Centrala nucleară de la Cernavodă

Centrala nuclearoelectrică sau atomoelectrică de la Cernavodă

este unica de acest fel din România.

În prezent funcționează unitățile I și II, care produc împreună

circa 20% din consumul de energie electrică al țării.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea

construcția a cinci unități (reactoare). Unitatea I a fost terminată
în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce
anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost conectată la sistemul
energetic național pe 7 august și funcționează la parametri
nominali din luna septembrie, anul 2007.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia

canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită
drept moderator, a fost produsă la ROMAG PROD Drobeta-
Turnu Severin.

Tehnologia CANDU
Reactorul CANDU consumă uraniu natural, utilizând apă grea
de puritate nucleara (conținut izotopic peste 99,75% D2O) ca
moderator și agent de răcire, în două sisteme independente,
separate, în circuit închis.

În cele 4 generatoare de abur, căldura din circuitul primar este

preluată de apa ușoară din circuitul secundar, prin transformarea
în abur saturat. Acesta se destinde în turbina formată dintr-un
corp de medie presiune și 3 corpuri de joasă presiune, producând
energia mecanică necesară acționării generatorului electric.

La ieșirea din turbină, prin extragerea căldurii reziduale cu

ajutorul apei de răcire preluate din Dunăre, aburul este
condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului
pentru alimentarea generatoarelor de abur.

Parametrii tehnici:

Puterea termică 2062 MW(t)

Puterea electrică brută 706,5 MW(e)
Consum servicii interne <8%
Număr canale de combustibil 380
Număr de bucle 2
Număr de generatoare de abur 4
Presiunea (D2O) în circuitul primar 9,89 MPa
Temperatura la ieșirea din circuitul primar 310O C
Presiunea aburului saturat (H2O) 4,6 MPa
Temperatura apei de alimentare 187,20O C
În lume operează 47 de reactori CANDU în Canada, Argentina,
China, India, Pakistan, Coreea de Sud și România.

Tehnologia CANDU a fost selectată pentru construcția unităților

de la Cernavodă în baza caracteristicilor de securitate nucleară și
a robusteții tehnologiei.

Conceptul CANDU are la bază strategia de "apărare în

adâncime" care constă din conceperea unui sistem de bariere
fizice în calea eliberării radioactive. Pentru fiecare dintre acestea
există mai multe nivele de apărare împotriva evenimentelor care
ar putea afecta integritatea fiecărei bariere fizice și anume:

1. pastila de dioxid de uraniu care reține cea mai mare parte a

produșilor de fisiune solizi, chiar la temperaturi înalte (factorul
de reținere este de 99%);

2. teaca elementului combustibil care reține produșii de fisiune

volatili, gazele nobile și izotopii iodului ce difuzează din
pastilele de combustibil;
3. sistemul primar de transport al căldurii care reține produșii de
fisiune care ar putea scăpa ca urmare a defectării tecii;

4. anvelopa care reține produșii radioactivi în cazul avarierii

tecii și sistemului primar;

5. "zona de excludere", zona cu raza de circa 1 km în jurul

reactorului unde nu sunt permise activități umane permanente
nelegate de exploatarea CNE și care asigură o diluție
atmosferică a oricăror eliberări de radioactivitate, evitându-se
astfel expuneri nepermise ale populației.

Producția de electricitate
În anul 2018, cele două unități de la CNE Cernavodă au produs
11.377.435 MWh. Unitatea 1 a înregistrat un factor mediu de
capacitate de 87,31%, datorită opririi planificate și Unitatea 2 –
97.43%.

Cu un factor de capacitate de 91,6% de la punerea în funcțiune,

România cu două unități nucleare în operare, ocupă locul 1 în
lume.

Construcția unităților 3 și 4
Unitățile 3 și 4 se află în conservare încă din 1992. Rata totală
de finalizare: circa 15% la Unitatea 3 și 14% la Unitatea 4,
constând în lucrări civile la clădirea reactorului, clădirea turbine
și clădirea de servicii.

