2018 s-a nascut următorul copil pentru care s-a acordat supliment,
începând cu data de 16.05.2018;
- în data de 15.02.2019 ambele prestatii au fost încetate, ca urmare a împlinirii vârstei
de 2 ani a primului copil (cel născut în data de 15.02.2017);
- cu data de 16.02.2019 s-a acordat indemnizație creștere copil pentru copilul născut în
16.05.2018 (cf. art.8 alin.2 din HG nr.52/2011).
In data de 5 decembrie mama a solicitat printr-o cerere prelungirea concediului de
creștere copil până la 3 ani anexând totodată certificatul de handicap pentru copilul
născut în 2017, pentru care plata a încetat de drept la implinirea vârstei de 2 ani. Mama
este în indemnizație creștere copil pentru copilul născut în 2018 (suspendarea la
angajator este făcută pentru acest copil până la 2 ani).
Soluția: Având în vedere că mama este în concediu creștere copil pentru cel de-al doilea
minor, cu plata indemnizației aferente, precum și faptul că pentru primul copil are
dreptul la indemnizație până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, întrucât nu
există temei legal pentru acordarea suplimentului pentru suprapunere în acest caz,
apreciem că nu i se poate admite cererea pentru acordarea prelungirii concediului
pentru creșterea primului copil până la 3 ani. Mama poate beneficia însă, după
împlinirea de către primul copil a vârstei de 3 ani (respectiv după data de 15.02.2020)
de concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani conform art.31 alin.(1) din
O.U.G. nr.111/2010 cu plata indemnizației aferente, chiar dacă se va suprapune o
perioadă cu indemnizația de creștere copil pentru cel de-al doilea minor, potrivit art.33
alin.(3) din O.U.G. nr.111/2010.
Art.33 alin.(3) din O.U.G. nr.111/2010:
” (3) Indemnizaţia prevăzută la art 31 alin. (2), precum şi cea prevăzută la art. 32 alin.
(1) lit. d) şi alin. (2) se cumulează cu drepturile de concediu şi indemnizaţie, respectiv
de stimulent, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, sau, după caz, de prezenta ordonanţă de urgenţă.„
Sursa: punct de vedere A.N.P.I.S. din 10.12.2019 transmis prin poștă electronică.
113
www.poca.ro
7. Intrebarea/problema identificată: Pot să beneficieze de drepturile prevăzute de

art.31 din O.U.G. nr.111/2010 pentru același copil ambii părinții în același timp,
respectiv de indemnizația pentru îngrijirea copilului de la 3-7 ani un părinte iar de
indemnizaţia acordată în condiţiile art.42 alin.(4) şi (5) din Legea nr.448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, celalălalt părinte?
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel Ploiești
Descrierea speței: ”Recurentul a optat pentru acordarea indemnizației prin cerere
adresată în scris Direcției de Asistență S_ a județului B_, conform art.35 și art.42, alin.4
din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un
asistent personal iar în cazul minorilor, părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu
handicap grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.”
(...)
”Conform susținerilor DASMB, însușite de instanța de fond, pentru același copil,
indemnizația prevăzută de art.31 din OUG 111/2010 nu se poate cumula cu cea
prevăzută de art. 42 alin. 4 din Legea 448/2006.
La această concluzie s-a ajuns prin interpretarea eronată a prevederilor art.33 alin. 1
din OUG 111/2010 care stipulează faptul că "De drepturile prevăzute la art. 31 și 32 nu
poate beneficia părintele sau persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la art. 8
alin. (2) care pentru același copil, are în același timp și calitatea de asistent personal ori
care primește indemnizația acordată în condițiile art. 42 alin. 4 și 5 din Legea 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările și completările ulterioare."
114
www.poca.ro
Așa cum se poate observa, textul precizează faptul că "De drepturile prevăzute la art. 31
și 32 nu poate beneficia părintele sau persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute
la art. 8 alin. (2) care pentru același copil, are în același timp și calitatea de asistent
personal ori care primește indemnizația...". Dar, de regulă, un copil are doi părinți,
motiv pentru care legiuitorul interzice plata celor două indemnizații către același
părinte dar nu interzice ca unul din părinți să beneficieze de o indemnizație iar celălalt
de alta.” (...)
”Conform art. 31 și 32, de aceste drepturi beneficiază „oricare dintre părinții firești".
Observă că legiuitorul nu impune ca unul din părinți(mama sau tatăl) să beneficieze de
aceste drepturi ci lasă la alegerea acestora acest, lucru, aceasta constitui nd regula.
Totuși, la art. 33 alin. 1 legiuitorul intervine cu o excepție de la regula instituită la art.
31 și 32, interzicând părintelui care primește indemnizația acordată în condițiile art. 42
alin. (4) și (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap să beneficieze de drepturile prevăzute la art. 31 și 32, fără să
precizeze că nici unul din părinți nu poate beneficia de aceste drepturi dacă unul din
aceștia beneficiază de indemnizația acordată în condițiile art. 42 alin. (4) și (5) din
Legea nr. 448/2006.” (...)
Soluția instanței: ”Conform art.33 alin.1 din OUG nr.111/2010 privind concediul și
indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care a generat divergențe de
interpretare, „de drepturile prevăzute la art.31 și art.32 nu poate beneficia părintele
sau persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la art.8 alin.2 care, pentru același
copil, are în același timp și calitatea de asistent personal ori care primește indemnizația
acordată în condițiile art.42 alin.4 și 5 din Legea nr.448/2006.”
Curtea reține că indemnizația pentru creșterea copilului, inclusiv a copilului cu handicap
este menită a suplini lipsa veniturilor salariale ale părintelui beneficiar al concediului.
Dreptul la asistent personal, reglementat de art.35 din Legea nr.448/2006 (cu varianta
opțiunii între asistent personal și indemnizație lunară) constituie un drept al copilului.
Astfel, în situația în care unul dintre părinții copilului cu handicap beneficiază de
concediu și indemnizația lunară în baza OUG nr.111/2010, celălalt părinte poate
115
www.poca.ro
beneficia de dispozițiile art.42 alin.4 din Legea nr.448/2006, putând opta între asistent
personal și primirea unei indemnizații lunare.”
8. Intrebarea/problema identificată: pot beneficia de prevederile OUG nr.111/2010

ambii parinti in acelasi timp, mama ICC 0-2 ani pentru un copil si tatal indemnizatie 3 - 7
ani pentru alt copil?
Soluția: Potrivit prevederilor art.33 alin.(3) din O.U.G nr.111/2010 pot beneficia de
indemnizatie crestere copil ambii parinti in acelasi timp mama ICC 0-2 ani pentru un
copil si tatal indemnizatie 3 - 7 ani pentru alt copil, având în vedere următoarele
aspecte:
Art. 33:
”(3) Indemnizaţia prevăzută la art.31 alin. (2) (...) se cumulează cu drepturile de
concediu şi indemnizaţie, respectiv de stimulent, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, de prezenta ordonanţă de
urgenţă.„
Din exprimarea folosită de legiuitor că indemnizația prevăzută la art.31 alin.(2) se
cumulează cu indemnizația 0 - 2 ani, respectiv cu stimulentul de inserție aferent, pe
cale de interpretare logico-juridică, ținând cont că indemnizația și stimulentul nu au
cum să fie acordate (cumulate) concomitent aceluiași părinte (din cauza condiției de
eligibilitate referitoare la concediu/reluarea activității profesionale) reiese că pot fi
cumulate numai în situația în care sunt acordate concomitent unor persoane diferite.
Prin urmare, deducem că și în situația indemnizației de la 0-2 ani intenția legiuitorului a
fost de a o cumula cu indemnizația prevăzută la art.31 alin.(2).
Mai mult decât atât, având în vedere că în speță e vorba și de doi copii, iar nu de un
singur copil, reiese că fiecare părinte poate beneficia de indemnizație așa cum au
116
www.poca.ro
solicitat, respectiv mama ICC 0-2 ani pentru un copil si tatal indemnizatie 3 - 7 ani
pentru alt copil..
117
www.poca.ro
Secțiunea II.5. Program redus la 4 ore
1. Baza legală
- art. 32 alin. 1 lit. a din ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 111/2010 din 8 decembrie 2010
privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
- Hotararea Guvernului nr. 52 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
2. Acordare. Condiții de eligibilitate

Beneficiul se acordă pe bază de cerere, însoţită în mod obligatoriu de copia actului de
identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se
solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu
originalul de către persoana care primeşte documentele, declaraţia pe propria
răspundere a persoanei îndreptăţite din care să reiasă că se ocupă de creşterea şi
îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament unei alte
persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu public, certificatul de încadrare
a copilului într-un grad de handicap, certificatul de încadrare în grad de handicap a
persoanei îndreptăţite, adeverinţă eliberată de angajator privind reducerea programului
de lucru.
Dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la care s-a aprobat programul redus
de lucru, indemnizatia aferenta se acordă această dată sau de la data depunerii cererii
dacă aceasta este depusă după acest termen.
Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie:
118
www.poca.ro
- să fie cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;

- să aibă domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României
- să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul şi se
ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Solicitantii trebuie sa detina una din urmatoarele calitati raportate la copil:
a) oricare dintre părinţii fireşti ai copilului/copiilor;
b) oricare dintre soţii cărora li s-a/s-au încredinţat copilul/copiii în vederea adopţiei sau
au adoptat copilul/copiii
c) persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă;
d) asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptaţi;
e) persoana care a fost numită tutore.
De asemenea, solicitantul trebuie să fie părintele sau persoana care a adoptat copilul,
în plasament în regim de urgenţă, și care are în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă
sau accentuată.
Solicitantul nu trebuie să aibă calitatea de asistent personal ori să primească
indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
NOTĂ: Cu titlu de excepție, legea permite persoanelor singure care au în

întreţinere un copil cu dizabilitate gravă să beneficieze de acest drept cumulat cu
primirea indemnizației acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr.
448/2006
119
www.poca.ro
3. Încetare
Legiuitorul nu a prevăzut o încetare expresă a dreptului, însă acesta încetează de drept
la data la care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile de fond, acest drept fiind un
beneficiu social, și nu un drept absolut.
1. Intrebarea/problema identificată: Se poate acorda programul redus la 4 ore si

indemnizatia aferenta persoanei unice intretinatoare a unui copil cu dizabilitate grava in
situatia in care copilul va beneficia de asistent personal?
Sediul materiei: art.32 alin.(1) din OUG nr.111/2010
Descrierea speței: În data de 02.12.2019 solicitantul s-a prezentat la sediul instituției
pentru a depune cerere prin care solicită dreptul reprezentând concediul de acomodare.
Având în vedere sentința civilă emisă de Tribunalul C. și pronunțată în ședința publică
din data de 24.04.2019 s-a încredințat minorul în vederea adopției pentru o perioada de
90 de zile.
Solicitantul susține că nu s-a prezentat la sediul instituției pentru a solicita concediul,
deoarece copilul în fapt era la asistentul maternal și nu putea anexa la cererea de
acomodare dovada care să ateste mutarea copilului la adoptator astfel cum este
prevăzut în art. 46^1 alin. (2) din Legea nr. 57/2016. Conform procesului verbal de
predare copil nr. XII/3000 din 26.11.2019 minora a fost preluată de la AMP în data de
26.11.2019.
Soluția: Regula generala este reprezentată de prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din
OUG nr. 111/2010, potrivit caruia beneficiază de program redus la 4 ore se poate acorda
„pentru unul dintre părinţi sau pentru persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute
la art. 8 alin. (2) care se ocupă efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate (gravă sau
accentuată), până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, la solicitarea
120
www.poca.ro
părintelui, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;” și art. 33 alin. (1): De drepturile prevăzute la
art. 31 şi 32 nu poate beneficia părintele sau persoana aflată în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 8 alin. (2) care, pentru acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de
asistent personal ori care primeşte indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4)
şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
Totodată, art. 33 alin. (1^1) instituie o derogare cu privire la persoanele singure care au
în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă, dând dreptul acestora de a beneficia de
program redus la 4 ore cumulat cu indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi
(5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Concluzii: Persoana singura care are în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă poate
beneficia de program redus la 4 ore si indemnizatia aferenta cumulat cu indemnizatia
acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, însă nu cumulat cu angajarea unui asistent
personal. Scopul introducerii posibilității reducerii programului la 4 ore de muncă a avut
la bază ideea ocupării efective de îngrijirea copilului cu dizabilitate (gravă sau
accentuată), ori prin angajarea unui asistent personal, această condiție nu ar mai fi
indeplinita și ar lipsi dreptul de esența pentru care a fost acordat.
2. Intrebarea/problema identificată: Pot beneficia de programul redus de 4 ore în

calitate de tata al copilului?
Sediul materiei: art.32 alin.(1) din OUG nr.111/2010
Soluția: Dreptul la programul de lucru redus la 4 ore se acordă unuia dintre părinții care
se ocupă efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate gravă sau accentuată
121
www.poca.ro
Secțiunea II.6. Indemnizația aferentă concediului de acomodare
1. Baza legală
• Legea nr. 273/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739
din 23 septembrie 2016;
• Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 privind Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, modificată de Hotărârea nr.
798/2021
2. Beneficiarii
Beneficiază de concediul de acomodare adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii
familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit
ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, din activităţi
independente, drepturi de autor ori activităţi agricole, denumit în continuare persoană
îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un
an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o
indemnizaţie lunară.
3. Cuantum
Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în
ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de
încredinţare în vederea adopţiei. Cuantumul indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic
decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea
122
www.poca.ro
indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi

valoarea de 8.500 lei.
Important!
Cuantumul minim al concediului de acomodare este de 1.700 lei, iar maxim de
8.500 lei
Important: caracterul indemnizaţie de acomodare

Indemnizaţia este suma primită de persoana care a adoptat, lunar, pe
perioada concediului de acomodare. Această indemnizație aferentă
concediului de acomodare nu reprezintă un drept ori un beneficiu social acordat
copilului, așa cum sunt alocația de stat pentru copii, alocația de plasament, ori
indemnizația acordată la ieșirea din sistem, ci are rolul de a înlocui veniturile
salariale pe care adoptatorul nu le mai primește, în perioada în care se află în
concediu de acomodare. (Așa cum s-a reținut prin Hotărâre nr. 1164/2017 din
23/10/2017 - Contencios administrativ și fiscal - anulare act administrative
Curtea de Apel PITEȘTI - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal (C1)
4. Condiții de acordare
Concediul şi indemnizaţia lunară se acordă pe baza cererii persoanei îndreptăţite, la
care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea
judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a
adopţiei, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare,
înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul,
precum şi dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activităţii.
123
www.poca.ro
Important! Drepturile privind concediul şi indemnizaţia lunară se stabilesc şi se

acordă începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea
judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei.
Atât concediul, cât şi indemnizaţia, sunt acordate pe baza cererii persoanei

îndreptăţite, la care trebuie anexate:
• certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de
încredinţare în vederea adopţiei;
• documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare,
înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul;
• dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii
• copia actului de identitate a solicitantului,
• copia certificatului de naştere al copilului
• acte doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit.
Cererea și actele doveditoare se depun la Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie
socială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită să ceară
intrarea în concediu, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost pusă în
executare hotărârea de încredinţare şi se soluţionează în termen de 3 zile lucrătoare.
Drepturile sunt stabilite şi acordate începând cu ziua de după cea în care va fi pusă în
executare hotărârea judecătorească de încredinţare pentru adopţie.
În situaţia în care cererea este depusă după termenul de 10 zile lucrătoare de la data
la care a fost pusă în executare hotărârea de încredinţare ,dar până la împlinirea
termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se
acordă de la data la care este depusă cererea.
124
www.poca.ro
Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare se realizează pe fracţiuni

de lună, în funcţie de data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de
încredinţare în vederea adopţiei sau, în cazul în care cererea este depusă după termenul
de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost pusă în executare hotărârea de
încredinţare, dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă
încredinţarea în vederea adopţiei, de la data depunerii cererii.
Important!
Concediul de acomodare şi de indemnizaţia aferentă poate fi solicitat până la data
rămânerii definitive a sentinţei de încuviinţare a adopţiei (conform dispozițiilor
coroborate a art 50 si art 47 alin (4) din Legea 273/2004 republicată).
Pentru stabilirea dreptului şi a cuantumului indemnizaţiei de acomodare perioada de 2

ani se calculează înainte de data emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în
vederea adopţiei şi cuprinde 24 de luni calculate începând cu luna calendaristică în care
s-a emis hotărârea, care este inclusă în această perioadă.
Perioada de 12 luni în care se realizează veniturile pe baza cărora se stabileşte
cuantumul indemnizaţiei de acomodare se stabileşte după cum urmează:
a) din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se realizează fără
întrerupere venituri supuse impozitului;
b) din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare, în cazul în care
în perioada de 2 ani realizarea veniturilor supuse impozitului s-a produs cu întreruperi.
Actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor art. 67, respectiv veniturile din activități independente, art. 76 alin. (1) şi
(2) , respectiv veniturile din salarii şi asimilate salariilor şi art. 103, respectiv veniturile
din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din Legea nr. 227/2015, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi nivelul lunar, trimestrial sau anual al
125
www.poca.ro
acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz,

următoarele:
a) documentul eliberat de angajator sau de entităţile asimilate angajatorului, care au
calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, ori, după caz de autorităţile fiscale
din care să rezulte că adoptatorul a realizat timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior
emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei venituri din salarii şi
asimilate salariilor sau de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori
lichidare judiciară a angajatorului.
b) documentul conţinând veniturile realizate în anii anteriori emiterii hotărârii
judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, dovada privind venitul
calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului, eliberată de autorităţile competente,
în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
c) documentul emis de organele competente, în cazul persoanelor care realizează
venituri profesionale neimpozabile;
d) documentul emis de organele competente, în cazul asociaţilor unici, privind
veniturile realizate de aceştia.
4.1. Stabilire cuantum în cazul adoptării celui de-al doilea copil într-o perioadă de
până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat
anterior:
În situaţia în care persoana care a beneficiat de concediu şi indemnizaţie de acomodare
adoptă unul sau mai mulţi copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea
concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul
indemnizaţiei rezultă un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru concediul de
acomodare mai mic decât cuantumul indemnizaţiei cuvenite anterior, atunci se acordă
indemnizaţia lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat
anterior.
126
www.poca.ro
4.2. Condiția – activitate suspendată:

Pentru a beneficia de concediul şi indemnizaţia luară trebuie suspendată activitatea, iar
dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activităţii se atașează la cererea
persoanei îndreptăţite, la care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se
execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, de
încuviinţare a adopţiei, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia
adoptatoare, înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost
protejat copilul.
4.3. Perioada luată în calcul la stabilirea indemnizației:

Perioada luată în calcul este cea cuprinsă între luna calendaristică în care se finalizează
concediul pentru copilul anterior şi luna calendaristică în care se pune în executare
hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei pentru copilul pentru care
se cere acest drept, fără a se depăşi 12 luni. Pentru calculul indemnizaţiei de
acomodare, în situaţia în care persoana care a beneficiat de concediu şi indemnizaţie de
acomodare adoptă unul sau mai mulţi copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la
finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, se procedează
după cum urmează:
a) dacă perioada de eligibilitate prevăzută la art. 76 alin. (2) respectiv veniturile din
salarii şi asimilate salariilor este acoperită în totalitate de perioada de concediu şi
indemnizaţia de acomodare, se acordă aceeaşi valoare cu indemnizaţia primită pentru
copilul anterior;
b) dacă perioada de eligibilitate este constituită şi din perioade în care persoana a
realizat venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 67, respectiv
veniturile din activități independente, art. 76 alin. (1) şi (2) , respectiv veniturile din
salarii şi asimilate salariilor şi art. 103, respectiv veniturile din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură, din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, atunci indemnizaţia de acomodare se va calcula luând în considerare şi
127
www.poca.ro
veniturile astfel realizate. Dacă din calcul rezultă un cuantum al indemnizaţiei mai mic
decât cuantumul indemnizaţiei primit pentru copilul anterior, atunci se acordă
indemnizaţia primită pentru copilul anterior.
Important! Persoanele îndreptăţite cărora li s-au stabilit drepturile nu pot

beneficia, în perioada concediului de acomodare, de drepturile acordate în baza
art. 2 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările
ulterioare.
5. Situații de modificare, suspendare sau încetare a indemnizației concediului

de acomodare
Modificare drept: schimbării adresei de domiciliu sau de reşedinţă
a. În cazul schimbării adresei de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a

aceleiaşi agenţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia
modificării, persoana îndreptăţită comunică în scris, în termen de 5 zile
lucrătoare, agenţiei teritoriale modificarea.
b. în cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei
agenţii teritoriale, agenţia teritorială care a efectuat plata până la apariţia
modificării procedează la încetarea plăţii şi comunică în scris agenţiei teritoriale
din judeţul de domiciliu al persoanei îndreptăţite datele necesare în vederea
reluării plăţii, menţionând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata,
cuantumul, precum şi suma restantă defalcată pe fiecare lună.
În situaţia în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei agenţii
teritoriale persoana îndreptăţită depune la agenţia teritorială în a cărei rază
128
www.poca.ro
administrativ-teritorială şi-a stabilit noul domiciliu sau reşedinţa actele doveditoare, pe

baza cărora directorul executiv al acesteia emite o nouă decizie de acordare a dreptului.
Important!
Orice modificare intervenită de natură să determine încetarea sau suspendarea
plăţii indemnizaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data producerii şi,
respectiv, luării la cunoştinţă de către:
a) persoana îndreptăţită;
b) după caz, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită
în continuare DGASPC, care urmăreşte evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori
pe durata încredinţării în vederea adopţiei.
Această comunicare este obligatorie.
6. Suspendare drept:
Concediul de acomodare şi plata indemnizaţiei se suspendă începând cu ziua următoare
celei în care se produce una dintre următoarele situaţii:
a) s-a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţă;
b) a fost pusă în executare hotărârea judecătorească privind revocarea încredinţării în
vederea adopţiei.
Important! Suspendarea, în cazul în care s-a dispus plasamentul copilului în regim

de urgenţă sau, după caz, când a fost pusă în executare hotărârea judecătorească
privind revocarea încredinţării în vederea adopţiei, încetează în ziua următoare
celei în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus
revenirea copilului la persoana/familia la care fusese încredinţat în vederea
adopţiei sau, după caz, în ziua următoare celei în care a rămas definitivă hotărârea
judecătorească prin care s-a dispus respingerea revocării încredinţării în vederea
adopţiei.
129
www.poca.ro
Reluarea concediului de acomodare şi a plăţii indemnizaţiei aferente suspendate se

face la cererea persoanei îndreptăţite, începând cu data depunerii acesteia, dacă nu au
intervenit situaţii care să determine încetarea drepturilor.
7. Încetare drept:
Concediul de acomodare şi plata indemnizaţiei încetează începând cu ziua următoare
celei în care se produce una dintre următoarele situaţii:
a) la expirarea concediului de acomodare;
b) la cererea persoanei îndreptăţite;
c) copilul a împlinit 18 ani;
d) a survenit decesul copilului;
e) persoana îndreptăţită care urma să adopte în calitate de persoană singură a
decedat;
f) a rămas definitivă hotărârea judecătorească privind revocarea încredinţării în
vederea adopţiei;
g) persoana îndreptăţită îşi reia activitatea înainte de expirarea concediului de
acomodare.
Important:
Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită se poate afla în una
dintre următoarele situaţii care nu afectează plata indemnizaţiei:
a) realizează venituri în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a
contractului individual de muncă, altele decât cele rezultate din desfăşurarea
efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
130
www.poca.ro

nivelul acestora;
c) realizează, pe perioada concediului de acomodare, venituri supuse impozitului
prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi, alta decât cea suspendată ca urmare a
intrării în concediul de acomodare, al căror nivel nu depăşeşte nivelul de 6.500 lei.
NOTĂ: În situaţia în care persoana îndreptăţită realizează venituri supuse

impozitului pe venit, al căror nivel nu depăşeşte nivelul de 6.500 lei aceasta are
obligaţia de a comunica acest fapt, în scris, agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială
judeţeană şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa, în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii. Comunicarea va
conţine obligatoriu data începerii activităţii, tipul activităţii şi denumirea
angajatorului, după caz.
Important :
➢ În termen de 6 luni de la data încetării concediului de acomodare, agenţia pentru
plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază
teritorială are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită are obligaţia de a
verifica încadrarea în nivelul veniturilor de 6.500 lei .
➢ În situaţia în care în urma verificării în situaţia în care persoana îndreptăţită
realizează venituri supuse impozitului pe venit, al căror nivel nu depăşeşte nivelul
de 6.500 lei agenţia teritorială constată că au fost realizate venituri peste nivelul
menționat, indemnizaţia se consideră a fi acordată necuvenit şi se recuperează
începând cu ziua următoare celei în care a fost reluată activitatea profesională.
131
www.poca.ro
Important!
➢ Perioada concediului de acomodare constituie perioadă asimilată stagiului de
cotizare în vederea stabilirii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate
prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
➢ Asupra drepturilor privind concediul şi indemnizaţia lunară nu se datorează
impozit şi nici contribuţiile sociale obligatorii stabilite potrivit legii.
➢ Perioada concediului de acomodare și indemnizației lunare constituie
vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate, care se are în vedere la stabilirea
drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta cu respectarea prevederilor Legii nr.
200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
1. Intrebarea/problema identificată: În situatia în care cererea se depune peste

termenul de 90 de zile subzistă obligația de soluționarea favorabilă a cererii de acordare
a dreptului la indemnizația aferentă concediului de acomodare cu începere de la data
depunerii cererii?
Sediul materiei: art. 47 alin. (4) și art. 50 din Legea nr. 273/2004 și și dispozițiile art.
67 alin. (3) și alin. (4) HG nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției.
Hotărârea judecatorească: Hotărâre nr. 843/2020 din 29/10/2020
132
www.poca.ro
Instanta de pronuntare: Curtea de Apel GALAȚI - Secția contencios administrativ și

fiscal
Descrierea speței : ”Prin Sentința civilă nr. 810/20.12.2019, Tribunalul G_____ a
respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul B____ B___ în contradictoriu cu
pârâta Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – Agenția Județeană pentru
Plăți și Inspecție Socială G_____.
În motivarea sentinței, Tribunalul G_____ a reținut următoarele: „Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului G_____ - secția de contencios administrativ – fiscal
sub nr. _____________, reclamantul B____ B___, în contradictoriu cu pârâta Agenția
Națională pentru Plăți și Inspecție Socială - Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție
Socială G_____, a solicitat anularea deciziei nr. 75/2. Aprilie. 2019 privind soluția de
respingere a cererii de acordare a dreptului la indemnizația aferentă concediului de
acomodare, precum și a deciziei nr. 1256/22.04.2019, respectiv obligarea la
soluționarea favorabilă a cererii de acordare a dreptului la indemnizația aferentă
concediului de acomodare cu începere de la data depunerii cererii. A solicitat și
cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 1015/06.11.2018,
pronunțată de Tribunalul G_____, s-a dispus încredințarea în vederea adopției pentru o
perioadă de 90 de zile a minorului Z______ P___ Ș_____ la familia I____. La data de 8
noiembrie 2018, s-a procedat la mutarea în fapt a minorului la domiciliul
reclamantului. La data de 28 februarie 2019, prin sentința civilă nr. 208/2019,
Tribunalul G_____ a dispus admiterea cererii de încuviințare a adopției formulată de
către reclamantul din prezenta cauză, soluția ce a rămas definitivă la data de 21 martie
2019.
Precizează reclamantul că la data de 26 februarie 2019, a formulat cerere prin care a
solicitat acordarea indemnizației aferente concediului de acomodare în cuantum de
1.700 de lei pe lună însă prin decizia nr. 75/2.aprilie.2019 s-a dispus respingerea
acordării dreptului la indemnizația aferentă concediului de acomodare, în cuantum de
1.700 lei lunar, în calitate de persoană îndreptățită pentru copilul I____ Ș_____-P___,
133
www.poca.ro
cu motivarea că cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului prevăzut de lege,

de 90 de zile.
Reclamantul susține că în cadrul deciziei contestate nu se menționează care dispoziții
prevăd acest termen de 90 de zile, precum și modalitatea de calcul a acestuia prin
raportare la elementele concrete ale dosarului depus la AJPIS, astfel că în opinia sa,
actul administrativ emis nu îndeplinește cerința motivării, nefiind posibilă formularea
de critici față de acesta. Mai arată că la data de 12 aprilie 2019 a formulat contestație
împotriva acestei decizii prin care a arătat că actul administrativ atacat nu este
motivat în fapt și în drept, precum și că termenul de 90 de zile nu începe să curgă de la
momentul indicat în cadrul deciziei nr. 75/2.aprilie 2019.
Susține că prin decizia nr. 1256 din 22 aprilie 2019, comunicată la data de 25 aprilie
2019, pârâta i-a respins contestația, arătând că nu a fost respectat termenul de 90 de
zile pentru formularea cererii de acordare a indemnizației. În justificarea acestei
soluții, AJPIS a invocat dispozițiile art. 50 din Legea nr. 273/2004, precum și dispozițiile
art. 67 din HG nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea HG
nr. 233/2012.
Reclamantul apreciază că cele două decizii contestate sunt nelegale întrucât au fost
interpretate greșit dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 273/2004 și dispozițiile art.
67 alin. 3 și alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, reținute
de AJPIS.
Astfel, la art. 67 alin. 3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004
privind procedura adopției (HG nr. 579/2016) se prevede: “Pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare, cererea și documentele
justificative prevăzute la alin. 1 și 2 se depun în termen de 10 zile lucrătoare de la data
la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea
adopției și se înregistrează la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană (..).”
iar art. 47 alin. 4 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției prevede: ”Cererea
de încuviințare a adopției adresată instanței de judecată prelungește de drept perioada
134
www.poca.ro
de încredințare până la soluționarea cererii prin hotărâre judecătorească definitivă. Pe

această perioadă, dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.”
La art. 44 alin. 3 se prevede : “Hotărârile prin care se soluționează cererile de
încredințare în vederea adopției sunt executorii de la data pronunțării.”
În opinia sa, soluția adoptată de către pârâtă este cu totul surprinzătoare având în
vedere faptul că există deja un răspuns dat de către Ministerul Muncii și Justiției
Sociale cu privire la momentul până la care se poate solicita acordarea indemnizației. În
acest sens reclamantul solicită a se avea în vedere materialul atașat prezentei cereri în
anulare, material descărcat de pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale,
respectiv de pe
link:http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/ANPDCA/Precizari –
concediu - acomodare.pdf.
Întrebarea nr. 2: Dacă familia adoptatoare se află în perioada de încredințare în
vederea adopției prelungită de drept poate beneficia de concediu de acomodare și de
indemnizația aferentă. Dacă da, pe ce perioadă poate beneficia?
Răspuns: "Potrivit prevederilor art.50 din Legea nr.273/2004, republicată, concediul de
acomodare are o perioadă de maximum 1 an și include și perioada de încredințare în
vederea adopției (...)."
Întrebarea nr. 3: “Concediul de acomodare încetează dacă a fost încuviințată adopția?"
Răspuns: "Menționăm că, potrivit legislației în vigoare în materia adopției, concediul de
acomodare (reglementat la art. 50 alin. 1 din Legea nr. 273/2004, republicată) poate
avea o durată de maximum 1 an, în el fiind inclusă și perioada de încredințare a
copilului în vederea adopției. Voința legiuitorului, exprimată fără echivoc în norma
legală a fost aceea ca, începând cu perioada de încredințare în vederea adopției - I__ (și
nu exclusiv în perioada de I__) adoptatorii să poată beneficia de acest concediu, în
scopul acomodării/adaptării copilului la noul său mediu de viață.
Dacă legiuitorul ar fi dorit ca acest concediu să se acorde în mod exclusiv/doar pe
perioada I__, s-ar fi menționat expres acest fapt în norma juridică. Într-o atare
situație, în mod evident textul de lege nu ar mai fi conținut sintagma "care include
135
www.poca.ro
și...” ci ar fi menționat în mod direct faptul că acest concediu se acordă doar pe

perioada I__. Astfel, concediul de acomodare începe în perioada de I__, (deci trebuie
solicitat după punerea în executare a hotărârii de I__ și până la rămânerea definitivă a
sentinței de încuviințare a adopției) și continuă până la împlinirea termenului maxim
legal (1 an) ori până la împlinirea termenului pentru care a fost acordat (în cazul în
care adoptatorul a solicitat un concediu mai mic de 365 de zile). Astfel, început în
perioada de I__, concediul continuă și după încuviințarea adopției, respectiv în perioada
de monitorizare post adopție (acestea fiind celelalte etape firești ale procedurii de
adopție, incluse-conform normei legale-în concediul de acomodare). De asemenea
precizăm și faptul că, la art. 51 din actul normativ menționat mai sus sunt enumerate
în mod expres/limitativ (și nu exhaustiv) condițiile de încetare a concediului de
acomodare, iar încuviințarea adopției nu reprezintă una dintre condițiile de încetare
enumerată de legiuitor în articolul anterior invocat.
Întrebarea nr. 4 - "Până în ce etapă a adopției poate solicita familia concediul de
acomodare ? (În orice moment în decursul unui an de la data încredințării sau cererea
poate fi depusă și după încuviințarea adopției ?)”
Răspuns: "Concediul de acomodare poate fi solicitat până la data rămânerii definitive a
sentinței de încuviințare a adopției (conform interpretării coroborate a art. 50 și art.
47 alin. 4 din Legea 273/2004, republicată).”
Apreciază reclamantul că din moment ce concediul de acomodare poate fi solicitat
oricând până la momentul rămânerii definitive a sentinței de încuviințare, implicit și
indemnizația urmează a fi obținută în aceleași condiții. Susține că în speță, cererea
privind concediul de acomodare și acordare a indemnizației a fost depusă înainte de
momentul la care a rămas definitivă sentința de încuviințare a adopției, respectiv
cererea a fost înregistrată la data de 26 februarie 2019, iar soluția a rămas definitivă la
data de 21 martie 2019.
În drept a invocat prevederile Legii nr. 273/2004, Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 și Noul Cod de procedură civilă.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus înscrisuri și extras din legea privind
procedura adopției (filele 10 - 28).
136
www.poca.ro
Pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială G_____ a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin
sentința civila nr. 1015/06.11.2018 a Tribunalului G_____ s-a dispus încredințarea în
vederea adopției pentru o perioada de 90 de zile a minorului Z______ P___ Ș_____ la
familia atestată în vederea adopției, B____ B___ și I____ L_____. La data de
08.11.2018, în baza art. 59 alin. 3 din Hotărârea nr. 579/2016 s-a procedat la mutarea
efectivă a copilului Z______ P___ Ș_____ la familia I____ L_____ și B____ B___, fapt
atestat prin procesul verbal nr. 1427/BAP/08.11.2018.
În perioada 21.05._______________19 reclamantul a beneficiat de prevederile Legii nr.
76/2002 (indemnizație de șomaj). Întrucât la data încredințării în vederea adopției nu
realiza venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute la art. 50 pentru a
beneficia de concediu de acomodare și indemnizația aferentă acestuia.
La data de 7.01.2019, la aproximativ 2 luni după mutarea copilului în familie, B____
B___ încheie contract de muncă cu angajatorul ______________________; prin Decizia
nr. 362/26.02.2019 se suspendă contractul individual de muncă pe o perioadă de 1 an,
începând cu 27.02.2019, în temeiul art. 51 lit. g din Codul Muncii (concediu de
acomodare).
Se mai arată că la data de 26.02.2019 prin cererea nr. 6135, reclamantul solicită
acordarea indemnizației lunare pe perioada concediului de acomodare iar prin adresa
nr. 6163/26.02.2019 se solicita avizul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție
Sociala raportat la cererea depusă de contestator.
Prin adresa nr. 5102/26.03.2019 ANPIS apreciază că reclamantul nu poate beneficia de
indemnizație lunară aferenta concediului de acomodare, astfel că prin decizia nr.
75/04.02.2019 s-a dispus respingerea acordării dreptului la indemnizație.
Pârâta precizează că în raport de disp. art. 50 din Legea nr. 273/2004 și ale art. 67 din
HG nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea HG nr.
233/2012, indemnizația aferentă concediului de acomodare nu reprezintă un drept ori
un beneficiu social acordat copilului, ci are rolul de a înlocui veniturile salariale pe care
137
www.poca.ro
adoptatorul nu le mai primește în perioada în care se afla în concediu de acomodare.

Voința legiuitorului, exprimată fără echivoc în norma legală a fost aceea ca, începând
cu perioada de încredințare în vederea adopției, adoptatorii să poată beneficia de acest
concediu, în scopul acomodării/adaptării copilului la noul său mediu de viață. De
asemenea, din aceleași prevederi legale reiese că cererea pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare se poate depune cel mai târziu
până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea
adopției, respectiv 90 de zile.
Aceste 90 de zile se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul
adoptatorului/familiei adoptatoare (art. 59 alin. 2 din HG nr. 579/2016), în speță de la
data de 08.11.2018.
S-a arătat că întrucât adoptatorul B____ B___ a depus cererea pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare la data de 27.02.2019, adică
după împlinirea termenului de 90 de zile, în mod corect prin decizia contestată s-a
dispus respingerea cererii.
În subsidiar, pârâta a apreciat că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea
indemnizației nici pe fondul cauzei întrucât la data încuviințării adopției nu realiza
venituri salariale, condiție impusă art. 50 din lege.
În drept a invocat Codul de procedură civilă; Legea nr. 554/2004; Legea nr. 273/2004 și
HG nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției.
În apărare, pârâta a depus documentația care a stat la baza emiterii deciziilor
contestate (filele 44 – 72).
Ambele părți au depus concluzii scrise.
Din analiza și coroborarea întregului material probator administrat în cauză, tribunalul
constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 1015/06.11.2018 a Tribunalului G_____, pronunțată în dosarul
nr. _____________, s-a dispus încredințarea în vederea adopției pentru o perioada de 90
138
www.poca.ro
de zile a minorului Z______ P___ Ș_____ la familia atestată în vederea adopției, B____
B___ și I____ L_____, domiciliul minorului fiind stabilit pe perioada încredințării în
vederea adopției la familia B____ B___ și I____ L_____ (fila 63).
În baza sentinței civile executorii sus menționate, la data de 08.11.2018, potrivit art.
59 alin. 3 din Hotărârea nr. 579/2016 – normele metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției, s-a procedat la mutarea efectivă a copilului
Z______ P___ Ș_____ la familia potențial adoptatoare I____ L_____ și P___, fapt atestat
prin procesul verbal nr. 1427/BAP/08.11.2018 (fila 65).
Din adeverința nr. 235/26.02.2020 emisă de Ministerul Muncii și Justiției Sociale rezultă
că în perioada 21.05._______________19 reclamantul a beneficiat de prevederile Legii
nr. 76/2002 (indemnizație de șomaj).
Tribunalul constată că la data de 06.11.2018 (data încredințării în vederea adopției)
reclamantul nu realiza venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel că acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute la
art. 50 din Legea nr. 273/2004 pentru a beneficia de concediu de acomodare și
indemnizația aferentă acestuia.
Din înscrisul aflat la filele 67 – 70 rezultă că la data de 07.01.2019 (după aproximativ
două luni de la mutarea copilului în familia sa) reclamantul a încheiat un contract
individual de muncă cu ______________________ pentru o perioadă nedeterminată,
salariatul urmând să înceapă activitatea la data de 08.ianuarie.2019, iar potrivit
adeverinței de venit nr. 68/25.02.2019 (fila 71) reclamantul a lucrat, realizând venituri
în lunile ianuarie și februarie 2019.
Prin decizia nr. 362 din 26.02.2019 emisă de societatea angajatoare, contractul
individual de muncă a fost suspendat pe o perioadă de 1 an, începând cu data de
27.02.2019, în temeiul art. 51 lit. g din Codul muncii (concediu de acomodare) – fila 60.
La data de 26.02.2019 reclamantul s-a adresat Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială
a Județului G_____ cu o cerere pentru acordarea indemnizației pe perioada concediului
de acomodare, cerere înregistrată sub nr. 6135/2019 (fila 57).
139
www.poca.ro
Prin adresa nr. 6163/26.02.2019 AJPIS G_____ solicită avizul Agenției Naționale pentru
Plăți și Inspecție Socială iar prin adresa nr. 5102/S.J.C./26.03.2019 această autoritate
apreciază că reclamantul nu mai poate beneficia de indemnizația lunară aferentă
concediului de acomodare întrucât a depus cererea pentru acordarea dreptului cu
nerespectarea termenului prevăzut de lege (filele 51 – 52).
Prin decizia nr. 75/04.02.2019 AJPIS G_____ a respins cererea de acordare a dreptului la
indemnizație aferentă concediului de acomodare în cuantum de 1.700 lei formulată de
reclamant, motivat de faptul că acesta a depus cererea cu nerespectarea termenului
prevăzut de lege, de 90 de zile (fila 49).
Această decizie a fost emisă în baza prevederilor OUG nr. 113/2011, ale HG nr.
151/2012, ale Legii nr. 273/21.06.2004, a art. I pct. 35 din Legea nr. 57/11.04.2016 și a
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004.
Împotriva deciziei nr. 75/2019 reclamantul a formulat contestație în termen legal,
solicitând revocarea acesteia (filele 47 – 48), contestație ce a fost respinsă prin decizia
nr. 1256/22.04.2019 (filele 44 – 46).
Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 „adoptatorul sau, opțional, oricare dintre
soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, activități
independente sau activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită,
poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care
include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o
indemnizație lunară, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 3,4
ISR”.
Alin. 2 al aceluiași articol prevede „concediul și indemnizația prevăzute la alin. 1 se
acordă pe baza cererii persoanei îndreptățite, la care se anexează certificatul de grefă
în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției,
documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat
la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul, precum și
dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activității. Cererea se
140
www.poca.ro
completează potrivit modelului care se aprobă prin normele metodologice de aplicare a

prezentei legi” iar potrivit alin. 3 „drepturile prevăzute la alin. 1 se stabilesc și se
acordă începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea
judecătorească de încredințare în vederea adopției”.
Pe de altă parte, potrivit art. 67 alin. 3 din HG nr. 579/2016, „pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare, cererea și documentele
justificative prevăzute la alin. 1 și 2 se depun în termen de 10 zile lucrătoare de la data
la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea
adopției și se înregistrează la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană și,
respectiv, a municipiului București, în a cărei rază administrativ-teritorială are
domiciliul persoana îndreptățită, denumită în continuare agenție teritorială”, iar
potrivit alin. 4 „în situația în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin.
3, dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea
adopției, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea”.
De asemenea, potrivit art. 59 alin. 2 din același act normativ, „termenul pentru care s-
a dispus încredințarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul
adoptatorului/familiei adoptatoare”.
Din coroborarea prevederilor legale sus indicate rezultă că cererea pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare se poate depune cel mai târziu
adopției, respectiv 90 de zile, termen care se calculează de la data mutării efective a
copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
Cum în speță data mutării efective a copilului la domiciliul reclamantului este data de
08.11.2018 iar reclamantul adoptator a depus cererea pentru acordarea indemnizației
lunare aferente concediului de acomodare abia la data de 26.02.2019, se constată că
acesta nu a respectat termenul de 90 de zile prevăzut de lege.
Prin urmare, tribunalul constată că deciziile emise de pârâtă (nr. 75/04.02.2019 și nr.
1256/22.04.2019) sunt legale, fiind emise în conformitate cu prevederile actelor
normative aplicabile în speță.
141
www.poca.ro
Cu privire la solicitarea reclamantului de a se avea în vedere un material descărcat de

pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, tribunalul nu va da curs acestei cereri
având în vedere, pe de o parte, că materialul respectiv atașat de către reclamant (filele
18 – 23) nu este semnat și ștampilat, altfel spus, nu este asumat de instituția
menționată, iar, pe de altă parte, materialul respectiv nu este obligatoriu, nefiind
transpus într-un act normativ, cum ar fi de exemplu, un ordin al ministrului.
În raport de considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul constată că acțiunea
formulată de reclamantul B____ B___ este nefondată, motiv pentru care o va respinge
ca atare.”
2. Împotriva Sentinței civile nr. 810/20.12.2019 pronunțată de Tribunalul G_____ a
formulat recurs reclamantul B____ B___, prin care a solicitat admiterea recursului
declarat, casarea sentinței recurată, și în rejudecare, admiterea acțiunii în anulare.
Referitor situația de fapt a arătat că prin Sentința civilă nr. 1015/06.11.2018,
pronunțată de către Tribunalul G_____, s-a dispus încredințarea în vederea adopției
pentru o perioadă de 90 de zile a minorului Z______ P___ Ș_____ la familia I____. La
data de 8 noiembrie 2018, s-a procedat la mutarea în fapt a minorului la domiciliul
reclamantului. La data de 28 februarie 2019, prin Sentința civilă nr. 208/2019,
Tribunalul G_____ dispune admiterea cererii de încuviințare a adopției formulată de
către reclamantul din prezenta cauză. La data de 21 martie 2019, soluția Tribunalului
G_____ a rămas definitivă. La data de 26 februarie 2019, a formulat Cererea prin care
solicita acordarea indemnizației aferente concediului de acomodare în cuantum de
1.700 de lei pe lună. Prin Decizia nr. 75/2 aprilie 2019 s-a dispus respingerea acordării
dreptului la indemnizație aferentă concediului de acomodare, în cuantum de 1.700 lei
lunar, în calitate de persoană îndreptățită pentru copilul I____ Ș_____-P___, cu
motivarea că cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, de
90 de zile.
A susținut că în cadrul deciziei contestate nu se menționează care dispoziții prevăd
acest termen de 90 de zile, precum și modalitatea de calcul a acestuia prin raportare la
elementele concrete ale dosarului depus la AJPIS, astfel că actul administrativ emis nu
îndeplinește cerința motivării, nefiind posibilă formularea de critici față de acesta.
142
www.poca.ro
A considerat că instanța de fond a dat o greșită interpretare normelor de drept

material aplicabile, reținând faptul că termenul pentru depunerea Cererii de acordare
a indemnizației lunare aferente concediului de acomodare este de 90 de zile, termen
care începe să curgă de la momentul mutării efective a copilului la domiciliul familiei
adoptatoare.
A argumentat că problema de drept ce urmează a fi analizată de către instanța de
recurs este legată de modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 47 alin. 4 din
Legea nr. 273/2004 și a dispozițiilor art. 67 alin. 3 și alin. 4 din Normele Metodologice
de aplicare a Legii nr. 273/2004, reținute de AJPIS prin Decizia contestată.
A invocat dispozițiile art. 67 alin. 3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției (HG nr. 579/2016), art. 47 alin. 4, art. 44 alin. 3,
art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției,
concluzionând că din interpretarea coroborată a acestora rezultă faptul că termenul
limită până la care se poate solicita acordarea concediului de acomodare este
reprezentant de momentul rămânerii definitive a sentinței de încuviințare a adopției.
A precizat că cererea prin care solicita acordarea indemnizației aferente concediului de
acomodare a fost formulată la data de 26 februarie 2019, iar soluția a rămas definitivă
la data de 21 martie 2019.
A considerat că justificarea instanței de fond pentru care a înțeles să nu țină cont de un
răspuns dat de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale cu privire la momentul până la
care se poate solicita acordarea indemnizației este cu totul nejustificată.
A arătat că în cadrul motivării, instanța de fond arată faptul că documentul depus de
către recurent, prin care Ministerului Muncii și Justiției Sociale clarifică situația
juridică din prezenta cauză, nu poate fi avut în vedere, însă materialul atașat cererii
este descărcat de pe site-ul oficial al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, respectiv
de pe link: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/ANPDCA/
Precizari-concediu-acomodare.pdf., prezent, în aceeași formă, și pe site-ul intimatei.
A motivat că, din moment ce aceste două instituții au înțeles să publice pe site-urile
oficiale, la secțiunea „Comunicare - întrebări frecvente”, răspunsurile la problemele
143
www.poca.ro
ivite în practică, acestea și-au însușit aceste răspunsuri, iar petenții pot considera că
răspunsurile sunt unele oficiale și vor fi respectate.
A considerat că instanța de fond nu putea ignora documentele publicate pe site-ul
oficial din simplul motiv că nu sunt "semnate și stampilate", din moment ce acestea sunt
postate pe site-ul oficial al Ministerului Muncii și Justiției Sociale și pe site-ul oficial al
Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială G_____.
A arătat că în cadrul întrebărilor și răspunsurilor se clarifică problema de drept ce
urmează a fi analizată de către instanța de recurs, precum se menționează în mod
expres momentul până la care se poate formula cererea de acordare a indemnizației.
Astfel la: "Întrebarea nr. 2: Dacă familia adoptatoare se află în perioada de încredințare
în vederea adopției prelungită de drept poate beneficia de concediu de acomodare și de
indemnizația aferentă. Dacă da, pe ce perioadă poate beneficia?" este Răspuns: "Potrivit
prevederilor art. 50 din Legea nr. 273/2004, republicată, concediul de acomodare are o
perioadă de maximum 1 an și include și perioada de încredințare în vederea adopției
(...)." La întrebarea nr. 3: "Concediul de acomodare încetează dacă a fost încuviințată
adopția?" este Răspuns: "Menționăm că, potrivit legislației în vigoare în materia
adopției, concediul de acomodare (reglementat la art. 50 alin. 1 din Legea nr.273/2004,
republicată) poate avea o durată de maximum 1 an, în el fiind inclusă și perioada de
încredințare a copilului în vederea adopției. Voința legiuitorului exprimată fără echivoc
în norma legală a fost aceea că începând cu perioada de încredințare în vederea
adopției - I__ (și nu exclusiv în perioada de I__) adoptatorii să poată beneficia de acest
concediu, în scopul acomodării/adaptării copilului la noul său mediu de viață. Dacă
legiuitorul ar fi dorit ca acest concediu să se acorde în mod exclusiv/doar pe perioada
I__, s-ar fi menționat expres acest fapt în norma juridică. Într-o atare situație, în mod
evident textul de lege nu ar mai fi conținut sintagma "care include și... " ci ar fi
menționat în mod direct faptul că acest concediu se acordă doar pe perioada I__.
Astfel, concediul de acomodare începe în perioada de I__, (deci trebuie solicitat după
punerea în executare a hotărârii de I__ și până la rămânerea definitivă a sentinței de
încuviințare a adopției) și continuă până la împlinirea termenului maxim legal (1 an) ori
până la împlinirea termenului pentru care a fost acordat (în cazul în care adoptatorul a
solicitat un concediu mai mic de 365 de zile). Astfel, început în perioada de I__,
144
www.poca.ro
concediul continuă și după încuviințarea adopției, respectiv în perioada de monitorizare

post adopție (acestea fiind celelalte etape firești ale procedurii de adopție, incluse -
conform normei legale - în concediul de acomodare). De asemenea precizăm că la art.
51 din actul normativ menționat mai sus sunt enumerate în mod expres/limitativ (și nu
exhaustiv) condițiile de încetare a concediului de acomodare, iar încuviințarea adopției
nu reprezintă una dintre condițiile de încetare enumerată de legiuitor în articolul
anterior invocat." La întrebarea nr. 4 -"Până în ce etapă a adopției poate solicita familia
concediul de acomodare? (în orice moment în decursul unui an de la data încredințării
sau cererea poate fi depusă și după încuviințarea adopției?)" este Răspuns: "Concediul
de acomodare poate fi solicitat până la data rămânerii definitive a sentinței de
încuviințare a adopției (conform interpretării coroborate a art. 50 și art. 47 alin. (4) din
Legea 273/2004, republicată)."
A considerat că din moment ce concediul de acomodare poate fi solicitat oricând până
la momentul rămânerii definitive a sentinței de încuviințare, implicit și indemnizația
urmează a fi obținută în aceleași condiții.
A arătat că Cererea privind concediul de acomodare și acordare a indemnizației a fost
depusă înainte de momentul la care a rămas definitivă sentința de încuviințare a
adopției, respectiv cererea a fost înregistrată la data de 26 februarie 2019, iar soluția a
rămas definitivă la data de 21 martie 2019.
A concluzionat că Cererea de acordare a indemnizației a fost formulată în termen,
motiv pentru care se impune obligarea pârâtei la soluționarea favorabilă a cererii
formulate.
3. Intimata Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială G_____ a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului promovat ca neîntemeiat și
nefondat, și menținerea dispozițiilor instanței de fond, criticate, ca temeinice și legale.
A motivat că la pronunțarea hotărârii, instanța de fond a avut în vedere ca din
coroborarea disp. art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 273/2004 , disp art. 67 alin. 3 și art.
59 alin. 2 din HG nr. 579/2016 rezultă că cererea pentru acordarea indemnizației
aferente concediului de acomodare se poate depune cel mai târziu până la împlinirea
termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției, respectiv 90 de
145
www.poca.ro
zile, termen care se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul

familiei adoptatoare/adoptatorului. Cum în speță data mutării efective a copilului la
domiciliul reclamantului este data de 8.11.2019 iar reclamantul adoptator a depus
cerere pentru acordarea indemnizației lunare aferente concediului de acomodare abia
la data de 26.02.2019, instanța a reținut în mod corect ca reclamantul nu a respectat
termenul de 90 de zile prevăzut de lege.
A invocat dispozițiile art. 50 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 273/2004, art. 67 alin. 3 și 4
din HG nr. 579/2016, arătând că indemnizația aferentă concediului de acomodare nu
reprezintă un drept ori un beneficiu social acordat copilului ci are rolul de a înlocui
veniturile salariale pe care adoptatorul nu le mai primește în perioada în care se afla în
concediu de acomodare. Voința legiuitorului, exprimată fără echivoc în norma legală a
fost aceea ca, începând cu perioada de încredințare în vederea adopției adoptatorii să
poată beneficia de acest concediu, în scopul acomodării/adaptării copilului la noul sau
mediu de viață.
A susținut că din prevederile legale reiese că cererea pentru acordarea indemnizației
lunare aferente concediului de acomodare se poate depune cel mai târziu până la
împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției,
respectiv 90 de zile. Aceste 90 de zile se calculează de la data mutării efective a
copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare (art. 59 alin. 2 din HG nr.
579/2016), în speță, de la data de 08.11.2018.
A susținut că întrucât adoptatorul B____ B___ a depus cererea pentru acordarea
indemnizației lunare aferente concediului de acomodare la data de 27.02.2019, după
împlinirea termenului de 90 de zile, în mod corect prin decizia contestată s-a dispus
respingerea cererii.
A apreciat, în subsidiar, că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea indemnizației,
nici pe fondul cauzei întrucât la data încuviințării adopției nu realiza venituri salariale,
condiție impusa art. 50 din lege.
4. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, care se subsumează
dispozițiilor art. 488 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constată că recursul este fondat, în
limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
146
www.poca.ro
Problema centrală a cauzei, ce face și obiectul criticilor din recurs, constă în a stabili
care este termenul limită până la care poate fi solicitată acordarea indemnizației
lunare aferente concediului de acomodare, raportat la dispozițiile art. 47 alin. (4) din
Legea 273/2004, privind procedura adopției.
Potrivit art. 47 alin. (4) din Legea 273/2004, „Cererea de încuviințare a adopției
adresată instanței judecătorești prelungește de drept perioada de încredințare până la
soluționarea cererii prin hotărâre judecătorească definitivă. Pe această perioadă,
dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.”
Conform art. 67 alin. 3 și alin. 4 din Norme Metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției, aprobate prin HG nr. 579/2016, „(3) Pentru
acordarea indemnizației lunare aferente concediului de acomodare, cererea și
documentele justificative prevăzute la alin. (1) și (2) se depun în termen de 10 zile
lucrătoare de la data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de
încredințare în vederea adopției și se înregistrează la agenția pentru plăți și inspecție
socială județeană și, respectiv, a municipiului București, în a cărei rază administrativ-
teritorială are domiciliul persoana îndreptățită, denumită în continuare agenție
teritorială.
(4) În situația în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3), dar până
la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției,
drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea.”
Potrivit art. 50 alin. (3) din Legea 273/2004, „Drepturile prevăzute la alin. (1) se
stabilesc și se acordă începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare
hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției.”
Prin urmare, în situația în care cererea pentru acordarea indemnizației lunare aferente
concediului de acomodare este depusă în termenul de 10 zile lucrătoare de la data la
care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea
adopției, drepturile la un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care
include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o
indemnizație lunară, se stabilesc și se acordă începând cu ziua următoare celei în care a
fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției.
147
www.poca.ro
În situația în care cererea pentru acordarea indemnizației lunare aferente concediului

de acomodare este depusă după termenul de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost
pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției, dar
adopției, dreptul la indemnizația lunară aferentă concediului de acomodare, se acordă
de la data la care este depusă cererea.
Dacă cererea de încuviințare a adopției adresată instanței judecătorești nu este
soluționată în termenul pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției,
perioada de încredințare se prelungește de drept până la soluționarea cererii de
încuviințare a adopției prin hotărâre judecătorească definitivă, prelungindu-se în acest
fel și termenul limită până la care poate fi solicitată acordarea indemnizației lunare
aferente concediului de acomodare, respectiv până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătorești de încuviințare a adopției. În acest caz, drepturile se acordă de la data la
care este depusă cererea pe o durată de maximum un an, care include și perioada
încredințării copilului în vederea adopției, conform art. 50 alin. (1) din Legea nr.
273/2004.
Rațiunea acordării indemnizației prevăzute de art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 o
reprezintă acordarea concediului de acomodare și are rolul de a facilita acomodarea
adoptatorului cu adoptatul și, pe de altă parte, de a înlocui veniturile salariale pe care
adoptatorul nu le mai primește în perioada în care se află în concediu de acomodare.
În cauză, prin Sentința civilă nr. 208/28.02.2019 pronunțată de Tribunalul G_____ în
dosarul nr. __, rămasă definitivă la data de 21.03.2019, s-a încuviințat adopția
minorului Z______ P___ Ș_____, iar la data de 26.02.2019 reclamantul B____ B___ a
înregistrat la AJPIS G_____ cererea nr. 6135 privind acordarea indemnizației pe
perioada concediului de acomodare.
Faptul că cererea pentru acordarea indemnizației lunare aferente concediului de
acomodare poate fi depusă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de
încuviințare a adopției, rezultă, așa cum a arătat și recurentul, și din explicațiile date
de cele două instituții pe site-urile oficiale, respectiv Agenția Națională pentru Plăți și
Inspecție Socială și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială G_____,
148
www.poca.ro
referitoare la acordarea indemnizației lunare aferente concediului de acomodare

acordat potrivit prevederilor Legii nr. 273/2004, privind procedura adopției.
Chiar dacă aceste informații cuprinse în comunicările aflate pe site-ul oficial nu poartă
semnătura și ștampila instituțiilor, ele reprezintă o interpretare a dispozițiilor legale
efectuată chiar de către instituțiile abilitate cu administrarea și gestionarea într-un
sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind
servicii sociale susținute de la bugetul de stat.
Referitor la îndeplinirea condiției de a realiza venituri supuse impozitului pe venit
potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din adeverințele privind
venitul din salarii emise de ___ G_____ rezultă că la data depunerii cererii pentru
acordarea indemnizației pe perioada concediului de acomodare, reclamantul obținea
venituri din activități salariale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 496 alin. 2 C.proc.civ., va admite recursul, va
casa sentința recurată și în rejudecare va admite acțiunea formulată de reclamantul
B____ B___, va anula Decizia nr. 75/04.02.2019 și Decizia nr. 1256/22.04.2019, și va
obliga pârâta să soluționeze favorabil cererea de acordare a indemnizației pe perioada
concediului de acomodare cu începere de la data depunerii cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul B____ B___, domiciliat în G_, _C__ S__cu sediul
de comunicare a actelor procedurale la Cabinet de Avocat „C__ S____” – _____, ___,
împotriva Sentinței civile nr. 810/20.12.2019 pronunțată de Tribunalul G_____ în
dosarul nr. _____.
Casează sentința recurată și în rejudecare, admite acțiunea formulată de reclamantul
B____ B___ în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Plăti și Inspecție
Socială - Agenția Județeană pentru Plăti și Inspecție Socială G__ cu sediul în G_____,
____nr.46A.
Anulează Decizia nr. 75/04.02.2019 privind respingerea acordării indemnizației lunare
pe perioada concediului de acomodare și Decizia nr. 1256/22.04.2019.
149
www.poca.ro
Obligă pârâta să soluționeze favorabil cererea de acordare a indemnizației pe perioada

concediului de acomodare cu începere de la data depunerii cererii reclamantului.
Definitivă.
Pronunțată cu punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței,
potrivit art. 396 alin. 2 C.proc.civ., la data de 29.10.2020. ”
150
www.poca.ro
Secțiunea II.7. Măsurile pentru susţinerea şi stimularea adopţiei interne

❖ Indemnizația de sprijin și suma fixă de 1.500 lei
1. Baza legală
Prin Legea nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind
procedura adopției, precum și pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ș) și cc) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de
reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și
completarea unor acte normative au fost aduse o serie de modificări și completări ale
actualei proceduri de adopție. Un element de noutate reglementat prin actul normativ
menționat vizează: ”introducerea de stimulente financiare care să susțină decizia unei
familii de a adopta”.
Stimulentele financiare cresc progresiv și vizează susținerea familiilor care adoptă copii
de vârstă mai mare, cu handicap ori care fac parte dintr-un grup de frați.
Cererea şi documentele justificative se depun în termen de 30 zile lucrătoare de la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se
înregistrează la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul
persoana îndreptăţită. În situaţia în care cererea este depusă după termenul de 30 de
zile drepturile se acordă cu luna următoare celei în care este depusă cererea.
A. Indemnizația de sprijin
1. Condițiile de acordare pentru indemnizația de sprijin:
Indemnizația de sprijin lunară de 600 lei (1,20 ISR), pentru fiecare copil, se acordă pe
baza cererii adoptatorului sau unui dintre soții care au adoptat copilul/copii.
151
www.poca.ro
Până la împlinirea de către adoptat a vârstei de 18 ani, indemnizația de sprijin se acordă

adoptatorului sau unui dintre soții care au adoptat copilul/copii.
Pentru acordarea indemnizației de sprijin după împlinirea de către adoptat a vârstei de
18 ani, acesta depune o nouă cerere, însoțită de actul doveditor privind continuarea
studiilor într-o formă de învăţământ de zi, eliberat de unitatea de învățământ.
Indemnizația de sprijin se acordă, după cum urmează:
a) din luna următoare celei în care adoptatul a împlinit vârsta de 18 ani, dacă la data
dobândirii capacității depline de exercițiu urmează studiile și cererea se depune în
termen de 30 de zile de la data împlinirii vârstei de 18 ani;
b) cu luna următoare depunerii cererii, dacă la data dobândirii capacității depline de
exercițiu a finalizat studiile și în termen de maximum 120 de zile de la data împlinirii
vârstei de 18 ani urmează să înceapă o nouă formă de învățământ.
Important! Până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către adoptat,

indemnizaţia de sprijin se acordă adoptatorului sau unui dintre soţii care au
adoptat copilul/copii.
Indemnizația de sprijin se plătește adoptatului atâta timp cât este îndeplinită
condiția de continuare a studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.
Important!
Indemnizaţia lunară de sprijin se acordă în cuantum de 600 de lei pentru
fiecare copil.
152
www.poca.ro
2. Beneficiarii :
Persoanele care au dreptul să solicite indemnizația de sprijin sunt:
- Adoptatorul;
- unul dintre soţii care au adoptat copilul/copiii;
- adoptatul, după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu.
3. Documente necesare pentru obținerea acestui drept:

- cerere (formular tip);
- copia actului de identitate al solicitantului;
- copia certificatului de naștere al copilului;
- copia hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei
- adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ ale cărei cursuri de zi le frecventează,
pentru adoptatul care a dobândit capacitate de exercițiu deplină.
4. Termene:
- cererea şi documentele justificative se depun în termen de 30 zile lucrătoare de la
data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se
persoana îndreptăţită.
- în situaţia în care cererea este depusă după termenul de 30 de zile drepturile se
acordă cu luna următoare celei în care este depusă cererea.
153
www.poca.ro
Important:
Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o
indemnizaţie lunară, denumită indemnizaţie de sprijin, raportată la indicatorul social de
referinţă, în cuantum de 1,20 ISR, respectiv 600 lei, pentru fiecare copil care, la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani;
b) este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu;
c) face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună.
(2) Cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la
data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilul se
află în una dintre următoarele situaţii:
a) are împlinită vârsta de 7 ani;
b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
c) face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună.
În situaţia în care copilul adoptat întruneşte două dintre condiţiile prevăzute la prima
situație s sau la a doua situație, cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu
75%.
În situaţia în care copilul adoptat întruneşte cumulativ toate condiţiile prevăzute la la
prima situație sau pe cele prevăzute la a doua situație, cuantumul indemnizaţiei de
sprijin se majorează cu 100%.
Important :
Copilul cu vârsta cuprinsa intre 6 ani si împlinirea vârstei de 7 ani se încadrează la
prima situație” are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani” pana la implinirea varstei de 7
ani fara o zi!
154
www.poca.ro
Copilul cu vârsta peste 7 ani se încadrează la a doua situație” are împlinită vârsta de 7
” acest copil se regăsește in aceasta situație pana la împlinirea vârstei de 8 ani fara o
zi!
Majorarea se face in funcție de îndeplinirea condițiilor, respectiv următoarele situați:
a) are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani;
b) este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu;
c) face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună.
Cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilul se află în
una dintre următoarele situaţii:
a) are împlinită vârsta de 7 ani;
b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
c) face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună.
Important! Cuantumul indemnizaţiei de sprijin:

- cuantum de 1,20 ISR în cazul în care copilul se află în una dintre situaţiile de la
art. 100^1 alin (1);
- cuantum de 1,20 ISR + 50%( majorare) în cazul în care copilul copilul se află în una
dintre situaţiile de la aRT. 100^1 alin (2);
- cuantum de 1,20 ISR + 75% (majorare ) în cazul în care copilul intruneşte două
dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) sau (2);
- cuantum de 1,20 ISR + 100% (majorare) în cazul în care copilul adoptat întruneşte
cumulativ toate condiţiile prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2).
155
www.poca.ro
La valoarea actuala a ISR =500 lei, cuantumul indemnizaţiei de sprijin este următorul:
- cuantum de 600 lei copilul se află în una dintre situaţiile de la ART. 100^1 alin (1)
- cuantum de 900 lei (50% majorare) copilul se află în una dintre situaţiile de la ART.
100^1 alin (2)
- cuantum de 1050 lei (75% majorare) copilul intruneşte două dintre condiţiile prevăzute
la alin. (1) sau (2)
- cuantum de 1200 lei (100% majorare) copilul adoptat întruneşte cumulativ toate
condiţiile prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2)
NOTĂ: Daca după acordarea dreptului copilul nu mai are certificat de încadrare
in grad de handicap și întruneşte două dintre condiţiile prevăzute mai sus
beneficiază în continuare indemnizaţie de sprijin, dar se impune o analiză dacă
se mai încadrează la același cuantum ( posibil sa se facă modificare cuantum
după caz cu procentul de 50% /75%) .
Important :
Indemnizaţia de sprijin majorată conform situaților de mai sus se acordă începând cu
luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a
adopţiei şi încetează fie la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către
copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopţiei sau declararea
nulităţii acesteia.
La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu,
dacă acesta îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, sprijinul financiar
poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26
de ani.
Pentru acordarea indemnizaţiei de sprijin după dobândirea capacităţii depline de
exerciţiu de către adoptat, acesta depune o nouă cerere, însoţită de actul doveditor
156
www.poca.ro
privind continuarea studiilor într-o formă de învăţământ de zi, eliberat de unitatea de

învăţământ.
Important: activitate de verificare ce conduce la incetarea dreptului

Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei de continuare a studiilor, adoptatul are obligaţia
să prezinte o dată la 6 luni adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ ale cărei
cursuri de zi le frecventează. Termenul de 6 luni se calculează de la depunerea iniţială a
cererii.În situaţia în care adoptatul nu depune adeverinţa prevăzută mai sus plata
indemnizaţiei de sprijin încetează.
Indemnizaţia de sprijin se acordă şi pe perioada în care adoptatul este înscris la unitatea
de învăţământ, însă nu urmează cursurile din motive medicale, dovedite cu documente
eliberate de medicul specialist sau medicul de familie.
B. Suma fixă în cuantum de 1.500 lei
Important!
Suma fixă în cuantum de 1.500 lei pe an se acordă pe baza unei cereri anuale.
1. Beneficiarii:
Persoanele care au dreptul să solicite suma fixă de 1.500 lei sunt:
- Adoptatorul;
- Unul dintre soţii care au adoptat copilul/copiii.
2. Documente necesare pentru obținerea acestui drept:

- Cerere (formular tip);
157
www.poca.ro
- Copia documentului eliberat de DGASPC care atestă perioada etapei de monitorizare

postadopţie;
- Copia documentului eliberat de medic, psiholog sau asistent social prin care se
recomandă servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură;
- Copia/copiile facturii/facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor de care a
beneficiat copilul.
3. Scopul acordarii sumei fixe de 1.500 lei: acoperirea cheltuielilor făcute de

adoptatorul sau familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulţi copii în vederea
asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă
natură şi a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic,
psiholog sau asistent social.
Suma de 1.500 lei se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopţie şi numai
dacă nu a intervenit desfacerea adopţiei sau declararea nulităţii acesteia.
4. Perioada de acordare prevăzută pe perioada etapei de monitorizare postadopţie

se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situaţia în care, în baza recomandărilor
unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de
recuperare/reabilitare.
5. Termende depunere cerere: Cererea şi documentele justificative se depun în

termen de 30 zile lucrătoare de la împlinirea termenului de 1 an, respectiv 2 ani de la
data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se
persoana îndreptăţită. Plata sumei se efectuează de agenţia teritorială în termen de 45
de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii.
158
www.poca.ro
Important :
În situaţia în care contravaloarea facturii/facturilor depuse este mai mică se acordă
suma cuprinsă în factură, iar în situaţia în care este mai mare se acordă 1.500 lei.
6. Dispoziții comune celor două tipiri de indemnzatii:
Important !
Cererea şi documentele justificative se pot depune și în format letric sau, după caz,
în format electronic la Agenția Teritorială pentru Plăţi şi Inspecţie Socială în a cărei
rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită să ceară intrarea în
concediu de acomodare.
7. Recuperare
Pentru recuperare sunt prevederi comune, după cum urmează: Sumele încasate
necuvenit reprezentând indemnizație de sprijin și suma fixă în cuantum de 1.500 lei pe
an se recuperează in condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/2014 pentru reglementarea
unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială,
precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap referitoare la termenul de maximum
180 de zile de la comunicarea deciziei de recuperare în care debitul se recuperează fără
perceperea de obligaţii fiscale accesorii. (Această decizie de recuperare poate fi
contestată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicare).
159
www.poca.ro
Fondurile necesare plăţii drepturilor băneşti prevăzute la art. 100^1 şi 100^2,

cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, iar plata acestora
se realizează de către Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile
judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti.
Decizie de recuperare poate fi contestată potrivit prevederilor Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30
de zile de la comunicare, la agentia județeană pentru plăti și inspecție sociala
competentă/a municipiului București.
160
www.poca.ro
Secțiunea II.8. Alocația de plasament
1. Baza legală:
• Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
• Ordin Nr. 1733/2015 privind aprobarea Procedurii de stabilire şi plată a alocaţiei
lunare de plasament
2. Beneficiarii alocatiei de plasament:

Regula instituită prin art. 9 alin. 2 din Ordinul nr. 1733/2015, este că, alocaţia se
plăteşte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul,
asistentului maternal, reprezentantului organismului privat acreditat ori tutorelui până
la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani.
Excepția de la această regulă, stabilită prin art. 9 alin. (3),(4) din Ordinul nr. 1733/2015
si art. 55 din Legea 272/2004, este că, se poate plăti alocatia de plasament și dupa
împlinirea vârstei de 18 ani, în următoarele condiții :
a) pe toată durata continuării studiilor, dacă tânărul care a împlinit vârsta de 18 ani
îşi continuă studiile, o singură dată, în fiecare formă de învăţământ de zi, dar fără a
depăşi vârsta de 26 de ani;
b) pe o perioadă de până la 2 ani, în care tânărul poate solicita continuarea măsurii
de plasament: în situația în care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a
beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are
posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale,
beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul
facilitării integrării sale sociale.
161
www.poca.ro
În situaţia în care tânărul beneficiază de prevederile lit.b) şi începe o formă de

învăţământ de zi în această perioadă, care determină prelungirea măsurii de plasament,
se poate solicita alocaţie până la finalizarea studiilor, dar fără a depăşi vârsta de 26 de
ani.
3. Alocația se plătește persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în

plasament copilul, asistentului maternal, reprezentantului organismului privat acreditat
ori tutorelui până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, denumiţi în continuare
beneficiari.
4. Cuantumul alocației2:
- Cuantumul alocatiei lunare de plasament este de 1,20 ISR, unde ISR este
indicatorul social de referinţă. ISR se stabilește prin hotarare de Guvern, iar în prezent
valoarea este de 1 ISR = 500 lei.
- Pentru copiii cu dizabilităţi, alocaţia se majorează în condiţiile prevăzute la art.
32 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.
132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
5. Accesul la stabilirea dreptului la alocatie de plasament3

a. Cererea si documentele justificative depuse de solicitantii pentru acordarea
alocatiei de plasament:
➢ Cerere care cuprinde lista copiilor aflaţi în plasament/plasament în regim de
urgenţă/tutelă,
➢ copia actului de identitate al beneficiarului
2
art. 10 din Ord. nr. 1733/2015, art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004
3
art. 11 si urm. din Ordinul nr. 1733/2015
162
www.poca.ro
➢ copia certificatului de naştere al copilului ori a actului de identitate al acestuia în

cazul în care copilul are împlinită vârsta de 14 ani,
➢ actul constatator al naşterii sau de extrasul de naştere, in cazul în care nu a fost
eliberat certificatul de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul. Copia
certificatului de naştere al copilului va fi depusă în termen de 30 de zile de la eliberarea
acestuia, dar nu mai târziu de 12 luni de la solicitarea dreptului, în caz contrar dreptul
la alocaţie se suspendă până la depunerea acestuia, cu reluarea plăţii drepturilor
restante,
➢ daca este cazul, copia dispoziţiei conducătorului direcţiei generale sau a hotărârii
comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată, inclusiv ordonanţa
preşedinţială ori certificatul de grefă daca nu este redacatat hotararaea judecatoreasca,
➢ în cazul copilului cu dizabilităţi, cererea va fi însoţită şi de copia certificatului de
încadrare în grad de handicap,
➢ pentru tinerii care împlinesc vârsta de 18 ani cererea este însoţită şi de copia dovezii
continuării studiilor, la o formă de învăţământ de zi, eliberată de unitatea de
învăţământ la care frecventează cursurile
b. Cererea şi documentele justificative se depun şi se înregistrează la agenţiile

teritoriale pentru plăți și inspecție sociala.
Modelul cererii pentru acordarea alocaţiei de plasament este prevăzut în anexa nr. 2 din
Ordinul r. 1733/2015
c. Termenul de depunere a cererii si a documentelor justificative = până la data

de 5 a lunii următoare celei în care a fost emisă dispoziţia conducătorului direcţiei
generale sau hotărârea comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată de
instituire a plasmentului după caz.
163
www.poca.ro
d. Solutionarea cererilor = termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării la

agenţia teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de
directorul executiv.
e. Decizia de admitere sau de respingere emisa de directorul executiv al agenţiei

teritoriale se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii. În cazul emiterii unei decizii de respingere, aceasta va conţine şi motivele
respingerii.
f. In situatia in care solicitantul nu este multumit de decizia emisa, se poate face

contestaţie în baza se Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.
g. Data de la care se stabileste dreptul la alocatia de plasament (art. 13 din

Ord. 1733/2015)
Incepand cu luna următoare celei in care a fost emisa dispoziţia/decizia conducătorului
direcţiei generale sau hotărârea comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de
judecată, după caz.
h. Plata alocaţiei se efectuează începând cu luna următoare emiterii

dispoziţiei/deciziei prevăzute mai sus.
6. Obligațiile beneficiarului
a) de a comunica agenţiei teritoriale în termen de 5 zile orice modificare intervenită în
situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii dreptului la
alocaţie.
164
www.poca.ro
b) Tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot beneficia de măsura plasamentului şi

după această vârstă, in doua situatii:
- pe toată durata continuării studiilor, dacă tânărul care a împlinit vârsta de 18 ani
îşi continuă studiile, o singură dată, în fiecare formă de învăţământ de zi, dar fără
a depăşi vârsta de 26 de ani;
- pe o perioadă de până la 2 ani, în care tânărul poate solicita continuarea măsurii
de plasament, în situația în care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a
beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi
nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul
excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de
protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale.
In cazul acestor tineri prelungirea acordării alocaţiei se face în baza dispoziţiei
conducătorului direcţiei generale sau hotărârii comisiei pentru protecţia copilului ori a
instanţei de judecată, după caz, dar numai după stabilirea prelungirii/mentinerii masurii
de plasament prin dispoziției/hotărâre judecatoreasca.
Pentru tinerii care își continuă studiile, beneficiarul are obligaţia de a prezenta din 6 în
6 luni de la emiterea deciziei de acordare a alocaţiei adeverinţa emisă de unitatea de
învăţământ care atestă că îşi continuă studiile la o formă de învăţământ cursuri de zi.
c) Noul certificat de încadrare în grad de handicap, în termen de maximum 30 de zile de

la emiterea acestuia, Pentru copiii încadraţi în grad de handicap şi pentru care este
dispusă reevaluarea
7. Suspendarea alocatiei de plasament

Plata alocaţiei se suspendă, prin decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale,
începând cu luna următoare celei în care se produce una dintre următoarele situaţii:
a) pentru tinerii peste 18 ani , beneficiarul nu a indeplinit obligatia de a prezenta din
6 în 6 luni de la emiterea deciziei de acordare a alocaţiei adeverinţa emisă de unitatea
165
www.poca.ro
de învăţământ care atestă că îşi continuă studiile la o formă de învăţământ cursuri de zi,
cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
b) tânărul pentru care s-a stabilit măsura plasamentului a împlinit vârsta de 18 ani şi
nu a fost prezentată dispoziţia conducătorului direcţiei generale sau hotărârea comisiei
pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată, după caz, în vederea prelungirii
c) timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.
8. Reluarea platii alocației

- plata alocaţiei se reia cu luna următoare prezentării actelor doveditoare, inclusiv
pentru perioadele de suspendare a dreptului, cu respectarea termenului general
de prescripţie prevăzut de lege,
- plata se reia cu luna următoare depunerii de către beneficiar la agenţia teritorială
a unei cereri scrise, inclusiv pentru perioadele de suspendare a dreptului.
9. Încetarea plății alocației4

Plata alocaţiei încetează începând cu luna următoare celei în care se produce una dintre
a) copilul a împlinit vârsta de 18 ani şi nu se află în una dintre situaţiile de prelungire
b) nu a fost îndeplinită obligaţia de a se prezenta documentele justificative pentru
prelungirea platii, în termen de maximum 60 de zile de la suspendarea plăţii alocaţiei.În
situaţia în care în termen de maximum 60 de zile de la suspendarea plăţii beneficiarul
nu prezintă, după caz, documentele doveditoare sau solicitarea de reluare a plăţii,
agenţia teritorială sesizează direcţia generală care verifică situaţia de fapt şi face
4 art. 17 din Ord. 1733/2015
166
www.poca.ro
demersurile necesare pentru menţinerea ori încetarea măsurii de protecţie în baza

căreia se plăteşte alocaţia.
c) tânărul a împlinit vârsta de 26 de ani;
d) s-a produs decesul copilului aflat în plasament, plasament în regim de urgenţă sau
tutelă;
e) s-a produs decesul beneficiarului;
f) a încetat măsura de plasament, plasament în regim de urgenţă sau tutela.
In ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pe tot parcursul măsurii
plasamentului, precum și a obligațiilor persoanelor care în plasament un copil minor , ori
de catre tănarul pentru care s-a instituit ăsura plasamentului, periodic serviciile publice
teritoriale de asistenta sociala efectueaza verificari / monitorizeaza evoluţia dezvoltării
fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copiilor aflaţi în plasament şi a modului
în care aceştia sunt îngrijiţi, crescuţi şi educaţi. Pe baza rapoartelor trimestriale
intocite cu aceasta ocazie , în situaţia în care se constată necesitatea modificării sau,
după caz, a încetării măsurii, direcţia generală este obligată să sesizeze de îndată
comisia pentru protecţia copilului ori, după caz, instanţa judecătorească.
1. Intrebarea/problema identificată: menținerea alocației de plasament după

