PSIHOLOGIE

https://doi.org/10.52387/1811-5470.2022.3.07
CZU: 159.942-053.6

DEMERSUL EXPERIMENTAL AL ANXIETĂŢII LA ADOLESCENŢI

Iulia RACU,
doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău,
cercetător științific coordonator,
Institutul de Știinţe ale Educaţiei
ORCID iD: 0000-0002-9096-7121;
Mirela STANCIU,
doctorandă, Școală Doctorală de Psihologie,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
ORCID iD: 0000-0001-9569-6183

Rezumat. Articolul cuprinde rezultatele unui studiu experimental al anxietății la adolescenții contemporani. În lotul
de subiecți am încadrat un număr de 269 de adolescenți (123 adolescenți și 146 adolescente) cu vârsta cuprinsă
între 14 și 19 ani. Pentru a descoperi nivelurile de manifestare și specificul anxietății la adolescenți, am aplicat
următoarele teste și scale: Testul Autoaprecierea stărilor psihice Eysenck și Scala de manifestare a anxietății Taylor.
În rezultat, am evidențiat că un număr mare de adolescenți demonstrează un nivel moderat și ridicat de anxietate.
În ceea ce privește dimensiunea „gen”, adolescentele se caracterizează prin anxietate mai accentuată comparativ cu
adolescenții. Dimensiunea „vârstă” pune în lumină o anxietate mai ridicată la adolescenții de 16–17 ani.
Cuvinte-cheie: anxietate, dimensiunea „gen”, „vârstă”, adolescenți de 14–15 ani, adolescenții de 16–17 ani,
adolescenții de 18–19 ani.
EXPERIMENTAL RESEARCH OF ANXIETY IN ADOLESCENCE
Abstract. The given article describes the results of an experimental research of anxiety at contemporaneous
adolescents. In experimental group we included 269 adolescents (123 boys and 146 girls), 14–19 years old. In order
to establish the level and the specific of anxiety in adolescence we applied the following tests: Eysenck test self-
assement of mental states and Manifest anxiety scale by Taylor. As results we discover that a lot of adolescents have
a medium and a high level of anxiety. In terms of gender anxiety is more characteristic for girls than boys. The age
dimensions highlight that 16–17 years old adolescent manifest more anxiety.
Keywords: anxiety, gender dimension, age, 14–15 years old adolescents, 16–17 years old adolescents, 18–19
years old adolescents

Deși actualmente sunt foarte multe studii și cer-
cetări științifice cu referire la particularitățile vârstei
adolescente, în contextul noilor provocări societale
încă mai sunt necesare cercetări cu referire la această
vârstă. Cercetările indică faptul că în adolescență se
produc importante modificări în domeniul biologic,
domeniul funcțiilor și proceselor psihice, precum și
în domeniul psihosocial. O schimbare fundamentală
din adolescență pe planul dezvoltării biologice este
faptul că adolescentul ajunge să arate exact ca un
adult. În plan psihologic transformările prin care tre-
ce adolescentul, de regulă, sunt extrem de rapide și
de o profundă complexitate, cu un tempo intens în ca-
zul unor însușiri psihice și cu curs încet în cazul altor
funcții și caracteristici psihice. În planul proceselor
psihice vom evidenția o nouă gândire, raționalizare și
înțelegere, trecerea la structurile ipotetico-deducti-
ve, în cel psihosocial adolescenții prezintă importan-
te schimbări privind identitatea de sine și modalități
de interrelaționare cu semenii, sexul opus și adulții.
Acest stadiu al dezvoltării umane poate condiționa
probleme emoționale și comportamentale. O proble-
mă emoțională cu care se confruntă destul de frec-
vent adolescenții este trăirea anxietății.

1. Articolul este elaborat în cadrul proiectului „Bazele teoretice și metodologice ale asigurării activității psi-
hologice în sistemul de învățământ general din perspectiva abordărilor societale contemporane”. Cifrul:
20.80009.1606.10.

