Scoarța terestră ca suport al reliefului

 Amintește-ți și scrie reprezintă relieful. totalitatea denivelarilor, pozitive sau negative ale scoartei terestre.
A. Structura internă a Pământului
Datorită gravitației terestre și mișcă rii de rotație, structura internă a Pămâ ntului este zonar-concentrică,
elementele mai dense fiind situate în interiorul planetei.
Structura internă a Pământului
 Cu ajutorul manualului, scrie numele
elementelor marcate, cu litere, pe schița alăturată.
A.Nucleu
a.intern
b.extern
B.Mantaua.
c. inferioara
d.superioara
C. Scoarta
Materia din componența celor trei învelișuri,
separate de discontinuită ți (Mohorovièici / Moho
și Gutenberg-Wiechert), este solidă sau vâ scoasă,
cu temperaturi și densită ți diferite.
A. Nucleul (între 2.900 și cca 6.370 km)
cuprinde:
a. nucleul intern, alcătuit din Nickel si fier solid
După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București,
b. nucleul extern, din nickel, fier si crom topit................................................................................................
2013, p. 27.
În interiorul extern se formează curenți de convecție.
 Amintește-ți și scrie care este proprietatea fizică a Pământului determinată de acești curenți din nucleul extern.
…..au un rol important in mobilitatea litosferei
Mantaua (între aproximativ 100 și 2.900 km) cuprinde:
c. mantaua inferioară, alcătuită din silicat de magneziu, fier si nickel........................................
d. mantaua superioară (astenosfera), din silicat de magneziu topit...................................................................................... ......
Materia din astenosferă este înscrisă într-o mișcare lentă , formâ nd circuite largi (celule de convecție sau curenți
subcrustali) care deplasează plă cile tectonice.
B. Scoarța sau crusta terestră1 are grosimi de aproximativ 80-120 km în blocurile continentale și de 10-
20 km sub oceane. Ea este formată din trei pături (sub-învelișuri).
 Observă desenul de mai jos („Structura scoarței terestre”, pag. 17) și scrie numele celor trei pături (sub-
învelișuri) din alcătuirea scoarței terestre, începând de la discontinuitatea Moho.
.....oceanica, continentala si sedimentara......................................
În funcție de repartiția celor trei sub-învelișuri, se evidențiază două tipuri de scoarță: de tip continental și de tip
oceanic.

1
Litosfera reprezintă învelișul solid al Pământului, format din scoarță și din porțiunile solide din partea superioară a astenosferei.
  Îndrumați de profesorul de la clasă, caracterizați cele două tipuri de scoarță.
 scoarța de tip continental (29%) are o compozitie diferita in zonele stabile cum sunt platformele continentale si in zonele
centurilor orogenice.
 scoarța de tip oceanic (71%) se caracterizeaza prin absenta paturii granitice. Ea este diferita in zonele oceanice tipice
fata de cea din dorsalele medio-oceanice sau marile interioare. Scoarța terestră nu este continuă . Ea a fost
fragmentată , de curenții subcrustali din astenosferă , în blocuri cu volum și masă deosebite, numite plăci tectonice.
Acestea plutesc pe astenosferă într-un echilibru izostatic.
Structura scoarței terestre
După dimensiuni, se deosebesc:
 plăci majore (macroplăci): Africană (Nubiană), Antarctică, Eurasiatică, Indo-Australiană, Nord-Americană, Sud-
Americană și Pacifică;
 plăci medii (mezoplăci), rezultate din fragmentarea plăcilor majore: Arabă, Caraibelor (Antilelor), Cocos,
Filipinelor, Juan de Fuca (după unele manuale, placa Gorda), Nazca, Scoția și Somaleză.1
 plăci minore (microplăci), provenite din: a) fragmentarea plăcilor majore și medii și b) în urma consumării plăcilor
tectonice foarte vechi. În regiunea Româ niei funcționează un sistem compus din mai multe microplă ci: placa Est-
Europeană, ce pă trunde sub Carpații Orientali, placa Transilvano-Panonică (Intraalpină), ce înaintează spre est, placa
Moesică, ce avansează spre nord-vest și pă trunde sub Carpații Meridionali, și placa Mării Negre, ce se deplasează
rapid spre curbura Munților Carpați.
 Cu ajutorul manualului și a atlasului Harta plăcilor tectonice majore
și medii
geografic, scrieți:
După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și
a) numele plăcilor majore marcate, pe Pedagogică, București, 1996, p. 14
harta alăturată, cu litere:
A. .PLACA EUROASIATICA
B. PLACA ANTARCTICA.
C. PLACA AFRICANA
D. PLACA NORD AMERICANA
E. PLACA SUD AMERCANA
F. PLACA INDOAUSTRALIANA
G. PLACA PACIFICA
b) numele plăcilor medii marcate, pe
harta alăturată, cu numere:
A-G = plăci 1-8 = plăci medii
1. PLACA NAZCA; majore (mezoplăci)
După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas,
București, 1999, p. 31.
2. PLACA COCOS; 3. PLACA CARIBICA.; 4. PLACA JUAN DE FUCA;
5. PLACA SOMALEZA;
6. PLACA ARABICA;
7. PLACA MARII FILIPINE;
8. PLACA SCOTIEI.
 Sprijiniți profesorului de la clasă, desenați, pe harta alăturată, plăcile
tectonice care funcționează pe teritoriul României: Est- Europeană,
Transilvano-Panonică, Moesică și a Mării Negre. Indicați prin săgeți
sensurile de deplasare ale acestora.
1
În manualul publicat de Edit. Corint (O. Mândruț, 2000, p. 37) figurează și plăcile Iraniană și Egeeană.

 Accesează linkul https://www.youtube.com/watch?v=IE0zp0AJUks&ab_channel=WorldFacts și vizionează

filmul „Plăcile tectonice, câte există?”.