împlinirea vârstei de 18 ani.
Sediul materiei: Ordin Nr. 1733/2015 privind aprobarea Procedurii de stabilire şi plată a
alocaţiei lunare de plasament
Soluția: In practică s-au ivit diverse situații în care s-a pus problema continuității plății
alocației de plasament pentru tânărul care a împlinit vârsta de 18 ani.
Continuarea plății alocației după 18 ani, fără a exista măsura de plasament dispusă este
ilegală și are drept consecință recuperarea sumelor achitate de la beneficiar.
167
www.poca.ro
Pentru a solutiona orice speta in legatura cu acest subiect trebuie pornit de la

prevederile legale, adica ale Legii nr. 272/2004 și ale Ordinului nr. 1733/2015 privind
aprobarea Procedurii de stabilire şi plată a alocaţiei lunare de plasament, care sunt
edificatoare în acest sens. Astfel:
Dupa cum se știe, plasamentul este o măsură de protecție socială, cu caracter temporar,
ce poate fi dispusă doar în condițiile stabilite strict de prevederile legii.
Asa cum s-a arat mai sus, exista o regula instituită prin art. 9 alin. 2 din Ordinul nr.
1733/2015 și o excepție stabilită prin art. 9 alin. (3),(4) din Ordinul nr. 1733/2015 si art.
55 din Legea 272/2004.
Potrivit prevederilor art. 13 din Ordinul nr. 1733/2015 dreptul la alocație se stabileşte
începând cu luna următoare celei în care a fost emisă dispoziţia conducătorului direcţiei
generale sau hotărârea comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată,
după caz, iar plata alocaţiei se efectuează începând cu luna următoare emiterii
dispoziţiei prevăzute mai sus.
Ori, în cazul în care lipsește chiar decizia de menținere măsurii plasamentului, nu se
poate stabili data plaătii alocatiei de plasament.
În concluzie, la implinirea varstei de 18 ani, ne putem regasi in urmatoarele ipoteze:
- Fie inceteaza masura plasamentului si a platii alocatiei de plasament,
- Fie se prelungeste pentru motivele mentionate la lit. a si b,prin decizie/hotarare
judecatoreasca mai sus precizate, si, pe cale de consecinta, se mentine alocatia de
plasament prin emiterea deciziei respective. In aceasta situatie exista obligatia de se
justifica periodic prin documente, faptul ca este elev tanarul , ori se vor face periodic
rapoarte de monitorizare pentru a se constata daca tanarul se afla in continuare in risc
de excludere sociala si necesita mentinerea masurii plasamentului.
Asa cum se face precizarea în actul normativ, necomunicarea ac documentului care
justifică prelungirea măsurii de plasament atrage suspendarea si, ulterior, incetarea
platii si a masurii de plasament și, totodată, a plății alocației de plasament.
168
www.poca.ro
2. Intrebarea/problema identificată: natura juridica a alocatiei de plasament stabilita

prin hotarare judecatoreasca conform art. 399 alin. (1) Codul civil si natura juridica a
alocatiei de plasament prevazuta de Legea nr. 272/2004
Aplicarea principului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”
Hotărârea judecătorească: Curtea de Apel Timișoara - Decizia nr. 952 din 21.02.2017
Referitor la: stabilirea plasamentului si anularea alocatiei de plasament dispusa de
instant de judecata conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil
Soluția instanței:
Urmare interpretarii logico-juridice și gramaticale a celor dispoziții legale, analizate în
contextul stării de urgență(sau excepționale) ce necesită luarea măsurii de protecție
socială cu privire la minorul fără ocrotire părintească, precum și a efectelor celor doua
masuri, Curtea reţine că, întrucât art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 nu se referă
expres la o anumită categorie de plasament din cele reglementate de actuala legislaţie,
nu s-ar putea reţine că acesta vizează exclusiv plasamentul reglementat prin Legea nr.
272/2004, iar nu şi plasamentul reglementat de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil
(Legea nr. 287/2009), fiind aplicabil principiul de interpretare potrivit căruia unde legea
nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă – „ubi lex non distinguit, nec nos
distinguere debemus”.
In speța, s-a dispus plasamentul, conform art. 399 alin. (1) C. civ. la bunica a minorului
aflat într-o stare excepțională (tatăl aflat în închisoare, lipsit de ocrotirea ambilor
părinți).
Nici conţinutul şi nici efectele măsurii plasamentului nu diferă în funcţie de cele două
acte normative – Legea nr. 272/2004 şi de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil, având în
vedere că inclusiv Legea nr. 272/2004 permite plasamentul minorului în regim de
urgenţă, la familia extinsă, incluzând şi bunicii.Astfel, plasamentul din speţă a fost
dispus de o instanţa judecătorească legal învestită, printr-o hotărâre judecătorească
definitivă, ale cărei efecte nu mai pot fi repuse în discuţie.
169
www.poca.ro
Raportat la această constatare, Curtea a reţinut şi nelegalitatea sistării alocaţiei de

plasament către reclamantă, în numele minorului care i-a fost dat în plasament, precum
şi nelegalitatea dispoziţiei de obligare a reclamantei la restituirea sumelor primite
anterior cu titlul de alocaţie de plasament.
Cum anularea actului administrativ nelegal implică înlăturarea oricăror efecte produse
de acest act ulterior emiterii sale, respectiv repunerea părţilor în situaţia anterioară
emiterii acestui act, instanţa a admis şi cererea de repunere a reclamantei în dreptul de
încasa alocaţia de plasament pentru minorul A…, nepotul său, de la momentul sistării
acestei alocaţii.
Concluzie: Tinând seama de interpretarea dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din Legea nr.
272/2004 – care nu poate fi interpretat că acesta vizează exclusiv plasamentul
reglementat prin Legea nr. 272/2004, iar nu şi plasamentul reglementat de art. 399 alin.
(1) din noul Cod civil – precum şi de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Procedura anexă la
Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015, care nu exclude beneficiul alocaţiei de plasament
în cazul plasamentului instituit conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr.
287/2009), Curtea a reţinut că este eronată interpretarea dată de autoritatea pârâtă
acestor reglementări legale şi că beneficiază de alocaţia de plasament inclusiv persoana
faţă de care s-a dispus plasamentul instituit conform art. 399alin. (1) din noul Cod civil
(Legea nr. 287/2009), fiind aplicabil principiul de interpretare potrivit căruia unde
legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă – „ubi lex non distinguit, nec nos
distinguere debemus”.
Sursa:Indaco – Legea 5 on-line
3. Intrebarea/problema identificată: emiterea deciziei de suspendare a alocatiei de

plasament cu nerespectarea conditiilor de fond, nemenționarea motivelor de drept si de
fapt incidente, atrage anularea acesteia pe calea instantei de judecata și acordarea
alocatiei de plasament retroactive și acordarea de reparații pentru pagbele cauzate,
obligarea la cheltuieli de judecata.
170
www.poca.ro
Hotararea judecatoreasca nr. 823/2018 din 12/12/2018, Tribunalul Satu Mare - Secția a
II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
Obiect: cererea de anulare a deciziei de suspendare a alocatiei de plasament,
suspendarea efectelor acesteia pana la solutionarea cauzei, dispunerea reluarii platii de
la data suspendarii, plus acordare de prejudicii si cheltuieli de judecata
Solutia instantei: “Tribunalul reține că Decizia nr. xx/05.07.2018 încalcă prevederile
art. 20 alin. (1) din Ordinul nr. 1733/2015, suspendarea plății alocației de plasament
fiind dispusă fără a fi stabilit, cel mult, termenul maxim legal mai sus menționat.
Nelegalitatea Decizia nr. ..atrage obligativitatea plății alocației de plasament către
reclamant începând cu data de …suspendării, cu indicele de inflație și dobânda legală de
la data scadenței și până la data plății efective.
Din considerentele instantei:
1.Viciul procedurii prealabile de la data sesizării Tribunalului, poate fi acoperit, dacă
mai înainte de primul termen de judecată acordat în procedură judiciară și mai înainte
ca pârâtul să invoce excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, reclamantul
formulează plângerea prealabilă în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, comunicată
pârâtei prin serviciul postal, iar plângerea prealabilă a fost soluționată prin emiterea
deciziei.
2. In speta, instanța a reținut că suspendarea plății alocației de plasament dispusă prin
Decizia nr. ..a avut ca singur motiv „conform raportului de monitorizare nr.
745/27.06.2018”. Or, ceea ce s-a reținut prin Raportul de monitorizare ca argument în
favoarea suspendării plății a fost împrejurarea că minorul domiciliază în aceeași casă cu
mama sa, iar familia de plasament nu a fost găsită la domiciliu, apreciindu-se că se
impune clarificarea situației, deși în același Raport s-a arătata clar faptul că, minorul
este bine îngrijit și are o evoluție corespnzătoare de la ultima vizită a asistentului social.
Sursa:Indaco – Legea 5 on-line
171
www.poca.ro
4. Intrebarea/problema identificată: Care sunt beneficiile sociale care pot accesa în

cazul persoanele care are un copil în plasament de urgență, fără certificat de naștere
fără CNP?
Ipoteza:
Copilul nascut la data de 22.12.2020 abandonat(găsit)
- s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgență.
- procedura de emitere certificat de naștere în derulare
Se poate beneficia de indemnizație creștere copil , în situația în care copilul nu are
certificat de naștere?
Soluția:
Se poate beneficia de concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului,
conform art.8 din O.U.G. nr. 111/2010.
Faptul că minorul nu deține CNP nu afectează dreptul la concediul pentru creșterea
copilului.
La angajator se va depune de către persoana care are în plasament minorul, cererea de
suspendare a activității, la care se va anexa prima dispoziție de plasament emisă de
DGASPC și hotărârea civilă emisă de tribunal, precum și dovada demersurilor întreprinse
în vederea înregistrării tardive a nașterii copilului( adeverinta eliberata de Serviciul de
evident a persoanei)
- adeverinta angajatorului va cuprinde veniturile realizate în ultimele 12 luni anterioare
celei în care s-a instituit plasamentul.
Norma juridica:
art.8 din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea
copiilor, cu modificările și completările ulterioare:
172
www.poca.ro
“(1) De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie prevăzute de prezenta ordonanţă

de urgenţă beneficiază oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, dacă îndeplineşte
condiţiile de acordare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat copilul,
în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care
poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum şi persoana care a
fost numită tutore.
(3) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (2), acordarea drepturilor prevăzute la
art. 2, respectiv la art. 7 se face ţinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare
celei în care, după caz, s-a aprobat adopţia, a fost făcută încredinţarea ori s-a instituit
plasamentul sau tutela.”
Recomandari:
In legătură cu suspendarea/incetarea platii alocatiei de plasament, și nu numai, pentru
evitarea riscului de anularea actului administrative și obligarea autoritatii publice
emitente la plata unor cheltuieli de judecată, precum și accesoriilor fiscale adăugate la
sumele acordate retroactive, se recomandă ca emiterea deciziei de suspendare/încetare
a alocației de plasament trebuie să fie întocmită cu respectarea condițiilor de formă și
de fond.Astfel, întotdeauna se va tine cont de prevederile Legii nr. 24/2000 privind
elementele de tehnică administrativă pentru emiterea actelor normative, motivele de
fapt și motivele de drept incidente indicate de legea specială.
173
www.poca.ro
TABEL
Întrebări și răspunsuri - aplicare OUG nr. 111/2010
Intrebare Raspuns Norma legala:
Se acordă stimulent de Da. Cuantum - 650 lei ART. 31

insertie de la 3 – 7 ani in
“(1) Pentru copilul cu
conditiile art. 31 alin (7) dizabilitate care a împlinit
in cuantumul vârsta de 3 ani, oricare
stimulentului prevazut dintre părinţii fireşti sau
de art. 7 alin (2)? persoanele prevăzute la
In ce cuantum? art. 8 alin. (2) beneficiază
de un concediu pentru
îngrijirea copilului până la
vârsta de 7 ani, după cum
urmează:
a) în continuarea
concediului prevăzut la art.
2 alin. (1);
b) oricând până la
împlinirea de către copil a
vârstei de 7 ani, pentru
persoanele care au
beneficiat de concediul
pentru creşterea copilului
în baza actelor normative
care au reglementat acest
174
www.poca.ro
drept la data naşterii

copilului;
c) oricând, începând cu
împlinirea de către copil a
vârstei de 3 ani, pentru
persoanele care nu se
încadrează în condiţiile
prevăzute la lit. a) şi b),
dar care în ultimele 12 luni
înainte de solicitarea
acestui concediu au realizat
venituri supuse impozitului
sau au realizat perioade
asimilate definite la art. 2
alin. (1), (5) şi (6).
(7) Persoanele care, în
perioada în care sunt
îndreptăţite să beneficieze
de concediul prevăzut la
alin. (1), obţin venituri
supuse impozitului potrivit
art. 3, altele decât cele
prevăzute de art. 16 alin.
(3), au dreptul la un
stimulent de inserţie, în
cuantum egal cu cel
prevăzut la art. 7 alin.
(2).”
175
www.poca.ro
Stimulentul prevazut de Se depune o noua cerere art. IV alin. 1, alin. 2 din

art. 7 alin.(2) se acorda OUG nr. 26/2021
in baza unei noi cereri
sau se realizeaza din
oficiu, avand in vedere
conditia ca, solicitantul
sa fi beneficiat de cel
putin o luna de
indemnizatiei pentru
cresterea copilului
Cum se face proba Prin ancheta sociala

conditiei prevazută de
art. 12 alin (1) lit c)
raportat la art.12 alin.(6)
si (7) ?
(cum se face proba

domiciliului în România,
după expirarea
perioadei de 6 luni de
reședință în altă țară)
Mama beneficiara de ICC a)In cazul in care al doilea Art. 7 din OUG nr.
si supliment. Reia copil a implinit 6 luni 111/2010
activitatea pâna la inainte de 17 mai 2021, are Art. 12 – HG nr. 52/2011
împlinirea vârstei de 6 dreptul la stimulent in
luni a celui de al doilea
176
www.poca.ro
copil. cuantum de 650 lei.

Solicită stimulentul de Dupa 17 mai 2021 se aplica
1500 RON pentru al HG nr.536/2021, deci
doilea copil. pentru copiii care implinesc
Poate să beneficieze de 6 luni dupa aceasta data
stimulent pentru al cuantumul este de 1500 lei.
doilea renuntând la b)Pentru situatia in care,
stimulentul de la primul? cel de-al doilea copil
implineste 6 luni dupa 17
mai, situatia este
urmatoarea:
Nu exista in OUG nr.
111/2010 temei legal
pentru incetarea ICC, prin
renuntare la drept.
Dupa cum bine se stie, nu
pot fi acordate doua
indemnizatii de aceeasi
natura, aceluiași
beneficiar.
H.G. nr. 52/2011 – art.12
alin. (4):
În cazul în care persoana
îndreptăţită beneficiară a
stimulentului de inserţie
după împlinirea de către
copil a vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani, în cazul
copilului cu handicap, naşte
177
www.poca.ro
în această perioadă unul

sau mai mulţi copii sau se
află în situaţiile prevăzute
la art. 8 alin. (2) poate
opta:
-fie pentru continuarea
acordării stimulentului
până la împlinirea de către
primul copil a vârstei de 3
ani, respectiv 4 ani, în
cazul copilului cu handicap
De la data la care primul
copil implineste 3 ani, se
acorda stimulent pentru al
doilea copil.
-fie pentru acordarea
concediului şi a
indemnizaţiei lunare
pentru cel din urmă copil.
In acest caz, stimulentul
pentru primul copil
inceteaza/se suspenda
Pentru această perioadă,
cele două drepturi nu se
pot cumula şi nu se aplică
prevederile art. 9 alin. (4)
din ordonanţa de urgenţă.
Mama în ICC, are Pentru ca tatăl să poate -art.12 din O.U.G. nr.
contractul de muncă beneficia de ICC, în locul 111/2010.
178
www.poca.ro
suspendat, dar este mamei trebuie îndeplinite -art.2 din O.U.G. nr.
plecată de la domiciliu, două condiții: 111/2010.
unde se afla copilul și 1.Să se facă dovada că -art. 16 alin.2 lit.h O.U.G.
tatăl copilului. mama nu mai îndeplinește nr. 111/2010.
Cum poate beneficia condițiile prev la art.12 din
tatăl de ICC? OG nr. 111/2010.
2.Tatăl să îndeplinească
condițiile pentru acordarea
ICC, conform art.2 din
O.U.G. nr. 111/2010.
Prin urmare, se va proceda
la:
-efectuarea anchetei
sociale pentru verificarea
mentinerii indeplinirii
conditiilor art. 12 din
O.U.G. nr. 111/2010. alin.
1 lit.c.
In conditiile in care se
constata neindeplinirea
conditiilor, conform art. 16
alin.2 lit.h intervine
suspendarea ICC.
Angajatorul, in aceasta
situatie poate dispune
încetarea suspendarii
contractului de muncă.
2. verificarea îndeplinirii
condițiilor de eligibilitate
179
www.poca.ro
de catre tată pentru

accesarea ICC
Mama avocat, asigurat in Data de stabilire a dreptului

cadrul Casei de asigurarila concediu crestere copil Art. 3 din OG nr.
a Baroului si/sau a se va stabili dupa incetarea 111/2010
cotizat la Casa de concediului de maternitate
Asigurari din sistemul si suspendarea activitatii. “(1)În sensul prezentei
public. ordonanţe de urgenţă,
Suspendarea din activitatea veniturile din salarii şi
Concediul de se face la cererea asimilate salariilor, din
maternitate efectuat. avocatului, prin decizia activităţi independente,
Baroului, dupa incetarea din drepturi de proprietate
concediului de maternitate. intelectuală şi din activităţi
(conform Deciziei UNBR agricole, silvicultură şi
23/2015). piscicultură prevăzute la
In calculul cuantumului ICC art. 2 alin. (1) sunt cele
se va lua in calcul si definite la art. 67, art. 70,
perioada concediului de art. 76 alin. (1) şi (2) şi art.
maternitate 103 din Legea nr. 227/2015,
Din corobarea textelor de cu modificările şi
lege, rezulta ca nu are
relevanta daca mama Art. 3 al.(6)
avocat a contribuit sau nu „Pentru luna naşterii
in sistemul public, daca a copilului se iau în calcul
contribuit la Casa de veniturile cuvenite pentru
asigurari a UNBR. acea lună, respectiv venitul
pe care l-ar fi primit
persoana dacă ar fi lucrat
în toată luna sau cumulul
dintre venitul aferent
180
www.poca.ro
zilelor lucrate cu
indemnizaţia de
maternitate. „
Legea nr. 72/2016 – “Art.
91 (1) Indemnizația de
maternitate se acordă pe
perioada concediului de
sarcină și a concediului de
lăuzie, astfel cum acestea
sunt definite de legislația
privind concediile și
indemnizațiile de asigurări
sociale de sănătate din
sistemul public. ”
Art.94 (1) - Avocații au
dreptul la un ajutor lunar
pentru creșterea copilului,
în cuantum fix, pentru o
perioadă similară
prevederilor O.U.G. nr.
111/2010 privind concediul
și indemnizația lunară
pentru creșterea copiilor,
aprobată cu modificări
prin Legea nr. 132/2011.
De vazut Decizia UNBR
23/2015
Mama, titular de PFA, nu Da. Art. 15 lit. b) – dreptul la

a avut calitate de concediu crestere copil se
asigurat in sensul art. 23 stabileste începând cu data
181
www.poca.ro
din OUG nr. 158/2005, naşterii copilului, dacă

caz in care nu a efectuat cererea este depusă în
concediul de maternitate termen de 60 de zile
(nu a avut dreptul).Poate lucrătoare de la acea dată,
intra in stimulent de în cazul persoanelor care nu
insertie? îndeplinesc condiţiile,
conform legii, pentru
acordarea concediului de
maternitate şi a
indemnizaţiei aferente
Persoana care In conditiile in care Codul muncii

beneficiaza de stimulent contractul de munca (cu
de insertie, poate norma intreaga sau
încheia un contract de fractionata) constituie sursa
munca cu numai 2 ore ? de venituri salariale,
(nu plateste impozit, conform art.76 si art.61
deoarece de ducerea din Codul fiscal, persoana
este mai mare ) cu contract individual de
munca partial are aceleasi
drepturi ca si persoanele cu
contract individual de
muncă cu norma intreaga,
chiar daca, urmare
calculului efectuat,
impozitul este zero.
Cum se calculează In lipsa unor precizari ale Acelasi prinicipiu se aplica

termenele pe zile, OUG nr. 111/2010 si HG si in cazul altor acte
prevăzute în OUG nr. nr.52/2011, se aplica Codul normative in care nu se
111/2010, în situația în civil si Codul de procedura face precizarea tipului de
care actul normativ nu civila: zile (lucratoare sau
182
www.poca.ro
face această precizarea Art. 2551 C.civ. -Durata calendaristice)

? termenelor:
“ fără deosebire de natura Potrivit Codului civil,
și izvorul lor,termenele se trebuie avut în vedere că
calculează potrivit regulilor atunci când termenul se
stabilite de prezentul titlu. stabileşte pe zile, nu se ia
(TIII – calculul temenelor)” în calcul prima şi ultima zi a
Art. 2.553 - Termenul termenului. De asemenea,
stabilit pe zile trebuie reținut faptul că
termenul se împlinește la
“(1) Când termenul se
ora 24,00 a ultimei zile,
stabilește pe zile, nu se ia
însă dacă este vorba de un
în calcul prima și ultima zi
act ce trebuie îndeplinit
a termenului.
într-un loc de muncă,
(2) Termenul se va împlini termenul se va împlini la
la ora 24,00 a ultimei zile. ora la care încetează
(3) Cu toate acestea, dacă programul normal de lucru.
este vorba de un act ce Legiuitorul a mai prevăzut
trebuie îndeplinit într-un și o prorogare a
loc de muncă, termenul se termenului în sensul că
va împlini la ora la care dacă ultima zi a termenului
încetează programul normal este o zi nelucrătoare,
de lucru. Dispozițiile art. termenul se consideră
2.556 rămân aplicabile. “ împlinit la sfârşitul primei
In concluzie, este vorba de zile lucrătoare care îi
zile calendaristice. urmează.
În codul civil există și o
prevedere foarte
importantă referitoare
prezumția efectuării în
183
www.poca.ro
termen a actelor, potrivit

căreia actele de orice fel se
socotesc făcute în termen,
dacă înscrisurile care le
constată au fost predate
oficiului poştal sau
telegrafic cel mai târziu în
ultima zi a termenului,
până la ora când încetează
în mod obişnuit activitatea
la acel oficiu
Parintele poate beneficia Parintele poate opta , intre ART. 32 – OUG nr. 111/2010
de stimulent in conditiile indemnizatia prev. la alin.
“(1) Oricare dintre părinţii
art. 32 alin. 1 din OUG 5 si stimulent de insertie in fireşti sau persoanele
nr. 111/2010? cuantum de 650 lei, in prevăzute la art. 8 alin.
conditiile in care obtine (2) care au în întreţinere
venituri venituri supuse un copil cu dizabilitate
impozitului potrivit art. 3, beneficiază, după caz, de
altele decât cele prevăzute următoarele drepturi:
de art. 16 alin. (3). ( art. 32
alin. 7). a) program de lucru redus
la 4 ore pentru unul dintre
părinţi sau pentru persoana
aflată în una dintre
situaţiile prevăzute la art. 8
alin. (2) care se ocupă
efectiv de îngrijirea
copilului cu dizabilitate
(gravă sau accentuată),
până la împlinirea de către
acesta a vârstei de 18 ani,
184
www.poca.ro
la solicitarea părintelui, în
condiţiile prevăzute de
Codul muncii, republicată,
cu modificările şi
completările ulterioare;
(5) Persoanele care se află
în situaţia prevăzută la alin.
(1) lit. a) beneficiază de o
indemnizaţie egală cu 50%
din cuantumul minim al
indemnizaţiei stabilit la art.
2 alin. (2).
(6) Persoanele care se află
în situaţia prevăzută la
alin. (1) lit. a) pot opta
între acordarea
indemnizaţiei prevăzute la
alin. (5) şi acordarea
stimulentului prevăzut la
art. 31 alin. (7).”
Primul copil nascut in Coroborand prevederile Art. 12 din HG nr.52/2011:

data de 16.11.2018 art. 12 alin. 5 cu art. 13 „(4) În cazul în care
Pentru acest copil tatal a alin.1 lit. din HG persoana îndreptăţită
nr.52/2011, rezulta ca:
beneficiat de ICC din beneficiară a stimulentului
29.12.2018 – 14.09.2020 In situtia in care mama, de inserţie după împlinirea
pentru al doilea copil, se de către copil a vârstei de 2
Din data de 15.09.2020 si
afla într-o situaţie de ani, respectiv 3 ani, în
pana in data de
natură a genera un nou cazul copilului cu handicap,
16.11.2021 beneficiaza
concediu pentru creşterea naşte în această perioadă
tatal de stimulent de
copilului, se poate opta, unul sau mai mulţi copii sau
185
www.poca.ro
insertie pentru acest fie pentru continuarea se află în situaţiile

copil (pana la implinirea acordării stimulentului de prevăzute la art. 8 alin. (2)
varstei de 3 ani) inserţie, până la împlinirea poate opta fie pentru
Pentru al doilea copil de către primul copil a continuarea acordării
de vârstei de 2 ani, respectiv 3 stimulentului până la
nascut la data
13.11.2020 nu au cerut ani în cazul copilului cu împlinirea de către primul
handicap, cu respectarea copil a vârstei de 3 ani,
nici o prestatie.
prevederilor alin. (4), fie respectiv 4 ani, în cazul
La data de 02.06.2021 pentru suspendarea plăţii copilului cu handicap, fie
mama a depus cerere la stimulentului de inserţie şi pentru acordarea
Primarie solicitand tot acordarea concediului şi concediului şi a
stimulent de insertie. indemnizaţiei pentru indemnizaţiei lunare
Poate beneficia de creşterea copilului, cu pentru cel din urmă copil.
acordarea de stimulent respectarea prevederilor Pentru această perioadă,
de insertie – inregistrat art. 8, precum şi ale art. 9 cele două drepturi nu se
cu data de 02.06.2021? alin. (4) şi art. 17 alin. (3) pot cumula şi nu se aplică
din ordonanţa de urgenţă. prevederile art. 9 alin. (4)
In situația in care nu ar fi din ordonanţa de urgenţă.”
dreptul la ICC (nu are „(5) În situaţia în care unul
stagiul de cotizare), dintre părinţi se află în
consideram ca nu se poate plata stimulentului de
acorda stimulent pentru al inserţie acordat în
doilea copil. ( nu s-ar condiţiile alin. (1) şi
încadra in art. 13 alin.1 celălalt părinte se află
lit.b) într-o situaţie de natură a
Totodată, din art. 12 alin. 5 genera un nou concediu
, rezulta ca nu pot fi pentru creşterea copilului,
acordate simultan doua se poate opta fie pentru
daca continuarea acordării
stimulente, chiar
mama ar fi eligibila pentru stimulentului de inserţie,
ICC si nu ar solicita acest până la împlinirea de către
186
www.poca.ro
drept, nu poate accesa nici primul copil a vârstei de 2

obținerea dreptului la ani, respectiv 3 ani în cazul
stimulent. copilului cu handicap, cu
respectarea prevederilor
alin. (4), fie pentru
suspendarea plăţii
stimulentului de inserţie şi
acordarea concediului şi
indemnizaţiei pentru
creşterea copilului, cu
respectarea prevederilor
art. 8, precum şi ale art. 9
alin. (4) şi art. 17 alin. (3)
din ordonanţa de urgenţă.”
art. 13 din HG nr.52/2011:
„(1) Dreptul la stimulentul
de inserţie se stabileşte
după cum urmează:
a) pentru persoana care
beneficiază de concediul
pentru creşterea copilului
şi indemnizaţia lunară
prevăzută la art. 2 alin. (1)
din ordonanţa de urgenţă,
cererea de acordare va fi
însoţită numai de dovada
eliberată de angajator sau,
după caz, de alte
documente eliberate de
autorităţile competente ori
187
www.poca.ro
de declaraţia pe propria
răspundere din care să
rezulte că aceasta
realizează sau urmează să
realizeze venituri supuse
impozitului;
b) pentru persoana care
deşi are dreptul nu
solicită acordarea
concediului pentru
creşterea copilului şi a
indemnizaţiei lunare
prevăzute la art. 2 alin.
(1) din ordonanţa de
urgenţă, cererea este
însoţită de actele
doveditoare necesare
stabilirii acestui drept,
dintre cele prevăzute la
art. 6.”
Parintele a beneficiat de La stabilirea cuantumului art. 24 din HG nr. 52/2011:

stimulent pentru primul stimulentului de inserție, ” a) de la data naşterii
copil pana in iulie 2021 si potrivit modificărilor aduse copilului, dacă cererea este
vrea stimulent pentru al de OUG nr. 26/2021 si ale depusă în termen de 60 de
doilea copil nascut în HG nr. 536/ 1 7 mai 2021 se zile lucrătoare de la acea
2020, cand era vor avea in vedere dată, în cazul persoanelor
beneficiar de stimulent următoarele 3 elemente care nu îndeplinesc
pentru primul. (condiții) : condiţiile, conform legii,
Ce cuantum se acorda ? pentru acordarea
188
www.poca.ro
650 lei sau 1500 lei? Varsta copilului

concediului de maternitate
Se aplica legea în Data reluare a activitatii şi a indemnizaţiei aferente;
vigoare la data nașterii parintelui in raport de b) de la data adopţiei, a
sau cea în vigoare la varsta copilului instituirii tutelei,
data cererii? noilor plasamentului sau
Aplicarea
încredinţării, dacă cererea
prevederi legale se va face
de la 17 mai 2021, data este depusă în termen de
60 de zile lucrătoare de la
publicarii HG nr. 536/2021
data la care s-au aprobat
Cele trei condiții trebuie ori, după caz, s-au instituit
îndeplinite în mod măsurile de protecţie a
cumulativ, pentru a se copilului;
beneficia de stimulentul de
c) începând cu ziua
inserție de 1500 lei
următoare celei în care
1.Daca cel de-al doilea beneficiarul indemnizaţiei
copil este nascut anterior prevăzute la art. 2 alin. (2)
datei de 16 nov. 2020, daca şi art. 31 alin. (2) din
după 17 mai 2020 ordonanţa de urgenţă
implineste 6 luni, realizează venituri supuse
stimulentul de insertie nu impozitului pe venit,
se mai poate acorda in potrivit prevederilor
cuantum de 1500 lei. Codului fiscal, şi plata
Conditia ceruta de art. 7 acesteia se suspendă, dacă
alin. 1 lit. a din OUG cererea este depusă în
nr.111/2010 pentru 1500 termen de 30 de zile de la
lei, este ca parintele sa această dată;
inceapa activitatea pana la d) începând cu ziua
implinirea varstei copilului următoare celei în care
de 6 luni, respectiv un an. persoanele prevăzute la
Prevederile art. 7 astfel art. 7 alin. (2) din
189
www.poca.ro
cum a fost modificat se ordonanţa de urgenţă

aplica dupa publicarea HG realizează venituri supuse
nr. 536/2021 impozitului pe venit, dacă
Deci, nu se acorda cererea este depusă în
retroactiv stimulentul de termen de 30 de zile de la
această dată;
1500 lei.
e) de la data depunerii
Mai mult de atat, nu se pot
cererii, pentru toate
acorda in mod simultan
celelalte”
doua stimulente.
2.Se aplica legea in vigoare
la data depunerii cererii. art. 7 alin. 1 lit. a din OUG
Legea nu retroactiveaza nr.111/2010
decat in situatii speciale, „ (1) Persoanele care, în
expres prevazute de actul perioada în care sunt
normativ. îndreptăţite să beneficieze
Prin urmare, având în de concediul pentru
vedere si art.III din OUG creşterea copilului,
prevăzut la art. 2 alin. (1),
nr.26/2021, aplicarea
prevederilor art. 7 – OUG obţin venituri supuse
impozitului potrivit art. 3
nr. 111/2010, astfel cum a
fost modificat prin OUG nr. alin. (1) au dreptul la un
26/2021 se vor aplica din stimulent de inserţie, după
data de 17 mai 2021, data cum urmează
publicarii HG nr.536/2021 a) în cuantum de 1.500
lei, dacă persoanele
îndreptăţite obţin venituri
înainte de împlinirea de
către copil a vârstei de 6
luni, respectiv 1 an în cazul
copilului cu dizabilităţi.
190
www.poca.ro
Cuantumul de 1.500 lei se

acordă până la împlinirea
de către copil a vârstei de 2
ani, respectiv 3 ani în cazul
copilului cu dizabilităţi;
b) în cuantum de 650 lei
dacă persoanele
îndreptăţite obţin venituri
după împlinirea de către
copil a vârstei de 6 luni,
respectiv 1 an în cazul
copilului cu dizabilităţi.”
ART. III din OUG nr.

26/2021: “Prevederile art. I
intră în vigoare odată cu
intrarea în vigoare a HG
prevăzute la art. II.”
191
www.poca.ro
CAPITOLUL III. SPRIJIN ACORDAT PERSOANELOR CU HANDICAP ȘI

ALTE DREPTURI ACORDATE PERSOANELOR TRATATE ÎN
AMBULATORIU
Secțiunea III.1. Indemnizațiile cuvenite persoanelor cu handicap

prevăzute de art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
1. Precizări prealabile:
Beneficiarii indemnizațiilor prevăzute la art. 58 ale Legii nr. 448/2006, sunt
următoarele categorii de persoane:
a) copiii care posedă certificat de încadrare în grad de handicap eliberat prin hotărâre
a comisiei pentru protecţia copilului;
b) adulţii care posedă certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sau, după caz, decizie eliberată de comisia
superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în termen de valabilitate.
Prin urmare, plata indemnizației va fi încetată în cazul în care certificatul de încadrare
în grad handicap își va înceta valabilitatea.
192
www.poca.ro
2. Sumele de bani primite cu titlu de prestatii sociale de catre persoanele care

posedă un certificat de incadrare in grad de handicap
A. Indemnizatiile de care pot beneficia copiii cu handicap, inclusiv copiii cu
handicap de tip HIV/SIDA, sunt:
- alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege
Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocație lunară de hrană, calculată
pe baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unitățile
sanitare publice;
A.1. Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea
copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile
legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire,
supraveghere și întreținere, astfel:
a) 60% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările
și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
b) 35% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările
și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;
c) 12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările
și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.
B. Adulții cu handicap vizual grav au dreptul la plata indemnizației de însoțitor,

echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit
prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice.
C. Adultul cu handicap beneficiază, de următoarele prestații sociale:

• indemnizație lunară, indiferent de venituri:
193
www.poca.ro
- pentru adultul cu handicap grav, cuntumul este 70% din indicatorul social de referință,
- pentru adultul cu handicap accentuat , cuantumul este de53% din indicatorul social de
referință,
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
- pentru adultul cu handicap grav , în cuantum de 30% din indicatorul social de referință,
- pentru adultul cu handicap accentuat , in cuantum de22% din indicatorul social de
referință,
- pentru adultul cu handicap mediu , in cuantum de 12% din indicatorul social de
referință.
Valoarea 1 ISR = 500 lei. Valoarea unui punct ISR se stabileste prin hotarare de guvern.
Important!
1.Nu pot beneficia de drepturile prevăzute la pct.B si C:
a) adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția
centrului de tip respiro ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter
social sau medico- social, în care se asigură întreținere completă din partea
autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;
b) persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la
o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției;
c) adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea
și protecția asistentului personal profesionist.
2.De alocație lunară de hrană poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe
perioada în care este îngrijit în familie.
194
www.poca.ro
3. Accesul la obținerea indemnizațiilor

Pentru a beneficia de dreptul la plata acestor indemnizatiei, posesorii ai certifcatelor
cu grad handicap sau dpă caz, reprezentanții legali ai acestora vor depune cerere o
cerere fie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap,
fie la agențiile teritoriale.
3.1.Documente necesare:
a) copie de pe actul de identitate;
b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap; în cazul în
care există diferenţe de nume între actul de identitate şi certificat, se solicită actul care
să ateste schimbarea numelui;
c) declaraţie pe propria răspundere privind tipul de venit, pentru adulti
d) in cazul reprezentantului legal, se va depune si docuentul care atesta acest lucru (
daca este curator, tutore, imputernicit, dupa caz)
e) extrasul de cont, daca se solicita plata prin card bancar
3.2.Stabilirea dreptului la prestațiile sociale se face începând cu luna următoare

depunerii cererii. Plata se face lunar.
Cauzele de încetare a plății indemnizațiilor:
- decesul persoanei cu handicap
- expirarea certificatului de handicap
- decesul reprezentantului legal pentru efectuarea platii, urmand ca dupa numirea unui
nou reprezentant sa fie acordate platile in mod retroactive,deoarce sunt drepturile
persoanei cu handicap.
195
www.poca.ro
- neindeplinirea obligatiilor mai jos enumerate pot conduce la incetarea ( suspendarea

platii dupa caz) dreptului
Aspecte practice
1. Daca persoana cu handicap se mută în alt judet
Beneficiarul este obligat să aducă la cunoștința agențiilor teritoriale, în termen de
48 de ore, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau
reședință, starea materială și alte situații de natură să modifice acordarea
drepturilor prevăzute de lege.
In acest caz, dosarul va fi transferat între agențiile teritoriale, plata urmand a se
efectua de agentia de plată de la noul domiciliu.
In cazul in care nu se anunta ca s-a efectuat o modificare de domiciliu si, mai mult
de atât, persoana cu handicap va solicita și la adresa nouă aceleași indemnizatii,
daca in urma verificarilor se va constatata ca a beneficiat de doua indemnizatii in
mod paralel, sumele primite in mod necuvenit se vor recupera de la beneficiar.
Stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistenţă socială sub formă de
prestaţii sociale se face conform legii, în baza dispoziţiei directorului executiv al
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv
locale a sectorului municipiului Bucureşti.
Decizia se comunica beneficairului sau reprezentatului legal. In cazul in care acesta
este nemultumit poate face plangere in termen de 30 de zile de la comunicare, la
dorectia care a comunicat-o.In cazul in care este nemultumit de solutionare sau nu a
primit raspuns in 30 de zile sau cghiar delor, se poate face contestatie la instnta de
judecata.
196
www.poca.ro
Important
• Pentru evitarea oricăror litigii având ca obiect aularea catului adminsitrativ, se
recomandă emiterea deciziei cu menționarea în preambul a motivelor de fapt și,
corelat, motivele de drept, precum și luarea în considerare a prevedrilor legii nr.
24/2000 cu privire la tehnica de redactare a actelor normative.
• Potrivit HG nr. 1019/2018, în cazul in care persoana cu handicap a decedat,
prestaţiile sociale rămase neîncasat, reprezentând indemnizaţia şi/sau bugetul personal
complementar pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, prestaţiile sociale
cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor
sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
Aceste sume pot fi solicitate în termen de 3 ani de la deces.
La nivel teritorial au fost înregistrate unele sesizări cu privire la modalitatea de plată a
acestor sume rămase restante ( posta, cont bancar), precum și la dovedirea calității
persoanelor din familia perosanei cu handicap decedate, care solicita aceste sume.
- In ceea ceea ce privește modalitatea de plată, considerăm că solicitanții nu pot fi
obligați la plata acestor sume prin mandate postal, prin oficiul postal de de la domiciliul
persoanei cu handicap decedate, mai ales in situatia in care domiciliul solicintantilor
este in alt judet. Este o plata efectuata in alt regim de cat cel în care s-au făcut plățile
catre persoana cu handicap.
4. Obligatiile persoanelor care beneficiaza de prestatiile sociale mai sus

enumerate
• Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil sau adult cu
handicap are următoarele obligații principale:
a. să asigure creșterea și îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
197
www.poca.ro
b. să respecte și/sau să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de

abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de
servicii al adultului cu handicap;
c. să însoțească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru
evaluare și reevaluare, la comisiile cu competență în domeniu;
d. să se prezinte la solicitarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București;
e. să colaboreze cu asistenții sociali și specialiștii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea, orientarea profesională și integrarea socială;
f. să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48
de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de
handicap, domiciliu sau reședință, starea materială, precum și alte situații de
natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege
• Persoanele adulte cu handicap care beneficiază de indemnizații au obligația:
a. de a se prezenta la comisii la comisiile pentru evaluzare,din oficiu, pentru
prelungirea valabilitatii certificatului de handicap, cu cel puțin 30 de zile înainte
de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad și tip
de handicap;
b. să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în
domeniu, cu excepția persoanelor cu handicap a căror afecțiune a generat
deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil, care
nu pot urma programe de recuperare și pentru care comisia de evaluare a stabilit
un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de
handicap;
c. să depună diligențele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de
lege;
198
www.poca.ro
d. să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare

pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului
cu handicap;
e. să depună diligențe pentru încadrarea în muncă, în condițiile legii, în raport cu
pregătirea, posibilitățile fizice și psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu
competență în domeniu;
f. să colaboreze cu asistenții sociali și echipele de specialiști, în scopul recuperării,
reabilitării, orientării profesionale și integrării sociale;
g. să aducă la cunoștința direcțiilor generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în
termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la
gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială și alte situații de
natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Nerespectarea acestor obligații au drept consecințe, după caz: încetarea platii
indemnizațiilor și, în unele cazuri, obligarea beneficiarului la plata sumelor primite în
mod necuvenit.
De exemplu: În cazul în care se constată că o persoană beneficiază, prin cumul, atât
de indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 (în calitate
de pensioner cu drept la plata indemnizatiei de insotitor), cât și de asistent
personal/indemnizație lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv
de indemnizație de însoțitor prevăzută la art.58 alin. 3 din Legea nr. 448/2006, plata
drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 se suspendă până la data la care
beneficiarul își va exprima opțiunea.
- sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații sociale, se recuperează de la titularul
dreptului sau de la familia acestuia, după caz.
199
www.poca.ro
1. Intrebarea/problema identificată: recuperarea sumelor acordate în baza art.58 din

Legea nr. 448/2006, art. 13 H.G. nr. 1019/20185
Soluția:
Dupa cum bine se știe în Anexa 2 din H.G. nr. 1019/2018 a fost stabilită procedura de
acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului
la prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap.
Plata acestor indemnizatii a fost preluată de către agențiile teritoriale de la data de
01.01.2019( fiind inclusă și plata lunii decembrie 2018), de la direcțiile generale de
asistență socială teritoriale.
Recuperare a sumelor acordate în mod necuvenit cu titlu de prestații sociale, se aplică
procedura prevăzută de conform O.U.G. nr.44/2014.
In ceea ce privește sarcina de emiterea a deciziei de recuperare a debitelor, se
recomandă ca această apreciere să fie realizată în funcție de autoritatea care a făcut
plata sumelor de recuperat.
Astfel, din coroborarea HG nr.1019/2018 și OUG nr. 44/2014, rezultă că:
Plata prestațiilor sociale se face de către agenţiile teritoriale, începând cu data de 1
ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că agențiile teritoriale sunt competente să recupereze
5 art. 13 H.G. nr. 1019/2018: “…. (4) Sumele recuperate în condiţiile alin. (3) se transferă agenţiilor teritoriale
până la 15 decembrie 2019 şi se fac venit la bugetul de stat.
(5) În termen de 5 zile de la data prevăzută la alin. (4) direcţiile generale au obligaţia de a comunica în scris
agenţiilor teritoriale situaţia debitorilor care va cuprinde în principal datele de identificare ale beneficiarilor şi,
după caz, ale reprezentanţilor legali ai acestora, suma totală determinată ca fiind acordată necuvenit, suma
recuperată, data la care titlul de creanţă devine titlu executoriu, debitele transferate organului fiscal central,
precum şi alte informaţii solicitate de agenţia teritorială.
………
(7) Pentru drepturile persoanelor cu handicap aferente lunii decembrie 2018, plata va fi efectuată în luna ianuarie
2019 de către agenţiile teritoriale, pe baza deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale de punere în plată,
emisă pentru toţi beneficiarii, conform modelului din anexa nr. 2f).
200
www.poca.ro
sumele acordate necuvenit cu titlu de prestații sociale acordate de către acestea, doar
de la această dată, făcându-se aplicare dispozițiilor art. 10 din H.G. nr. 1019/2018, ce
prevede că „recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de prestaţii sociale se face
de către agenţia teritorială, în condiţiile prevăzute de OUG nr. 44/2014 ”.
In ceea ce privește dispozițiile art.13 alin. (4) si alin.(5) din HG nr. 1019/2018,
considerăm că acestea sunt prevederi legale aplicabile doar perioadei de tranziție a
plăților de la direcțiile generale la agențiile teritoriale.
In acest sens au fost stabilite termene clare pentru direcțiile generale, respectiv pentru
recuperarea sumelor acordate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale, pentru transferul
sumelor recuperate către agențiile teritoriale, precum și pentru transmiterea listelor cu
debitori către agențiile teritoriale.
In considerarea faptului că:
- pentru recuperarea debitelor datorate bugetului de stat există o procedură și termene
stricte de urmat ce sunt incluse în graficul exercițiului bugetar anual, inclusiv termenele
precizate la art.13 alin.(4) si alin.(5) din HG nr. 1019/2018 au o natură fiscală și le sunt
aplicabile dispozițiile art. 75 Codul fiscal ce prevede că ”termenele de orice fel privind
exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de
prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația
fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă,
republicat ”
- potrivit art.185 alin.(1) Cod proc.civil, nerespectarea termenului atrage decăderea
din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel,
Apreciem că:
- Agențiile teritoriale vor fi obligate să emită decizii de constituire debit doar pentru
plățile efectuate de către aceste instituții, după data preluării plăților conform HG nr.
1019/2018, adică după data de 01.01.2020;
- Direcțiile generale sunt obligate la constituirea și recuperarea debitelor reprezentând
sume acordate în mod necuvenit cu titlu de indemnizații sociale, plătite de către aceste
201
www.poca.ro
instituții până la data de 30 noiembrie 2019. Sumele astfel recuperate de la beneficiarii

care au încasat în mod necuvenit sume cu titlu de prestații sociale plătite se fac venit la
bugetul de stat
2. Intrebarea/problema identificată: persoana cu handicap ce se află cazată/internată

într-un centru special nu mai poate beneficia de prestațiile sociale prevăzute de art. 58
alin.4 Legea 448/2006.
Obiect: anularea dispoziției prin care prestațiile sociale cuvenite reclamantului au fost
suspendate începând cu luna ……. respectiv luna următoare datei de internare în Centru
de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Jariștea.
In cauza, reclamantul este încadrat în grad de handicap grav cu asistent personal.
Certificatul de încadrare în grad de handicap este permanent și nerevizuibil.
Reclamantul se află internat în Centrul Rezidențial Centru de Recuperare și Reabilitare
Neuropsihistrică Jariștea conform hotărârii de internare.
Instanta a retinut că atâta timp cât reclamantul se află cazat/internat într-un Centru
special, acesta nu mai poate beneficia de prestațiile sociale prevăzute de art. 58 al.4
Legea 448/2006.
Solutia instanței: Respinge, ca fiind nefondat, recursul în contencios administrativ și
fiscal, având ca obiect „anulare act administrativ”, promovat de către recurentul-
reclamant în contradictoriu cu intimații-pârâți: C.C. și Direcția de Asistență Socială și
Protecția Copilului.
Sursa : Hotărâre nr. 679 din 01/07/2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați- Secția
contencios administrativ și fiscal - anulare act administrativ
3. Intrebarea/problema identificată: aplicarea art.57 și art.58 din Legea nr.448/2006