50 UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022

 Iulia Racu, Mirela Stanciu. Demersul experimental al anxietăţii la adolescenţi
Figura 1. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenți
Metodologia cercetării. Conform celor expuse,
am investigat experimental anxietatea la adolescen-
ții contemporani. Lotul de subiecți a cuprins 269 de
adolescenți (123 adolescenți și 146 adolescente) cu
vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani, elevi din clasele a
IX-a – a XII-a. A fost posibil să investigăm nivelurile
de anxietate prin administrarea pe întregul lot de
subiecți Testul Autoaprecierea stărilor psihice Eysen-
ck și Scala de manifestare a anxietății Taylor.
Rezultate și discuţii. Testul Autoaprecierea stă-
rilor psihice Eysenck pune în lumină câteva dimensi-
uni importante: agresivitatea, frustrarea, rigiditatea
și anxietatea. Figura 1 prezintă frecvențele adoles-
cenților din lotul experimental pentru nivelul scă-
zut, mediu și ridicat de anxietate.
Analiza frecvențelor din figura 1 ne permite să
evidențiem prezența nivelului redus, mediu și ridi-
cat de anxietate la adolescenți. Anxietatea de nivel
redus se întâlnește la 31,50% din adolescenți. Anu-
me acest nivel de intensitate nu afectează în mod
negativ activitatea și viața adolescenților. Adoles-
cenții pot fi caracterizați ca fiind stabili din punct de
vedere emoțional, dau dovadă de rezistență și de un
grad înalt de adaptabilitate la situațiile noi și impre-
vizibile, dar și la cele obișnuite, ce fac parte din viața
cotidiană. Aceștia își pot mobiliza energia psihică și
toate resursele interioare astfel încât să poată gesti-
ona situațiile problematice și dificultățile cu care se
confruntă. Totodată, la ei se evidențiază și stăpâni-
rea de sine, încrederea în sine și o bună cunoaștere
a propriei persoane. Sunt sociabili și stabilesc cu o
deosebită ușurință relații interpersonale, acestea fi-
ind agreabile, pozitive și armonioase. Nivelul redus
de anxietate este absolut necesar adolescenților,
pentru că are efect motivant și de mobilizare.
Cu îngrijorare constatăm că cei mai mulți adoles-
cenți, peste jumătate dintre ei (59,60%), prezintă
UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022
un nivel moderat de anxietate. Adolescenții cu nivel
moderat de anxietate sunt nesiguri, nu au deplină
încredere în propriul potențial, în propriile capa-
cități și abilități. Ei întâmpină dificultăți în comu-
nicare cu semenii și alte persoane, în stabilirea de
relații interpersonale durabile și armonioase, destul
de rar manifestă inițiativă, au rețineri în a-și expri-
ma în public ideile și opiniile proprii. Adolescenții
cu nivel moderat de anxietate au tendința de a an-
ticipa obstacolele în atingerea unor obiective și ac-
tivități. Nivelul moderat de anxietate poate fi însoțit
de provocări și manifestări psihosomatice, pe care
adolescentul nu întotdeauna le poate recunoaște,
detecta și înțelege. Trăirea anxietății la acest nivel
de intensitate pentru perioade extinse de timp poa-
te declanșa afecțiuni somatice.
8,90% dintre adolescenți au un nivel ridicat de
anxietate. Adolescenții care trăiesc această emoție
la un nivel ridicat de intensitate pot fi caracterizați
ca fiind agitați, neliniștiți și plini de încărcătură și
tensiune psihică. Au încredere redusă în proprii-
le capacități și competențe și în succesul pe care îl
pot atinge în confruntarea cu sarcinile de viață. Au
tendința de a proiecta diferite obstacole și piedici.
Anume aceste proiecții provoacă și condiționează
anxietatea la adolescenți, care în permanență sunt
alimentate de propriile gânduri și temeri. Anume
aceste gânduri și temeri determină adolescenții să
adopte o atitudine de neimplicare și evitare a anu-
mitor activități și responsabilități. Nivelul ridicat de
anxietate are consecințe negative atât asupra com-
portamentului adolescenților, cât și asupra stabili-
tății psihoemoționale.
Demersul constativ al anxietății la adolescenți
a cuprins evidențierea nivelurilor de manifestare a
anxietății, în funcție de dimensiunea „gen”, care sunt
ilustrate în figura 2.
51
 PSIHOLOGIE