CNE Cernavoda Unitatile 3 si 4

Prin Hotărârea de guvern nr. 643/2007, Guvernul României a
aprobat strategia de atragere a investitorilor în vederea realizării
Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, inclusiv graficul de
înființare a noii companii responsabilă cu finalizarea proiectului.
În urma depunerii ofertelor, 6 companii au fost selectate pentru
realizarea proiectului, fiecare investitor obținând un procent din
numărul total de acțiuni, proporțional cu capitalul investit:
Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal Romania( 6.2%), CEZ
Republica Cehă (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL
Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) și RWE Power Germany
(9.15%).

La 29 martie 2009 a fost înregistrată compania de proiect sub

denumirea SC EnergoNuclear SA la Registrul Român de Comerț
și a fost desemnată echipa managerială. EnergoNuclear este o
companie cu capital public-privat.

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a emis opinia pozitivă

asupra proiectului, conform prevederilor Art. 41 din Tratatul
EURATOM fapt ce confirmă aplicarea criteriilor tehnice și ce
securitate nucleară în vigoare la nivelul UE.

În luna mai 2012, CNCAN a emis Scrisoarea de confort prin

care a stipulat că proiectul este autorizabil;

În septembrie 2012 a fost finalizat Studiul de fezabilitate al

proiectului, care releva faptul că proiectul este fezabil din punct
de vedere tehnic și economic;

La data de 25 septembrie 2013 a fost aprobată Hotărârea privind

emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Continuarea
lucrărilor de construire și finalizare a Unităților 3 și 4 la C.N.E.
Cernavodă”.

În 2011, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE și Iberdrola s-au

retras din proiect, motivând decizia lor prin necesitatea
concentrării investițiilor în țările de origine, pe fondul crizei
economice.

Ca urmare a exercitării opțiunii de ieșire din proiect a

investitorilor rămași (ENEL și ArcelorMittal) în decembrie
2013, SN Nuclearelectrica SA este unicul acționar al companiei
de proiect EnergoNuclear SA.
În data de 22.08.2014, Adunarea Generală a Acționarilor SNN a
aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4
CNE Cernavodă prin lansarea unei proceduri competitive de
selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei
societăți, respectiv un joint-venture. Procedura a fost lansată în
data de 27.08.2014, iar prima etapă, cea de calificare s-a încheiat
la data de 09.09.2014 odată cu calificarea investitorului China
General Nuclear Power Corporation. CGN a fost declarat
investitor selectat la data de 17.10.2014 prin semnarea unei
Scrisori Comune privind Intenția de Realizare a Proiectului.

În data de 22.10.2015, acționarii SNN au aprobat în Adunarea

Generală a Acționarilor semnarea Memorandumului de
Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și
dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, acesta fiind
semnat între părți la data de 9.11.2015. În data de 8 mai 2019,
SNN și partenerul selectat CGN au semnat Acordul
Investitorilor în forma preliminară, pas premergător înființării
companiei de proiect responsabilă pentru implementarea
proiectului. Compania Joint Venture va avea o durată de 2 ani.

Unitățile 3 și 4 vor crește aportul de energie nucleară în sistemul

energetic național la nivelul anilor 2030, prin utilizarea
capacităților existente și valorificarea experienței de operare și a
capabilității industriei.
Legături externe
Situl oficial
Anunț Ministerul Economiei și Comerțului - 10.05.2006
Anunț Ministerul Economiei și Comerțului - 26.10.2006
Visul atomic al lui Ceausescu, 29 iulie 2005, Laura Toma,
Dorian Cobuz, Jurnalul Național
Apar noi „băieți deștepți“, cei din energia nucleară, 5 septembrie
2011, Florentina Bălăceanu, Adevărul

Reactoare
Tip Capacitate Capacitate Începutul
Reactor[1]
reactor netă totală construcției
Cernavodă-1 CANDU 651 MW 706 MW 01.07.1982
Cernavodă-2 CANDU 655 MW 706 MW 01.07.1983
Cernavodă-3 [2
] CANDU 655 MW 706 MW 09.02.1984

Cernavodă-4 [3
] CANDU 655 MW 706 MW 15.08.1985

Cernavodă-5 [4
] CANDU 655 MW 706 MW 12.05.1987