Obiect: reclamanții au chemat în judecată pe pârâtul DGASPC, solicitând obligarea
acesteia de a stabili în beneficiul reclamanților, prin decizie, dreptul la prestația socială
lunară, conform art.58 alin.5 din Legea nr.448/2006, aferentă ultimilor 3 ani anteriori
202
www.poca.ro
formulării acțiunii și pentru toată perioada în care fiica lor minoră, aflată în îngrijirea
acestora, deține certificat de încadrare în grad de handicap grav, respectiv calculate
pentru perioadele în care minora a fost școlarizată în regim de internat la școala pentru
deficiențe de vedere, situat în București.
În motivare, s-a arătat că fiica minoră a reclamanților urmează cursurile școlii
menționate, în regim de internat la „Centrul de Îngrijire și Găzduire Neghiniță”, aceasta
revenind la domiciliul părinților o dată la două săptămâni și în timpul vacanțelor școlare
și al sărbătorilor legale.
Prestații primite de minora: alocația de stat pentru copii, prevăzută de Legea nr.
61/1993; prestația socială prevăzută de art. 58 alin. 5 din Legea nr.448/2006, „ne este
achitată exclusiv în timpul vacanței de vară cu justificarea că în restul anului minora se
află în îngrijirea Centrului Neghiniță”; indemnizația de însoțitor, și aceasta achitată
exclusiv în timpul vacanței de vară, pentru aceleași considerente.
Soluția instanței de recurs: analizând sentința atacată, prin prisma temeiurilor de drept
aplicabile și a criticilor invocate, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea
constată că recursul este fondat.
Considerente:
1. Instanta constata că există o diferență notabilă între cele două tipuri de prestații
sociale (indemnizația prevăzută de art.43 alin (4) din Legea nr.448/2006 și prestația
socială prevăzută de art.58 alin (5) din Legea nr.448/2006.
Indemnizația lunară prevăzută de art.42 alin (4) din Legea nr.448/2006 se acordă
părinților sau reprezentanților legali ai minorului cu handicap, atunci când au optat
pentru plata acesteia și sub condiția de a nu interveni excepțiile prevăzute de art. 43
alin (4) din Legea nr.448/2006, iar respectiva indemnizație este în cuantum egal cu
salariul net al asistentului personal gradația 0, astfel cum se prevede prin art.43 alin (1)
din Legea nr.448/2006.
În ce privește cuantumul salariului net al asistentului personal , acesta este determinat
în raport de trimiterea realizată prin 37 alin (1) lit.a) din Legea nr.448/2006 conform
203
www.poca.ro
grilei salariale prevăzută de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice.
În schimb potrivit art.58 alin (5) lit.a) din Legea nr.448/2006 părintele, tutorele sau
persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei
măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, beneficiază de prestații sociale,
pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, respectiv
60% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav.
2. În al doilea rând distincția mai sus menționată este susținută și de topografia
normelor legale , care instituie cele două tipuri de prestații sociale. Astfel dispozițiile
art.43 alin (4) din Legea nr.448/2006 sunt amplasate în secțiunea a 2-a a capitolului II
al Legii nr.448/2006, secțiune care se referă la dreptul persoanei cu handicap grav de a
beneficia de serviciile unui asistent personal sau de a o indemnizație suplimentară, care
să suplinească lipsa unui asistent personal. Dispozițiile art.58 sunt amplasate în
secțiunea a 5-a a Legii nr.448/2006, secțiune dedicată prestațiilor sociale de care
beneficiază persoanele cu handicap. Din topografia normelor legale citate rezultă
intenția legiuitorului de a institui o distincție netă între cele două tipuri de prestații
sociale.
Sursa: Indaco Lege 5 - Hotărârea nr. 399 din 19/04/2021 Curtea de Apel PITEȘTI -
Secția a II-a civilă, refuz acordare drepturi protecție sociala (persoane cu
handicap, protecția copilului)
204
www.poca.ro
Sectiunea III.2. Indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA
1. Baza legală
➢ LEGEA Nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în
România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;
➢ HOTĂRÂRE Nr. 2108/ 2004 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii
nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România
şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA
➢ ORDIN Nr. 223/ 2006 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizaţiei
lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA
şi de control al utilizării de către cei în drept a acesteia.
➢ ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind
recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru
modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap
2. Acordare
Pentru o alimentaţie corespunzătoare atât pentru bolnavii internaţi şi instituţionalizaţi,
cât şi pentru cei din ambulatoriu, care să asigure eficienţă în tratamentul cu
medicamente antiretrovirale, se acordă indemnizaţii lunare de hrană, în cuantum
aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Beneficiază de indemnizaţie lunară de hrană cuvenită adulţilor şi copiilor infectaţi cu
HIV sau bolnavi de SIDA, denumită în continuare indemnizaţie lunară de hrană, adulţii şi
copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, atât pe perioada cât sunt internaţi sau
instituţionalizaţi, cât şi în ambulatoriu.
205
www.poca.ro
Conform HG nr.2108/2004 Ministerul Muncii si Protectiei Sociale asigură plata

indemnizaţiilor lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi
de SIDA internaţi, instituţionalizaţi şi din ambulatoriul de stat, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
3. Cuantum:
Indemnizaţia lunară de hrană se calculează pe baza nivelului alocaţiei zilnice de hrană
pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, în funcţie de tipul
beneficiarului, respectiv adult sau copil, şi de numărul zilelor din lună.
4. Accesul la alocația de hrană Hiv/Sida6

Plata indemnizaţiei lunare de hrană se efectuează pe bază de cerere însoţită de copia
actului de identitate şi a certificatului medical sau a adeverinţei eliberate de medicul
specialist.
Cererea se înregistrează la Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Socială7 în a
cărei rază locuieşte solicitantul.
Cererea se completează de adultul infectat cu HIV sau bolnav de SIDA ori, după caz, de
părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor, potrivit modelelor prezentate în anexele nr.
1 şi 2 la prezenta metodologie.
În cazul copiilor, cererea va fi însoţită şi de copia actului de identitate al
reprezentantului legal, precum şi de actul care dovedeşte calitatea acestuia, respectiv
părinte, tutore, curator, persoană/familie căreia copilul i s-a dat în plasament, în
plasament de urgenţă, inclusiv asistentul maternal.
6Ordin nr.223/2006
7 In Ordinul 223/2006 se mentioneaza depunerea cererii la direcţia teritorială, cu referire la direcţiile de muncă,
solidaritate socială şi familie judeţene, a carei activitate a fost preluata de Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie
Sociala, prin agentiile judetene pentru plati si inspectie sociala (art. II din HG nr.1384/2009)
206
www.poca.ro
Pentru copiii daţi în plasament unei instituţii publice de asistenţă socială sau unui
organism privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii plata indemnizaţiei lunare de
hrană se efectuează pe bază de cerere întocmită de conducerea direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din
subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau a organismului
privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii.
Cererea va fi însoţită de lista cuprinzând numele şi codul numeric personal ale copiilor
infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, copii de pe hotărârile comisiilor pentru protecţia
copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin care s-a stabilit
măsura plasamentului, plasamentului de urgenţă, inclusiv la asistentul maternal, precum
şi copii de pe certificatele medicale sau adeverinţele eliberate de medicul specialist.
Cererea şi documentele doveditoare se înregistrează la agentia judeteana pentru plati si
inspectie sociala în a cărei rază îşi are sediul direcţia generală de asistenţă socială şi
protecţia copilului sau organismul privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii.
5. Incetare:
Dreptul la indemnizaţie lunară de hrană încetează începând cu luna următoare decesului
persoanei beneficiare.8
Conform analizei criticilor formulate la stabilirea/acordarea/încetarea alocației de
hrană HIV/SIDA din perioada 2015 - 2020, redăm mai jos o parte din rezultatele
principale:
8
Acest beneficiu nu are prevedere legala pentru suspendarea platii.
207
www.poca.ro
1. Intrebarea/problema identificată: AJPIS X se confruntă cu următoarele situații

pentru care nu există reglementări legale:
1.Conform Ordinului nr.223/2006, cererea însoţită de copia actului de identitate şi a
certificatului medical sau a adeverinţei eliberate de medicul specialist, se depune la
agentia teritoriala in a carei raza locuieste solicitantul. Acesta are,( conform art.6)
obligatia de a comunica agentiei teritoriale în termen de 5 zile orice modificare
intervenită în situaţia care a stat la baza acordării dreptului la indemnizaţie.
Insă, beneficiarul indemnizatiei de hrana nu anunta modificarea intervenita, in special
schimbarea domiciliului, iar din verificarile efectuate, se constata ca acesta nu mai
domiciliaza pe raza agentiei teritoriale care efectua plata.
Soluție: In aceasta situatie, ar trebui sa intervina suspendarea acordarii indemnizatiei
de hrana, insa actul normativ nu contine dispozitii de suspendare in vederea motivarii
deciziei.
2. Intrebarea/problema identificată: In situatia suspendării indemnizației de hrană (pe

o perioada de x luni, un an,etc), beneficiarul solicită acest drept de la agentia
teritoriala in care si-a schimbat domiciliul, indemnizatia se acorda retroactiv de la data
suspendarii, de catre agentia teritoriala de la noul domiciliu?
Sursă: RĂSPUNS MMPS
Soluția: ”Avand in vedere ca reglementarile in vigoare nu fac referire la motivele de
suspendare, cid oar la cazurile de incetare reprezentate de decesul persoanei, rezulta
ca acest drept se plateste conditionat doar de existeta infectarii sau imbolnavirii cu
HIV/SIDA.
Beneficiarilor de asistență socială li se aplică termenul general de prescripție prevăzut
de Codul Civil, prin urmare solicitarea beneficiarilor in acet termen, conduce la plata
acestora inclusiv pe perioada de intrerupere a platii.In cazul in care beneficiarul si-a
208
www.poca.ro
schimbat domiciliul, plata drepturilor se va realiza de Agentia judeteana pentru plati si

inspectie sociala in a carei raza teritoriala si-a stabilit domiciliul, inclusiv pentru
perioada de intrerupere.”
3. Intrebarea/problema identificată: neacordarea indemnizatiei de hrană din cauza

întârzierii în transmiterea informațiilor privind transferul persoanelor private de
libertate
In situatia in care unele penitenciare nu respecta termenul de 2 zile de transmitere a
informatiilor privind transferul persoanelor private de libertate, in baza art.III din
protocol, prin care atat ANPIS, prin agentiile teritoriale, cat si ANP, prin unitatile
subordonate se obliga sa indeplineasca/ efectueze anumite demersuri in vederea
facilitarii acordarii indemnizatiei de hrana, AJPIS-urile au posibilitatea sa notifice
penitenciarele in cauza cu privire la intarzierile de plata din cauza neindeplinirii
obligatiilor stabilite in protocol.
Referitor la întocmirea unui nou dosar de către agenția teritorială pe raza căreia se
transferă persoana privată de libertate. In art.III-” Obligatiile Partilor”, ANPIS, prin
agențiile teritoriale se obligă să transfere dosarul electronic și letric agenției teritoriale
în raza căreia se transferă beneficiarul indemnizației de hrană, în 2 zile lucrătoare de la
data comunicării, astfel că nu mai e necesar întocmirea unui nou dosar.
209
www.poca.ro
Sectiunea III.3. Alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip

HIV/SIDA
1. Baza legală
- Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1019/2018 privind aprobarea Procedurii de preluare de către
agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, a
personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor prestaţiilor sociale pentru persoanele cu
handicap de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a Procedurii de acordare a plăţilor,
precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestaţiile sociale
pentru persoanele cu handicap, precum şi pentru modificarea Statutului propriu de
organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2012.
2. Beneficiari
De alocaţia lunară de hrană pot beneficia copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, pe
perioada valabilităţii certificatului.
Titularul plăţii este reprezentantul legal al persoanei cu handicap minore.
3. Cuantum
210
www.poca.ro
Alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA este calculată pe
baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile
sanitare publice.
IMPORTANT:
Prin H.G. nr. 470/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 428 din 22 aprilie 2021, a
fost modificat nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile
sanitare publice.
Având în vedere că alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip
HIV/SIDA este calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru
consumurile colective din unităţile sanitare publice, nivelul acesteia este în present
stabilit la 16,5 lei.
Copilul trebuie să fie încadrat în grad de handicap, iar certificatul să fie valabil.
De asemenea, copilul bolnav de SIDA poate beneficia de indemnizația în cauză numai pe
perioada în care este îngrijit în familie.
5. Cererea
Cererea se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale competente în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi se transmite
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în maximum 5 zile lucrătoare
de la înregistrare.
6. Stabilirea dreptului
Dreptul la această prestație socială se stabileşte prin decizie a directorului executiv al
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în baza documentului care
211
www.poca.ro
atestă încadrarea în grad de handicap din evidenţa direcţiilor generale de asistenţă

socială şi protecţia copilului.
În situaţia în care persoana încadrată în grad de handicap nu doreşte să beneficieze de
prestaţii sociale, poate depune cerere în acest sens.
7. Plata dreptului
Sumele şi cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii şi
Protecției Sociale.
Plata sumelor aferente alocației se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi
Inspecţie Socială prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a
municipiului Bucureşti.
Sumele cu acest titlu sunt acordate prin decizia de plată emisă de directorul executiv al
agenţiei teritoriale, care are la bază decizia/dispoziţia directorului executiv al direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Pentru stabilirea dreptului şi a modalităţii de plată, în decizia/dispoziţia de acordare se
va înscrie şi opţiunea de plată, cont bancar sau mandat poştal, a reprezentantului legal
al copilului cu handicap de tip HIV/SIDA. În cazul solicitării plăţii prin cont bancar,
decizia/dispoziţia va conţine şi contul IBAN în care se va face viramentul.
Prin excepţie, pentru persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă se poate
asigura plata ajutorului social prin stat de plată, în cazul în care pentru aceste persoane
plata nu se poate efectua în cont bancar sau prin mandat poştal. Modul de organizare se
stabileşte prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi
Inspecţie Socială.
8. Acordarea dreptului
Dreptul la alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă
începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap
212
www.poca.ro
şi încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de
handicap sau, după caz, a depunerii cererii potrivit căreia nu doreşte să beneficieze de
această prestaţie socială.
IMPORTANT:
Stabilirea dreptului, modificarea acestuia, suspendarea, precum şi încetarea
acestuia se realizează prin decizie/dispoziţie a directorului executiv al direcţiei
generale, în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap, conform
legii.
Plata prestaţiilor sociale, suspendarea şi încetarea acesteia se fac prin decizie a
directorului executiv al agenţiei teritoriale.
Deciziile directorului executiv al direcţiei generale, de aprobare, respingere,
suspendare, încetare sau modificare a dreptului la prestaţiile sociale pentru
persoanele cu handicap, precum şi deciziile directorului executiv al agenţiei
teritoriale privind aprobarea, încetarea, modificarea, suspendarea plăţii prestaţiilor
sociale pentru persoanele cu handicap se comunică titularului în termen de 30 zile
de la emitere.
9. Modificarea dreptului
Modificarea dreptului se face prin decizia directorului executiv al direcţiei generale, cu
luna următoare celei în care, în urma reevaluării, persoana este încadrată în alt grad de
handicap sau în situaţia recuperării unor sume acordate necuvenit cu acest titlu.
Decizia de modificare a dreptului la alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap
de tip HIV/SIDA se comunică agenţiei teritoriale pentru plăți și inspecție socială.
10. Suspendarea dreptului

➢ Prin decizia/dispoziţia directorului executiv al direcţiei generale, suspendarea
dreptului la prestaţiile sociale se face emisă în următoarele situaţii:
213
www.poca.ro
a) reprezentantul legal al persoanei cu handicap a decedat/ a renunţat la

reprezentarea legală a persoanei;
b) în cazul în care persoana supusă reevaluării nu se prezintă la a doua convocare a
serviciului de evaluare complexă, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de asistenţă
socială sub formă de prestaţii sociale (situaţia prevăzută la art. 90^3 alin. (3) din Legea
nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
c) alte situaţii prevăzute de lege.
În situaţia de suspendare prevăzută la lit. a), suspendarea se menţine până la numirea
unui nou reprezentant legal, în condiţiile legii, drepturile beneficiarului, inclusiv pe
perioada de suspendare urmând să se achite noului reprezentant legal.
➢ Prin decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale, plata prestaţiei sociale se
suspendă începând cu luna următoare celei în care se produce una dintre următoarele
situaţii:
a) a fost transmisă decizia/dispoziţia de suspendare emisă de directorul executiv al
direcţiei generale;
b) se constată că certificatul de încadrare în grad de handicap este expirat şi
persoana nu se regăseşte cu un nou certificat în situaţia centralizatoare cu titularii
prestaţiilor sociale şi sumele de plată;
c) se constată de către agenţiile teritoriale, pe baza documentelor transmise de
direcţiile generale, că s-a stabilit un cuantum eronat al prestaţiei sociale;
d) plata se efectuează la domiciliul persoanei şi timp de 3 luni consecutive se
înregistrează mandate poştale returnate;
e) se constată de către inspectorii sociali, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012,
cu modificările ulterioare, în urma misiunilor de control, sau ca urmare a verificărilor la
214
www.poca.ro
sesizarea unor terţi, că nu sunt respectate condiţiile de încadrare în grad şi tip de

handicap.
În situaţia de suspendare de la lit. b) şi c), directorul executiv al agenţiei teritoriale
solicită directorului executiv al direcţiei generale verificarea situaţiei. După verificare,
drepturile neridicate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în acelaşi
cuantum sau în alt cuantum, dacă cele constatate nu conduc la încetarea dreptului.
În situaţia de suspendare a drepturilor prevăzute la lit. d), directorul executiv al
agenţiei teritoriale solicită fie directorului executiv al direcţiei generale, fie primăriei în
a cărei rază teritorială domiciliază/îşi are reşedinţa/locuieşte verificarea situaţiei. După
verificare, drepturile neridicate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz,
în acelaşi cuantum sau în alt cuantum, dacă cele constatate nu conduc la încetarea
dreptului.
În cazul în care în perioada de suspendare a plăţii prestaţiilor sociale intervin modificări
de natură să conducă la încetarea plăţii acestora, drepturile se achită titularului pe
perioada până la apariţia situaţiei de încetare.
11. Încetarea dreptului:

În baza deciziei/dispoziţiei directorului executiv al direcţiei generale, încetarea
dreptului se face începând cu luna următoare celei în care se produce oricare dintre
a) persoana nu mai este încadrată în grad de handicap;

b) depune cererea că nu doreşte să beneficieze de această prestație social.
c) s-a produs decesul beneficiarului prestaţiei sociale.
Plata dreptului încetează prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale,

emisă în baza următoarelor documente:
215
www.poca.ro
a) decizia/dispoziţia de încetare emisă de directorul executiv al direcţiei generale;

b) decizia de neîncadrare emisă de Comisia superioară de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap ca urmare a reevaluării realizate în condiţiile prevăzute de art. 90^2
şi 90^3 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) hotărârea judecătorească prin care se stabileşte încetarea dreptului persoanei cu
handicap.
Plata încetează şi în situaţia în care persoana cu handicap îşi schimbă domiciliul sau
reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială aflată în raza de competenţă a altei
direcţii generale. În această situație, agenţia teritorială în a cărei rază teritorială s-a
stabilit noul domiciliu sau noua reşedinţă va emite o decizie de plată a prestaţiilor
sociale, după ce direcţia generală din judeţul/sectorul municipiului Bucureşti în care s-a
stabilit noul domiciliu sau noua reşedinţă va emite o nouă decizie de acordare a
dreptului care se comunică odată cu situaţia centralizatoare cu titularii prestaţiilor
sociale şi sumele de plată.
12. Obligațiile titularului

În cazul în care beneficiarul îşi schimbă domiciliul ori, după caz, reşedinţa în altă
unitate/subdiviziune administrativ-teritorială decât cea în care s-a stabilit dreptul,
acesta sau reprezentantul său legal are obligaţia de a anunţa modificarea în cel mult 15
zile după schimbare, direcţia generală care a stabilit încadrarea în handicap, precum şi
dreptul la prestaţiile sociale.
De asemenea, titularul sau, după caz, direcţia generală are obligaţia de a comunica
agenţiei teritoriale în termen de 5 zile orice modificare intervenită în situaţia sa, de
natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii dreptului la prestaţia socială.
Titularii care doresc să schimbe modalitatea de plată pentru care au optat iniţial au
obligaţia să comunice în scris această nouă opţiune de plată agenţiei teritoriale.
216
www.poca.ro
Agenţia teritorială va solicita beneficiarului documente justificative necesare pentru

noua opţiune şi va emite o nouă decizie de plată pe care o comunică beneficiarului în 30
de zile.
217
www.poca.ro
Secțiunea III.4. Indemnizația de hrană pentru persoanele diagnostcate cu

tuberculoză tratate în ambulatoriu
1. Baza legală
- Legea nr.302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
- H.G nr.884/2020 privind aprobarea cuantumului indemnizație lunare de hrana pentru
bolnavii de tuberculoză tratate in ambulatoriu;
- Ordin 2087/1822/2020 pentru aprobarea metodologiei și a condițiilor de acordare
indemnizație lunare de hrana.
Prin Ordinul 2087/1822/2020 s-a aprobat Metodologia de acordare a indemnizației

lunare de hrana pentru bolnavii de tuberculoză tratați in ambulatoriu, respectiv de
aprobare a cererilor, de incetare, suspendare sau reluare a platii indemnizatiei, in
functie de stadiul regimului terapeutic, de continurea sau intreruperea tratamentului.
Este un nou beneficiu
In rezumat, evidențiem prinicipalele etape pentru acordarea acestei indemnizații:
➢ Indemnizația lunară de hrană se adresează persoanelor diagnosticate cu tuberculoză,
tratate în ambulatoriu (nu spitalizate), atât în faza inițială/intensivă a regimului
terapeutic, cât și în faza de continuare a acestuia.
➢ Se acordă adulților și copiilor diagnosticați cu tuberculoză, până la vindecare, până la
constatarea abandonului tratamentului sau până la decesul pacientului( se acordă și
copiilor cu măsură specială de protecție specială ”plasament” și ”plasament în regim
special de urgență”.
218
www.poca.ro
➢ Cuantumul: 16 lei /zi pentru adulți și 15 lei/zi pentru copii.

➢ Condiții de acordare: Plata indemnizației lunare de hrană se efectuează pe bază de
cerere, însoțită de copia actului de identitate. Cererea se înregistrează și se depune la
dispensarul de pneumoftiziologie în teritoriul căruia pacientul își are domiciliul.
2. Cererea
➢ Pentru adulți modelul de cerere este cuprins în anexa la Ordinul nr. 1822/2020.
Se completează de adultul diagnosticat cu tuberculoză tratat în ambulatoriu sau de
reprezentantul legal al adultului diagnosticat cu tuberculoză, tratat în ambulatoriu. În
acest caz se va depune o copie a actului care dovedește calitatea de reprezentant legal
desemnat, precum și copie după actul de identitate.
➢ Pentru copii modelul de cerere este cuprins in anexa la Ordinul nr. 1822/2020.
Cererea se completează, după caz de către:
• părinții/reprezentantul legal al copilului diagnosticat cu tuberculoză, tratat în
ambulatoriu;
În acest caz, cererea va fi însoțită și de copia actului de identitate a reprezentantului
legal, precum și de actul care dovedește calitatea acestuia (părinte /tutore /curator
/persoană sau familie căreia copilul i-a fost dat în plasament sau plasament în regim de
urgență, inclusive asistent maternal).
• directorul centrului rezidențial , la care se va atașa și lista nominala a copiilor care
necesita acordarea indemnizatiei
Modalitatea de plata va fi menționată în cerere (numerar, mandate postal, cont bancar),
cu menționarea adresei de comunicare și copie după extrasul de cont
Unde se depune cererea:La dispensarul de pneumoftiziologie în teritoriul căruia
pacientul își are domiciliul pacientul
Unde se depune cererea
219
www.poca.ro
La dispensarul de pneumoftiziologie în teritoriul căruia pacientul își are domiciliul

pacientul
Pacientul diagnosticat cu tuberculoză tratat în ambulatoriu şi căruia medicul curant i-a
recomandat respectarea măsurii izolării, cererea se înregistrează la dispensarul de
pneumoftiziologie în teritoriul căruia pacientul îşi are domiciliul, în termen de 10 zile de
la data finalizării perioadei de izolare recomandată.
• indemnizaţia lunară de hrană este acordată pentru toată perioada de administrare a
tratamentului în ambulatoriu şi pentru care a fost respectată măsura izolării.
3. Când se suspendă indemnizatia de hrană

Plata indemnizaţiei lunare de hrană se suspendă începând cu luna următoare celei în
care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pe o perioadă de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate
pentru titularul indemnizaţiei lunare de hrană;
b) în situaţia în care persoana adultă diagnosticată cu tuberculoză, fără domiciliu sau
reşedinţă şi fără locuinţă, pe o perioadă de 3 luni consecutive, nu s-a prezentat la sediul
agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială sau la sediul primăriei în a cărei rază
teritorială trăieşte, după caz, în vederea primirii indemnizaţiei lunare de hrană;
c) în situaţia în care, pe durata administrării tratamentului potrivit regimului
terapeutic stabilit, pe durata unei luni de zile, sunt înregistrate mai multe omisiuni de
administrare a dozelor din schema de tratament decât limitele prevăzute ai jos,
indemnizaţia lunară de hrană aferentă lunii respective nu se va acorda.
Limitele sunt:
Se consideră că un pacient diagnosticat cu tuberculoză a urmat tratamentul fără
întrerupere pentru luna respectivă dacă pe perioada unei luni de zile:
- pentru faza iniţială/intensivă, nu au fost înregistrate mai mult de 7 omisiuni de
administrare a dozelor din schema de tratament,
220
www.poca.ro
-pentru faza de continuare să nu fi fost înregistrate mai mult de 3 omisiuni de

administrare a dozelor din schema de tratament.
Indemnizaţia lunară de hrană aferentă lunii respective nu se va acorda
în situaţia în care, pe durata administrării tratamentului potrivit regimului terapeutic
stabilit, pe durata unei luni de zile, sunt înregistrate mai multe omisiuni de administrare
a dozelor din schema de tratament decât limitele prevăzute mai sus.
Plata indemnizației de hrană se poate face retroactiv, cu condiţia ca beneficiarul

acesteia să solicite achitarea acesteia în termen de 6 luni de la data suspendării plăţii,
doar în cazul suspendărilor prevăzute la lit. a) şi b).
4. Când încetează indemnizatia de hrană

Dreptul la indemnizaţia lunară de hrană încetează în următoarele situaţii:
a) la data la care pacientul a fost declarat vindecat de tuberculoză de către medicul
curant;
b) la data constatării abandonului administrării tratamentului, respectiv la data la
care, în privinţa pacientului diagnosticat cu tuberculoză aflat în tratament în
ambulatoriu, se constată întreruperea tratamentului pentru o perioadă de mai mult de 2
luni consecutive sau întreruperea tratamentului într-un procent mai mare de 20% din
totalul prizelor indicate de către medicul curant, după caz;
c) la data decesului beneficiarului indemnizaţiei;
d) în cazul în care plata indemnizaţiei lunare de hrană a fost suspendată şi în termen
de 6 luni de la data suspendării plăţii beneficiarul nu a solicitat reluarea acordării
indemnizaţiei lunare de hrană;
e) în cazul în care, cu privire la beneficiarul indemnizaţiei lunare de hrană, au fost
înregistrate mai mult de 7 omisiuni de administrare a dozelor din schema de tratament,
pentru faza iniţială/intensivă, sau au fost înregistrate mai mult de 3 omisiuni de
221
www.poca.ro
administrare a dozelor din schema de tratament, pentru faza de continuare, după caz.
În această situaţie, plata indemnizaţiei lunare de hrană poate fi reluată dacă, în luna
imediat următoare, persoana respectivă reia administrarea schemei de tratament;
f) în cazul în care beneficiarul indemnizaţiei lunare de hrană nu respectă
recomandările medicului curant privind izolarea, pentru a împiedica răspândirea bolii în
populaţie, astfel făcându-se vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite
conform prevederilor art. 352 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
Alte informații
In vederea modalității de transmitere a informațiilor necesare acordării acestei
indemnizării intre agențiile teritoriale si direcțiile de sănătate publica se încheiat ( s-au
încheiat ) protocoale de colaborare.
Directorii executivi ai agentiilor teritoriale stabilesc prin deciziei, pe baza acestor
informatii, acordarea/incetare, suspendarea reluare indemnizatiei de hrana.
Borderoul centralizator se transmite de către DSP, agenției teritoriale pentru plăți și
inspecție socială, în format electronic, până în data de 10 a fiecărei luni.
Lunar, agențiile teritoriale transmit la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție
Socială, până în data de 12, fundamentarea sumelor necesare plății indemnizației
lunare de hrană pe tipuri de beneficiari (adulți, copii).
ANPIS transmite centralizat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, solicitările
transmise de agențiile teritoriale până la data de 14 ale lunii.
Indemnizația lunară se va calcula pe baza nivelului alocației zilnice de hrană pentru
consumurile colective cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în
ambulatoriu, așa cum este reglementat în H.G nr.884/2020 (în prezent 16 lei /zi pentru
adulți și 15 lei/zi pentru copii), în funcție de numărul de zile calendaristice din luna
pentru care se plătește indemnizația.
222
www.poca.ro
Plățile se efectuează prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, respective a

municipiului București, din sume provnite de la bugetul de stat.
Dreptul la indemnizația lunară de hrană se stabilește prin decizie a directorului
executiv al agenției teritoriale, pe baza borderoului centralizator .
Decizia se comunică beneficiarului ( la domiciliu sau prin mijloace electronice de
comunicare) în termen de 30 zile de la primirea de către agenția teritorială a
borderoului centralizator.
Decizia de stabilire a dreptului, va avea valabilitate până la apariția unei decizii de
modificare/de suspendare/de încetare.
In cazul persoanelor adulte diagnosticate cu tuberculoză, fără domiciliu sau reședință și
fără locuință, tratate în ambulatoriu, decizia se poate comunica acestora la adresa
dispensarului de pneumofiziologie în teritoriul căruia pacientul aparține așa cum a fost
declarat în cererea de acordare.
Important
Informaţiile referitoare la administrarea tratamentului de către pacienţii
diagnosticaţi cu tuberculoză trataţi în ambulatoriu, sunt transmise de către medicul
curant până la data de 3 a lunii pentru luna anterioară, la direcţia de sănătate
publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.
Întreruperea tratamentului conduce la suspendarea sau întreruperea plății
indemnizației de hrană.
In cazul încasării indemnizației de hrană în mod necuvenit, sumele se recuperează 9 în

condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014 pentru
reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de
9
a se vedea Capitolul privind recuperare beneficiilor de asistentă socială
223
www.poca.ro
asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 266/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Suma plătită necuvenit se recuperează prin neacordarea indemnizaţiei lunare de hrană
în luna/lunile următoare celei în care s-a făcut constatarea nerespectării măsurii de
izolare.
224
www.poca.ro
CAPITOLUL IV. SPRIJIN ACORDAT FAMILIILOR CU VENITURI

REDUSE
Secțiunea IV.1. Alocația pentru susținerea familiei
1. Baza legală.
- Legea nr. 277/2010 din 24 decembrie 2010, republicată, privind alocaţia pentru
susţinerea familiei;
- Hotărârea Guvernului Nr. 38/2011 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru
susţinerea familiei
2. Acordare. Condiții de eligibilitate

Beneficiul se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere însoţită de
actele doveditoare privind componenţa familiei(livretul de familie sau alte documente
doveditoare), veniturile acesteia şi, după caz, privind frecventarea cursurilor şcolare de
către copiii aflaţi în întreţinere.
Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc de reprezentantul familiei
şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului
municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia.
225
www.poca.ro
Cetăţenii altor state sau apatrizi înregistrează cererea la primăria comunei, oraşului,
municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinţa familia. În cazul familiilor care nu au locuinţă de
domiciliu sau reşedinţă stabilită ori fără locuinţă, cererea se înregistrează la primăria
comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a
cărei rază teritorială acestea trăiesc.
În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare se dispune
efectuarea unei anchete sociale în vederea evaluării socioeconomice a familiei.
Refuzul solicitantului de a furniza informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei
sociale, va avea drept consecință respingerea cererii pentru neîndeplinirea condiţiilor de
acordare a alocaţiei.
Pentru a beneficia de sprijinul statului prin acordarea acestui beneficiu social,
persoanele solicitante trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- sunt cetăţeni români care locuiesc în România;
- sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European,
ai Confederaţiei Elveţiene sau ai altor state, pe perioada în care au domiciliul sau, după
caz, reşedinţa în România;
- sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat, în condiţiile legii, o formă de
protecţie;
- sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România;
De asemenea, familiile formate din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora de
vârstă şcolară, beneficiază de alocaţie în condiţiile în care copiii frecventează fără
întrerupere cursurile unei forme de învățământ organizate potrivit legii, cu excepţia
celor care le întrerup din motive medicale, şi nu înregistrează absenţe nemotivate în
cursul unui semestru care să conducă la scăderea sub 8 a notei la purtare.
Familia monoparentală format din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea
acesteia și care locuiesc cu aceștia.
Persoana singură se poate regăsi în una dintre următoarele situații:
226
www.poca.ro
a) necăsătorită;
b) văduvă;
c) divorţată;
d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre
judecătorească;
e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau
execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) -
e);
g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai
mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile de mai sus: necăsătorită, văduvă, divorţată.
Dreptul la alocaţie se acordă începând cu luna următoare înregistrării/depunerii cererii.
Plata drepturilor pentru alocaţie se asigură începând cu luna următoare celei pentru
care s-a stabilit dreptul.
În situația în care intervin modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau la
veniturile realizate de membrii acesteia, titularul alocaţiei are obligaţia ca, în termen
de maximum 15 zile, să comunice în scris primarului modificările intervenite. În acest
caz, acordarea noului cuantum al alocaţiei se face începând cu luna următoare celei în
care au intervenit modificările.
În situaţia în care în urma efectuării anchetei sociale se constată modificări cu privire la
componenţa familiei şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, ce nu au fost
comunicate, sumele încasate cu titlu necuvenit se vor recupera de la titularul alocaţiei,
începând cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.
Cuantumul alocației se poate diminua în situația în care copiii de vârstă şcolară din
familiile beneficiare înregistrează absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar,
diminuarea aplicându-se începând cu luna următoare celei în care inspectoratul şcolar a
227
www.poca.ro
transmis situaţia privind frecventarea cursurilor de către aceşti copii şi menţinându-se

pe o perioadă de 3 luni.
- Deciziile directorului agenţiei județene pentru plăți și inspecție socială, precum şi
dispoziţiile primarului se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere
I. Aspecte practice
Secțiunea 1. Problema de drept identificată
Cum se calculează veniturile beneficiarilor de alocație pentru susținerea familiei în
situația în care aceștia au realizat/realizează venituri din dividend, dobânzi(pentru
depozite până în suma de 3000 de lei), arendă, jocuri de noroc, venituri din PFA?
Sectiunea 2. Soluția pe scurt:

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1 ind.1) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2011 din 19
ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, „ în situația în care veniturile
realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt anuale sau periodice, pentru
stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora în raport cu perioada
pentru care au fost acordate. ”
Pe cale de consecință, dacă sunt venituri anuale se vor împărți la 12. Suma rezultată
fiind plătită ulterior acordării unuia sau mai multor beneficii din cele menționate va fi
luată în calcul pentru drepturile viitoare, în condițiile art. 14 din Legea nr. 416/2001.
228
www.poca.ro
Secțiunea IV.2 Ajutorul social (Venitul minim garantat)
1. Baza legală
- Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările
ulterioare;
- Hotărârea nr. 50/2011 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu
modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 1474/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 38/2011, şi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
50/2011.
2. Beneficiari
Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, pot beneficia de venitul minim
garantat ca formă de asistenţă socială. Acesta se asigură prin acordarea ajutorului social
lunar, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Termenul familie desemnează soţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi,
aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc şi gospodăresc împreună.
229
www.poca.ro
Se consideră familie şi persoana care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu copiii aflaţi

în întreţinerea sa şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este necăsătorită;
b) este văduvă;
c) este divorţată;
d) al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre
judecătorească;
e) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) -
d).
Se consideră familie şi fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi care nu au
domiciliul sau reşedinţa comună cu părinţii.
Se asimilează termenului familie bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai
fiecăruia dintre ei, aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc şi gospodăresc
împreună.
Prin termenul copil se înţelege copilul provenit din căsătoria soţilor, copilul unuia dintre
soţi, copilul adoptat, precum şi copilul dat în plasament familiei sau persoanei ori pentru
care s-a instituit tutela sau curatela, potrivit legii.
Prin termenul persoană singură se înţelege persoana care a împlinit vârsta de 18 ani,
care locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor.
Beneficiază de reglementările prezentei legii nr. 416/2001 şi familiile sau persoanele
singure, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, care au reşedinţa sau, după caz, domiciliul
în România, în condiţiile legislaţiei române.
Au dreptul la venitul minim garantat, în condiţiile prezentei legi, şi soţii despărţiţi în
fapt, dacă ancheta socială atestă situaţia existentă şi justifică acordarea acestuia.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social
este familia.
230
www.poca.ro
3. Cuantum
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat este de:
a) 0,283 ISR pentru persoana singură;
b) 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane;
c) 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane;
d) 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane;
e) 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane;
f) câte 0,073 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face
parte din familie, în condiţiile prezentei legi.
În prezent, valoarea indicatorului social de referinta (ISR) este de 500 de lei.
Prin urmare, în prezent, nivelurile venitului minim garantat sunt următoarele:
Persoana singură = 0.283 x ISR = 142 lei
Familia formată din 2 persoane = 0.510 x ISR = 255 lei
Pentru fiecare altă persoană peste numarul de 5 persoane, ajutorul social se mărește cu
0.073 x ISR.
Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între nivelurile prevăzute,
transformate în lei, şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Dacă din
calculul în lei rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea
beneficiarului. Dacă din calcul rezultă un ajutor social mai mic de 10 lei, se acordă 10
lei.
231
www.poca.ro
Astfel, beneficiază de ajutor social persoanele ale căror venituri se situează sub nivelul
venitului minim garantat.
4. Veniturile ce se iau în considerare la stabilirea venitului minim garantat
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară
depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat,
asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent
de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu
excepţia:
a) alocaţiei pentru susţinerea familiei, prevăzută de Legea nr. 277/2010 privind
alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) alocaţiei de stat pentru copii, prevăzută de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de
stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) bugetului personal complementar lunar şi a prestaţiilor sociale prevăzute la art. 58
alin. (4) lit. b) şi, respectiv, alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi
d) burselor şcolare, a drepturilor acordate în baza art. 51 alin. (2) şi art. 85 alin. (2)
din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
e) stimulentului educaţional oferit, potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind
stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii
defavorizate, cu modificările ulterioare, sub formă de tichet social pentru stimularea
participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
f) sprijinului financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind
aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul
232
www.poca.ro
Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu", cu modificările şi completările

ulterioare;
g) veniturilor obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri în
condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) sumelor ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter
de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situaţii excepţionale.
În cazul în care familia sau persoana singură are în proprietate, închiriere, comodat ori
altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor ce
conduc la excluderea acordării ajutorului social, aceasta nu beneficiază de ajutor social.
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte
familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor
bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea
cuantumului ajutorului social se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii,
cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de
persoanele din gospodărie.
Familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim
garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în
cazul în care cel puţin un membru al familiei face dovada că lucrează pe bază de
contract individual de muncă, are statut de funcţionar public sau prestează o activitate,
realizând venituri cu caracter salarial.
5. Majorarea cuantumului ajutorului social

Familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim
garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie,
în cazul în care cel puţin un membru al familiei face dovada că lucrează pe bază de
contract individual de muncă, are statut de funcţionar public sau prestează o
activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
233
www.poca.ro
6. Obligațiile beneficiarului
Pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de
muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a
presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se
putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a
muncii.
Fac excepţie familiile pentru care ajutorul social rezultat din calcul este de până la 50
lei (RON)/lună; pentru acestea orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează
în prima lună de plată.
Orele de muncă prestate se însumează pentru toate persoanele apte de muncă din
familia beneficiară de ajutor social şi se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului
social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară
a timpului de muncă.
Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea
orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus.
În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes
local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial
capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local se
transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului.
Important! Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile
beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea
dreptului.
Fac excepţie persoanele care au acceptat un loc de muncă oferit sau participă la
serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională
oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.
234
www.poca.ro
În scopul valorificării forţei de muncă locale, primarii au obligaţia să întocmească planul

de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane
fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de
forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale, denumite în
continuare beneficiari de lucrări.
Planul de acţiune se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul primăriei
şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi repartizarea
persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea activităţilor
sezoniere.
Acţiunile sau lucrările de interes local pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de
salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective
publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă,
pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin
hotărâre a consiliului local.
Important! Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile
beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea
dreptului.
Fac excepţie persoanele care au acceptat un loc de muncă oferit sau participă la
serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională
oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.
7. Documente:
Ajutorul social se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere,
însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor
acesteia.
Existenţa oricăror alte venituri decât cele care pot fi dovedite cu acte se menţionează în
declaraţia pe propria răspundere a persoanei care solicită ajutorul social.
235
www.poca.ro
Documente necesare
• Cerere şi declaraţie pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului social;
• Acte doveditoare privind componenţa familiei:
Pentru cetăţenii români
• B.I. - buletin identitate
• C.I. - carte de identitate
• C.I.P - carte de identitate provizorie
Pentru cetăţenii străini sau apatrizi
• C.I. - carnet de identitate
• L.S.T. - legitimaţie de şedere temporară
• D.I. - document de identitate
• Certificate de naştere ale copiilor;
• Certificat de căsătorie;
• Certificat deces;
• Hotărâre definitivă de încuviinţare a adopţiei, de încredinţare sau plasament
familial al minorului, mandatul poştal în care se specifică cuantumul alocaţiei de
întreţinere primită;
• Actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;
• Actul din care rezulte că un membru al familiei urmează o formă de învăţământ la
cursuri de zi;
• Acte din care să rezulte încadrarea în categoria persoanelor cu handicap
accentuat sau grav, gr. I sau gr. II de invaliditate pentru persoanele aflate în întreţinere
;
236
www.poca.ro
• Actul doveditor privind proprietatea, contract de închiriere locuinţă fond de stat

sau chiriaş la proprietar + schiţa locuinţei;
• În cazul divorţului cu copii încredinţaţi se va prezenta hotărârea judecătorească
privind pensia de întreţinere;
Alte acte
• Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri din salarii sau din
alte activităţi vor prezenta dovada faptului că sunt în evidenţa Agenţiei Teritoriale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru încadrarea în muncă şi nu au refuzat
nejustificat un loc de muncă oferit sau nu au refuzat participarea la un program de
pregătire profesională;
• Certificat de venituri eliberat de Administraţia Finanţelor Publice, din care să
rezulte dacă realizează venituri din activităti pe cont propriu;
• Adeverinţa de la Registrul Agricol;
• În cazul persoanelor singure/familiilor care au resedinţa sau locuiesc fără forme
legale, se va prezenta adeverinţă de la primarul localităţii de domiciliu din care să
rezulte că nu beneficiază de ajutorul social conform Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat, certificat fiscal din care să rezulte cu ce bunuri (clădiri, terenuri )
figurează pe rol în localitatea respectivă, certificat de venituri din care să rezulte dacă
obţine venituri din activităti pe cont propriu;
• Certificat medical privind incapacitatea de muncă ( acolo unde este cazul);
• În cazul copiilor de vârstă şcolară care nu urmează o formă de învaţământ
organizată, potrivit legii, se va prezenta declaraţie notarială;
• Talon şomaj;
• Talon alocaţie de stat pentru copil;
• Adeverinţa de elev în care se va specifica dacă beneficiază de alocaţie de stat şi
bursa (cuantumul);
• Talon pensie + Decizie pensie;
237
www.poca.ro
• Persoana inaptă de muncă trebuie să prezinte decizie pentru pierderea capacităţii

de muncă (gradul I sau II invaliditate);
• În cazul femeilor peste 60 ani si bărbaţii peste 65 ani care nu au nici un fel de
pensie se va prezenta declaraţie notarială din care să rezulte aceasta;
• Talon pensie de urmaş + decizie în cazul copiilor care au părinţi decedaţi;
• În cazul salariaţilor adeverinţa eliberată de angajator în care se va specifica
salariul net realizat în luna anterioară depunerii cererii de ajutor social;
• În cazul persoanelor angajate pe bază de convenţie civilă de prestări servicii,
adeverinţa eliberată de angajator cu salariul net realizat în luna anterioară.
Cererea şi declaraţia pe propria răspundere se semnează şi se înaintează de către

reprezentantul familiei, care poate fi, după caz, unul dintre membrii familiei care are
capacitate deplină de exerciţiu ori, în cazurile prevăzute de lege, tutorele sau curatorul
persoanei îndreptăţite.
În situaţiile persoana care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu copiii aflaţi în
întreţinerea sa, reprezentantul familiei este persoana care asigură creşterea şi îngrijirea
copiilor, dacă aceasta are capacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul
legal al acesteia.
În situaţia în care familia asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în
vârstă de până la 18 ani, se completează o singură cerere, atât pentru solicitarea
ajutorului social, cât şi pentru solicitarea alocaţiei pentru susţinerea familiei acordate în
baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În situaţia în care solicitarea ajutorului social şi/sau, după caz, a alocaţiei pentru
susţinerea familiei se realizează în perioada sezonului rece, se completează o singură
cerere, care include şi solicitarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei.
8. Depunerea documentelor necesare și termenul soluționare
238
www.poca.ro
Cererea de acordare a ajutorului social şi declaraţia pe propria răspundere se

