Sunteți pe pagina 1din 4

PROPUNERE LA INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ PRIVIND CONSTITUTIA, AFLATA ÎN DEZBATERE PUBLICA

Nr. crt. 1: PREAMBUL

Noi, poporul român,

conștienți de răspunderea noastră în fața lui Dumnezeu și a oamenilor, mulțumind strămoșilor pentru că
au creat pentru noi România și civilizația românească, dorim să asigurăm libertatea, demnitatea,
bunăstarea și fericirea noastră și a urmașilor noștri în statul denumit Romania, ca entitate națională,
suverană și independentă, unitară, indivizibilă, democratică și socială, clădită pe temelia valorilor
civilizației românești, slujitor competent și responsabil al drepturilor și intereselor noastre, capabil să se
integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene.

Ne afirmăm dreptul suveran de a fi stăpâni în această țară și să ne apărăm libertatea, demnitatea,


bunăstarea și fericirea, drepturile câștigate prin sângele strămoșilor asupra teritoriului național, asupra
resurselor naturale ale acestui pământ și asupra avuției pe care am creat-o și pe care o creăm, prin
munca noastră astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată
a majorității cetățenilor.

Nr. crt. 2 :  Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

" (1)a) România este stat național, suveran și independent, unitar, indivizibil, democratic și social.

b) Statul de drept este guvernat de dreptul natural al popoarelor aplicabil fiecărui individ fiind expresia
exercitării suveranității acestora și reprezinta numai interesele poporului.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi schimbată
numai prin referendum național.

(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința
în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de
inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie,
pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare.

(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației,
independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică,
financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile
statului sunt cele stabilite prin Constituție. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci
numai relații de colaborare și de control reciproc.

(5) România este stat de drept, în care respectarea principiului supremației Constituției, a legilor și a
hotărârilor judecătorești este obligatorie, cu excepția cazurilor în care legile și hotărârile judecătorești
sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităților și instituțiilor statului.

Nr. crt. 3:

Articolul 2 se modifică și se completează astfel:

(1) În România, suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al
democrației directe și prin autoritățile statului și autoritățile locale, constituite potrivit Constituției, prin
alegeri libere, periodice și corecte."

După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

" (1.1) Poporul încredințează o parte din atributele suveranității sale autorităților statului și autorităților
locale, care le exercită în numele și în interesul poporului, potrivit Constituției.

(1.2) Orice încălcare a mandatului încredințat persoanelor care reprezintă autoritățile statului și
autorităților locale va fi sancționată de popor, prin referendum, potrivit Constituției."

Nr. crt. 4:

4. După articolul 2 se introduce un nou articol, 2.1, astfel:

Denumirea articolului va fi "Referendumul".

Articolul va avea următorul cuprins:

" (1) Poporul își exprimă voința cu privire la orice problemă de interes național, sau local, prin
referendum, organizat potrivit Constituției și legii.

(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, orașului, municipiului sau județului, la cererea
primarului, a prefectului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv județeni, sau la cererea a
cel puțin 5% din numărul cetățenilor cu drept de vot ai comunei, orașului, municipiului sau județului
respectiv.

(3) Referendumul național se organizează la inițiativa Președintelui României, la inițiativa a cel puțin
250.000 cetățeni cu drept de vot, sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situațiile prevăzute în
Constituție.

(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul inițiat potrivit Constituției, în termen
de 45 zile de la data înregistrării inițiativelor la această Autoritate sau la termenele prevăzute în
Constituție.
(5) Referendumul, organizat potrivit Constituției, este valabil și își produce efectele în sensul hotărât de
majoritatea celor înscriși pe listele electorale permanente care au participat la referendum și și-au
exprimat în mod valabil votul. La referendum participă și cetățenii care au domiciliul sau reședința ori
călătoresc în străinătate și sunt înscriși pe listele electorale suplimentare. La referendum, opțiunile de
vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în așa fel încât votanții înscriși pe listele electorale să poată
alege exprimându-și opțiunea prin «DA» sau «NU».

(6) Voința exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate
autoritățile statului și autoritățile locale.

(7) O lege sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar
printr-un alt referendum."

Nr. crt. 5:

6. După articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel:

Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei"

Articolul va avea următorul cuprins:

" (1) Statul român este continuatorul statului dac întemeiat de Regele Burebista în secolul I î.Hr. și al
statului național și unitar consfințit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit și semnat în Sfatului Țării
la Chișinău pe 27 Martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul
General al Bucovinei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918 și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la
1 Decembrie 1918.

(2) Poporul român militează și acționează, necontenit, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea
definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor
tratatelor și dreptului internațional, în vigoare, și a consimțământului liber exprimat al populației care
locuiește pe teritoriile desprinse de statul român."

Referitor strict la propunerile dumneavoastră, dorim sa tineti seama de cele de mai jos:

Nr. crt. 1:

Alineatul (2) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Nimeni nu poate fi supus
torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman, degradant sau experimental. Tratamentele
medicale sunt posibile doar cu consimțământul complet și onest informat. Sânt interzise
medicamentele, tratamentele și orice procedură medicală precum și hrană ce are drept rezultat
modificarea genetică a omului sau vicierea proceselor fiziologice naturale la om sau animale.

Nr. crt. 2:

Alineatul 4 al articolului 136 se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Bunurile proprietate publică
sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori
instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință
gratuită instituțiilor de utilitate publică. Redevențele datorate pentru contractele de concesiune se vor
actualiza la nivelul prețurilor practicate în Uniunea Europeană din cinci în cinci ani.”

NU SUNTEM DE ACORD CU CONCESIONAREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA.

Nr. crt. 3

Alineatul 3 al articolului 140 se modifică și va avea următorul cuprins:„(3) Curtea de Conturi


controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raporteazăParlamentului cel puțin o dată pe
an cele constatate. Raportul este public. In cadrul Curtii de conturi exista Serviciul devrecuperare a
creantelor, conform legii speciale.

Nr. crt. 4:

Alineatul 3 al Articolului 142 se modifică și va avea următorul cuprins:


„(3) Trei judecători sunt numiți de Consiliul Economic și Social la propunerea societății civile, a
sindicatelor și a patronatelor, trei de Camera Deputaților și trei de Senat.

JUDECATORII SUNT ALESI PRIN ALEGERI LIBERE prin propunerea Consiliului Economic și Social la
propunerea societății civile, a sindicatelor și a patronatelor, trei de Camera Deputaților și trei de
Senat.

Coduri de culoare:

-preambul ce apartine Constituției Cetatenilor, putin modificat

-propunerile Campaniei PVR

-dezacord cu ceea ce propuneti dv.

Pentru conformitate,

Luiza Volf, initiator Campania PVR

S-ar putea să vă placă și