Figura 2. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenți și adolescente

Adolescenții, în funcție de dimensiunea „gen”, frecvențele adolescenților și cele ale adolescente-

prezintă următoarele frecvențe pentru cele trei ni-
veluri de anxietate: 35% dintre adolescenți mani-
festă nivel redus de anxietate, 60,10% dintre ado-
lescenți dau dovadă de nivel moderat de anxietate
și 4,90% dintre adolescenți prezintă nivel ridicat de
anxietate.
Adolescentele se disting prin frecvențe diferite
pentru nivelurile anxietății: 27,80% dintre adoles-
cente demonstrează nivel redus de anxietate, peste
jumătate dintre adolescente (59,50%) au nivel mo-
derat de anxietate și 12,70% dintre adolescente se
caracterizează prin nivel ridicat de anxietate.
O analiză comparativă la nivelul lotului de su-
biecți, în funcție de dimensiunea „gen”, în ceea ce
privește anxietatea ne permite să afirmăm că nivelul
redus de anxietate are frecvențe mai mari în rândul
adolescenților (35%), comparativ cu adolescente-
le (27,80%). Pentru nivelul moderat de anxietate
lor sunt apropiate (60,10% și 59,50%). Frecvențele
pentru nivelul ridicat de anxietate prezintă o ten-
dință inversă, comparativ cu nivelul redus de anxi-
etate: 12,70% dintre adolescente și 4,90% dintre
adolescenți manifestă acest nivel de intensitate a
anxietății.
Testul T-student pune în lumină existența diferen-
țelor statistice semnificative pentru anxietate între
rezultatele adolescenților (m=1, 69) și cele ale adoles-
centelor (m=1, 84) (T=2,088, p ≤ 0,05) cu medie mai
mare în rândul adolescentelor. Vom evidenția aici că
adolescentele sunt mai anxioase, comparativ cu ado-
lescenții.
Studiul anxietății la adolescenți a inclus exa-
minarea nivelurilor de manifestare a anxietății, în
funcție de dimensiunea „vârstă”, care pot fi vizuali-
zate în figura 3.

Figura 3. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenții de 14 – 15 ani, 16 – 17
ani și cei de 18 – 19 ani