înregistrează la primarul localităţii în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa titularul.
În cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, documentele se depun la primarul localităţii în a
cărei rază teritorială aceştia îşi au reşedinţa sau, după caz, domiciliul.
În cazul persoanelor fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, aflate în situaţie de
nevoie, cererea se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului
municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială trăiesc acestea.
Cererea şi declaraţia pe propria răspundere se întocmesc potrivit modelului prevăzut în
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Cererea de acordare a ajutorului social se soluţionează în termen de maximum 30 de zile
de la data înregistrării.
9. Condiții de acordare
În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a ajutorului
social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, în termen de 15
zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Verificarea se efectuează şi în vederea
îndeplinirii condiţiilor de acordare a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului
pentru încălzirea locuinţei, în situaţia în care acestea au fost solicitate odată cu ajutorul
social.
În vederea verificării informaţiilor declarate de titular privind veniturile supuse
impozitului pe venit, primarul solicită organului central fiscal în a cărui rază teritorială
se află situată primăria eliberarea unui document care să ateste situaţia veniturilor
persoanelor din familia/familiile solicitantă/solicitante.
Ancheta socială se efectuează de personalul serviciului public de asistenţă socială din
subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuţii în domeniul
asistenţei sociale din aparatul propriu de specialitate al primarului.
239
www.poca.ro
Ancheta socială se întocmeşte potrivit modelului aprobat prin normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare. Această anchetă
constituie probă legală pentru instanţele judecătoreşti, în legătură cu deschiderea
dreptului sau respingerea cererii.
Răspunderea asupra conţinutului anchetei sociale revine şi persoanelor care au efectuat
şi au semnat ancheta socială.
Important! În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare

pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte
condiţiile de acordare a ajutorului social şi/sau, după caz, a alocaţiei pentru
susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei.
10. Veniturile ce se iau în considerare la stabilirea venitului minim garantat

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară
depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat,
asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent
de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu
excepţia:
a) alocaţiei pentru susţinerea familiei, prevăzută de Legea nr. 277/2010 privind alocaţia
pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) alocaţiei de stat pentru copii, prevăzută de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de
stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) bugetului personal complementar lunar şi a prestaţiilor sociale prevăzute la art. 58
alin. (4) lit. b) şi, respectiv, alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi
240
www.poca.ro
d) burselor şcolare, a drepturilor acordate în baza art. 51 alin. (2) şi art. 85 alin. (2)
din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
e) stimulentului educaţional oferit, potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind
stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii
defavorizate, cu modificările ulterioare, sub formă de tichet social pentru stimularea
participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
f) sprijinului financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind
aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul
Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu", cu modificările şi completările
ulterioare;
g) veniturilor obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri în
condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) sumelor ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter
de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situaţii excepţionale.
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte
familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor
bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea
cuantumului ajutorului social se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii,
cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de
persoanele din gospodărie
Important! În cazul în care familia sau persoana singură are în proprietate,

închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile
cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social,
aceasta nu beneficiază de ajutor social.
241
www.poca.ro
Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social

(Anexa nr. 4 din Hotărârea nr. 50/2011 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat)
Bunurii imobile
1. Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor
gospodăreşti
2. Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă şi alte terenuri intravilane care
depăşesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală. Fac excepţie terenurile din
zonele colinare sau de munte care nu au potenţial de valorificare prin
vânzare/construcţie/producţie agricolă
Bunuri mobile10
1. Autoturism/autoturisme şi/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de 10
ani cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate
transportului acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor
aflate în zone greu accesibile
2. Mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani
3. Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote,
autobuze, microbuze
4. Şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepţia bărcilor necesare pentru
uzul persoanelor care locuiesc în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"
5. Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată
10
Aflate în stare de funcţionare
242
www.poca.ro
6. Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale

7. Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate
hidraulic, mecanic sau electric
Depozite bancare
Depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei, cu excepţia dobânzii
Terenuri/animale şi/sau păsăriî

Suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte
suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500
11. Stabilirea dreptului la ajutorul social şi a cuantumului acestuia

Stabilirea dreptului la ajutorul social şi a cuantumului acestuia se face prin dispoziţie
scrisă a primarului.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei sociale, primarul are
obligaţia să emită dispoziţia de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul
social.
Dispoziţia primarului se comunică titularului ajutorului social, în termen de maximum 5
zile de la data emiterii.
Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de
realitatea şi legalitatea operaţiunilor de stabilire a dreptului la ajutorul social, inclusiv a
cuantumului acestuia.
243
www.poca.ro
12. Plata
Plata ajutorului social se asigură de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale,
prin decizie a directorului.
Emiterea deciziei are la bază dispoziţia primarului privind acordarea dreptului, însoţită
de copia cererii de acordare a ajutorului social şi a declaraţiei pe propria răspundere,
precum şi de copia fişei de calcul. Modelul deciziei este stabilit prin normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările
ulterioare.
13. Prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei

Începând cu anul 2011, prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii
nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,
alunecărilor de teren sau inundaţiilor, în cazul beneficiarilor de ajutor social, se plăteşte
de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Prima obligatorie se asigură din ajutorul social cuvenit, stabilit prin dispoziţie a
primarului.
14. Modificarea
Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului ajutorului social se face prin dispoziţie
a primarului şi se comunică atât noului titular al ajutorului social, cât şi celui înlocuit.
În cazul în care schimbarea titularului este cerută de membrii familiei, dispoziţia
primarului se comunică şi acestora.
Titularul ajutorului social are obligaţia să comunice primarului, în scris, orice modificare
cu privire la domiciliu, venituri şi la numărul membrilor familiei, în termen de 15 zile de
la data la care a intervenit modificarea.
244
www.poca.ro
În cazul în care modificările nu conduc la majorări sau diminuări ale ajutorului social mai
mari de 10 lei (RON) pe familie, ajutorul social stabilit anterior nu se
modifică.Modificarea cuantumului sau încetarea dreptului la ajutorul social se face prin
dispoziţie scrisă a primarului, începând cu luna următoare celei în care au intervenit
modificările.
15. Suspendarea
Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia se suspendă pentru întreaga familie
sau, după caz, pentru persoana singură, în următoarele situaţii:
a) dacă refuză nejustificat efectuarea acţiunilor sau lucrărilor de interes local;
b) când se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date
eronate privind componenţa familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au
intervenit modificări ale acestora;
c) când agenţia teritorială constată, pe baza documentelor transmise de primar, că s-
a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social;
d) în situaţia în care timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale
returnate pentru titularul ajutorului social;
e) în situaţia în care, în urma verificărilor efectuate pentru respectarea condiţiilor de
acordare a dreptului la ajutorul social,se constată că au intervenit modificări în
condiţiile de acordare ale acestuia;
f) în situaţia în care, în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de
reprezentanţi ai Curţii de Conturi a României, s-au constatat date eronate cu privire la
componenţa familiei ori a veniturilor beneficiarilor.
➢ Suspendarea dreptului la ajutor social se face prin dispoziţie scrisă a primarului,

începând cu luna următoare celei în care s-au constatat situaţiile menţionate la pct. a),
b) şi e) şi se comunică titularului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
245
www.poca.ro
➢ Pentru situaţiile prevăzute la pct. c), d), f), plata ajutorului social se suspendă
prin decizie a directorului agenţiei teritoriale, începând cu luna următoare celei în care
s-a făcut constatarea și se comunică titularului în termen de maximum 30 de zile de la
data emiterii.
16. Reluarea
În cazul suspendării ajutorului social în condiţiile de la pct. a), efectuarea acţiunilor sau
a lucrărilor de interes local atrage reluarea plăţii ajutorului social pentru întreaga
familie ori, după caz, pentru persoana singură, începând cu luna următoare celei în care
s-a înregistrat efectuarea acestora.
Reluarea plăţii ajutorului social se face prin decizie a directorului agenţiei teritoriale,
începând cu luna următoare îndeplinirii condiţiilor de acordare.
17. Încetarea
Dreptul la ajutor social încetează în următoarele situaţii:
• în cazul în care beneficiarii nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr.
416/2001, cu modificările și completările ulterioare;
• în cazul în care dreptul la ajutor social, respectiv plata acestuia au fost suspendate şi în
termen de 3 luni de la data suspendării plăţii nu au fost îndeplinite obligaţiile de a
presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local; 11
• în cazul în care, după verificarea situațiilor de suspendare menționate la punctual
anterior, se constată că beneficiarul ajutorului social nu mai îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege;
• în cazul în care pe parcursul acordării dreptului la ajutorul social beneficiarii refuză să
furnizeze informaţii cu privire la membrii familiei sau la veniturile realizate;
11
Obligație prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare.
246
www.poca.ro
• în cazul în care se constată refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la
serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite
de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
• în cazul în care, după verificarea respectării condiţiilor de acordare a dreptului la
ajutorul social, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte
surse şi acestea nu au fost declarate;
• în cazul refuzului repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile
beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere.
➢ Încetarea dreptului la ajutor social se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se

comunică în scris titularului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
➢ Încetarea plăţii ajutorului social se face prin decizie a directorului agenţiei
teritoriale, începând cu luna următoare celei în care s-au constatat situaţiile prevăzute
anterior și se comunică titularului în termen de 30 de zile de la data emiterii.
18. Recuperarea
Sumele încasate necuvenit cu titlu de ajutor social se recuperează de către agenţia
teritorială pentru plăți și inspecție socială de la titularul dreptului ajutorului în termenul
general de prescripţie de 3 ani, în conformitate cu prevederile Codului civil.
Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de ajutor social se face de către agenţia
teritorială, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014, cu
Pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit, titularul semnează un angajament de
plată la solicitarea dreptului, aceste sume putând fi recuperate şi din alte drepturi
plătite de agenţia teritorială. În situaţia în care titularul refuză semnarea
angajamentului de plată, recuperarea sumelor plătite necuvenit se face, potrivit legii,
direct de la beneficiar.
247
www.poca.ro
1. Întrebarea/problema identificată: Pot fi luate în calcul la stabilirea venitului net

lunar al familiei, în vederea acordării ajutorului social, sumele reprezentând taxele
restituie potrivit O.U.G. nr. 52/2017 și dobânzile aferente?
Sediul materiei: Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr.
52/2017 și art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu
Descrierea speței: Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, cu modificările și
completările ulterioare, prevede că la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după
caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia
le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, cu excepţia celor prevăzute la același
articol.
Conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 52/2017, cu modificările și completările
ulterioare, persoanele care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule,
taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la
autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule pot solicita restituirea acestora,
precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data
restituirii. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Sumele astfel obținute nu reprezintă sume ocazionale cu caracter de despăgubiri, ci
restituiri în condițiile legii ale unor taxe plătite către stat, tot în condițiile legii.
Prin sintagma „creanțe legale”, inițiatorul a avut în vedere cuprinderea tuturor
raporturilor juridice de obligație a căror valorificare îndeplinește condițiile prevăzute de
lege.
Soluția: Pentru considerentele menționate anterior, sumele reprezentând taxele
restituie potrivit O.U.G. nr. 52/2017 și dobânzile aferente se iau în calcul la stabilirea
venitului net lunar al familiei, în vederea acordării ajutorului social.
248
www.poca.ro
2. Întrebarea/problema identificată: Cine intocmeste planul de activitati sezoniere și

daca se afisează acest plan?
Sediul materiei: art. 6^1 alin. (1) si (2 ) din Legea nr.416/2001 din 18 iulie 2001 privind
venitul minim garantat
Descrierea speței: În scopul valorificării forţei de muncă locale, primarii au obligaţia să
întocmească planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane
juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale
care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-
teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.
Soluția: Planul de acţiune se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul
primăriei şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi
repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea
activităţilor sezoniere.
3. Întrebarea/problema identificată: Care sunt efectele juridice ale neprezentării la

serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite
de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă? Poate fi asimilată
neprezentarea refuzului de participare prevăzut la art. 15 alin. (7) din Legea nr.
416/2001, cu modificările și completările ulterioare?
Sediul materiei: Art. 15 alin. (7) din Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările
ulterioare: „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile
pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de
agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la
ajutorul social.”
Descrierea speței: Neprezentarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare
de ajutor social la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi formare
profesională nu se regăseşte ca reglementare nici în Legea nr. 416/2001, cu modificările
249
www.poca.ro
şi completările ulterioare, şi nici în Legea nr. 76/2002. Aceasta din urmă prevede faptul
că "Şomerii care nu beneficiază de indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea
medierii şi, în cazul neîncadrării în muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni" - art. 61
alin.(2).
Soluția: Neprezentarea poate fi asimilată refuzului de participare la serviciile pentru
stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, dar numai în situaţia în
care A.J.O.F.M. a convocat persoana şi aceasta nu s-a prezentat din motive imputabile
acesteia.
Pentru această perioadă, mai trebuie avut în vedere faptul că au fost reglementate o
serie de excepţii de la Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ce
pot influenţa acordarea ajutorului social.
250
www.poca.ro
Secțiunea IV.3 Ajutoare de urgență
1. Baza legală
- Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările
ulterioare;
- Hotărârea nr. 50/2011 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu
modificările și completările ulterioare;
- ORDINUL Nr. 1474/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi
din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi din Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 50/2011.
2. Tipuri de ajutoare de urgență

Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, poate acorda
ajutoare de urgenţă:
• familiilor şi persoanelor care se află în situaţii de necesitate datorate
calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii
deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de
251
www.poca.ro
excluziune socială, precum şi în alte situaţii stabilite prin hotărâre a Guvernului,

care va cuprinde şi procedura şi/sau condiţiile de acordare.
Primarii pot dispune acordarea de ajutoare de urgenţă, în bani sau în natură:
• familiilor sau persoanelor care se află în situaţii de necesitate apărute ca urmare
a unor calamităţi naturale, incendii, accidente, epidemii, epizootii, precum şi în
alte situaţii deosebite care pot duce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune
socială, inclusiv în caz de deces în ţară sau în străinătate, stabilite prin hotărâre a
consiliului local, care va cuprinde şi procedura şi/sau condiţiile de acordare.
Astfel, există două tipuri de ajutoare de urgență, ajutoare de urgență acordate de
Guvern și ajutoare de urgență acordate de primării.
3. Regim juridic
Ajutoarele de urgenţă acordate de Guvern nu sunt supuse impozitului pe venit şi nu se
iau în considerare la stabilirea altor drepturi de asistenţă socială acordate de la bugetul
de stat
4. Acordare
Propunerea de acordare a ajutoarelor de urgenţă are la bază cererea şi declaraţia pe
propria răspundere a unui membru de familie sau a persoanei singure, însoţite de actele
doveditoare, precum şi de ancheta socială prin care se certifică existenţa situaţiilor de
necesitate ori, după caz, a situaţiilor deosebite în care se află familiile sau persoanele
singure.
Cererea şi declaraţia pe propria răspundere se completează potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 16 la Hotărârea nr. 50/2011 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
252
www.poca.ro
Ancheta socială este efectuată de agenţia teritorială în termen de maximum 10 zile

lucrătoare de la înregistrarea cererii.
Datele referitoare la familia sau persoana singură se înregistrează în formularul de
anchetă socială potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16a din Hotărârea nr. 50/2011
din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările
ulterioare.
Important! Au existat derogări de la regula, ajutorul social acordându-se, în

anumite cazuri, și fără să se impună efectuarea de anchete sociale (ex: art. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 1007/2016, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 404/2016
etc.)
5. Acte necesare pentru dovedirea situaţiilor de necesitate

Pentru dovedirea situaţiilor de necesitate care au fost cauzate de calamităţi naturale,
incendii, accidente, precum şi pentru alte situaţii deosebite cauzate de starea de
sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, precum şi
pentru justificarea acordării ajutorului de urgenţă, solicitantul are obligaţia de a
prezenta:
- actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate în luna
anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia;
- documente eliberate de autorităţile competente pentru constatarea calamităţilor
naturale, incendiilor, accidentelor;
- poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale şi sau/înscrisul de constatare şi
evaluare a prejudiciilor, precum şi de stabilire a cuantumului despăgubirii în cazul
producerii riscului asigurat, potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea
obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor,
republicată;
253
www.poca.ro
- adeverinţă şi/sau scrisoare medicală eliberată de medicul de familie sau de medicul

specialist, precum şi alte documente medicale justificative eliberate de autorităţile
competente în domeniu care să ateste situaţia de dificultate invocată în cerere;
- pentru achiziţia de echipamente, dispozitive medicale, proteze, orteze sau alte
materiale sanitare, dovada eliberată de autorităţile competente privind costul total al
acestora, precum şi cheltuielile suportate de acestea;
- alte documente, la solicitarea reprezentantului/reprezentanţilor agenţiei teritoriale
care efectuează ancheta socială, în funcţie de situaţia constatată.
Absenţa unora dintre documentele - nu conduce la refuzul acordării ajutorului de
urgenţă, urmând ca prin ancheta socială să se stabilească dacă este necesară sau nu
acordarea acestuia.
Important! În situaţia în care persoana singură/familia care solicită ajutorul de

urgenţă refuză să furnizeze informaţiile necesare efectuării anchetei sociale, se
consideră că aceasta nu se află în situaţie de necesitate pentru acordarea ajutorului
de urgenţă.
6. Cuantum
Ajutoarele de urgenţă se acordă în limita sumelor alocate cu această destinaţie în
bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, pentru acoperirea nevoilor de bază
definite la art. 54 alin. (2) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, ale familiei sau ale persoanei singure şi au în vedere, în
principal, menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit, accesul la servicii
medicale şi/sau de recuperare a stării de sănătate ori a capacităţii de muncă,
combaterea cauzelor ce pot duce la abandon şcolar, precum şi a altor cauze ce pot
conduce la riscul de excluziune socială.
254
www.poca.ro
Important
Ajutoarele de urgenţă se acordă o singură dată într-o perioadă de 12 luni.
Pentru cazuri deosebite, care necesită acordarea mai multor ajutoare de urgenţă
aceleiaşi familii sau persoane, persoana care efectuează ancheta socială din cadrul
agenţiei teritoriale elaborează un referat care conţine prezentarea situaţiei cu care
se confruntă familia sau persoana singură şi justificarea necesitatea unui ajutor de
urgență suplimentar.
Referatul este însoţit de ancheta socială şi de actele doveditoare, se avizează de
către directorul executiv al agenţiei teritoriale, precum şi de primar şi prefect şi se
transmite la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială care analizează
propunerea şi decide dacă se justifică acordarea ajutorului de urgenţă suplimentar.
Ajutoarele de urgenţă, în funcţie de situaţia pentru care se solicită, se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului ţinând cont de următoarele criterii, după caz:
a) gradul de distrugere a locuinţei şi a bunurilor deţinute de familie sau de persoana
singură;
b) tipul locuinţei;
c) asigurarea obligatorie a locuinţei potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008 privind
asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi
inundaţiilor, republicată, şi cuantumul despăgubirii;
d) bolile şi afecţiunile medicale şi gravitatea acestora;
e) perioada de tratament medical şi de recuperare medicală;
255
www.poca.ro
f) nivelul de decontare a serviciilor medicale, a medicamentelor, a ortezelor,

protezelor, dispozitivelor medicale etc. de către casele de asigurări sociale de sănătate
sau de terţi;
g) calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
h) calitatea de asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale;
i) tipul familiei şi numărul membrilor din familie;
j) veniturile nete lunare pe membru de familie sau ale persoanei singure;
k) nivelul de îndatorare al persoanei sau al familiei ce poate determina situaţii de risc
de excluziune socială;
l) posibilitatea de susţinere din veniturile proprii, fără afectarea nevoilor de trai
minimale definite de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, a cheltuielilor suplimentare generate de situaţia de necesitate
sau deosebită;
m) complementaritatea unor forme de sprijin din surse publice sau private.
8. Aspecte referitoare la ajutoarele de urgență acordate de primării

Primăriile pot acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află în situaţii
de necesitate cauzate de calamităţi naturale, incendii, accidente, precum şi pentru alte
situaţii deosebite, stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Dispoziţia primarului de acordare a ajutoarelor de urgenţă are la bază solicitarea scrisă a
unui membru de familie sau a persoanei singure, precum şi ancheta socială efectuată de
personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau,
după caz, al compartimentului de asistenţă socială din aparatul de specialitate al
primarului comunei, oraşului, municipiului ori, după caz, al sectorului municipiului
Bucureşti, prin care se certifică situaţiile de necesitate sau, după caz, situaţiile
deosebite în care se află familiile ori persoanele singure.
256
www.poca.ro
Fondurile necesare pentru plata ajutoarelor urgenţă acordate de primării se suportă

din bugetele locale și se pot acorda în bani şi/sau în natură.
9. Recuperare
Ajutoarele de urgenţă acordate acordate de primării nu se supun recuperării.
Ajutoarele de urgenţă acordate de Guvern reprezintă o formă de sprijin cu destinaţie
specială, acordată din bugetul de stat, şi nu se iau în considerare la stabilirea obligaţiilor
legale de plată sau a altor beneficii de asistenţă socială şi se supun executării silite
numai pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu acest titlu, precum şi în situaţia
în care titularul semnează un angajament de plată la solicitarea dreptului. În cazul în
care se semnează un astfel de angajament, sumele pot fi recuperate şi din alte drepturi
plătite de agenţia teritorială. În situaţia în care titularul refuză semnarea
angajamentului de plată, recuperarea sumelor plătite necuvenit se face, potrivit legii,
direct de la beneficiar.
1. Întrebarea/problema identificată: Pot fi acordate ajutoare de urgență și

persoanelor/familiilor care nu pot dovedi existența riscului de excluziune socială, în
conformitate cu prevederile art. 28 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat?
Sediul materiei: Art. 28 alin. 1 din Legea nr. 416/2001
Descrierea speței: Art. 28 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 are în vedere mai multe
situații în care se pot acorda ajutoarele de urgență. Astfel, dacă o persoană/familie se
încadrează, spre exemplu, în ipoteza situaţiei de necesitate datorate calamităţilor
naturale, textul legal nu se poate interpreta în sensul că ajutorul de urgență poate fi
acordat doar în cazul în care se probează și riscul de excluziune socială. Acesta nu poate
fi considerat o condiție suplimentară pentru acordarea ajutoarelor de urgență.
257
www.poca.ro
Soluția: Da, ajutoarele de urgență, pot fi acordate și persoanelor/familiilor care nu pot

dovedi existența riscului de excluziune socială, dacă aceste persoane/familii se află în
situaţiile reglementare de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, după cum urmează:
situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, altor
situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul
de excluziune socială, precum şi în alte situaţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, așa
cum prevede art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001.
Sursa: Hotărâre nr. 414/2020 - Curtea de Apel BRAȘOV
2. Întrebarea/problema identificată: Pot fi acordate ajutoare de urgență pentru

decesul unei persoane cu venituri mici, această situație încadrându-se la „alte situații
deosebite” prevăzute de Legea nr. 416/2001, chiar dacă persoana decedată în cauză nu
a beneficiat anterior de ajutor social?
Sediul materiei: art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 și. 41 din Hotărârea nr. 50/2011
pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii nr. 416/2001
Descrierea speței: Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, Guvernul, la
propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, poate acorda ajutoare de urgenţă
familiilor şi persoanelor care se află în situaţii de necesitate datorate calamităţilor
naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate
stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială,
precum şi în alte situaţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde şi
procedura şi/sau condiţiile de acordare.
Conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, în cazul decesului unei persoane din
familia beneficiară de ajutor social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social,
primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu
înmormântarea.
Potrivit art. 41 din Hotărârea nr. 50/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a prevederilor legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, modificata si
completată, primarul poate acorda ajutoare de urgență familiilor sau persoanelor
258
www.poca.ro
singure aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor,

accidentelor, precum și pentru alte situații deosebite stabilite prin hotărâre a consiliului
local.
Soluția: Pot fi acordate ajutoare de urgență pentru decesul unei persoane cu venituri
mici, această situație încadrându-se la „alte situatii deosebite” prevăzute de Legea nr.
416/2001, chiar dacă persoana decedată în cauză nu a beneficiat anterior de ajutor
social.
Sursa: Hotărârea nr. 151/2017 - Curtea de Apel ORADEA
259
www.poca.ro
Secțiunea IV.4. Ajutoare pentru refugiați
1. Baza legală:
• Legea Nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
• Hotararea Guvernului Nr. 1251 din 13 septembrie 2006pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
• Hotărârea Guvernului nr. 898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor
de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se
eliberează străinilor.
• Directiva 2011/95/UE – standardele comune referitoare la condițiile pe caretrebuie să
le îndeplinească refugiații și apatrizii pentru a putea beneficia de protecție
internațională.
Ajutorul financiar nerambursabil prevăzut de art. 20 lit. m) din Legea nr. 122/2006,
este menit să ofere suportul de care au nevoie strănii cu statut de refugiați sau care au
protecție subsidiară, la începutul integrării în societatea românească. Acest ajutor se
acordă doar dacă aceste categorii de persoane nu au mijloace de întreţinere proprii,
sunt înscrise și participă la activitățile stabilite în cadrul programului de integrare.
Acest ajutor a fost creat pentru a acoperi nevoile de bază, cum ar fi utilităţile, hrană,
îmbrăcăminte şi este condiţionat de participarea la activităţile prevăzute în Programul
de Integrare. Dacă beneficiarul nu se înscrie în Programul de Integrare și dacă nu
participă la activități, acest ajutor poate fi suspendat sau anulat.
2. Ajutorul lunar nerambursabil se asigură din bugetul Ministerului Muncii si

Protecţiei, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru
260
www.poca.ro
plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în

continuare agenţii teritoriale. Practic, ajutoarele se acorda de agențiile teritoriale .
3. Cuantumul ajutorului se stabileşte la 1,08 ISR.( 540 lei)
4. Valoarea ISR se stabileste prin hotararea Guvernului, valoarea, in prezent,

fiind de 500 lei = 1 ISR.
5. Ajutorul lunar nerambursabil se solicită în termen de cel mult 3 luni de la

dobândirea formei de protecţie, iar după acest termen dreptul se prescrie.
6. Modalitatea de plată: se plătește numerar, pe stat de plata întocmit de

agențiile teritoriale
7. Suspendarea ajutorului :
a) absențe repetate, nemotivate a beneficiarului de protecţie internaţională de la
activităţile cuprinse în planul individual constituit potrivit art. 18 din Ordonanţa
Guvernului nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate propune,
motivat, către agenţiile teritoriale suspendarea acordării ajutorului nerambursabil pe o
perioadă de maximum 6 luni sau, după caz, încetarea acordării acestuia.
b) la cererea beneficiarului de suspendarea ajutorului nerambursabil pentru o
perioadă de maximum 3 luni pentru motive întemeiate,
c) la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), pentru alte
motive decat cele de pct a), adresată agenţiilor teritoriale, pentru o perioadă de 6 luni.
261
www.poca.ro
d) IGI poate solicita atat suspendarea sau incetarea acordarii ajutorului

nerambursabil, tinandu-se cont de situaţia familială a persoanelor vizate.
e) daca timp de 3 luni ajutorul nu este ridicat de beneficiar.
f) În situaţia suspendării ajutorului, agenţiile teritoriale au obligaţia efectuării
verificărilor pentru determinarea cauzelor care au condus la neridicarea acestuia de
către beneficiari. În cazul în care se constată că aceştia nu se mai află pe teritoriul
României sau că realizează venituri pe membru de familie cel puţin egale cu nivelul
ajutorului, acordarea acestuia încetează.
8. Incetarea ajutorului :
- daca pana la finalizarea termenului de 9 luni nu a fost solicitat, nu se mai acorda.
În situaţia suspendării ajutorului, agenţiile teritoriale au obligaţia efectuării verificărilor
pentru determinarea cauzelor care au condus la neridicarea acestuia de către
beneficiari. În cazul în care se constată că aceştia nu se mai află pe teritoriul României
sau că realizează venituri pe membru de familie cel puţin egale cu nivelul ajutorului,
acordarea acestuia încetează.
9. Accesul persoanei cu statut de refugiat la ajutor

Cererea se depune la Inspectoratul General pentru Imigrari, care le trimite spre
soluționare, până la data de 5 a fiecărei luni, la agențiile pentru plăți și inspecție socială
județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale.
Cererile sunt însoțite de copii ale hotărârii privind acordarea protecției internaționale în
România, ale documentului de ședere temporară, precum și de o adeverință care atestă
înscrierea în programul de integrare, eliberată de centrul regional de cazare și proceduri
al Inspectoratului General pentru Imigrări din raza teritorială de competență a agenției
teritoriale.
Persoana care depune cerere este titularul, care poate fi :
262
www.poca.ro
- beneficiar al protecţiei internaţionale care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi

de prezentele norme metodologice
-reprezentantul legal al beneficiarului, dupa caz
-curator, conform modelului stabilit prin dispoziţie a inspectorului general al
Inspectoratului General pentru Imigrări.
10. Termen de depunere a cererii: se face in termen de 3 luni de la acordarea

protecţiei internaţionale. Dupa acest termen termenul se prescrie, ceea ce inseamna ca
strainul/apatridul nu mai are dreptul sa solicite acest drept.
11. Documente anexate cererii:

-copii ale hotărârii privind acordarea protecţiei internaţionale în România,
-copii ale documentului de şedere temporară,
- adeverinţă care atestă înscrierea în programul de integrare, eliberată de centrul
regional de cazare şi proceduri al Inspectoratului General pentru Imigrări din raza
teritorială de competenţă a agenţiei teritoriale.
12. Perioada de acordare: 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 12 luni,

potrivit legii
13. Condiții pentru acordarea ajutorului: străinii trebuie să fie înscrişi în

programul de integrare prevăzut la art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, adica:
Străinii care au dobândit o protecție internațională în România sunt incluși în programele
de integrare, pe baza cererilor individuale și conform unui protocol încheiat intre
263
www.poca.ro
persoana care solicita includerea în programul de integrare și Inspectoratul General

pentru Imigrări.
Exceptii: de la obligatia mai sus precizata, sunt exceptate persoanele vulnerabile, adica
străinii care au dobândit protecție internațională în România și care au nevoi speciale,
generate de factori de natură obiectivă și independentă de voința sau dorința acestora.
În categoria persoanelor vulnerabile sunt incluși minorii, minorii neînsoțiți, persoanele
cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii
lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecțiuni grave,
persoanele cu afecțiuni mintale și persoanele care au fost supuse torturii, violului sau
altor forme grave de violență psihologică, psihică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte
situații speciale, similare celor menționate anterior.
14. Acordarea ajutorului nerambursabil: se aprobă prin decizie a directorului

executiv al agenţiei teritoriale
15. Data de la care acorda dreptul: începând cu luna următoare celei în care
cererea a fost înregistrată la agenţia teritorială, pe baza documentelor transmise de
Inspectoratul General pentru Imigrări.
16. Plata ajutorului nerambursabil

Plata se efectueaza de către ajpis-uri, lunar, astfel:
• Pe stat de plata, pentru fiecare persoană care a dobândit o formă de protecţie,
• Plata ajutorului in cazul minorilor care nu au implinit 14 ani si care au primit o forma
de protectie , se face catre reprezentantul legal al copilului ( reprezentantul este doar
titularul cererii, beneficiar al ajutorului este minorul)
• In cont deschis pe numele minorului:
264
www.poca.ro
In cazul copiilor pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială ( se afla in centre
rezidentiale pentru ingrijirea copiilor) inclusiv pentru copiii încredinţaţi organismului
privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii, Plata se face pe bază de cerere
completată şi semnată de conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din subordinea
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
Sumele se platesc în contul deschis în numele copilului de către direcţia generală
pentru plata alocaţiei de stat pentru copii.
-Daca nu exista un cont deschis pentru copiii prevăzuţi in situatiile de mai sus, pentru
plata alocaţiei de stat, direcţia generală are obligaţia să deschidă un cont special.
Important:
1- pe parcursul acordării ajutorului, agenţia teritorială poate solicita orice documente
justificative din partea beneficiarului sau poate solicita informaţii din partea instituţiilor
competente.
2- acordarea, prelungirea perioadei de acordare a ajutorului nerambursabil , reluarea
plăţii în caz de suspendare se fac prin decizie a directorului executiv al agenţiei
teritoriale, doar la cererea scrisă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care se
înregistrează la agenţia teritorială.
3- Acordarea jutorului, prelungirea perioadei de acordare , de suspendare sau de
incetare a ajutorului se face in baza propunerii formulate de Inspectoratului General
pentru Imigrări. Inspectoratului General pentru Imigrări analizează semestrial situaţia
fiecărui beneficiar al ajutorului nerambursabil , participarea activă a persoanei la
activităţile prevăzute în planul individual prevăzut la art. 18 din Ordonanţa Guvernului
nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi
completările ulterioare si formulează către agenţiile teritoriale competente propuneri
265
www.poca.ro
de prelungire a perioadei de acordare, de suspendare sau de încetare a plăţii ajutorului

nerambursabil.
4- pierderea formei de protectie ( refugiat sau protectie subsidiara) conduce la
pierderea ajutorului lunar nerambursabil.
1. Întrebarea/problema identificată:
- prelungirea ajutorului financiar nerambursabil
-necomunicarea actului administrativ individual
Descrierea speței: Recurenții-reclamanți, solicită admiterea recursului astfel cum a fost
formulat, casarea hotărârii recurate și, pe fond, admiterea cererii de chemare în
judecată, în sensul obligării intimatei-pârâte la acordarea ajutorului financiar
nerambursabil pe o perioadă de 6 luni.
Motivul de nelegalitate vizează încălcarea dispozițiilor art.16 alin.1 din HG 1251/2006.
Apreciază că deși era întrunită condiția referitoare la depunerea cererii de prelungire
până la expirarea termenului de 6 luni, instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu
erau incidente dispozițiile art. 62, întrucât acest termen s-ar fi împlinit la data de
01.03.2018, în cazul recurenților minori și la data de 01.04.2018 în cazul recurenților
majori, cererile formulate de aceștia la data de 30.04.2018 fiind făcute cu depășirea
termenului legal. Recurenții-reclamanți arată că intimata nu a făcut dovada comunicării
deciziilor prin care li s-a recunoscut dreptul recurenților-reclamanți de a beneficia de
ajutor de refugiat nerambursabil în cuantum de 540 lei lunar, astfel că aceștia nu au
avut posibilitatea să conteste deciziile în termen legal și nici să urmeze procedura
prealabilă prevăzută de dispozițiile Legii nr.554/2004.
Soluția: Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți
Considerendele instantei:
266
www.poca.ro
Curtea a reținut că în speță, recurenții reclamanți au depus la I.G.Imigrări cerere de

acordare a ajutorului nerambursabil în lunile iunie și iulie 2017, acestea fiind
ulterior transmise de către APISMB care a emis decizii prin care a fost acordat
recurenților reclamanți ajutorul nerambursabil peo perioadă inițială de 6 luni.
Aceste decizii nu au fost comunicate reclamanților, care nu au putut astfel lua
cunoștință de conținutul lor și nici de data de la care ajutorul nerambursabil le-a fost
acordat, deși comunicarea actelor administrative este un principiu de bază al dreptului
administrativ, ce rezultă din dispozițiile art. 7 alin.1, art.11,12, 13 din Legea
nr.554/2004.
Curtea reține că deși art.60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006
prevede anumite repere temporale cu privire la momentul la care persoanele cărora li s-
a acordat o formă de protecție au dreptul să solicite acordarea ajutorului nerambursabil,
precum și momentul la care Inspectoratul General Imigrări trebuie să transmită aceste
cereri către agențiile teritoriale, iar acestea din urmă trebuie să emită decizia de
soluționare a cererii, după efectuarea anchetei sociale și analizarea documentației,
totuși momentul acordării efective a ajutorului nerambursabil reprezintă o chestiune de
fapt , iar nu de drept, ce trebuie adusă la cunoștința solicitanților pentru a produce
efecte juridice în ceea ce-i privește pe aceștia.
Or, în contextul în care deciziile de acordare a ajutoarelor nerambursabile nu au
fost comunicate recurenților reclamanți, aceștia nu au putut lua cunoștință de data
începând cu care acest ajutor le-a fost acordat, nu au putut aprecia cu privire la
începutul și sfârșitul perioadei inițiale de 6 luni și nu au avut nici un reper cu privire la
data până la care ar fi trebuit să formuleze cererile de prelungire a perioadei de
acordare a ajutorului nerambursabil.
Curtea constată că recurenților reclamanți nu li se poate opune principiul „nemo
censetur ignorare legem” deoarece momentul acordării ajutorului reprezintă o
chestiune de fapt, iar nu de drept, recunoașterea de către administrație a unui drept
necoincizând întotdeauna cu momentul la care legea prevede că dreptul ar trebui
acordat.
267
www.poca.ro
Regula „nemo censetur ignorare legem” nu se aplică actului administrativ

individual, acesta trebuind adus la cunoștință persoanelor vizate pentrua produce
efecte juridice, cum ar fi posibilitatea de a contesta respectivul act administrativ și
începerea curgerii diverselor termene.
Curtea concluzionează în sensul că nu li se poate imputa recurenților reclamanți o
pretinsă neîncadrare în termenul prevăzut de art.62 din Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prevăzute în anexa la H.G.
nr.1251/2006 în contextul în care autoritățile nu și-au respectat obligația legală de
comunicare a actelor administrative prin care a fost stabilită perioada inițială de 6 luni
Din acest text rezultă că beneficiarilor protecției internaționale nu li se poate aplica
prezumția potrivit căreia ar cunoaște drepturile și obligațiile ce le revin ca urmare a
acordării acestei protecții, ci, dimpotrivă, autoritățile competente au obligația de a
le aduce la cunoștință aceste drepturi și obligații.
În ceea ce-i privește pe recurenții reclamanți, în cauză nu s-a depus vreo dovadă din
care să rezulte că autoritățile competente și-ar fi îndeplinit obligațiile legale de a-i
informa cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin, într-o limbă pe care
recurenții reclamanți să o înțeleagă, iar intimata pârâtă nu și-a îndeplinit, nici ea,
obligația de a le comunica deciziile administrative referitoare la acordarea
ajutoarelor nerambursabile, punându-i astfel în situația de a nu cunoaște elementele
esențiale formulării cererii de prelungire a acordării ajutorului nerambursabil.
Concluzie: necomunicarea deciziei emisă de directorul executiv al agenției teritoriale
poate conduce la: lipsa de efecte a actului administrative prin anularea acestui ape cale
instantei de judecata, cheltuieli de judecata
Sursa : Indaco- Lege 5-on-line
Decizia civila nr. 641 din 11/06/2020-Curtea de Apel București - Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal
recursul formulat de recurenții-reclamanți KMLM împotriva sentinței civile nr.904/2019
pronunțată la data de 12.02.2019 de Tribunalul București în contradictoriu cu intimata-
pârâta APISMB având ca obiect anulare act administrativ.
268
www.poca.ro
2. Întrebarea/problema identificată: leInterpretarea articolului 29 din Directiva

