https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/minunile-lumii-gradinile-suspendate-din-babilon-645969.

html

https://www.libertatea.ro/lifestyle/gradinile-suspendate-din-babilon-cele-sapte-minuni-3996736

https://calatorii.ha-ha.ro/minuni_antice.php?minuni_antice=gradini_suspendate

Grădinile din Babilon, a doua minune a lumii, care era mai „tânără” cu aproape două sute de
ani decât Piramida lui Keops.

Uriaşele grădini din Babilon, cunoscute şi sub numele de „grădinile suspendate ale
Semiramidei” au existat pe teritoriul vechiului Imperiu Babilonian, în prezent îngropat
sub dunele de nisip, pe partea estică a Eufratului, aproximativ la 50 de kilometri sud de
locul pe care este astăzi orașul Bagdad (Irak).

Potrivit istoricilor, datarea şi motivul pentru care au apărut Grădinile suspendate sunt
diferite. Pe de-o parte, se consideră că Nabucodonosor al II-lea, regele Imperiului
Babilonian, le-ar fi construit pentru una dintre soţiile sale, Amytis sau Amuhea, pentru
a-i alina dorul de muntii si de gradinile din locul ei natal numit Media. Pe de altă
parte, în legendele greceşti se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui
Ninus, întemeietorul oraşelor Ninive şi Babilon, pentru soţia sa, Semiramida.

Unele relatări spun că grădinile suspendate au fost dărâmate de perşi, atunci când au
ocupat Babilonul. Aceeaşi soartă a avut-o în acea perioadă şi Turnul Babel, construit
tot în Imperiul Babilonian.

Pe terenul vechiului Babilon este astăzi un deşert, aproape total lipsit de vegetaţie.
Terasele grădinilor au dispărut de multă vreme, iar în prezent teritoriul este pustiu. În
vârful unei coline mai există un arbore secular, un “atleth”, considerat de unii
nostalgici ca fiind o ultimă rămăşiţă a faimoaselor grădini. Când Alexandru cel Mare a
ajuns la Babilon în secolul al IV-lea î.Hr., el a găsit, evident, numai ruine. Cu toate acestea,
scriitorul Filon din Bizanț scria cu ani în urmă despre o grădină pe care o văzuse lângă
palatul regal.
Se crede ca Gradinile Suspendate formau un munte artificial construit pe terase
suprapuse cu o inaltime ce variaza intre 23 - 91 de metri, cu o lungime de 122 de
metri. Intretinerea gradinilor prin lucrarea pamantului, plantarea, udarea, saparea si
curatarea pomilor de uscaturi ar fi dat de lucru la cateva sute de sclavi. Pentru o mai
buna mentinere a umiditatii in sol s-au plantat arborii unul langa altul, astfel gradina
era si bine umbrita. Printre copacii plantati ar mai fi putut fi chiparosul, abanosul,
cedrul, stejarul, frasinul, salcia si brazii, lemnul acestora avea si o valoare practica,
astfel, cel de palmier era tare si nu putrezea, fiind folosit in constructii.