52 UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022

 Iulia Racu, Mirela Stanciu. Demersul experimental al anxietăţii la adolescenţi
Frecvențele din Figura nr. 3 ne permit să men-
ționăm că la adolescenții de 14–15 ani acestea se
repartizează în felul următor: 33,30% din adoles-
cenți manifestă nivel redus de anxietate, 61,10%
au nivel moderat de anxietate și 5,60% dintre ado-
lescenți se caracterizează printr-un nivel ridicat de
anxietate.
O altă categorie de vârstă sunt adolescenții cu
vârsta cuprinsă între 16 – 17 ani. Aici frecvențele au
următoarea distribuție: 21,10% dintre adolescenți
prezintă nivel redus de anxietate, o bună parte din-
tre ei (67,80%) demonstrează nivelul moderat de
anxietate, iar nivelul ridicat de anxietate îl întâlnim
la 11,10% dintre adolescenți.
La adolescenții de 18 – 19 ani atestăm următoa-
rele: 40,40% dintre ei dau dovadă de nivel redus de
anxietate, peste jumătate (51%) se caracterizează
printr-un nivelul moderat de anxietate și la 8,60%
dintre adolescenți se observă un nivel ridicat de an-
xietate.
Comparând frecvențele pentru nivelurile anxie-
tății, vom menționa că nivelul redus prevalează la
adolescenții de 18 – 19 ani, fiind urmați de adoles-
cenții de 14 – 15 ani și de cei de 16 – 17 ani (respec-
tiv, 40,40%, 33,30% și 21,10%). În cazul nivelului
moderat de anxietate se înregistrează următoarea
tendință: 67,60% dintre adolescenții de 16 – 17 ani,
61,10% dintre cei de 14 – 15 ani și 51% dintre ado-
lescenții de 18 – 19 ani au acest nivel de anxietate.
Cea mai mare frecvență pentru nivelul ridicat de an-
xietate se întâlnește la adolescenții de 16 – 17 ani
(12,10%), fiind urmați în descreștere de adolescen-
ții de 18 – 19 ani (8,50%) și de cei de 14 – 15 ani
(5,50%).
Conform testului T-student, identificăm diferențe
statistic semnificative: între rezultatele adolescen-
ților de 14 – 15 ani (m=1, 72) și cei de 16 – 17 ani
(m=1,90) (T=2,074 p ≤ 0,05) cu o medie mai mare la
Figura 4. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenți (Taylor)
UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022
adolescenții de 16–17 ani, precum și între rezulta-
tele adolescenților de 16–17 ani (m=1,90) și cei de
18–19 ani (m=1,68) (T=2,401 p ≤ 0,05), cu o medie
mai mare la adolescenții de 16–17 ani. Punctăm
aici că adolescenții de 16–17 ani sunt mai anxioși,
comparativ cu adolescenții de 14–15 ani și cei de
18–19 ani.
Anxietatea a fost evaluată de noi și prin adminis-
trarea Scalei de manifestare a anxietății Taylor. Frec-
vențele pentru nivelul redus, moderat și ridicat de
anxietate sunt ilustrate în figura 4.
Rezultatele din figura 4 sunt următoarele: 2,20%
dintre adolescenți au nivel redus de anxietate, cei
mai mulți dintre adolescenți (66,30%) prezintă
nivel moderat de anxietate și 31,50% dintre ei de-
monstrează nivel ridicat de anxietate.
Continuăm cu prezentarea coeficientului de co-
relație între anxietatea examinată prin administra-
rea Testului Autoaprecierea stărilor psihice Eysenck
și a anxietății conform Scalei de manifestare a anxie-
tății Taylor.
Tabelul 1. Coeficientul de corelație între variabilele
investigate
Variabilele cercetării Coeficientul Pragul
de corelație de
semnificație
Anxietate (Eysenck) / r=0,327 p≤0,01
anxietate (Taylor)
Tabelul 1 ilustrează existența unui coeficient de
corelație între anxietate (Testul Autoaprecierea stă-
rilor psihice Eysenck) și a anxietății (Scala de mani-
festare a anxietății Taylor) (r=0,327, p≤0,01). Acest
fapt ne permite să punctăm că adolescenții cu nivel
ridicat de anxietate la Testul Autoaprecierea stărilor
psihice Eysenck se caracterizează și prin nivel ridi-
cat de anxietate la Scala de manifestare a anxietății
Taylor.
53
 PSIHOLOGIE

Figura 5. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenți și adolescente (Taylor)

În figura 5 prezentăm frecvențele pentru anxie-
tate la adolescenți și adolescente.
Conform figurii 5, putem menționa că la adoles-
cenți frecvențele pentru nivelurile anxietății se dis-
tribuie după cum urmează: la 0,70% dintre ei ates-
tăm un nivel redus de anxietate, la 74,10% - un ni-
vel moderat, iar 25,20% dintre adolescenți prezintă
un nivel ridicat de anxietate.
În rândul adolescentelor frecvențele se reparti-
zează în modul următor: 4% dintre ele se caracteri-
zează printr-un nivel redus de anxietate; cu îngrijo-
rare evidențiem că peste jumătate din adolescente
(57,90%) manifestă un nivel moderat de anxietate
și 38,10% dintre adolescente trăiesc anxietatea la
un nivel ridicat de intensitate.
Investigarea comparativă a frecvențelor pune în
lumină următorul tablou de rezultate: nivelul redus
de anxietate este mai mult caracteristic adolescen-
telor (4%), spre deosebire de adolescenți (0,70%).
Nivelul moderat de anxietate prevalează la ado-
lescenți, comparativ cu adolescentele (respectiv,
74.10% și 57.90%). În ceea ce privește anxietatea de
nivel ridicat, se poate afirma că fetele trăiesc aceas-
tă emoție într-un procent mult mai mare (38.10%),
comparativ cu băieții (25.20%).
Cercetarea noastră investigațională continuă cu
examinarea frecvențelor pentru nivelurile anxietății
la adolescenții de 14 – 15 ani, cei de 16 – 17 ani și
adolescenții de 18 – 19 ani.
Distribuția de rezultate pentru nivelurile de an-
xietate este următoarea: la 2,20% dintre adolescen-
ții de 14 – 15 ani evidențiem un nivel redus de an-
xietate, la 65,60% dintre adolescenții de 16 – 17 ani
constatăm un nivel moderat de anxietate, în timp ce
la 32,30% dintre adolescenții de 18 – 19 ani atestăm
nivel ridicat de anxietate.
O distribuție similară adolescenților de 14 – 15
ani prezintă și adolescenți de 16 – 17 ani: 2,20%