2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind
standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții
țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un
statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de
protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO 2011, L 337, p. 9).
Obiect: ajutor pentru satisfacerea nevoilor lor de subzistență și locative, sub forma unei
prestații de bază, precum și a unei majorări provizorii acordate pentru refugiați sau
pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară.n 18 Legislație
incident în cauză: Convenția de la Geneva 3 Convenția privind statutul refugiaților,
semnată la Geneva la 28 iulie 1951; Directiva 2011/95. triva Bezir
Descrierea speței: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul
A.S. Ay., resortisant al unei țări terțe, pe de o parte, și autoritatea administrativă a
districtului Linz-Land, Austria, pe de altă parte, în legătură cu decizia acesteia din urmă
prin care se acordă domnului Ayubi și familiei sale un ajutor pentru satisfacerea nevoilor
lor de subzistență și locative, sub forma unei prestații de bază, precum și a unei
majorări provizorii.
Instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 29 din Directiva
2011/95 trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale
precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede că refugiaților care beneficiază
de un drept de ședere temporară într-un stat membru li se acordă prestații de asistență
socială în cuantum inferior celui al prestațiilor acordate resortisanților acestui stat
membru și refugiaților care beneficiază de un drept de ședere permanentă în statul
membru menționat.e
Considerațiile Curții: Dintr-o jurisprudență constantă a Curții rezultă că, în toate
cazurile în care dispozițiile unei directive sunt, în ceea ce privește conținutul,
necondiționate și suficient de precise, particularii au dreptul să le invoce în fața
instanțelor naționale împotriva statului, fie atunci când acesta nu a transpus în
269
www.poca.ro
termenele stabilite directiva în dreptul național, fie atunci când a transpus în mod
incorect directiva în cauză (Hotărârea din 24 ianuarie 2012, Dominguez, C-282/10,
EU:C:2012:33, punctul 33 și jurisprudența citată). Deși este cert că articolul 29 alineatul
(1) din Directiva 2011/95 conferă statelor membre o anumită marjă de apreciere, în
special în ceea ce privește stabilirea nivelului de asistență socială pe care îl consideră
necesar, nu este mai puțin adevărat că această dispoziție impune fiecărui stat membru,
în termeni fără echivoc, o obligație de rezultat precisă și necondiționată care constă în
asigurarea, pentru orice refugiat căruia îi acordă protecția sa, a beneficiului aceleiași
asistențe sociale cu cea prevăzută pentru resortisanții săi. După cum a constatat deja
Curtea, unele dispoziții comparabile cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2011/95,
prin care se impunea beneficiul tratamentului național sau erau interzise anumite
discriminări, aveau un efect direct (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 mai 1999,
Sürül, C-262/96, EU:C:1999:228, punctele 63 și 74, Hotărârea din 22 decembrie 2010,
Gavieiro Gavieiro și Iglesias Torres, C-444/09 și C-456/09, EU:C:2010:819, punctul 78,
precum și Hotărârea din 6 martie 2014, Napoli, C-595/12, EU:C:2014:128, punctele 48 și
50).
Concluzii:
Din jurisprudența Curții rezultă : atunci când nu pot să interpreteze și să aplice
reglementarea națională în conformitate cu cerințele dreptului Uniunii, instanțele
naționale și organele administrației au obligația să aplice integral dreptul Uniunii și să
protejeze drepturile pe care acesta le conferă particularilor, înlăturând, dacă este
nevoie, aplicarea oricărei dispoziții de drept intern contrare (Hotărârea din 7
septembrie 2017, H., C-174/16, EU:C:2017:637, punctul 70 și jurisprudența
citată).cemConsidera’iibrie 2017, în procedura Ahmad Shah Ayubi împotriva Bezirksh
Un refugiat poate invoca în fața instanțelor naționale incompatibilitatea unei
reglementări precum cea în discuție în litigiul principal cu articolul 29 alineatul (1) din
Directiva 2011/95, în scopul eliminării restricțiilor privind drepturile sale pe care le
prevede această reglementare. Cu privire la cheltuielile de judecată
Sursa: Jurnalul Oficial al UE - C nr. 25 din 21 ianuarie 2019C-713
270
www.poca.ro
Cauza:C-713/17 : Hotărârea Curții (Camera a treia) din 21 noiembrie 2018 (cerere de

decizie preliminară formulată de Austria) - Ahmad Shah Ayubi/Bezirkshauptmannschaft
Linz-Land - ((Trimitere preliminară - Directiva 2011/95/UE -Statutul de refugiat -
Articolul 29 - Protecție socială - Tratament diferențiat - Refugiați care beneficiază de un
drept de ședere temporară)) C-713/17
Lin-a
271
www.poca.ro
Secțiunea IV.5. Ajutoare pentru încălzirea locuinței
1. Baza legală:
- ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în
perioada sezonului rece;
- HOTARAREA GUVERNULUI nr. 920/2011 au fost aprobate Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile
de protecţie socială în perioada sezonului rece.
➢ PRECIZĂRI COMUNE TUTUROR TIPURILOR DE AJUTOARE DE ÎNCĂLZIRE

Ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei sunt măsuri de protecţie socială a populaţiei,
ce constau în ajutoare lunare, în scopul acoperirii unei părţi din cheltuielile aferente
încălzirii locuinţei în perioada sezonului rece, precum şi a modului de facturare şi plată
a energiei termice. Aceste măsuri de sprijin se suportă din bugetul de stat şi/sau, după
caz, din bugetele locale.
Ajutoarele pentru încălzirea locuinței se acordă doar consumatorilor vulnerabili.
Consumator vulnerabil este clientul, persoană singură/familie, care nu îşi poate asigura
din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi
ale cărui venituri sunt situate în limitele prevăzute de lege.
Tipuri de încălzire a locuinței pentru care se acordă ajutoare de încălzire:
• Energie termica
• Energie electrică
272
www.poca.ro
• Gaze naturale
• Lemne, cărbuni și combustibili petrolieri
2. Beneficiază de dreptul la încălzirea locuinţei :

❖ familiile şi persoanele singure, cetăţeni români,
❖ familiilor şi persoanelor singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic
European, ai Confederaţiei Elveţiene sau ai altor state, pe perioada în care au domiciliul
sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii;
b) sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat, în condiţiile legii, o
formă de protecţie şi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile
legii;
c) sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în
condiţiile legii.
Beneficiarii sunt persoanele din familie sau persoanele care gospodaresc impreuna.
In noțiunea de familie, beneficiară a ajutorului de căldură, intră: soţul, soţia, precum şi
alte persoane, indiferent dacă între acestea există sau nu relaţii de rudenie, care au
acelaşi domiciliu ori reşedinţă şi/sau care locuiesc şi gospodăresc împreună, sunt
înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de
întreţinere a locuinţei.
Prin gospodarie se intelege familia extina, adica parinti, copii, bunici, matusi, alte
persoane care locuiesc împreună și se gopodăresc împreună.
Prin sintagma „alte persoane”, se intelege copiii, minor sau majori, căsătoriți sau nu,
bunici, unchi, mătuși, veri, etc. inclusiv persoane fara grade de rudenie, care locuiesc in
acelasi imobil si gospodaresc impreun
273
www.poca.ro
Pentru stabilirea ajutorului de incalzire se vor lua în calcul toate veniturile membrilor
de familie.
3. Titular al ajutorului pentru încălzirea locuinţei

Titularul este persoana responsabilă, reprezentantul familiei, care va depune cererea de
încălzire și acesta poate fi: persoana singură, unul din părinti, reprezentantul legal
(curator, tutore) al minorului sau al majorului care, bolnav fiind, este incapabil sa
depună o cerere; persoana majora din familie pe numele caruia este contractul de
furnizare gaze naturale sau energie electrica/termica; prin asociațiile de
proprietari/locatari
Poate avea calitate de titular al cererii, după caz:
• proprietarul locuinţei,
• succesorul de drept al acestuia,
• persoana care a înstrăinat locuinţa în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu
clauză de întreţinere sau cu drept de habitaţie,
• titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al acesteia ,
• alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de
titularul contractului de închiriere ori, după caz,
• reprezentantul legal al persoanei singure care:
- nu a împlinit vârsta de 16 ani,
- este pusă sub interdicție judecătorească,
- din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o persoană, deşi capabilă, nu
poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii
274
www.poca.ro
corespunzătoare şi,din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un

administrator,
- dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi capabilă, nu poate, nici
personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu
suferă amânare.
4. Locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă

Locuința este construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului
ajutorului ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile
legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale membrilor de familie sau, după
caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la
stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau
reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa social.
Prin urmare, pentru a beneficia de ajutorul de căldură pentru locuința respectivă:
• titularul cererii de ajutor trebuia sa aiba calitatea de proprietar, chirias,ori sa
foloseasca locuinta sub o alta forma legala( comodatar, de exemplu),
• în actele de identitate ale beneficiarilor ajutorului de încălzire, adresa de domiciliu
sau de reședință să coincidă cu adresa locuinței
• locuința înseamnă: locuinta de domiciliu, de reședință, socială, de necesitate.
Notă:
Se consideră locuinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu
caracter social, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop
monahal.
275
www.poca.ro
Important
➢ În cazul persoanele din familie care nu au adresa de reședința sau de
domiciliu la adresa pentru care se solicita ajutorul de încălzire, Prin ancheta
sociala si documentele solicitate de primarie (adeverinta de la primaria de domicliu)
se stabilește dacă această persoană poate beneficia sau nu de ajutor de încălzire.
➢ În cazul în care un membru al familiei, cu domiciliul sau reședința la locuința
pentru care se solicita ajutorul de incalzire, nu locuieste în fapt la aceasta
adresă, ci în altă localitateț (unul din copii si-a păstrat adresa la părinți, dar
locuiește în alt oraș sau chiar în altă țară), este evident ca acesta nu va fi luat in
calcul la stabilirea ajutorului pentru incălzire, având în vedere că, acest ajutor se
acordă persoanelor care locuiesc efectiv la locuința respectivă și suma ce se acorda
se calculeaza in functie de venitul fiecarui membru declarat in cerere de către
titular
Nota: în ultimele două cazuri, serviciile de asistență socială pot face și alte verificări
pentru stabilirea situatiei de fapt, in mod corect, deoarece stabilirea cuantumului se
face nu doar dupa numărul membrilor familiei/gospodariei, ci și dupa nivelul venitului
net al fiecaruia.
5. Acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței

Pentru a se stabili ajutorul de încălzire, sunt necesare parcurgerea următoarele etape:
➢ Depunerea cererii si declarației pe propria răspundere, precum si a documentelor
justificative,
➢ Verificarea documentelor depuse de solicitant, efectuarea de anchete sociale, unde
este cazul, precum si verificarea altor informații necesare stabilirii dreptului la
încălzire
276
www.poca.ro
➢ Emiterea si comunicarea actului administrativ prin care se stabileste dreptul la

încălzire si suma acordata lunar
Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8, 9, 10 şi art. 11 alin. (1) din OUG
nr. 70/2011, se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere privind
componenţa familiei şi veniturile acesteia, însoțite de anumite documente prevazute de
lege, precum și cu îndeplinirea anumitor condiții în legătură cu componenţa și veniturile
familiei.
Alte acte necesare :
• Copie dupa cartea de identitate al titularului de cerere
• Copii dupa cartile de identitate al membrilor de familie
• Certificate de nastere pentru copii
• Actul din care sa rezulte modalitatea de deținere/proprietate al locuinței pentru care
se solicita ajutorul de încălzire
• veniturile membrilor de familie/persoanei singure
Pentru a beneficia de ajutor pentru sezonul rece, cererile, declarațiile pe propria
răspundere și celelalte documente necesare stabilirii dreptului la încălzirea locuinței, se
depun de titular, individual sau prin asociațiile proprietari/locatari, la primăria de
domiciliu din raza administrativă a solicitantului, până la data de 15 octombrie a
fiecărui an.
6. Formularele pentru solicitarea beneficiului social

Pentru gaze naturale, energie electrică şi combustibili solizi sau petrolieri, formularele
de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de
către primării.
277
www.poca.ro
Formularele pentru cereri si declaratia pe propria raspundere sunt puse la dispoziția

solicitanților prin serviciile de asistență socială/direcțiile de asistență socială din cadrul
primăriilor, a agențiilor de plăți și inspecție socială judetene, fie direct, fie on-line.
In cazul ajutorului pentru încălzire cu energie termică, formularele de cerere și
declarație pe propria răspundere sunt transmise de către primării furnizorilor până la
data de 15 septembrie a fiecărui an. Furnizorii transmit formularele titularilor de
contract, respectiv consumatorilor individuali și asociațiilor de proprietari/locatari, până
la data de 25 septembrie a fiecărui an.
Formularul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere se completează potrivit
modelului prevăzut de lege si care se gaseste la primarie- serviciul de asistenta sociala
sau on-line.
În mod obligatoriu în formularul de cerere și declarație pe propriu răspundere se vor

menționa :
-bunurile mobile( exemplu - autoturisme, tractoare, carute, motociclete, etc.) si
imobile (terenuri și clădiri) aflate în proprietate, închiriere, concesiune, comodat sau
altă formă de deţinere, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării
ajutorului pentru încălzirea locuinţei.
- persoanele care solicită ajutorul pentru energie termică au obligaţia de a completa
numărul de camere ale locuinţei.
Important:
- Depunerea diligențelor necesare de către primării (în unele cazuri chiar agențiile
teritoriale) pentru verificarea condițiilor de eligibilitate necesare atâtâ la stabilirea
dreptului, dar și pe parcusul perioadei de acordare al acestui ajutor (monitorizare);
- Obligația titularului ajutorului de încălzire de a anunța în scris orice modificare
intervenită cu privire la numărul membrilor de familie, al veniturilor obținute, etc.
278
www.poca.ro
Necomunicarea acestor inforații atrage sancțiunea aplicării amenzii contravenționale

și recuperarea sumelor primite în od necuvenit;
- Cele două obligații mai sus menționate nu se exclud una pe cealaltă și nu se pot
subroga una celeilalte cu scopul de a se substrage obligațiilor ce revin fiecăreia.
7. Termenele în care se stabilesc drepturile la încălzirea locuinței

In funcție de data depunerii cererii, solicitanților care îndeplinesc condițiile prevăzute
de lege li se vor datbili prin dispoziția primarului drepturile, astfel:
Pentru solicitanții care vor depune cererile după data de 15 octombrie, stabilirea
dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se face prin dispoziţie a primarului, după
cum urmează:
a) începând cu luna depunerii cererii pentru cei care au depus documentele până la
data de 20 a lunii respective;
b) începând cu luna următoare pentru cei care au depus documentele după data de 20
a lunii respective;
c) începând cu luna depunerii cererii pentru beneficiarii de ajutor social al căror
drept de ajutor social este stabilit începând cu acea lună indiferent de data la care a
fost depusă cererea.
8. Obligația de a verifica informațiile cuprinse în cererea și declarația pe

propria răspundere depuse de titular
Pentru verificarea corectitudinii completării cererii și a declarațiilor pe propria
răspundere de către titulari, se pot efectua anchete sociale, cu privire la declararea
corectă/sau nu a numărului membrilor de familie, a veniturilor ori bunurilor deținute.12
12 a se vedea Secţiunea a 5-a Verificare şi monitorizare – OUG nr. 70/2011
279
www.poca.ro
In acest sens monitorizarea dosarelor de acordare a ajutorului de încălzire constituie

o obligație a structurilor de specialitate din cadrul primăriilor.
Corelativ obligației familiei/persoanei singure de a comunica orice modificare
intervenită de natură a modifica cuantumul ajutorului ori chiar încetarea acestuia,
legea prevede sancționarea nerespectării necomunicării/refuzului de a comunica
informațiile cerute. Primariile pot efectua oricând verificări cu privire la condiţiile care
au stat la baza acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei, precum şi a îndeplinirii de
către titular a obligaţiei de comunicare.13
În cazul în care în urma anchetelor sociale efectuate la solicitarea agenţiilor teritoriale
se constată că la completarea cererii şi declaraţiei pe propria răspundere privind
componenţa familiei şi veniturile acesteia familia sau persoana singură beneficiară de
ajutor pentru încălzirea locuinţei nu a declarat corect numărul membrilor de familie,
veniturile ori bunurile deţinute, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei încetează
începând cu luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest titlu se recuperează
în condiţiile legii, prin dispoziţie a primarului, care constituie titlu executoriu.
Decizia de modificare cuantum/incetare ajutor este necesar a se întocmi cu
respectarea condițiilor de forma si de fond cerute de lege.
In toate cazurile, decizia de modificare/incetare va avea lamotivele de drept și de fapt:
ancheta sociala, referatul inspectorului social cu privire la rezultatul anchetei sociale,
constatarea sumelor platite in mod necuvenit ca autor social pentru încalzirea locuintei
urmare modificarilor intervenite in numarul membrilor familiei, venituri, bunuri, precum
și propunerea de incetare/modificare ajutor , de recuperare debite, dupa caz; temeiul
legal corelativ stării de fapt constatate.
9. Cazuri de încetare
13 art. 19 alin.1 din OUG nr. 70/2011
280
www.poca.ro
1. Necomunicarea informațiilor atrag dupa sine încetarea dreptului la autor de

încălzire (în cazul în care veniturile depăsesc plafonul prevazut de lege),
2. In cazul în care nu s-a declarat corect numărul membrilor de familie, veniturile ori
bunurile deţinute, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei
3. Refuzul de a comunica informațiile şi documentele necesare pentru întocmirea
anchetei ajutorul pentru încălzirea locuinţei conduce la neacordarea ajutorului social ,
cu prileul efectiării anchetelor sociale de către primării ( la solicitarea agentiilor
teritoriale, pentru monitorizare)
✓ Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei
amenda14 pentru nerespectarea de către asociaţia de proprietari/locatari a
dispoziţiilor art. 20 alin. (1) - (4), art. 22 alin. (3) şi art. 24 alin. (3)din OUG nr.
70/201115.
✓ Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei,
necomunicarea modificarilor intevenite un legatura cu numărul membrilor de
familie, venituri, bunuri deținute.16
14
art.33 din OUG nr. 70/2011
15 art.20 alin.(1) , Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică ori de
gaze naturale împreună cu reprezentantul asociaţiei de proprietari/locatari, după caz, stabilesc consumul general de
energie termică sau de gaze naturale.
(2) La stabilirea consumului general, persoanele prevăzute la alin. (1) încheie un proces-verbal constatator al cărui
model se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociaţia de proprietari/locatari defalcă consumul
general pe consumatori individuali.
(4) Până la data de 5 a fiecărei luni, asociaţia de proprietari/locatari transmite furnizorilor prevăzuţi la alin. (1)
situaţia centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei.
art. 22 alin. (3) Asociaţia de proprietari/locatari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru încălzirea
locuinţei cu energie termică în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.
16 art. 19 alin.(1) din OUG nr. 70/2011: „Titularii ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei sunt obligaţi să comunice
primarului orice modificare intervenită în componenţa familiei şi a veniturilor acesteia, în termen de 5 zile de la
data modificării. (2) Comunicarea modificărilor prevăzute la alin. (1) se va face prin depunerea unei noi declaraţii pe
propria răspundere, individual sau prin asociaţiile de proprietari/locatari.”
281
www.poca.ro
Primarii vor comunica titularilor ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei dispoziţiile de

modificare/încetare , în termen de 5 zile de la data emiterii, direct, prin intermediul
furnizorilor sau prin intermediul asociaţiilor de proprietari/locatari.
Titularii ajutoarelor de încălzire pentru care dispus incetarea/modificarea platilor, au
dreptul sa conteste in termen de 30 de zile de la comunicare, decizia respectiva.
10. Recuperare:
Pentru recuperarea sumelor se aplica procedura prevazuta de OUG nr.44/2014. Ase
vedea Capitolul privind recuperarea beneficiilor sociale.
11. Cuantumuri
În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei
singure, compensarea procentuală prevăzută se acordă din bugetul de stat, după cum
urmează:
Ajutor energie Ajutor lemne, Ajutor Ajutor

carbuni,
termica gaze naturale energie electrica
combustibli
petrolieri
venitul Procentul venitul Cuantu venitul Cuantu venitul Cuantu

mediu de mediu m mediu m mediu m
net lunar compensar net lunar ajutor net ajutor net ajutor
pe e acordat pe lunar pe lunar pe
membru din membru membru membru
de bugetul de de de de
familie stat familie familie familie
sau al sau al sau al sau al
persoanei ajutor ajutor ajutor
282
www.poca.ro
singure persoanei persoan persoan

singure ei ei
singure singure
până la 90% până la 0,108 până la 0,524 până la 0,480

0,310 ISR 0,310 ISR ISR 0,310 ISR ISR 0,310 ISR ISR
0,3102 ISR 80% 0,3102 0,096 0,3102 0,380 0,3102 0,432

şi 0,420 ISR şi ISR ISR şi ISR ISR şi ISR
ISR 0,420 ISR 0,420 ISR 0,420 ISR
între 70% între 0,088 între 0,300 între 0,384

0,4202 ISR 0,4202 ISR 0,4202 ISR 0,4202 ISR
şi 0,520 ISR şi ISR şi ISR şi
ISR 0,520 ISR 0,520 ISR 0,520 ISR

0,5202 ISR 0,5202 ISR 0,5202 ISR 0,5202 ISR
ISR 0,620 ISR 0,620 ISR 0,620 ISR

0,6202 ISR 0,6202 ISR 0,6202 ISR 0,6202 ISR
ISR 0,710 ISR 0,710 ISR 0,710 ISR
între 40% între 0,060 între 0,140IS între 0,240

0,7102 ISR 0,7102 ISR 0,7102 R 0,7102 ISR
ISR 0,850 ISR 0,850 ISR 0,850 ISR
283
www.poca.ro
0,8502 ISR 0,8502 ISR 0,8502 ISR 0,8502 ISR

ISR 0,960 ISR 0,960ISR 0,960 ISR

0,9602 ISR 0,9602 ISR 0,9602 ISR 0,9602 ISR
ISR 1,080 ISR 1,080 ISR 1,080 ISR

1,0802 ISR 1,0802 ISR 1,0802 ISR 1,0802 ISR
şi 1,230 ISR şi 1,6 ISR şi 1,6 ISR şi 1,6
ISR ISR ISR ISR
între 5% - - - - - -
1,2302 ISR
şi 1,6 ISR
Sub 10% pentru 0,0116 - -

limitele beneficiar ISR
mai sus ii de
menționat ajutor
e pentru social –
persoanel Legea nr.
e singure 416/2001
pentru 100%
beneficiar
ii de
ajutor
social –
Legea nr.
284
www.poca.ro
416/2001
Valoarea 1 ISR=500 lei
12. Alte mențiuni

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea
locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, pot beneficia, în condiţiile
prevăzute de O.U.G. nr.70/2011, de ajutor pentru energie termică, prin compensarea
procentuală a valorii efective a facturii la energie termică.
Nota: ajutorul pentru energie termică se acordă numai pentru energia termică
consumată în scopul încălzirii locuinţei şi nu include energia termică consumată în
scopul preparării apei calde menajere.
Ajutoarele pentru energie termică se acordă prin compensarea procentuală aplicată la

contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil, în limita
consumului mediu lunar. Consumul mediu lunar reprezintă cantitatea de energie
termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru familie şi
persoana singură, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură,
conform anexei nr. 11 din OUG nr. 70/2011.
Ajutorul se acordă în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este
de până la 1,6 ISR în cazul familiilor şi 2,164 ISR în cazul persoanei singure.
În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei
singure, compensarea procentuală se acordă din bugetul de stat, în proporție de 5% -
90% 2 .
285
www.poca.ro
Ajutorul pentru încălzire cu gaze naturale și cu energie termică, pentru consumatorii

din sistemul centralizat, se acordă în cuantumurile stabilite de OUG nr.70/2011, dar nu
mai mult decât contravaloarea cantităţii de gaze naturale consumate în perioada
sezonului rece.
Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze natural în
sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada
sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale.
Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se realizează, prin dispoziţie a
primarului, care se emite o singură dată pentru toată perioada de acordare a ajutorului.
Dispoziţiile pot fi emise fie individual, fie colectiv, caz în care vor fi aduse la cunoştinţa
solicitanţilor individual.
Dispoziţiile se comunică până la data de 15 noiembrie titularilor ajutoarelor pentru
încălzirea locuinţei, direct, prin intermediul furnizorilor sau prin asociaţiile de
proprietari/locatari.
Ajutorul pentru încălzirea locuintei cu lemne, carbuni și combustibili se acorda de

asemenea, in limitele venitului net membru de familie/persoana singura, în
cuantumurile prevăzute OUG r. 70/2011.
Acest ajutor se acorda o singura data pntru toata perioada a sezonului rece .
Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, acordate în condiţiile Ordonanţe de urgenţă
nr.70/2011, nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de ajutor social în condiţiile Legii
nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a drepturilor de
alocaţie pentru susţinerea familiei acordate în condiţiile Legii nr. 277/2010 privind
alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare, ori a
obligaţiilor legale de întreţinere şi nu pot fi urmărite silit decât pentru recuperarea
sumelor acordate cu titlu nejustificat.
286
www.poca.ro

Din analiza jurisprudentei pe aceasta tema , a ajutoarelor de încălzire, o serie de litigii
avand ca obiect anularea deciziei de recuperare debite, au ca sursa fie neemiterea
deciziei in forma prevazuta de lege, fie s-a emis în afara termenului de prescripție, fie
nu au fost indeplinite obligatiile de verificare și control a autoritatilor publice, urmare
fiind emiterea unei decizii de debit cu întârziere, fie nu au fost declarate veniturile
mobile și imobile în mod corect de către beneficiare
1.Intrebare/problema identificata: Respingerea acordare ajutor incalzire locuita pentru

detinerea in proprietate/copoprietate a altei locuinte
Obiectul: Anulare act administrativ şi pretenţii plata ajutorului pentru încălzirea
locuinţei.Acceptare tacita a succesiunii
Hot.judecatoreasca: Sentinţă civilă 2722 din 27.09.2016
Solutia Instantei: Acţiunea formulată apare ca fiind neîntemeiată şi, în consecinţă,
urmează a fi respinsă pe considerentul ca Primarul avea temei pentru a considera că
reclamanta nu îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de ajutorul pentru încălzirea
locuinţei în perioada sezonului rece – din moment ce deţine în coproprietate o a doua
casă de locuit, în afara locuinţei de domiciliu pentru care solicitase respectivul ajutor.
Comentarii: In termen de 1 an de la momentul decesului, persoanele care aveau vocaţie
succesorală erau ţinute a-şi exercita dreptul de opţiune succesorală şi de a decide dacă
doresc sau nu să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor care aparţinuseră
defunctului - obligaţie instituită în sarcina lor de art. 1.103 alin. 1 Cod Civil, care
statuează "Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data
deschiderii moştenirii".
Aşadar, eventualele acte de conservare nu puteau fi efectuate decât în interiorul
acestui interval de timp, după trecerea sa bunurile succesorale trecând în proprietatea
moştenitorilor care – expres sau tacit -, şi-au manifestat voinţa de a culege succesiunea.
287
www.poca.ro
Preluarea contractului cu CEZ al defunctului de catre mstenitor precum si plata

impozitelor aferente locuintei, reprezinta acte de acceptare a succesiunii.
De retinut: Plata impozitelor şi taxelor locale nu poate fi considerată drept "act de
conservare" a imobilului pentru că, o eventuală neachitare a acestora nu afectează
"substanţa" bunului (nu poate avea drept consecinţă distrugerea sau scăderea valorii
imobilului), ci constituie doar o sarcină care urmează a fi suportată numai de persoanele
care dobândesc dreptul de proprietate asupra clădirii şi terenului aferent.
Sursa : Portal Just
2. Intrebare/Problema Identificata: Necompetenţa Agenţiei Judeţene de Plăţi şi

Inspecţie Socială de a emite decizia de recuperare a sumelor acordate cu titlu de ajutor
pentru încălzire.
Obiectul: Contestatie decizie de recuperare a sumelor cu titlul de ajutor pentru
incalzirea locuintei cu energie termica
Hot.judecatoreasca : Decizia civilă nr. 1673/CA /02.10.2013
Soluția: Curtea apreciază ca nelegală emiterea de parata Agenţia Judeţeană pentru Plăţi
si Inspecţie Socială Constanţa, cu încălcarea dispoziţiilor privind competenţa, a decizie
nr. 27915/23.10.2012 pentru recuperarea ajutorului acordat reclamantei pentru sezonul
rece noiembrie 2010-martie 2011. Cu privire la ajutorul pentru incălzirea locuinţei
aferent sezonului rece noiembrie 2011 - martie 2012 Curtea constată că, deşi tribunalul
a reţinut incidenţa dispoziţiilor art.30 alin.4 din OUG nr.70/2011 care prevăd expres
modalitatea de recuperare a sumelor acordate necuvenit, respectiv prin dispoziţia
primarului, care constituie titlu executoriu, că legea nu instituite atribuţii pentru AJPIPS
privind recuperarea sumelor platite nejustificat, aceasta având doar atribuţii de
verificare, control şi monitorizare, judecătorul fondului nu reţine, pentru perioada
expusă mai sus, necompetenţa organului emitent, invocând în mod greşit ca argument
„pasivitatea primarului şi lipsa unor măsuri coercitive la dispoziţia agenţiilor
288
www.poca.ro
teritoriale”. Deşi pârâta îşi justifică competenţa in emiterea deciziei prin măsurile
dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr.54/2012, aceasta din urmă a dispus să se
asigure condiţii pentru urmărirea şi verificarea sumelor achitate necuvenit, ceea ce
înseamnă ca pârâta să-şi exercite atribuţiile de monitorizare şi control conferite de lege,
respectiv control la Primăria Municipiului in vederea monitorizării sumelor achitate cu
titlu de ajutor pentru încălzire din bugetul de stat si eventual a stabilirii acordării unor
sume nedatorate, urmând ca ulterior acestea să fie recuperate prin dispoziţie a
Primarului. Constatând critica privind necompetenţa pârâtei de a emite decizia de
recuperare a sumelor acordate cu titlu de ajutor pentru încălzire, ca întemeiată, Curtea
apreciază că nu se mai impune examinarea celorlalte critici referitoare la fondul
litigiului, respectiv dacă reclamanta îndeplinea sau nu cerinţele pentru obţinerea
ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu energie termică. Concluzionând, faţă de
considerentele arătate mai sus, Curtea în temeiul art.312 din Codul de procedură civilă,
va admite recursul şi va modifica în tot hotărârea recurată în sensul că va admite
contestaţia şi va anula decizia nr. 27915/23.10.2012 emisă de pârâtă ca nelegală.
Sursa: Portal Just
3. Intrebare/Problema Identificata Situația persoanelor care nu au conturi bancare, dar

sunt împuternicite să acceseze conturile altora.
Soluția: Instructiuni Ministerul Muncii:
În cazul în care împuternicitul are acces nelimitat pentru a efectua operațiuni în cont de
depuneri și/sau retrageri de bani, atunci înseamnă că acestea pot constitui venituri ale
împuternicitului, care se pot lua în calcul la stabilirea dreptului. În situația în care
împuternicitul are acces limitat la cont, accesul fiind posibil numai cu acordul titularului
de cont, depozitul bancar respectiv nu mai poate constitui un bun care să conducă la
excluderea persoanei de la acordarea ajutorului.
Sursa:
http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/DGAS/AjutoareIncalzireaLocuintei/2
013-11-12_precizaricaldura_2013.pdf
289
www.poca.ro
4. Intrebare/Problema Identificată: Nu se poate reține susținerile referitoare la

curgerea a două termene succesive de prescripție, unul de 5 ani pentru stabilirea
creanței, în raport cu prevederile art. 110 din Codul de procedură fiscală, și altul de 3
ani, pentru recuperarea acesteia, prevăzut de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 44/2014
Obiectul: interpretarea prevederilor art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 70/2011 și art. I alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
44/2014 raportat la art. 2.517 și 2.528 din Codul civil
Hot.judecatoreasca: Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.39 din 18 mai 2020
Descrierea speței: Prin Sentința civilă nr. 728 din 9 mai 2019, Tribunalul Constanța a
admis acțiunea formulată de reclamantul A, a anulat dispoziția nr. 8.398 din 19 iulie
2018 emisă de pârâtul primarul B și a dispus obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de
judecată în sumă de 750 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că reclamantul a beneficiat, în perioada
aferentă lunilor noiembrie 2012 - aprilie 2015, de ajutor pentru încălzirea locuinței în
cuantum total de 1.362,19 lei, luni în raport cu care, în mod distinct, a început să curgă
termenul special de prescripție de 3 ani, la care face trimitere expresă art. I alin. (5) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014, termen care s-a împlinit anterior
emiterii dispoziției supuse analizei în privința fiecărei sume stabilite.
În calcularea acestui termen, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 2.517 și ale art.
2.523 din Codul civil, considerându-se că pârâtul nu se poate prevala de un alt moment
de începere a curgerii termenului de prescripție decât acela al acordării către reclamant
a ajutorului lunar pentru încălzirea locuinței, având în vedere că până la acel moment,
ulterior formulării și analizării cererii, el ar fi trebuit să cunoască situația reclamantului,
în concret faptul că acesta ar fi deținut depozite bancare mai mari de 3.000 de lei, stare
de fapt pentru stabilirea căreia nu era necesară intervenția unei decizii a Camerei de
Conturi, care a descoperit o situație ce putea fi identificată și de pârât, prin minime
diligențe.
290
www.poca.ro
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că măsura de recuperare a ajutorului

pentru încălzirea locuinței, în cuantum total de 1.362,19 lei, de care reclamantul ar fi
beneficiat în mod nelegal, în condițiile în care acesta ar fi deținut depozite bancare
superioare plafonului de 3.000 lei, stabilită de către pârât prin Dispoziția nr. 8.398 din
19 iulie 2018, este nelegală, dreptul fiind prescris.
Instanța a apreciat că nu poate reține susținerile pârâtului referitoare la curgerea a
două termene succesive de prescripție, unul de 5 ani pentru stabilirea creanței, în
raport cu prevederile art. 110 din Codul de procedură fiscală, și altul de 3 ani, pentru
recuperarea acesteia, prevăzut de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 44/2014, raportat la art. 2.517 din Codul civil, având în vedere, pe de o parte, că
prin legea specială a fost stabilit un termen de prescripție de 3 ani, iar, pe de altă
parte, că termenul de 5 ani prevăzut de art. 110 din Codul de procedură fiscală nu este
aplicabil acestui tip de creanță. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Soluția: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța
referitoare la determinarea momentului de începere a cursului prescripției extinctive, în
aplicarea prevederilor art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
70/2011 și art. I alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014
raportat la art. 2.517 și 2.528 din Codul civil.
5. Intrebare/Problema Identificată:
-Termenul de prescriptie pentru emitere decizie recuperare debite
-Obligatia autoritatilor publice de a depune diligente, in conformitate cu prevederile
legale pentru îndeplinirea conditiilor de eligibilitate
Sursa: Indaco Lege 5
Hot.judecatoreasca: Hotărârea nr.835/17.06.2021, Curtea de Apel Constanța - Secția a
II-a civilă
291
www.poca.ro
Obiect: anularea Dispoziției Primarului Municipiului C.,, privind recuperarea sumei de ….

lei, reprezentând prejudiciu generat de acordarea ajutorului de încălzire a locuinței în
sezonul rece 2012-2013.
Decizia a fost emis a urmare emiterii deciziei Curtii de Conturi in urma controlului
efectuat la autoritatea administrative-teritoriala.
Solutia instantei: admiterea actiunii si anularea dispozitiei de recuperare debite
De reținut din considerentele instanței:
1. Termenul de prescriptie pentru recuperarea ajutorului pentru încălzirea locuinței este
cel de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, prevăzut de art. 2517 C.civ., conform
art. I din OUG 44/2014.
Regula generală pentru stabilirea momentului de început al termenului de prescripție
extinctivă este stabilită prin art. 2523 C.civ. „Prescripția începe să curgă de la data când
titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască
nașterea lui.”
-art. 2528 C.civ. „(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a
fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut
sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. Alin.(2) :
Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire
întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.”
Izvorul obligației reclamantului nu poate consta în actul de control al Curții de Conturi
sau al unui alt organ cu atribuții de control, ci în actul sau faptul juridic ce a generat
paguba invocată.
Sub acest aspect relevante sunt statuările ÎCCJ, din cadrul deciziei RIL nr. 19/2019 din
3 iunie 2019, prin care s-a stabilit că:
„….., actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuții de
control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligația de a acționa pentru
recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat în urma plății către
acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de
292
www.poca.ro
prescripție extinctivă a acțiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a

salariatului.”
In condițiile în care nu există certitudinea datei unui posibil control al Curții de Conturi
sau al unui alt organ cu atribuții de control, entitatea publică nu poate sta în
pasivitate, așteptând verificarea ulterioară a resurselor bugetare prin actul de control,
ci trebuie să depună toate diligențele pentru depistarea existenței unor eventuale
pagube cauzate de salariați în privința acelor resurse.
Paguba constatată, preexistentă raportului Curții de Conturi sau al unui alt organ cu
atribuții de control, trebuia să fie cunoscută independent de constatările organului de
control, cu atât mai mult cu cât raportul a fost efectuat în baza actelor aflate în
posesia entității controlate.”
Prin urmare, dreptul de recuperare a sumei achitate necuvenit se naște la momentul
achitării acesteia, moment obiectiv în care entitatea pârâtă, gestionând fondurile
publice, trebuia să cunoască dacă beneficiarul ajutorului îndeplinea într-adevăr, toate
condițiile pentru acordarea acestuia. Acesta este momentul obiectiv în care titularul
dreptului la acțiune, având toate informațiile relevante, trebuia să cunoască nașterea
lui.
2. Responsabilitatea asupra corectitudinii solicitărilor aparține, după beneficiar,
primarului, care este obligat să efectueze verificarea documentelor necesare la
momentul acordării dreptului, astfel că paguba, dacă există, este în realitate
preexistentă unor acte emise de alte organe cu atribuții de control.
Conform art. 14 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011, în vederea
stabilirii dreptului, primarii solicită acte doveditoare care atestă componența familiei și
a veniturile realizate de membrii acesteia, precum și acte doveditoare privind locuința
sau bunurile deținute de aceștia, inclusiv în alte unități administrativ-teritoriale.
Conform Secțiunii a 5-a „Verificare și monitorizare” din OUG 70/2011:
„Art. 30 (...) (2) În cazul în care în urma anchetelor sociale efectuate la solicitarea
agențiilor teritoriale în condițiile art. 14 alin. (6) se constată că la completarea cererii
și declarației pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile acesteia
293
www.poca.ro
familia sau persoana singură beneficiară de ajutor pentru încălzirea locuinței nu a

declarat corect numărul membrilor de familie, veniturile ori bunurile deținute, dreptul
la ajutorul pentru încălzirea locuinței încetează începând cu luna următoare, iar sumele
plătite necuvenit cu acest titlu se recuperează în condițiile legii, prin dispoziție a
primarului, care constituie titlu executoriu.
Agențiile teritoriale pot efectua oricând verificări cu privire la condițiile care au
stat la baza acordării ajutorului pentru încălzirea locuinței, precum și a îndeplinirii
de către titular a obligației prevăzute la art. 19 alin. (1)(....).”
6. Intrebare/Problema Identificată: : Nerespectarea obligatiei de a declara bunurile

imobile aflate in proprietate conduce la neacordarea ajutorului de incalzire si
recuperarea sumelor acordate anterior cu acest titlu.
Art. 5 alin. (3) din Hotărârea nr. 920/2011: obligația solicitantului de ajutor de incalzire
de a menționa bunurile aflate în proprietate, închiriere, concesiune, comodat sau altă
formă de deținere cuprinse în lista bunurilor conduc la excluderea acordării ajutorului
pentru încălzirea locuinței
-Art. 19 alin. (1) și art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 70/2011: titularii ajutoarelor pentru
încălzirea locuinței sunt obligați să comunice primarului orice modificare intervenită în
componența familiei și a veniturilor acesteia, în termen de 5 zile de la data modificării,
respectiv în cazul în care se constată că beneficiarii de ajutor pentru încălzirea
locuinței nu au declarat corect bunurile deținute, încetează dreptul la ajutorul pentru
încălzirea locuinței începând cu luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest
titlu se recuperează în condițiile legii, prin dispoziție a primarului, care constituie titlu
executoriu.
Hot.judecatoreasca: Hotărâre nr. 539/31.05.2021 pretentii - Curtea de Apel GALAȚI -
Secția contencios administrativ și fiscal
294
www.poca.ro
Obiect - reclamantul a chemat în judecată civilă pârâta DGASPC pentru ca, prin
hotărârea ce se va pronunța să se dispună acordarea contravalorii ajutorului de încălzire
pentru perioada 2018-2019, conform actelor depuse și exonerarea de la plata debitului
în sumă de 783,77 lei.
Descrierea speței: În motivarea cererii, reclamantul a susținut că la data de 13.11.2017
a depus la dosar actele necesare în vederea obținerii ajutorului pentru încălzirea
locuinței cu gaze naturale, pentru perioada 01.11.2017-2018, conform O.G.
nr.70/21.08.2011, cu numărul de înregistrare _/16.11.2017.În urma acestei cereri a
primit în scris la data de 07.02.2018 confirmarea că beneficiază de acest ajutor în
cuantum maxim de 262 lei, fiind o persoană singură.
În iarna următoare și-a depus din nou dosarul, înregistrat sub nr._ /19.11.2018 în
vederea obținerii ajutorului de încălzire a locuinței însă la scurt timp, 08.01.2019 a
primit de la Direcția de Asistență Socială o adresă prin care i se aduce la cunoștință că în
afara locuinței de domiciliu ar mai deține o proprietate, un alt imobil.
In conformitate cu art. 17 alin. (5) din O.U.G. 70/2011 „pentru solicitanții care nu
îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului primarii vor comunica acestora dispoziția
motivată privind respingerea cererii", a fost comunicata în Dispoziția Primarului
Municipiului B. nr. 3985/05.12.2018 privind neacordarea dreptului ajutorul pentru
încălzirea locuinței cu gaze naturale a petentului.
In 2019, a fost emisa Dispoziția Primarului Municipiului B. nr. 198/17.01.2019 privind
recuperarea sumei de 783,77 lei acordată necuvenit cu titlu de ajutor pentru încălzirea
locuinței cu gaze naturale în perioada ianuarie - martie 2018, petentului reclamant.
Solutia instantei – respingerea recursului formulat de recurrent – reclamant A.
În cauza s-a dovedit că recurentul - reclamant deține în proprietate imobilul situat îl
municipiul B, imobil pe care nu l-a menționat în cererea si declarația pe propria
răspundere de solicitare a ajutorului de încălzire locuinței și locuiește, în calitate de
comodatar, în alt imobil din Bucuresti, imobil pentru care a solicitat ajutorul pentru
încălzirea locuinței.
295
www.poca.ro
Faptul ca, in imobilul aflat in proprietate nu este locuit de reclamant, solicItand autor
de incalzire pentru imobilul pentru care detine un contract de comodat, nu are
relevant.Pentru acest motiv s-a facut aplicare a art. 5 alin. (3) din Hotărârea nr.
920/2011, art. 19 alin. (1) și art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 70/2011, fiind emisa decizie
de respingere a autorului de incalzire si decizie de recuperare sume acordate cu titlu de
incalzire cu gaze naturale.
Concluzii
1. Emiterea deciziei de recuperare a debitelor constannd în sume acordate in mod
necuvenit cu titlu de ajtor pentru încalzirea locuintei, peste termenul prevăzut de lege,
atrage anularea acesteia pe calea instanței de jduecată, nerecuperarea debitelor de la
beneficiar, ci de la persoana vinovată de paguba produsă bugetlui de stat
2. Obligația autoritatilor publice de a verifica existenta/ mentinerea conditiilor de
eligibilitate.
3. Nerespectarea obligatiei de a declara bunurile imobile aflate in proprietate conduce
la neacordarea ajutorului de incalzire si recuperarea sumelor acordate anterior cu acest
titlu
296
www.poca.ro
CAPITOLUL V. RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE ÎN MOD

NECUVENIT CU TITLU DE BENEFICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ,
CONFORM O.U.G. NR. 44/2014 PENTRU REGLEMENTAREA UNOR
MĂSURI PRIVIND RECUPERAREA DEBITELOR PENTRU BENEFICIILE
DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ, PRECUM ŞI PENTRU MODIFICAREA ART.
101 DIN LEGEA NR. 448/2006 PRIVIND PROTECŢIA ŞI
PROMOVAREA DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP
Secțiunea V.1. Noţiuni introductive, definiţii și termeni
OUG nr. 44/2014 vine sa stabilească o procedură unitară, aplicată în cazurile in care se
constată că din anumite cauze, beneficiile sociale au fost plătite în mod necuvenit sau
beneficiarii au utilizat mijloace incorecte pentru a beneficia de aceste indemnizaţiei
sociale .
Dreptul la beneficii de asistenţă socială se acordă la cererea scrisă a persoanei
îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei
îndreptăţite.
Pentru fiecare din aceste categorii de beneficii sociale, s-au stabilit prin acte normative
condiţiile de eligibilitate necesare a fi îndeplinite de către titularii cererilor, precum si
de către beneficiari, pentru a le fi stabilit dreptul, precum şi a plăţii, cât şi pentru
menţinerea dreptului.
297
www.poca.ro
Prin urmare, corelativ drepturilor stabilite prin diferite acte normative, în cazul
înregistrării un sume achitate în mod necuvenit beneficiarilor sociali, se vor stabili şi
obligaţiile restituire a acestor sume.
Definiţii
Beneficiile sociale reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor
individuale/familiale obţinute
din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin
în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de
persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Creanţă fiscală principală = reprezintă dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite
fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute
de lege;
Creanţă fiscală accesorie = reprezintă dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor
sau majorărilor aferente unor creanţe fiscale principale, precum şi dreptul
contribuabilului de a primi dobânzi, în condiţiile legii;
Creditor fiscal = titularul unui drept de creanţă fiscală;
Debitor fiscal = titularul unei obligaţii de plată corelativă unui drept de creanţă fiscală;
Obligaţiile fiscale accesorii = pentru neachitarea la timp a obligaţiilor fiscale, debitorul
va suporta o serie de sancţiuni, datorând după termenul de scadenţă dobânzi şi
penalităţi de întârziere;
în literatura de specialitate se admite existenţa unei forme de răspundere fiscală, care
nu se confundă cu răspunderea contravenţională ori penală.
Obligaţii fiscale accesorii sunt:
1. dobânda = este obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului
creat titularului creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadenţă de către
debitor a obligaţiilor fiscale principale;
298
www.poca.ro
2.penalităţi de întârziere = este obligaţia fiscal accesorie reprezentând sancţiunea

pentru neachitarea la scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale;
3.majorare de întârziere = este obligaţia fiscal accesorie reprezentând echivalentul
prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale, precum şi sancţiunea, ca
urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor,a obligaţiilor fiscale principale;
Termen de prescripţie = Stingere a unui drept la acţiune sau la executarea unei hotărâri
prin neexercitarea lui în termenul prevăzut de lege sau dobândirea dreptului de
proprietate asupra unui lucru prin posesia lui cu bună - credinţă un anumit timp;
Titlu de creanţă = este un act juridic declarativ de drepturi si obligaţii. Prin emiterea
sau confirmarea titlului de către organele competente se constată dreptul statului de a
încasa sumele de bani datorate bugetului de stat si obligaţia în acest sens ce revine
contribuabilului;
Titlu executoriu = este executoriu de drept. In măsură in care contribuabilii nu isi
executa la termenele stabilite obligaţia de a plaţi sumele cuvenite bugetului de stat,
organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silita a acestor sume;
Angajament scris = act juridic prin care o persoană recunoaşte că datorează instituţiei
suma de plată înscrisă în conţinutul acestuia şi se obligă să o plătească;
Secțiunea V.2. Sfera de aplicare a prevederilor OUG nr. 44/2014
Procedura de recuperare prevăzută de O.U.G. nr. 44/2014 se aplică în toate cazurile în

care se constată că au fost încasate în mod necuvenit, sume de la bugetul de stat cu
titlu de beneficii sociale.
Trebuie precizat faptul că prezentul act normativ prezintă o procedura specială ce se
aplică în toate situaţiile prevăzute la art.I alin. 1, precum şi în cazurile în care în
299
www.poca.ro
actele normative speciale de stabilire a unor drepturi la beneficii sociale se specifică

faptul că recuperarea debitelor se face în temeiul OUG nr. 44/2014. In caz contrar,
se vor aplica dispoziţiile generale ale Codului de procedură fiscală.
Fac obiectul derogării prevăzute la art.l alin. 1 din OUG nr. 44/2014, următoarele
beneficii de asistenţă socială:
a) ajutorul social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,
cu modificările şi completările ulterioare;
b) alocaţia pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind
alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare;
c) alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de
stat pentru copii, republicată;
d) drepturile acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010
privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
e) alocaţia lunară de plasament acordată în baza Legii nr. 272/2004 privind protecţia
şi promovarea drepturilor copilului, republicată;
f) ajutorul pentru încălzirea locuinţei acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială pentru perioada sezonului
rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
g) indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind
măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a
persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările ulterioare;
h) drepturile persoanelor cu dizabilităti acordate în baza art. 58 din Legea nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
i) ajutorul lunar nerambursabil acordat în baza Legii nur. 122/2006 privind azilul în
România, cu modificările şi completările ulterioare.
300
www.poca.ro
j) drepturile acordate în baza art, 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura
adopţiei, republicată.
k) subvenţiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii
asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi
administrează unităţi de asistenţă socială.
Secțiunea V.3. Precizări cu privire la procedura administrativă de

recuperare a debitelor
In primul rând se cuvine a face anumite precizări cu privire la aplicarea art. I din
ordonanţa de urgenţă, întrucât neînţelegerea acestei dispoziţii a dat naştere unor litigii
în legătură cu recuperarea debitelor, respective procedura de recuperare a sumelor.
Textul de lege este următorul : uart. I - (1) Prin derogare de la prevederile art. 731 din
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,
sumele reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele
de control competente, acordate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau suportate din bugetele locale, cu
titlu de beneficii de asistenţă socială, se recuperează fără perceperea de obligaţii fiscale
accesorii, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile
de la comunicarea deciziei sau, după caz. a dispoziţiei de recuperare, în condiţiile legii .
Textul art. 731 Legea nr. 500/2002 - recuperarea sumelor reprezentând
prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice este următorul : „Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale
din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea
de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile
301
www.poca.ro
pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a
efectuat plata şi până s-au recuperat sumele. ”
Prin urmare, în materia recuperării sumelor datorate la bugetul de stat, regula este că
sumele reprezentând plăţi nelegale, se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de
întârziere sau majorări de întârziere, după caz.
Prin excepţie, art. I din OUG nr. 44/2014, prevede o derogare de regula de mai sus, în
sensul că, sumele constituite ca debit prin acte administrative de către conducătorul
autorităţii publice competente, se vor recupera în termen de 180 de zile de la
comunicare deciziei de recuperare, fără a fi percepute obligaţii fiscale accesorii.
In cazul sumelor primite în mod necuvenit cu titlu de beneficii sociale, acestea se vor
recupera prin reţinere din alte sume pe care beneficiarul le mai are de primit de la
agenţia teritorială, dar fără a fi percepute obligaţii fiscale accesorii.
In ceea ce priveşte procedura de recuperare a sumelor încasate necuvenit, achitate în
temeiul actelor normative mai sus enunţate, aceasta este prevăzută la art. 1 alin. (4-
4A6) şi urmează următoarele etape:
a) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face doar în baza unei decizii emise fie de
directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, fie de
directorul executiv/directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti , fie prin
dispoziţia primarului.
Atentie:
- emiterea deciziei se va fac cu respectarea conditiilor de fond si de forma si cu
respectarea termenului genral de prescriptie de 3 ani
- invocarea motivelor de drept incidente in corelare cu motivele de fapt
- existenta referatului de specialitate , invocat in preambulul deciziei, contine
situatia de fapt constata prin anchete sociale sau verificari ( ANAF, etc.)
302
www.poca.ro
b) Actul administrativ se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii

acesteia.
Atentie! Comunicarea se face intr-o modalitate ce poate constitui miloc de proba

Decizia sau dispoziţia de recuperare constituie titlu de creanţă de la data
comunicării.
c) In termen de 180 de zile de la data comunicării actului administrativ prin care se

dispune recuperarea, sumele se recuperează prin următoarele modalităţi, după caz:
• prin reţineri eşalonate din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai
mult de 1/3 din drepturile lunare, dacă beneficiarul primeşte în continuare beneficiul de
asistenţă socială pentru care s-a constituit debit;
• prin angajament scris. în termenul prevăzut de decizia/dispoziţia de
recuperare, dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare
constatării sumelor ce urmează a fi reţinute sau dacă sumele recuperate în condiţiile lit.
a) nu acoperă drepturile acordate necuvenit şi titularul dreptului consimte,
Prin angajamentul de plată, beneficiarul poate consimţi recuperarea debitului şi din alte
beneficii de asistenţă socială acordate de plătitorul beneficiului pentru care s-a
constituit debitul.
d) După expirarea termenului prevăzut la art. 1 (alin. 1), adică după cele 180 de
zile, decizia/dispoziţia de recuperare devine titlu executoriu.
Astfel, după cele 180 de zile, decizia/dispoziţia de recuperare , împreună cu dovada
comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării
sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste acte vor fi
însoţite de precizări referitoare la suma rămasă de recuperat, precum şi data de la care
urmează a fi calculate obligaţiile fiscale accesorii pentru aceasta.
Suma recuperată şi accesoriile calculate de organul fiscal se fac venit la bugetul de stat.
303
www.poca.ro
Secțiunea V.4. Precizări cu privire la termenul de prescripţie pentru

recuperarea debitelor
Potrivit art.I alin.(5) din OUG nr. 44/2014 pentru recuperarea sumelor cu titlu de
beneficii de asistenţă socială şi subvenţii reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din
fonduri publice, termenul de prescripţie este cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, termenul prescripţiei pentru recuperarea sumelor este de 3 ani, dacă legea
nu prevede un alt termen. Termenul de prescripţie este cel de 3 ani şi nu de 5 ani - “art.
1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014, raportat la art. 2.517 din
Codul civil, având în vedere, pe de o parte, că prin legea specială a fost stabilit un
termen de prescripţie de 3 ani, iar, pe de altă parte, că termenul de 5 ani prevăzut de
art. 110 din Codul de procedură fiscală nu este aplicabil acestui tip de creanţă.
Secțiunea V.5. Aspecte speciale cu privire la recuperarea sumelor - H.G.

nr.1019/2018
Pentru drepturile acordate persoanelor cu handicap, acordate în temeiul art. 58 alin.

(1) - (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap, republicată, s-a stabilit prin H.G. nr.1019/2018 privind aprobarea
Procedurii de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială,
respectiv a municipiului Bucureşti, a personalului cu atribuţii in efectuarea plăţilor
prestaţiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
a Procedurii de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare,
încetare a dreptului la prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap, precum şi
304
www.poca.ro
pentru modificarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale

pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2012.
Art. 10-14 din această hotărâre precizează că , şi în cazul indemnizaţiilor primite de
persoanele cu handicap, în mod necuvenit, sumele se vor recuperare conform procedurii
stabilite de OUG nr. 44/2014.
Particularităţile procedurii de recuperare constă în faptul că, pană la 31.12.2018 aceste
indemnizaţii se plăteau de către direcţiile generale de asistenţă socială ale
judeţelor//sectoarelor M.Bucureşti, iar de la data de 01.01.2019 indemnizaţiile se
plătesc de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială teritoriale. In ambele
situaţii, sumele s- au plătit/se plătesc de la bugetul de stat.
Important:
Potrivit H.G.nr.1019/2018, plata prestațiilor sociale se face de către agenţiile pentru
plăţi şi inspecţie socială, judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se face, începând
cu data de 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că agențiile teritoriale sunt competente să
recupereze sumele acordate necuvenit cu titlu de prestații sociale acordate de către
acestea, doar de la această dată, făcându-se aplicare dispozițiilor art. 10 din H.G. nr.
1019/2018, ce prevede că „ Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de prestaţii
sociale se face de către agenţia teritorială, în condiţiile prevăzute de OUG nr. 44/2014
”.
In ceea ce privește dispozițiile art.13 alin. (4) si alin.(5) din HG nr. 1019/2018, apreciem
că acestea sunt prevederi legale aplicabile doar perioadei de tranziție a plăților de la
direcțiile generale la agențiile teritoriale.
In acest sens au fost stabilite termene clare pentru direcțiile generale, respectiv pentru
recuperarea sumelor acordate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale, pentru transferul
sumelor recuperate către agențiile teritoriale, precum și pentru transmiterea listelor cu
debitori către agențiile teritoriale.
Pentru recuperarea debitelor datorate bugetului de stat există o procedură și termene
stricte de urmat ce sunt incluse în graficul exercițiului bugetar anual, inclusiv termenele
precizate la art.13 alin.(4) si alin.(5) din HG nr. 1019/2018 au o natură fiscală și le sunt
305
www.poca.ro
aplicabile dispozițiile art. 75 Codul fiscal ce prevede că ”termenele de orice fel privind
exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de
prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația
fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă,
republicat.”
Potrivit art.185 alin.(1) Cod proc.civil, nerespectarea termenului atrage decăderea din
exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Prin urmare, în ipoteza în care direcțiile generale nu au respectat termenele prevăzute

de art.13 alin.(4) si alin.(5) din HG nr. 1019/2018, ținând cont de faptul aceste termene
nu fost prorogate, considerăm că:
1. Direcțiile generale sunt decăzute din dreptul de a mai trimite către agențiile
teritoriale, sumele recuperate de la beneficiarii care au încasat în mod necuvenit
sume cu titlu de prestații sociale plătite. Aceste sume recuperate se fac venit la
bugetul de stat.
2. În cazul debitorilor care au beneficiat de prestații sociale în mod necuvenit și care
nu au fost comunicați către agențiile teritoriale în termenul legal, sumele vor fi
recuperate direct de către direcțiile generale, conform procedurii prevăzute de OUG
nr. 44/2014 si se vor face venit la bugetul de stat.
3. Agențiile teritoriale vor fi obligate să emită decizii de constituire debit doar
pentru plățile efectuate de către aceste instituții, după data preluării plăților
conform HG nr. 1019/2018, adică după data de 01.01.2020;
4. Direcțiile generale sunt obligate la constituirea și recuperarea debitelor
reprezentând sume acordate în mod necuvenit cu titlu de indemnizații sociale,
plătite de către aceste instituții până la data de 30 noiembrie 2019. Sumele astfel
recuperate de la beneficiarii care au încasat în mod necuvenit sume cu titlu de
prestații sociale plătite se fac venit la bugetul de stat.
306
www.poca.ro
1. Intrebare/Problema Identificată: Clarificarea momentului de începere a curgerii

termenului de prescripție în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit unor
persoane fizice cu titlu de beneficii de asistență socială, în speță ajutorul pentru
încălzirea locuinței în perioada sezonului rece. Aplicarea art. 30 alin. (2) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 70/2011 și art. I alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 44/2014 în raport cu art. 2.517 și art. 2.528 alin. (1) din Codul civil
Hot.judecatoreasca Decizia ICCJ nr. 39 din 18 mai 2020
Solutia instantei:
Izvorul obligației debitorului nu îl poate reprezenta actul de control al Curții de Conturi
sau al unui alt organ cu atribuții de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat
paguba provocată, cum s-a stabilit deja prin Decizia de recurs în interesul legii nr.
19/2019, întrucât prin intermediul actului de control se constată doar abaterile de la
aplicarea legii (paragraful 55 din decizia menționată), în baza unor documente care ar fi
trebuit să fie la îndemâna și spre verificarea prealabilă a celui care a încuviințat o
cerere în afara cadrului legal
Argumente:
Instituția publică nu poate sta în pasivitate așteptând doar controlul Curții de Conturi,
având în vedere că are obligații proprii de control a legitimității plăților efectuate, sens
în care trebuie să depună toate diligențele pentru depistarea existenței unor eventuale
pagube cauzate de beneficiarii sumelor plătite, o interpretare contrară reprezentând o
încălcare a prevederilor art. 2.528 alin. (1) din Codul civil potrivit căruia prescripția
curge de la data când păgubitul „a cunoscut“ paguba și pe cel care răspunde de ea, dar
această prevedere trebuie corelată cu prevederea aceluiași text legal care instituie
incidența alternativă a momentului obiectiv în care păgubitul „trebuia să cunoască“„
307
www.poca.ro
același lucru, nefiind suficient să nu-l fi cunoscut și să se raporteze la orice alt

eveniment viitor pe care-l va genera atunci când va considera de cuviință (emiterea unei
adrese către serviciul de impozite și taxe locale în vederea calculării prejudiciului după
aproximativ 4 ani de la prima plată și după 6 luni de la constatarea Curții de Conturi).
Instanța a apreciat că nu poate reține susținerile pârâtului-primaria referitoare la
curgerea a două termene succesive de prescripție, unul de 5 ani pentru stabilirea
creanței, în raport cu prevederile art. 110 din Codul de procedură fiscală, și altul de 3
ani, pentru recuperarea acesteia, prevăzut de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 44/2014, raportat la art. 2.517 din Codul civil, având în vedere, pe de o
parte, că prin legea specială a fost stabilit un termen de prescripție de 3 ani, iar, pe de
altă parte, că termenul de 5 ani prevăzut de art. 110 din Codul de procedură fiscală nu
este aplicabil acestui tip de creanță. În acest sens, instanța a avut în vedere că Legea
nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală operează atât cu noțiunea de creanță
fiscală, cât și cu cea de creanță bugetară, conform definițiilor termenilor și expresiilor
de la art. 1, astfel că între cele două creanțe nu poate fi pus semnul egalității, ele
nefiind identice sub aspectul naturii juridice.
Concluzii:
1. Stabilirea momentului de la care curge termenul de prescripție în vederea
recuperării sumelor plătite necuvenit unor persoane fizice cu titlu de beneficii de
asistență socială, are releventa si asupra stabilirii legalitatii deciziei emise pentreu
recuprarea debitului.
2. Termenul de prescriptie curge de la acela al acordării către beneficiar al
beneficiului social lunar, având în vedere că până la acel moment, ulterior formulării și
analizării cererii, autoritatea publica platitoare ar trebui să cunoască situația
beneficiarului, în concret .
3. Faptul ca in urma controlului efectuat de Curtea de Conturi s-a constatat ca au
fost platite necuvenit sume reprezentant ajutoate/beneficii sociale, nu are relevanta in
stabilirea momentului de la care incepe sa curga prescriptia, nu era necesară
intervenția unei decizii a Camerei de Conturi care a descoperit o situație ce putea fi
identificată și de platitor, prin minime diligențe.
308
www.poca.ro
4. Termenul de prescriptie este cel de 3 ani și nu de 5 ani – “art. I alin. (5) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014, raportat la art. 2.517 din Codul civil,
având în vedere, pe de o parte, că prin legea specială a fost stabilit un termen de
prescripție de 3 ani, iar, pe de altă parte, că termenul de 5 ani prevăzut de art. 110 din
Codul de procedură fiscală nu este aplicabil acestui tip de creanță.
5. Decizia de recuperare, emis peste termenul legl de prescriptie, este nelegala.
6. Oblgatia unitatii care a acordat dreptul, care a solutionat cererea de acordare
beenficii sociale, de depun e diligentele impuse de fiecare act normative speciale,
de a efectua verificarile necesare ( anchete sociale, colaborarea cu alte institutii si
autoritati ale statului pentru verificare venituri, idnetitate, stare civila, etc)
Sursa: INDACO – lege 5
2. Intrebare/Problema Identificată: anularea deciziei de impunere emisa pe numele

funcționarului public reprezentând debite nerecuperate în termenul de prescripție.
Hotărâre judecatoreasca: Hot. nr.1965/27.10.2020 - Curtea de Apel București
Obiect : contestație act administrativ fiscal.
Descrierea speței: Prin Sentința civila nr. 85/03.03.2020 Tribunalul Teleorman a
admis contestația reclamantei și a anulat decizia de impunere nr. 164/14.10.2019
privind suma de 1930 lei reprezentând debite nerecuperate în termenul de prescripție.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul AJPIS solicitând admiterea
recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare, respingerea cererii de chemare în
judecată.
Motivul de nelegalitate pe care și-a întemeiat cererea de recurs este prevăzut de art.
488 alin. (1) punctul 8 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu
modificările si completările ulterioare, în sensul ca hotărârea recurata a fost dată cu
309
www.poca.ro
aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de art. 500 alin. (1) si (3) din
Codul Administrativ.
A menționat recurentul că Decizia nr. 164/14.10.2019 conține temeiurile de drept care
stau la baza emiterii acesteia si au fost indicate faptele si obligațiile încălcate de
reclamanta.
De asemenea, în decizie se arata ca suma imputata reprezintă debite inregistrate in
contabilitatea A____ A________ si nerecuperate în termenul de prescripție.
Doamna B ocupa funcția de inspector la A din data de 01.11.2008. In perioada iulie
2009 - ianuarie 2012 a avut ca atribuții:
• Aplicarea prevederilor actelor normative privind întocmirea fișelor de debit, a
situațiilor centralizatoare, a modalităților de recuperare, precum si a celor de raportare,
conform metodologiei stabilita pentru fiecare prestație (fisa de post nr. 8/22.07.2009,
fisa de post nr. 24 din 29.01.2010, fisa de postnr. 24 din 01.07.2010);
• întocmirea fișelor de debit pentru sumele primite necuvenit de beneficiarii de prestații
sociale - alocații de stat pentru copii, alocație familiala complementara, si alocația de
susținere a familieie, indemnizație pentru creșterea copilului, etc. (fișa de post nr.
8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din 29.01.2010, fișa de post nr. 24 din 01.07.2010);
• întocmirea adreselor de înaintare către debitori pentru sumele încasate necuvenit și
constituite ca debit, realizând procedura prealabila, înainte de executarea silita (fișa de
post nr. 8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din 29.01.2010, fișa de post nr. 24 din
01.07.2010);
• Emiterea de deciziile de recuperare a debitelor, cu respectarea procedurilor prevăzute
de legislația în domeniu (fișa de post nr. 8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din
29.01.2010, fișa de post nr. 24 din 01.07.2010);
• înaintarea către DFPlocale a deciziilor de recuperare a debitelor si urmărirea
recuperarea lor, iar în urma confirmării de către acestea, storneaza sumele conform
situațiilor primite (fișa de post nr. 8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din 29.01.2010, fișa
de post nr. 24 din 01.07.2010);
310
www.poca.ro
• întocmirea situației debitelor recuperate pana la data de 25 ale fiecărei luni și

transmiterea acesteia spre știința directorului coordonator (fișa de post nr.
8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din 29.01.2010, fișa de post nr. 24 din 01.07.2010);
• întocmirea lunar pana pe 20 ale fiecărei luni a situației debitorilor cu domiciliul in alt
județ pe care o prezintă conducătorului instituției si îndeplineste formalitățile legale
pentru recuperarea lor (fișa de post nr. 8/22.07.2009, fișa de post nr. 24 din 29.01.2010,
fișa de post nr. 24 din 01.07.2010);
• organizarea, tinerea la zi a evidentei contabile pentru prestațiile sociale, conform legii
contabilității (fișa de post nr. 7 din 05.05.2011, fișa de post nr. 3 din 31.01.2012);
• întocmirea lunar a balanțelor, conturilor de execuție bugetara, monitorizarea si darea
de seama contabila si anexele ei (fișa de post nr. 7 din 05.05.2011, fișa de post nr. 3 din
31.01.2012);
• întocmirea lunar a balanței de verificare a conturilor sintetice si analitice (fișa de post
nr. 7 din 05.05.2011, fișa de post nr. 3 din 31.01.2012);
• întocmirea de adrese/adeverinte/negatii cu privire la situația de plata a beneficiarului
(fișa de post nr. 7 din 25.01.2011);
Decizia A____ A________ nr. 164/14.10.2019 a fost emisă ca urmare a măsurilor
impuse de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi în urma controlului
efectuat la A____ în perioada 20.03.__ 17 .
în urma controlului s-a constatat ca A____ are înregistrat în evidenta contabila debite
constând în prestații sociale din perioada 2004 - 2009 neincasate în termenul general de
prescripție, in suma de 22.431 lei, ca urmare a neindeplinirii sarcinilor de serviciu de
către personalul cu atribuții în urmărirea, monitorizarea si incasarea debitelor, motiv
pentru care au fost lăsate masuri pentru remedierea situației constatate.
In conformitate cu prevederile art. 2517 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul
Civil, termenul general de prescripție este de 3 ani. Prin neurmarirea si neîncasarea
debitelor evidențiate in contabilitatea A____ au fost incalcate prevederi legale
311
www.poca.ro
privind acordarea beneficiilor sociale, recuparerae sumelor in termenul general de

prescriptie:
Consecința económico-financiara a abaterii a constituit-o faptul ca bugetul statului a
fost prejudiciat de aceste sume.
Reclamanta a fost identificata ca fiind una dintre persoanele care au lucrat în perioada
de îndeplinire a termenului de prescripție de 3 ani (perioada in care s-au constatat
deficientele) în cadrul A____ cu atribuții în ceea ce privește emiterea deciziilor de
recuperare a debitelor cu respectarea procedurilor prevăzute de legislația in vigoare,
efectuarea operațiunilor de casierie, încasarea debitelor, întocmirea situațiilor debitelor
si inaintarea catre DGFP a deciziilor de recuperare a debitelor si urmărirea recuperării
acestora.
Examinând recursul, prin prisma dispozițiilor art. 488 pct. 8 din Codul de procedură
civilă, invocate de recurent, Curtea constată că este neîntemeiat, instanța de fond
pronunțând soluția cu aplicarea corectă a dispozițiilor de drept material aplicabile.
Curtea reține că prin Decizia nr. 164/14.10.2019 emisă de Directorul Executiv la A____
a fost imputată reclamantei B______ funcționar public în cadrul acestei instituții
publice suma de 1930 lei reprezentând debite înregistrate în contabilitate și
nerecuperate în termenul legal de prescripție.
Decizia A____ nr. 164/14.10.2019 a fost emisa ca urmare a masurilor impuse de Curtea
de Conturi a României - Camera de Conturi in urma controlului efectuat la A____ in
perioada 20.03._____
Desi recurenta susține că documentele care au stat la baza emiterii Deciziei
nr.164/14.10.2019 sunt emise de Camera de Conturi in 2017, cand Codul administrativ
nu era în vigoare, curtea constata că și în reglementarea anterioară, repararea
pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a)
și b) se dispunea prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a
unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația
312
www.poca.ro
prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și

irevocabile.(art. 85 alin.1 din Legea nr.188/1999).
Ca atare, pentru angajarea răspunderii civile a reclamantei era necesară o constatare a
pagubei printr-un act de control prin care conducătorul unității, în termen de 30 de zile
de la constatarea pagubei.
Cum în mod corect s-a reținut, din actele dosarului rezultă că paguba produsă instituției
publice constând în nerecuperarea debitelor reprezentând beneficii de asistenta sociala
acordate necuvenit de către A____ aferente perioadei 2004 - 2009, a fost constatată de
organele de control ale Curții de Conturi și a fost cunoscută de pârâta A____ începând cu
data comunicării Deciziei nr. 10/03.05.2017 a Camerei de Conturi .
Termenul de 30 de zile este un termen de decădere, în interiorul căruia trebuie emis
ordinul/dispoziția de imputare împotriva funcționarului public, care curge de la
momentul la care paguba a fost constatată.
Prima instanță a aplicat în mod corect prevederile legale, reținând că decizia de
imputare nr. 164/14.10.2019 a fost emis tardiv si, in consecință, a procedat în mod
corect la anularea ei.
Susținerile recurentei referitoare la atribuțiile pe care le avea intimata-reclamantă și la
modalitatea de îndeplinire de către aceasta a sarcinilor de serviciu, nu vor fi analizate
de catre instanță, întrucât nu reprezintă critici aduse sentinței recurate, or, obiectul
recursului este reprezentat de aceasta sentință.
Față de aceste considerente, constatând că motivul de casare invocat este nefondat și
că soluția recurată este legală și temeinică, Curtea, , în temeiul art. 20 din Legea nr.
554/2004 coroborat cu art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge
recursul ca nefondat.
Solutia: Respinge recursul formulat de recurentul-pârât A____ A________ cu sediul în
A______județ T., împotriva Sentinței civile nr. 85/03.03.2020 pronunțată de Tribunalul
Teleorman-
313
www.poca.ro
Concluzii:
-recuperarea debitelor se face in mod obligatoriu, de la beneficiar, in termenul de
prescriptie general de 3 ani,
-Termenul legal de 30 de zile pentru emiterea deciziei de impunere este termen de
decadere si curge de la momentul la care paguba a fost constatată
3. Intrebare/Problema Identificată:verificarea conditiilor de eligibilitate pe parcursul

acordarii beneficiului social
Hotărâre judecatoreasca: Hot. nr. 1265/2018 din 21/05/2018 - Curtea de Apel IAȘI -
Secția contencios administrativ și fiscal
Obiect: anulare act administrativ, recurs declarat împotriva sentinței
nr.1002/CA/28.11.2017 pronunțată de Tribunalul V_____.
Descrierea speței: Prin sentința civilă nr.1002/CA/28.11.2017 pronunțată de Tribunalul
V_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată
de către reclamantul P_\ E_\ în contradictoriu cu pârâtul P___ M__ Huși având ca obiect
anulare dispoziție nr.452 din 10.05.2017.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin Dispoziția
nr.452/10.05.2017 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de ajutor
pentru încălzire locuință cu lemne, pe perioada sezonului rece 2016-2017 s-a stabilit în
sarcina reclamantului recuperarea sumei de 96 de lei. S-a reținut că numitul P__ E_,
pentru perioada ianuarie 2017-martie 2017, nu a declarat corect veniturile realizate,
așa cum rezultă din adresa nr.xxxxx/04.09.2017 a Serviciului Public Local de Asistență
Socială prin care s-a constatat că reclamantului i s-au modificat veniturile începând cu
luna decembrie 2016, primind o pensie socială în cuantum de 520 lei/lună. Dispoziția
nr.452/10.05.2017 a fost emisă și în baza prevederilor OUG nr.70/2011 privind masurile
de proiecție sociala in perioada sezonului rece, prima instanță făcând referire la art.14,
314
www.poca.ro
art.18, art.19 alin.1, art.30 alin.1, 2. Prin dispoziția nr.452/10.05 .2017 emisă de P_ M_
Huși, s-a dispus, în raport de prevederile art.18, art.19, art.30 alin.4 și 5 din OUG
nr.70/2011, recuperarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri acordat reclamantului pentru perioada ianuarie 2017-martie 2017,
deoarece nu a declarat corect veniturile realizate. Dispoziția menționată a fost
contestată de reclamant în fața primei instanțe (termenul de contestație calculându-se
nu de la data emiterii, cum greșit susține intimatul-pârât, ci de la data comunicării –
care, în cauză, nu a fost probată de pârât, emitent al dispoziției și cel care efectuează
comunicarea acesteia), susținând că era îndreptățit să primească ajutorul pentru
încălzirea locuinței.
Considerentele instantei: prin adresa Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială
nr.5783/03.04.2017 s-a constatat că reclamantului i s-au modificat veniturile începând
cu luna decembrie 2016, acesta primind o pensie socială în cuantum de 520 lei/lună,
fapt care a condus la modificarea veniturilor declarate inițial și că în conformitate cu
art.19 din OUG nr.70/2011, titularii ajutoarelor pentru încălzirea locuinței au obligația
de a comunica primarului orice modificare intervenită în componența familiei și a
veniturilor acestora, în termen de 5 zile de la data modificării, context în care în raport
de prevederile art.30 din OUG nr.70/2011, s-a emis dispoziția nr.452/10.05.2017 privind
încetarea dreptului și recuperarea sumelor încasate necuvenit pentru perioada ianuarie-
martie 2017, suma reprezentând valoarea subvenției consumată în perioada
menționată. Potrivit art.30 din OUG nr.70/2011 „În cazul în care în urma anchetelor
sociale efectuate la solicitarea agențiilor teritoriale în condițiile art.14 alin.(6) se
constată că la completarea cererii și declarației pe propria răspundere privind
componența familiei și veniturile acesteia familia sau persoana singură beneficiară de
ajutor pentru încălzirea locuinței nu a declarat corect numărul membrilor de familie,
veniturile ori bunurile deținute, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței
încetează începând cu luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest titlu se
recuperează în condițiile legii, prin dispoziție a primarului, care constituie titlu
executoriu”.
În speță însă, cuantumul modificat al venitului, nu ar fi fost de natură să excludă
reclamantul (ca persoană singură cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea
315
www.poca.ro
locuinței lemne, cărbuni, combustibili petrolieri ) de la acordarea ajutorului lunar

pentru încălzirea locuinței pe perioada sezonului rece - ajutor pentru combustibili solizi
sau petrolieri, prevăzut de art.11 din OUG nr.70/2011, fiind astfel întemeiată susținerea
acestuia că era îndreptățit să primească acest ajutor pentru încălzirea locuinței.
Solutia : admis recursul de reclamant
Concluzie: In toate cazurile in care se modifica veniturile beneficiarilor, autoritatea

competenta a face o analiza a acestor venituri, pentru a se stabili in mod corect
modifcarea cuantumului ajutorului de încălzire sau după caz încetarea sau chiar
recuperarea sumelor acordate în mod necuvenit.
316
www.poca.ro
CAPITOLUL VI. ÎNDRUMARE ȘI INSTRUMENTE DESTINATE

CONSILIERILOR JURIDICI
Secțiunea VI.1. Analizarea condițiilor de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ
Pentru a veni în spijinul consilierilor juridici, nou intrați în această breaslă, propunem un
ghid orientativ necesar în operațiunea de formulare a apărărilor (întâmpinarea) față de
cererea de chemare în judecată a agenției teritoriale, având ca obiect – anulare act
administrativ.
Cererea de chemare în judecată, ca orice acțiune în justiție, trebuie să cuprindă
mențiunile prevăzute la art. 194 din Codul de procedură civilă, însă pentru admiterea
acesteia, nu este suficientă respectarea condițiilor de formă, ci și anumite condiții de
fond.
Legea nr.544/2004, Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, prin art. 8 alin.(1) reglementează obiectul acțiunii în contencios
administrativ:
„Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-
un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea
prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1)
lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita
anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații
317
www.poca.ro
pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios

administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său
prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri,
precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare
pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.
Astfel, obiectul acţiunii este, poate consta în:
1.Anularea actului actului în tot sau în parte.
2.Repararea pagubei cauzate şi eventual, reparaţiile pentru daunele morale.
3.Constatarea refuzului nejustificat/a tăcerii.
4.Obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ.
5.Obligarea autorităţii publice să elibereze un alt înscris.
6.Obligarea autorităţii publice să efectueze o anumită operaţiune administrativă sub
sancţiunea de penalităţii pe zi întârziere şi amendă
7.Despăgubiri pentru daune materiale şi morale.
Important!
Cercetarea cererii de chemare în judecată vizează următoarele aspecte:
✓ Analiza condițiilor de admisibilitate
Legea contenciosului administrativ nr.544/2004, cu modificările și completările

ulterioare, consacră următoarele condiții de admisibilitate ale uneia acțiuni în
contenciosul administrativ:
• calitate procesuală;
• actul atacat să fie act administrativ, în formă tipică sau asimilată;
318
www.poca.ro
• actul atacat să emane de la o autoritate publică;

• actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim;
• parcurgerea procedurii administrative prealabile sub forma recursului grațios; și/sau
a recursului administrativ ierarhic;
• respectarea termenului de introducere a acțiunii.
Condiţiile de admisibilitate sunt acele condiţii care sunt absolut necesare pentru
exercitarea dreptului la acţiune şi fără de care pricina nu poate fi judecată pe fond
(capacitatea şi legitimarea procesuală activă şi pasivă, termene de intentare a acţiunii,
obiectul acţiunii, competenţa, etc).
Condițiile mai sus enumerate se cer a fi îndeplinite cumulativ. In cazul neîndeplinirii în
mod cumulativ a condițiilor, instanța de judecată se va afla în imposibilitatea de a
analiza cererea pe fond. În această situație, sancțiunea aplicată va fi respingerea ca
inadmisibilă a cererii de chemare în judecată (excepție fiind neîndeplinirea ultimei
condiții, când instanța respinge cererea ca tardivă), fără ca instanța să analizeze dreptul
dedus judecății.
În materia contenciosului administrativ, în lipsa unei condiţii de admisibilitate, acţiunea
va fi respinsă ca inadmisibilă sau competenţa va fi declinată unei alte instanţe, pe când
în cazul în care actul este legal sau refuzul justificat, acţiunea va fi respinsă ca
nefondată. În momentul introducerii acţiunii de contencios administrativ, reclamantul
afirmă doar existenţa unui drept subiectiv sau interes legitim şi vătămarea sa prin actul
atacat, urmând ca efectiv existenţa dreptului sau a interesului şi legătura de cauzalitate
între actul administrativ şi vătămare să fie dovedite cu prilejul judecării pe fond a
litigiului.
❖ Condiția referitoare la calitatea procesuală

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și
persoana care este titular al dreptului încălcat (calitatea procesuală activă) sau între
persoana pârâtului și cel obligat să respecte dreptul (calitatea procesuală pasivă).
319
www.poca.ro
Din cuprinsul art. 1 din Legea nr. 544/2004 rezultă că acțiunea în contenciosul
administrativ poate fi introdusă de particulari (persoane fizice sau juridice) și de
autoritățile publice. Persoanele fizice pot avea calitatea procesuală activă în această
acțiune dacă au capacitate de folosință și capacitate de exercițiu.
Funcționarii publici pot avea și ei calitate procesuală activă, dacă prin actele emise de
autoritățile publice se aduc atingere unor drepturi ale acestora privitoare la funcție,
salariu, etc.
Persoanele juridice private pot avea calitate de reclamant în acțiunile contenciosului
administrativ dacă îndeplinesc condițiile în Legea nr. 31/1990 privind societățile
comerciale și alte legi prin care acestea iau ființă în mod legal.
➢ În acțiunea de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparține, potrivit
legii, autorității publice care a emis (adoptat) actul atacat sau care a refuzat
nejustificat să soluționeze cererea referitoare la un drept sau la un interes legitim ori,
după caz, care nu a răspuns solicitantului în termenul legal.
Pentru susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a agenției teritoriale (fără
a ne limita doar la acestea) pot fi invocate:
- art. 36 Codul proc.civilă: calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi
subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa
sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
În acțiunea de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparține, potrivit
legii, autorității publice care a emis (adoptat) actul atacat sau care a refuzat
nejustificat să soluționeze cererea referitoare la un drept sau la un interes legitim ori,
după caz, care nu a răspuns solicitantului în termenul legal;
- legislația specifică(ANPIS/AJPIS, măsuri de protecție socială) conține prevederi legale
cu privire la competența autorității publice obligată la soluționarea cererii și emiterea
deciziei administrative.
320
www.poca.ro
❖ Actul atacat să fie act administrativ, în formă tipică sau asimilată

O condiție esențială cerută de Legea nr. 554/2004, pentru ca acțiunea să fie admisibilă
în instanța de contencios administrativ, se referă la actul atacat, în sensul ca acesta să
fie act administrativ, în formă tipică sau asimilată.
Legiuitorul, prin art.2 alin.(1)lit.c) din Legea contenciosului administrativ, oferă o
definiție extensivă noțiunii de act administrativ, în sensul că aceasta evocă actul
unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de
putere publică, în vederea executării ori a organizării executării legii, care dă naștere,
modifică sau stingere raporturi juridice.
Sunt asimilate actelor administrative, în sensul legii, și contractele încheiate de
autoritățile publice care au ca obiect: punerea în valoarea a bunurilor proprietate
publică; executarea lucrărilor de interes public; prestarea serviciilor publice, a
achizițiilor publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte
administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
În cazul în care reclamantul nu precizează actul vătămător emis de autoritatea publică
competentă, cererea de chemare în judecată în contencios este inadmisibilă.
Doctrina juridică a consacrat faptul că, conflictul juridic soluţionat de instanţele de
contencios administrativ se poate naşte, fie din emiterea sau încheierea unui act
administrativ, fie din nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, fie din refuzul
nejustificat de a rezolva cererea.
De reținut este că, ceea ce se supune cenzurii instanței de contencios administrativ nu
poate fi decât un act administrativ în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar
actul trebuie să fie emis de o autoritate publică competentă în materie. Ori, simpla
nemulțumire a reclamantului( nesusținută în drept și în fapt) față de soluția dată de
agenția teritorială ( refuz justificat, motivat în fapt și în drept) nu poate constitui un
motiv de admitere a cererii de cheare în judecată.
• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că noţiunea de contencios administrativ,
așa cum este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f),
reprezintă activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ
321
www.poca.ro
competente a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar
conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ,
fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Având în vedere aceste limite, Înalta Curte a reținut că cererea reclamantului, nu poate
forma obiectul acţiunii in contencios administrativ, acţiunea fiind inadmisibilă. 17
• adresele de răspuns la cererile pentru stabilirea unor drepturi, pentru care legea
prevede emitere deciziei directorului executiv: acestea nu pot avea caracteristicile unui
act administrativ in sensul Legii nr. 554/2004.
Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie a susţinut că adresa unei
primării nu are caracteristicile unui act administrativ, chiar dacă emană de la o
autoritate administrativă, scopul emiterii ei nu a fost producerea prin ea însăşi de efecte
juridice separate, specifice dreptului administrativ, ci doar de a-i comunica petentului
demersurile făcute în vederea soluţionării cererii sale. În consecinţă, controlul legalităţii
acestei adrese nu revine instanţei de contencios administrativ.
❖ Condiția ca actul atacat să emane de la o autoritate publică