Figura 6. Frecvențele pentru nivelurile redus, moderat și ridicat de anxietate la adolescenții de 14 – 15 ani,
16 – 17 ani și cei de 18 – 19 ani (Taylor)

54 UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022

 Iulia Racu, Mirela Stanciu. Demersul experimental al anxietăţii la adolescenţi

dintre adolescenți manifestă un nivel redus de an-
xietate, cei mai mulți dintre adolescenții de această
vârstă demonstrează un nivel moderat de anxietate
(61,10%) și mai mult de o treime dintre ei se ca-
racterizează printr-un nivel ridicat de anxietate
(36,67%).
În rândul adolescenților de 18 – 19 ani frecven-
țele au următoarea distribuție: 2,20% dintre ado-
lescenți au un nivel redus de anxietate, 73% dintre
aceștia manifestă un nivel moderat de anxietate și
24,70% - un nivel ridicat de anxietate.
Comparând frecvențele adolescenților, vom
menționa că nivelul redus de anxietate are aceleași
frecvențe (2,20% dintre adolescenții de 14 – 15 ani,
16 – 17 ani, 18 – 19 ani). Nivelul moderat de anxie-
tate preponderent îl întâlnim la adolescenții de 18 –
19 ani (73%), în descreștere sunt frecvențele la ado-
lescenții de 14 – 15 ani (65,60%) și adolescenții de
16 – 17 ani (61,60%). Nivelul ridicat de anxietate se
regăsește cu cea mai mare frecvență la adolescenții
de 16 – 17 ani (36,67%). O descreștere a frecvențe-
lor este caracteristică adolescenților de 14 – 15 ani
(32,30%) și cei de 18 – 19 ani (24,70%).
Reieșind din rezultatele obținute, menționăm că
un număr mare al adolescenților contemporani re-
simt și trăiesc un nivel intens de anxietate (8,90%
- Testul Autoaprecierea stărilor psihice Eysenck și
31,50% - Scala de manifestare a anxietății Taylor).
Adolescentele manifestă o anxietate mai accentua-
tă, comparativ cu adolescenții. Presupunem că anxi-
etatea ridicată a adolescentelor reiese din specificul
și caracteristicile vârstei adolescente. Intensifica-
rea anxietății la adolescente este condiționată de
schimbările și modificările biologice, ale identita-
tății de sine și de problemele și dificultățile cu care
se confruntă acestea: relațiile cu semenii, cu sexul
opus, neînțelegerile cu părinții, alegerile cu privire
la propriul viitor etc. În același timp, consemnăm că
dintre toate cele trei categorii de vârstă investigate
(adolescenții de 14 – 15 ani, 16 – 17 ani și 18 –
19 ani), cel mai frecvent nivel ridicat de anxietate
îl întâlnim la adolescenții de 16 – 17 ani. Creșterea
anxietății odată cu vârsta poate fi explicată prin pro-
vocările privind propriul viitor, pregătirea pentru
examenele de bacalaureat etc.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. ADAMS G., BERZONSKY M. Psihologia adolescenței. Manualul Bal-
clwell. Iași: „Polirom”, 2009.
2. GOLU F. Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihodinami-
că. Iași: „Polirom”, 2015.
3. RACU IU. Psihologia anxietății la copii și adolescenți. Monografie.
Ed. a 2-a rev. și adăugită. Redactor științific: RACU IG. Chişinău: Ti-
pografia UPS „Ion Creangă”, 2021.
4. RACU IU. Anxietatea la preadolescenți și modalități de diminuare.
Chișinău: UPS „Ion Creangă”. 2019.

UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 3 (75) 2022 55