Legea contenciosului administrativ definește, prin art. 2 alin. (1) lit. b), ceea ce este
aceea o autoritate publică, respectiv orice organ de stat al unităților administrativ
teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes
legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele
juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau
sunt autorizate să presteze un serviciu public.
Sensul principal al sintagmei „autoritate publică” este acela de organ public care
exercită prerogative de putere publică la nivel statal sau local sau, într-o altă formulare,
17
Decizia nr. 258/27 ianuarie 2015 pronunţată în recus de Secţia de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie având ca obiect crearea unui parteneriat cu Guvernul
322
www.poca.ro
o structură organizatorică ce acționează în regim de putere publică pentru realizarea

unui serviciu public.
❖ Condiția ca actul administrativ atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau

un interes legitim
Constituția României, revizuită, reglementează posibilitatea persoanei vătămate în
drepturi sau interese legitime de o autoritate publică de a obține recunoașterea
dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
În doctrina, s-a subliniat caracterul legitim al interesului, ceea ce înseamnă că nu orice
interes este ocrotit prin justiție.
-art. 2 alin 1 litera o) drept vătămat - orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau
de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ.
-art. 2 alin. 1 litera p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită
conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;
-art. 2 alin. 1 litera r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept şi
democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor
fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei
autorităţilor publice;
„Interesul legitim” apare ca o situaţie juridică anterioară naşterii dreptului subiectiv,
care este prefigurat.
Interesul legitim este legat de aparenţa dreptului ( ex: se cere anularea unui act
administrativ).
Strâns legat de această cerinţă a dreptului sau interesului legitim se dezvoltă noţiunile
ce privesc „Subiectele de sesizare a instanţei”
Posibila admitere pe fond a acţiunii de contencios administrativ condiţionează existenţa
şi vătămarea dreptului subiectiv, ceea ce determină ori, că actul administrativ să fie
ilegal ori ca refuzul să fie nejustificat.
323
www.poca.ro
❖ Condiția parcurgerii procedurii administrative prealabile sub forma recursului

grațios și/sau a recursului administrativ ierarhic
O altă condiția esențială pentru admiterea acțiunii este cea a parcurgerii procedurii
administrative prealabile sub forma recursului grațios și/sau a recursului administrativ
ierarhic.
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, Legea contenciosului administrativ consacră
obligația persoanei vătămate printr-un act administrativ individual de a solicita
autorității publice emitente ori, după caz, autorității ierarhic superioare, dacă existe, în
termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocarea în tot sau în parte a actului
administrativ individual.
Existența unei proceduri prealabile este recunoscută, de principiu, și de Codul de
procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă, „(1) sesizarea instanței se
poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile dacă legea prevede în
mod expres aceasta. Dovada îndepliniri procedurii prealabile se va anexa la cererea de
chemare în judecată; (2) neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât
de către pârât, prin întâmpinare sub sancțiunea decăderii”.
Analiza cererii de chemare în judecată, precum și actele anexate la aceasta, va releva
dacă s-a parcurs parcurgerea procedurii administrative de către reclamant .
Excepţia lipsei procedurii prealabile este o excepţie de fond (întrucât priveşte o cerinţă
pentru declanşarea procedurii judiciare), peremptorie (tinde la respingerea acţiunii) şi
absolută, prevăzut de art. 193 alin. (3) Cod.proc.civ. sau relativă.
❖ Condiția privind respectarea termenului de introducere a acțiunii

Articolul 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie două categorii
de termene pentru sesizarea instanței de contencios administrativ, termene a căror
natură juridică este precizată în mod expres în textul alineatului (5) al aceluiași articol:
324
www.poca.ro
1. un termen de prescripție de 6 luni a cărui efect are stingerea dreptului la acțiune în

sens material;
2. un termen de decădere de 1 an, care se aplică doar pentru motive temeinice;
Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contracte
administrative, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot
introduce în termen de 6 luni care începe să curgă de la:
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data
expirării termenului legal de soluționare a cererii;
d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la
comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după
caz, a plângerii prealabile;
e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul
contractelor administrative.
Conform alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 554/2004, pentru motive temeinice, în privința
actului administrativ individual, dacă reclamantul nu a introdus acțiunea la instanța de
contencios administrativ, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin.
(1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luări la cunoștință,
data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
În jurisprudența CEDO s-a reținut că instituirea unor termene pentru efectuarea
diferitelor acte de procedură, termenele de prescripție și cele de decădere sau
sancțiunile pentru nerespectarea acestora nu sunt de natură a încălca art. 6 paragraful 1
din CEDO, acestea fiind restricții admise atât timp cât nu aduc atingeri dreptului de
acces la un tribunal în substanța sa.
Sursa: Legea nr.544/2004 contenciosului administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, https://legalup.ro/contencios-administrativ/
325
www.poca.ro
Secțiunea VI.2. Calitatea de tert poprit a agenției teritoriale
Sediul materiei: Codul de procedura civila - art. 781, art. 784, art. 787, art. 788, art.
789, art. 864
art. 729- limitele urmaririi banesti, art. 654 – competenţa. conexarea executărilor
Instituţia popririi, reprezintă acea formă a executării silite indirecte prin care se
valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale
urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de către o terţă persoană sau
pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente,
creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar şi condiţionat.
Terţul poprit, este acea persoană care, în cadrul procedurii popririi, datorează
debitorului urmărit, în baza unor raporturi juridice, sume de bani, titluri de valoare ori
alte bunuri mobile incorporale.
Condiția înființării popririi este reprezentată de existența raportului juridic dintre
debitor și terț poprit, condiție de altfel prevăzută în mod expres în art. 781 NCPC.
Cel mai adesea acest raport juridic are caracteristica unei legături de subordonare a
prepusului faţă de comitent, constând în dreptul acestuia de a da îndrumări şi de a-i
controla activitatea, exemplu cel mai frecvent constituindu-l contractul de muncă.
In ceea ce ne priveste, poprirea pe ICC, raportul juridic este unul special, spunem noi,
deoarece obligațiile care se nasc în acest caz sunt cele determinate prin actul normativ
special, și-anume faptul că obligația de plată a indemnizației se naște în sarcina
agenției teritoriale doar în urma stabilirii dreptului la concediul pentru creșterea
copilului și doar cu îndeplinirea de către persoana beneficiara a condițiilor de
eligibilitate prevazute OUG nr. 111/2010. Indemnizatia de creștere copil din acest punct
de vedere, are natura unui venit de înlocuire al salariului pe care l-ar fi primit de la
angajator.
Acest aspect este foarte important, in condițiile în care, beneficiarul nemaindeplinind
condițiile menținerii dreptului la plata ICC, acesta putând fi incetat sau suspendat, caz
326
www.poca.ro
în care terțul poprit nu mai poate fi obligat la procedura popririi (și nici sancționat), în
temeiul executarii silite pornite de biroul judecatoresc la cererea creditorului.
De reținut!
Terțul poprit nu are nici calitate procesuala activa si nici calitate procesuala pasiva în
cadrul unei contestații la executarea silită.
Obligațiile terțului poprit

Din coroborarea art. 787 NCPC (obligațiile terțului poprit), art. 784 NCPC (efectele
înființării popririi), rezultă că principalele obligații ale agenției teritoriale poprite sunt
următoarele :
1. De la momentul primirii adresei executorului judecătoresc, de înființare a
popririi, în termen de 5 zile, terțul poprit are obligația de a reține sumele poprite, în
speță indemnizația ICC.
2. Suma reţinută va fi achitată în contul și la banca indicată prin adresa
comunicată de executorul judecătoresc.
Important de menționat în ordinul de plată : nr.dosarului execuțional, numele biroul
executorului judecătoresc, numele debitorului beneficiar.
Se va avea în vedere limitelor sumelor poprite - art. 729 NCPC :
a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de
întreţinere sau alocaţie pentru copii,
b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii,
c) până la 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor,
dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume.
327
www.poca.ro
Aspecte speciale ridicate cu ocazia punerii în aplicare a adreselor de înființare a

popririlor
A. Verificarea informațiilor conținute în adresa de înființare a popririi și a

celorlalte acte trimise de executorul judecatoresc.
Cu această ocazie s-ar putea constata faptul că, executorul judecătoresc care a înființat
poprirea nu se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul beneficiarul-
debitor de ICC și/sau al sediului agenției teritoriale.
Ipoteza 1:
Executorul judecătoresc se află în circumscipția de competență a Curții de Apel
București, de exemplu, iar terțul poprit – agentia teritoriala este în afara ariei de
competență a executorului judecătoresc (exemplu Iasi, Vaslui, Cluj, etc).
Se pot produce asemenea situații când beneficiarul ICC își schimbă domiciliul ulterior
înființării măsurilor de executare silită. În acest caz, potrivit art.652 alin.(3) NCPC,
executorul judecătoresc rămâne competent să continue executarea silită chiar dacă
după începerea executării debitorul şi-a schimbat domiciliul sau, după caz, sediul.
Ipoteza 2:
Există posibilitatea ca, ulterior stabilirii dreptului la plata ICC, beneficiarul să își
stabilească domiciliul în alt județ, fără a informa unitatea plătitoare, conform art. 19
din OUG nr. 111/2010. La acest ultim domiciliu s-a făcut procedura de instituire a
măsurii de executare silită, în mod corect, însă în afara ariei de competență a curții de
apel în care agenția poprită își are sediul.
328
www.poca.ro
In aceasta ipoteză, prima problemă identificată este cea referitoare la competența

agenției teritoriale de a face plata ICC. Ulterior, se va stabili și dacă această agenție
are sau nu calitate de terț poprit.
Luând în considerare prevederile OUG nr. 111/2010, precum și ale OUG nr. 113/2011,
HG nr. 151/2012, competența teritorială a agenției teritoriale este determinată de
domiciliul solicitantului.
Având în vedere că, în urma adresei de poprire s-a luat la cunoștință de faptul că
beneficiara/ul nu mai locuiește în județul din aria de competență a agenției teritoriale
care i-a stabilit și îi plătește în continuare ICC, ci în alt județ, se impune efectuarea de
verificări cu privire la domiciliul acesteia/acestuia și constatarea menținerii sau nu a
condițiilor prevăzute de art. 12 din OUG nr. 111/2011.
Verificările se pot face prin:
- prin ancheta sociala. Comunicarea unei adrese către primăria de domicliu (
astfel cum este înregistrată la agenția plătitoare) prin care se solicită efectuarea unei
anchete sociale la domicliul beneficiarei/ului și verificarea stării de fapt, precum și al
domiciliului conform actului de identitate, aceasta fiind dealtfel, cea mai indicată
metodă.
- adresa la Directia Evidenta Persoanei pentru aflarea domiciliului actual și data de
schimbare al acestuia.
- comunicarea cu beneficiara/ul prin poștă.
Având în vedere prevederile art. 19 din OUG nr.111/2010, precum și ale art. 16 alin.2,
existând motive de suspiciune cu privire la domiciliul schimbat, considerăm că în
această ipoteză se impune suspendarea ICC.
Decizia de suspendare va fi motivată, în fapt, prin ancheta socială și/sau referatul
inspectorului social, iar în drept prin menționarea: art. 16 alin.(2) -dreptul la
indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 , art. 9 alin. (4) şi (5) -
„se suspendă începând cu ziua următoare celei în care.. h) în situaţia în care
329
www.poca.ro
beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 12”, art.12 ( OUG nr.
111/2010). Se va comunica și executorului judecătoresc decizia de suspendare.
În cazul în care se confirmă schimbarea de domiciliu, intervine încetarea plății ICC și, de
asemenea comunicarea cu executorul judecătoresc.
B. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri în sarcina aceluiaşi terţ poprit, acesta va
face aplicarea art. art. 787 alin. 1 NCPC, comunicând executorului judecătoresc ori
creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori şi sumele poprite de fiecare în
parte.
Pentru procedura de reținere a sumelor poprite se va face aplicarea prevederilor Codului
de procedură civilă, art.789, art. 654, art. 787, art. 788 NCPC:
➢ agenția teritorială va comunica fiecărui executor despre existența celorlalte
propriri, precum si faptul ca suma de ½ a fost virată primului executor.
➢ ½ din venitul net va fi consemnat și virat către primul executor, acesta va face
ulterior distribuirea către ceilalți executori.
➢ pentru eliberarea şi distribuirea sumei consemnate:
• art. 788 NCPC - executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea
sumei de bani consemnate, în condiţiile dispoziţiilor art. 787 alin. (1) pct. 1 şi ale art.
864 şi următoarele,
• art. 789 NCPC - cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele pentru
care s-a dispus înfiinţarea popririi depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului,
terţul poprit în termenul de 5 zile de la primirea adresei de inființare poprire, va reţine
şi se va consemna suma urmăribilă, cu înştiinţarea celorlalți executori judecătoreşti care
au înfiinţat popririle, distribuirea sumelor se va face conform dispoziţiilor art. 654 NCPC
cu privire la conexarea executărilor.
330
www.poca.ro
• conexarea este de competența instanţei de executare din circumscripţia căreia

a început prima executare și se face la cererea persoanei interesate sau a oricăruia
dintre executori.
Distribuirea se va face de către executorul judecătoresc competent, potrivit
dispoziţiilor art. 864 şi următoarele.( rangul de preferință)
Secțiunea VI.3. Executarea silită a debitorului - agenția teritorială
În temeiul art.622 alin.(1) Cod proc. civilă, obligaţia stabilită prin hotărârea unei
instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Potrivit art.24 alin.1) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ,
autoritatea publică are obligaţia executării hotărârii definitive de bunăvoie în termenul
prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult
30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Prin alineatul 3 al aceluiaşi articol, legiuitorul prevede şi o sancţiune cu amendă: "În
cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice
sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie
pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."
Respectând dispozițiile mai sus enunțate, se pot evita cheltuielile suplimentare
constând în cheltuieli de executare, dobânzi calculate la suma datorată creditorului-
reclamant, onorariu avocați, alte cheltuieli, dar și popririle dispuse de executorii
judecătorești pe conturile agenției sau sechestrul pe bunuri ( ex. automobile).
In situațiile în care agenția teritorială este supusă măsurii de executare silită, în
orice formă prevăzută de lege, singurul mod de a scăpa de o executare silită este
formularea, în termenul prevăzut de lege, a unei contestații la executare ( art. 712
si urm. C.proc.civ.).
331
www.poca.ro
Analiza documentelor transmise de executorul judecătoresc și verificarea condițiilor de

admisibilitate, constă în identificarea neregularităților cu privire la actele de executare,
necompetența executorului, termenul privind dreptul de a cere executare silită,
nementionarea sumei executate/necertitudinea sumei, legalitatea modalitatii de
executarea;incompleta intocmire a actelor de executare; necompetența instanței de
judecat, etc.
1. Competența executorului
Reglementare: art. 652 Cod proc. Civ. - Executorul judecătoresc
Hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul
judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează:
a. executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul - în
cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini
şi al executării silite directe imobiliare;
b. executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul
ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripţia curţii de apel unde se află
bunurile în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe
mobiliare;
c. în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este
competent oricare executor judecătoresc;
d. executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă
executarea, în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu
face,.
e. dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai
multor curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă
una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la
bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.
332
www.poca.ro
Important în cazul mai multor executări deschise în baza aceluiași titlu

executoriu:
In această situație, este recomandat ca, după primirea adreselor de la b.e.j. (
somații, înființare popriri, etc), s se procedeze de la notificarea executorilor
judecătorești despre existența mai multor executări având la bază același titlu
executoriu, și, totodată, și totodată, să se solicite conexarea executărilor.
ART. 654 - Competenţa. Conexarea executărilor

(1) “Când, privitor la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe executări silite de
către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a
început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre
executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul
judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările
sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi
executarea.
.....
(5) În cazul executărilor silite aflate pe rolul aceluiaşi executor, conexarea se va
dispune de executor, prin încheiere dată cu citarea părţilor…”
A. Verificarea sumelor supuse executării

Reglementare:
– art. 670 C. proc. civ. republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
– art. 55 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr.188/2000;
– O.M.J. nr. 2550/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
333
www.poca.ro
Cheltuielile de executare silită pot fi definite ca acele cheltuieli efectuate de către

părţile raportului execuţional civil care sunt necesare efectuării unor acte de executare
sau unor activităţi în legătură directă cu executarea silită.
Sfera acestor cheltuieli este prevăzută la art. 670 alin. (3) din C. proc. civ. republicat,
cu modificările şi completările ulterioare :
1. taxele de timbru necesare declanşării executării silite;
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului în faza de executare silită;
4. onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu
efectuarea altor acte de executare silită;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.
Debitorul este cel obligat să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz,
efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei
stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Astfel, chiar
dacă cheltuielile inițiale sunt avansate de către creditor, acestea urmează să fie
recuperate de la debitor.
O problemă ridicată deseori în dosarele de executare silită în care AJPIS este debitor
este cea referitoare la onorariul avocatului și cele ale executorului judecatoresc. Nu
este lipsit de interes sa aratam faptul că, in special in dosarele in care debitor figureaza
o autoritate publica, deseori aceste onorarii sunt exagerat de mari și, în nod obligatoriu,
acestea trebuie supuse unei analize atente, riguroase.
334
www.poca.ro
B. Onorariul executorului judecătoresc

Onorariul executorului judecătoresc reprezintă un element din sfera cheltuielilor de
executare şi este prevăzut, sub aspectul naturii juridice şi al cuantumului minimal şi
maximal, în art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în anexa nr. 1 a O.M.J.
nr. 2550/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Sub aspectul naturii juridice, onorariul executorului judecătoresc este un drept
corespunzător serviciului prestat, iar nu o obligaţie, fiind definit astfel chiar de art. 39
alin. (1) din lege, dar şi de art. 55 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr.
188/2000, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.
În acest context, este de precizat că, la stabilirea onorariului executorului judecătoresc,
acesta ar trebui să aibă în vedere, atât criteriile prevăzute la art. 55 alin. (3) din
Regulamentul de aplicare a legii, cât şi alte criterii, după cum urmează :
– cheltuiala executorului judecătoresc;
– efortul său intelectual;
– complexitatea şi valoarea actului efectuat;
– răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit;
– valoarea creanţei (inclusiv actualizările), în cazul executării silite indirecte;
– numărul actelor şi al operaţiunilor întocmite sau desfăşurate în dosarul
de executare;
– complexitatea cauzei execuţionale, apreciată în concret, care include şi riscul
(estimativ) la care se poate expune executorul judecătoresc cu ocazia instrumentării
acesteia;
– respectarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 21/1996 a concurenţei, cu
modificările şi completările ulterioare, raportate la disp. art. 15 din Codul deontologic
al executorilor judecătoreşti.
335
www.poca.ro
Articolul 670 alin. (4) din C. proc. civ. prevede că toate sumele prevăzute în încheierea
executorului judecătoresc pot fi supuse controlului de legalitate al instanţelor, pe calea
contestaţiei la executare, în sensul că pot fi cenzurate pe baza probelor administrate în
cauză, în mod proporţional cu valoarea şi complexitatea cauzei, precum şi cu
activitatea desfăşurată de executor. În aceste condiţii, trebuie avut în vedere că nivelul
onorariului executorului judecătoresc este limitat prin lege, sub aspect minimal şi
maximal. Astfel, onorariul executorului judecătoresc este un drept, calificat în acest
sens de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, însă acesta trebuie exercitat în
limitele legii şi ale bunei credinţe, până la graniţa abuzului de drept. Această
interpretare nu vine în contradicţie cu dispozitiile art. 39 alin. (3) din Lege, întrucât prin
cel din urmă text legiuitorul a impus interdicţia condiţionării punerii în executare a
hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată şi integrală a onorariului.
In condiţiile în care nu se poate aprecia, la momentul executării silite care este
cuantumul despagubirilor la care este obligat debitorul și ținând cont de faptul ca
textul art. 39 din lege stabileşte în mod imperativ aceste praguri valorice şi procente de
onorariu, prin raportare, nu la ”valoarea creanţei efectiv recuperate”, ci la ”valoarea
creanţei ce face obiectul executării silite”, se poate lua în considerare și faptul că
cererea de achitre a debitului este formulată prematur.
C. Onorariul avocatului în faza de executare silită

Onorariul de avocat poate fi cenzurat numai de instanţă, în cadrul contestaţiei la
executare, solicitandu-se reducerea acestuia în raport de munca efectuată.
In literatura de specialitate, se apreciază că, onorariul avocatului în etapa executării
constituie cheltuială de executare silită dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
– este stabilit între creditor şi avocat în temeiul unui raport juridic (contractul de
asistenţă juridică);
– raportul juridic trebuie să vizeze strict executarea titlului executoriu care formează
obiectul dosarului de executare. Nu poate fi recuperat pe calea executării silite
336
www.poca.ro
onorariul plătit de creditor avocatului în faza judecăţii, întrucât aceasta constituie o

cheltuială de judecată, având un alt regim juridic;
– să fie dovedit. Dovada se face cu chitanţă sau ordin de plată ori cu contractul de
asistenţă juridică; delegaţia nu face dovada onorariului, ci numai a existenţei raportului
juridic.
În virtutea rolului său activ, judecătorul poate realiza o verificare sumară a condiţiilor
de formă care trebuie îndeplinite pentru includerea onorariului în sfera cheltuielilor de
executare (existenţa contractului, delegaţiei, ordinului de plată sau a chitanţei de
plată, etc.).
Astfel, art. 451 alin. 2 C.proc.civ., instanţa poate, chiar și din oficiu, să aprecieze în ce
măsură onorariul pentru apărătorul ales, plătit de partea care a câştigat procesul
trebuie suportat de partea care a pierdut, faţă de mărimea pretenţiilor şi complexitatea
cauzei, întrucât prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea
părţii căzute în pretenţii, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a
valorifica pretenţii alegate. In acest sens instanta poate sa reducă motivat onorariul
avocaților, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau
complexitatea cauzei, ori cu activitatea desfășurata de avocat, ţinând seama și de
circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţa nu va avea nici un efect asupra
raporturilor dintre avocat și clientul său.
In numeroase cazuri, s-a constatat faptul că, aceste cheltuieli de executare și, in special
cele reprezentand onorariu de avocat, sunt disproporționat mai mari decât debitul
principal supus executării și, mai ales, a diligențelor efectuate de executării
judecătorești și avocații creditorilor.( activitatea acestora)
Pentru acest motiv, nu este lipsit de importanță ca, prin contestația la executare să fie
cerute reducerea acestor cheltuieli.
De asemenea, ele pot fi cerute și pe calea apelului, sub acest aspect fiind relevante
conluziile desprinse din Minuta întâlnirii reprezentanților CSM cu președinții secțiilor
civile ale ICCJ și curților de apel – Pitești 14-15 nov. 2019:
337
www.poca.ro
Concluzia Minutei întâlnirii reprezentanților CSM cu președinții secțiilor civile ale

ICCJ și curților de apel – Pitești 14-15 nov. 2019,
cu privire la admisibilitatea motivului de apel vizând reducerea, în temeiul art. 451
alin. (2) C. proc. civ., a onorariului avocațial acordat cu titlu de cheltuieli de
judecată de prima instanță, în contextul omisiunii formulării unei asemenea cereri
în primul grad de jurisdicție.
Norma juridica:
art.451 alin.(2) C. proc. civ. – “instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat
partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când
acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu
activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.”
art.478 alin. (3) C. proc. civ.- “în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza
sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.”
Aspectul care a generat soluții divergente în practica judiciară vizează admisibilitatea
motivului de apel vizând soluția primei instanțe de obligare la plata cheltuielilor de
judecată, fără a fi procedat la cenzurarea onorariului avocațial, în temeiul dispozițiilor
art. 451 alin. (2) C. proc. civ., în contextul în care o atare cerere nu a fost formulată în
fața primei instanțe de partea care ulterior a declarat apel. Dispozițiile art. 451 alin.
(2) C. proc. civ. prevăd expresis verbis că reducerea onorariului avocațial se poate
realiza chiar și din oficiu, ori de câte ori se constată că acesta este vădit disproporționat
în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat,
ținând seama și de circumstanțele cauzei.
Cererea de reducere a onorariului avocațial nu are natura juridică a unei pretenții noi,
prohibite în apel potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ., ci constituie o veritabilă apărare
de fond menită a combate cererea părții potrivnice de obligare la plata cheltuielilor de
judecată constând în onorariul avocațial. Pornind de la premisele anterior expuse,
rezultă că dacă instanța, în mod greșit, nu ar fi procedat la reducerea onorariului
338
www.poca.ro
avocațial, deși acesta ar fi fost vădit disproporționat, dispoziția de obligare la plata

onorariului avocațial este susceptibilă a fi criticată prin calea de atac a apelului.
Ca atare, nerespectarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., poate fi invocată în
apel, chiar dacă partea care nu a fi solicitat aplicarea acestor dispoziții în fața primei
instanțe.
În concluzie, opinia I.N.M. este aceea că este admisibil motivul de apel vizând
reducerea, în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., a onorariului avocațial acordat
cu titlu de cheltuieli de judecată de prima instanță, în contextul omisiunii formulării
unei asemenea cereri în primul grad de jurisdicție.
2. Titlu executoriu
Executarea silită poate începe doar în baza unui titlu executoriu ce îl deține creditorul
împotriva debitorului.
Constituie titluri executorii hotărârile executorii:
- hotărârile cu executare provizorie,
-hotărârile definitive,
-precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
(art.632-633 C.proc.civ.)
Sunt hotărâri executorii:
- hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; hotărârile date în primă
instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au convenit să exercite
direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).
”În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o
hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau
339
www.poca.ro
de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu
prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea
lui, inclusiv o acţiune de drept comun.” - art. 713 alin. 2 cod procedura civila.
3. Termenul de a cere executarea silită. (Prescripția dreptului de a cere

executarea silită)
Reglementare:
art. 706 C.proc.civ - termenul de prescripţie
“(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu
prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de
prescripţie este de 10 ani.
(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine
executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie
începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.”
art. 707 - efectele împlinirii termenului de prescripţie
(1) Prescripţia nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei
interesate.
“(2) Prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi
pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, dacă dreptul
de a obţine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris,
creditorul poate obţine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se
putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat.”
Un alt element esențial în analiza documentelor de executare silită este cel referitor la
prescipția dreptului de a cere executare silită. Relevant în această problemă este data
apariției titlului executoriu (adică data de la care se poate solicita executarea silită,
data nașterii dreptului la acțiune).
340
www.poca.ro
Prescripția dreptului de a cere executarea silită se invoca de către debitor în

termenul de formulare a contestației la executarea silită însăși.
Decizie ICCJ nr. 12/2018 (Admite sesizarea.)
În interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare:
- termenul în care creditorul poate solicita fixarea sumei ce i se datorează de
către debitor cu titlu de penalităţi este termenul de prescripţie a executării silite,
de 3 ani, reglementat de art. 706 din Codul de procedură civilă, termen care curge de
la data executării obligaţiei sau, în caz de neexecutare, de la data expirării
termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în
natură obligaţia;
- penalităţile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul
indicat în încheierea pronunţată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3)
din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, până la executarea
obligaţiei, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul
căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligaţia, în caz de neexecutare;
- în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată poate stabili valoarea
obiectului obligaţiei la care se aplică penalităţile de întârziere stabilite în procent pe zi
de întârziere, în ipoteza în care instanţa prevăzută la art. 24 alin. (3) din aceeaşi lege
nu a stabilit acest lucru.
Aspecte principale cu pivire la contestatia la executare:

1. Obiect al contestației poate fi:
- actele de executare sau executarea silită însăși, încheierile întocmite de executorul
judecătoresc, inclusiv încheirea de încuviințare silită,
-lămurirea cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu,
341
www.poca.ro
Refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un

act de executare silită, în condițiile legii.
Important
• Pe calea contestației la executare nu se poate modifica sau anula hotărârea
judecătorească pusă în executare.
• Instanța investită cu soluționarea contestației este limitată doar la cercetarea
actelor de executare, dacă au fost actele de executare au fost efectuate cu
respectarea dispozițiilor legale privind executarea silită.
• Contestația va fi inadmisibilă dacă se atinge fondul procesului judecat definitiv
prin hotărârea ce se execută.
2. Contestațiile doar în instanță, nu se depun la executor

Contestația va fi formulată cu respectarea cerinţelor de formă prevăzute pentru cererile
de chemare în judecată.
Reglementare: art. 714 - Instanţa competentă
„ (1) Contestaţia se introduce la instanţa de executare.
(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor
generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă
imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de
executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.
(3) Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu
se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea
contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie,
competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.”
342
www.poca.ro
3. Termenul de contestație la executare silită (art. 715 Cod.proc.civ) este 15 zile

(dacă prin lege nu se prevede altfel) de la data când:
• contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă;
• cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea
popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de
contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din
aceste venituri de către terţul poprit;
• debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a
executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare,
în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau
executarea se face fără somaţie.
• Contestaţia împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care
acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la
comunicare.
➢ Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se
poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine
executarea silită.
4. O.G nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor

publice, stabilite prin titluri executorii
Prin contestația la executare se poate solicita , pentru motive temeinice privind
realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, și agenția teritorială nu își poate îndeplini
obligația de plată se va putea solicita instanței judecătorești acordarea, în condițiile
legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a
obligației respective.(art.6 din O.G nr. 22 / 2002 )
Tot in cadrul contestatiei in temeiul art 6 alin.(5) din actul normative mentionat mai
sus, se poate solicita instantei să dispună, prin încheiere și fără citarea părților,
343
www.poca.ro
suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de

suspendare.Suspendarea se dispune fără plata unei cauțiuni.
Prevederile art. 7 dispune că “Cererile, indiferent de natura lor, formulate de

instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor
stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plată taxelor de
timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune”
5. Suspendarea executării silite până la solutionarea contestaţiei, în

conformitate cu prevederile art. 701 și art.719 Cod de procedură civilă
Suspendarea executării silite intervine aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă
de instanță.
In cazul executarii silite, suspendarea executării reprezintă o măsură excepțională,
care poate fi luată atunci cand este necesară pentru preveniea unor prejudicii pentru
debitor ,care nu ar putea fi reparate sau ar fi foarte dificil de reparat prin desființarea
ulterioară a actelor de executare .( se va avea în vedere achitarea cheltuielilor supuse
executării, popririlor, etc, având în vedere faptul că sumele achitate provin din bugetul
de stat).
Suspendarea provizorie se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin
cerere separată, solictându-se instantei de udecata admiterea cererii de suspendare
provizorie a executării măsurii popririi, în temeiul art.719 alin.(7) Cod proc.civilă și,
pe cale de consecință, deblocarea conturilor subscrisei, până la soluționarea cererii
de supendare.
Instanţa competentă poate suspenda executarea conform art. 719 Cod.proc.civ.,până la
soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la
solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice
344
www.poca.ro
Argumentele unei asemenea cereri de suspendare provizorie, se subscriu interesului

general pe care activitatea agentiei îl reprezintă, raportat la faptul că blocarea
conturilor prin măsura popririi, generează grave consecinţe la nivel judetean, fiind
afectați toți beneficiarii ai unor forme de protecție socială, dacă sumele aferente
plăţilor beneficiilor de asistenţă socială nu ar fi virate la timp în conturile bancare ale
acesteia în fiecare lună .
O admitere a suspendării provizorii a popririi cu deblocarea conturilor agentiei, pana
la solutionarea cererii de suspendere, evident ca ar fi benefica si ar elimina riscul de
de creeare a unor preudicii beneficairlor de masuri de protective sociala, care in
acest caz ar fi victime colaterale .
Mai mult decât atât, potrivit art.728 alin.(7) din noul Cod procedură civilă, beneficiile
sociale nu pot fi urmărite silit( ca excepția ICC): „ Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile
pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate,
cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi
orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot
fi urmărite pentru niciun fel de datorii”.
In ceea ce privește întinderea suspendării executării silite, se cuvine a menționa Decizia

ICC nr. 2/2021:
DECIZIA Inaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2 /8 februarie 2021 referitoare la
interpretarea și aplicarea sintagmei "până la soluționarea contestației la executare"
din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul
Oficial nr. 342/2021
Problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii: chestiunea
întinderii temporale a efectelor suspendării executării silite, în raport cu dispozițiile
art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Până la soluționarea
contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții
interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda
345
www.poca.ro
executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin

cerere separată“.
Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că sintagma „până la soluționarea
contestației la executare“ se interpretează în sensul că durata măsurii suspendării
executării silite este limitată în timp până la momentul soluționării în primă instanță a
contestației la executare.
În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat, pe de o parte, că modalitatea de
interpretare propusă trebuie corelată și cu efectele produse de hotărârea pronunțată în
primă instanță asupra contestației la executare, aceasta fiind executorie în cazul
admiterii, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar pe de altă parte, o
nouă cerere de suspendare poate fi formulată în calea de atac a apelului, cu
îndeplinirea cerințelor legale, până la soluționarea definitivă a acestuia.
În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că suspendarea executării silite
dăinuie până la soluționarea definitivă a contestației la executare.
Solutia ICCJ: Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în
consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea sintagmei „până la soluționarea contestației la
executare“ din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea în primă
instanță a contestației la executare.
Textul legal al art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu poate fi extins
peste înțelesul său literal și, în consecință, efectele suspendării executării silite nu
pot fi extinse după momentul soluționării în primă instanță a contestației la
executare.
346
www.poca.ro
6. Executarea silita a debitorului prin poprire asupra conturilor agentiei

teritoriale.
Norma legală:
-art. 1 alin. (2) -Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de
plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări
prin Legea nr. 288/2002, cu modificările și completările ulterioare,
-art. 781 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură civilă
In cazul executării silite prin poprire, de asemnea, se impune contestarea popririi,

solicitându-se constatarea nulității popririi înfiinţată de B. E. J. și, pe cale de
consecință, desființarea popririi asupra conturilor conturilor prezente și viitoare, în lei
sau valută, precum și asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri incorporabil
aparținând A.J.P.I.S.
Totodata, se poate solicita suspendarea provizorie a popririi, în conformitate cu
prevederile art.719 alin.(7) Cod de procedură civilă;suspendarea popririi în
conformitate cu prevederile art.719 alin.(1) Cod de procedură civilă.
In ceea ce priveste poprirea asupra sumelor destinate plății drepturilor salariale, aflate
în conturi deschise la unitățile de trezorerie și societăți bancare, relevant este Decizia
Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1/2020.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1/2020 privind examinarea recursului
în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 184 din 06 martie 2020.
Problemă de drept:
"Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.
22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin
titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările și
completările ulterioare, și ale art. 781 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură civilă, în
347
www.poca.ro
ceea ce privește executarea silită prin poprire a sumelor destinate plății drepturilor
salariale, aflate în conturi deschise la unitățile de trezorerie și societăți bancare".
Norma legală:
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale
instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea
nr. 288/2002, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002):
"Art. 1. alin.(2) - Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și
autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat
pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal,
în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate."
Codul de procedură civilă - art. 781.:
"alin. (5) - Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra
cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau
organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data
înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri,
termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se
calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri."
Solutia ICCJ:
Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța
Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor
publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr.
348
www.poca.ro
288/2002, cu modificările si completările ulterioare, și art. 781 alin. (5) lit. c) din
Codul de procedură civilă, sumele destinate plății drepturilor salariale, aflate în
conturi deschise la unitățile de trezorerie și societăți bancare, nu pot face obiectul
executării silite prin poprire.
Secțiunea VI. 4. Anexe
Anexa 1
AGENTIA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA JUDETUL/MUNICIPIUL………

NR…………DATA………
Aprob,
Director Executiv
……………………….
REFERAT
privind punerea în executare a sentinţei/deciziei civile nr. ………….., pronunţată de
Judecăria/Tribunalul………. – Sectia…………, în dosarul nr…….., rămasă definitivă prin
decizia civilă pronunțată……………. (dupa caz)
1. Scurt rezumat al dosarului :

Prin sentința civila nr……………… pronunțată de Judecătoria/Tribunalul ……………………
secția ………….în dosarul nr………………………, rămasă definitivă prin decizia
civilă………pronunțată de …………………., s-a admis cererea reclamanților
349
www.poca.ro
/reclamantului…………………………………..de obligare a pârâtei Agenția Județeană pentru

Plăți și Inspecție Socială ………..la plata sumei de………………………. reprezentand cheltuieli
de judecata, despăgubiri...etc. ( si altele, dupa caz)
În speță, reclamantii………………..au chemat în instanța de judecată AJPIS………, pentru
obligarea acesteia la :…………………………………………………
Solutia instantei a fost: ( se reda dispozitivul
integral)…………………………………………………………
Instanța de judecată a respins apărarea formulată de AJPIS………………., pe considerendul
că: ……………………………………………………..
Sentinta civila este definitiva admiterea apelului/recursului/neexercitarea căii de atac(
dupa caz)
2. Căile extraordinare de atac formulate de AJPIS.
Urmare sentinței civile nr….., AJPIS …., a formulat apel/recurs, în urma căruia instanța
……… a admis/respins cererea formulată pentru următoarele motive:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Efectele hotărârii judecătorești pronunțate de instanța de
apel/recurs:………………………………………
3. Sume stabilite de instanta judecatoreasca in sarcina APIS………………………
(Daca au mai fost achitate sume ………, ramas de achitat……..)
Referitor la executarea obligaţiilor dispuse de către instanţele judecătoreşti învederăm
următoarele:
Potrivit art.24 alin.1): din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ,
autoritatea publică are obligaţia executării hotărârii definitive de bunăvoie în termenul
prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult
30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Prin alineatul 3 al aceluiaşi articol, legiuitorul prevede şi o sancţiune cu amendă: "În
350
www.poca.ro
De asemenea, in temeiul art.622 alin.(1) din Noul Cod de Procedură Civilă, republicată,
cu completările şi modificările ulterioare, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe
sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Mai învederăm faptul că ducerea la îndeplinire a obligaţiilor dispuse de către instanţele
judecătoreşti se face cu respectarea prevederilor legale, precum şi a procedurilor de
lucru specifice, iar în situaţia în care pentru executarea obligaţiei este necesară
utilizarea fondurilor bugetare vor fi respectate prevederile legale şi procedurile de lucru
referitoare la acestea.
În consecinţă, pentru a se evita executarea silită, precum și plata a unor sume
reprezentând cheltuieli de executare sau amendă, solicit punerea in executare a
sentintei judecatoresti definitive nr………, de buna-voie.
Semnat,
Sef serviciu juridic……………..
Consilier juridic…………
Anexa 2
NOTA
Cu privire la depășire termenului de solutionare
Prin sentinta civila nr. ………., Judecatoria/Tribunalul/Curtea de Apel……… a respins

cererea noastră de chemare în judecatã/ a admis cererea reclamantei……………...
351
www.poca.ro
Prin cererea de chemare in judecatã s-a solicitat…………………..

Solutia instantei ...................................................
Faţă de dispoziţiile instanţei, potrivit Legii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ, instituţiile noastre au obligaţia executării, astfel că, potrivit art.24
alin.1):"Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să
înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să
efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi
irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de
termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii."
Prin alineatul 2 al aceluiaşi articol legiuitorul prevede şi o sancţiune cu amendă: "În
Avand in vedere ca termenul de 30 de zile s-a depășit, pentru evitarea sancţiunilor
prevăzute la art.24 alin.2) solicităm să se pună în executare hotărârea instanţei, şi
totodată, recomandăm să se efectueze anumite operaţiuni administrative, așa cum sunt
stabilite prin dispozitivul sentintei civile ...........................
Consilier juridic,
Anexa 3
REFERAT
privind propunerea de nerecurarea Sentintei civile nr. ….
pronuntata de Tribunalul ……………….. in dosarul nr.
352
www.poca.ro
In fapt, prin Sentinta civila nr.... pronuntata in dosarul nr.... Tribunalul …………….. a
admis actiunea formulata de ………………………….. si pe cale de consecinta, s-a dispus:
- „…………………”(se completează din dispozitivul sentinței)
• In motivarea hotararii judecatoresti s-a retinut că:

- AJPIS………. a emis nelegal decizia nr…………., având în vedere că:
„…………………” (se completează din considerentele instanței, pe scurt)
- s-a admis reclamantului cererea de acordare a indemnizației pe lunile/luna………. Din
anul ……….. ……….în baza …………… (se completează temeiul legal)
• Luând în considerare:
- soluția pronunțată de …………………(se completează denumirea instantei si sectia) în
dosarul nr. ……………….., prin Sentinta/Decizia civ. nr. ……………………. cu
obiectul…………………….(se completează obiectul)
- obligarea subscrisei AJPIS …….… la plata dobânzilor aferente indemnizațiilor stabilite
conform OUG nr. 30/2020 și OUG nr. 132/2020, de la data scadentă până la data plății,
în cele două dosare mai sus citate,
- obligarea subscrisei AJPIS ………… la plata cheltuielilor de judecată în dosarul mai sus
menționat în suma de………………………lei ( se va completa suma), reprezentând………………,
• In raport de motivarea sentintei/deciziei nr………….din dosarul nr……………….., precum
si de apararile subscrisei,de motivarile în fapt și în drept invocate, precum și pentru
evitarea altor cheltuieli de judecată și obligarea instituției noastre la plata accesoriilor
ori eventuale despăgubiri, ținând cont de faptul că acesta este al doilea dosar castigat
de reclamant ( daca este si ala 3-lea dosar…. Se va mentiona nr. ..obiectul si stadiul
acestuia)
Considerăm că, nu exista motive de recurare, astfel cum dispun art. 487 alin.(1), art.
488 alin.(1) pct.1-8 C.pr.civ., a Sentintei civile nr.…… pronuntata de Tribunalul
353
www.poca.ro
……………….in dosarul nr………….si, pe cale de consecintă, propunem neatacarea cu

recurs a acestei hotarari judecatoresti.
Șef serviciu juridic,

/consilier juridic
354
www.poca.ro

Proiect - ProAbil - GHID - A2-AJPIS - Spete - Bune-Practici

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect - ProAbil - GHID - A2-AJPIS - Spete - Bune-Practici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Pro-Abil”- Consolidarea capacității Agenției Națională pentru Plăți și Inspecție Socială de implementare

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

„Ghidul cuprinzând o colecție de spețe și bune practici privind aplicarea legilor

București, septembrie 2021

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Lista abrevieri ........................................................................................ 6

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Secțiunea III.1. Indemnizațiile cuvenite persoanelor cu handicap prevăzute de art.

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Secțiunea V.3. Precizări cu privire la procedura administrativă de recuperare a

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

MMPS – Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

ITM - Inspectoratul Teritorial de Muncă

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Secțiunea I.1. Cuvânt înainte al echipei de proiect

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Secțiunea I.2. Scopul și obiectivele ghidului

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

precum si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la domeniul de activitate cu care se

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

activitații instituționale), care sa genereze atât respectarea cadrului legal, cât si

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

- formularea de apărări in dosarele de instanta, de acțiuni în justiție, în care se vor

Secțiunea I.3 Rolul ANPIS. Rolul consilierului juridic in cadrul AJPIS

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

beneficiilor de asistenţă socială conform art.6 alin.(1) lit.l) din O.U.G.nr.113/2011, cu

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

f) organizarea şi asigurarea serviciilor de stabilire, evidenţă şi plată a beneficiilor de

ROLUL CONSILIERULUI JURIDIC IN CADRUL AJPIS/ANPIS

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

personal de către consilierul juridic definitiv sau stagiar.

În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

Activitatea de consilier juridic este considerata vechime in munca juridica in functiile de

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

- consultații și cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Consilierul juridic, indiferent de forma in care își desfășoara activitatea profesională, se

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

• redactează cereri de chemare în judecată, cereri reconvenţionale şi orice alte

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

• soluţionează, în colaborare cu celelalte compartimente, sesizările, contestațiile

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

CAPITOLUL II. POLITICI FAMILIALE

Secțiunea II.1. Alocația de stat pentru copii

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

4. Cine depune cererea și unde se depune

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

4.2. Cererea pentru acordarea alocației de stat pentru copii se depune şi se

5. Documente necesare pentru obținerea dreptului

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

6. Termene pentru acordarea/plata/suspendarea/modificarea/reluarea

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

În situaţia în care se emite un nou certificat de încadrare a copilului într-un grad de

6.2. Reluarea plăţii drepturilor suspendate se face cu respectarea termenului general

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

7. Situații de modificare, suspendare sau încetare a alocației de stat pentru

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială

❖ neîncasarea timp de 3 luni a drepturilor cu titlu de alocaţie de stat de către