Curs P.C.R. data 23.11.2022 curs VII , profesor dr.Cristina Diac.

In ianuarie 1924 revin in tara liderii care au participat la Conferința balcanica si la

Comintern si sunt arestați. Tot in ianuarie ziarul Socialismul publica ideea Moscovei de
autodeterminare până la despărțire.

In 29 februarie sarcina partidului comunist de a participa la destrămarea statului

român.

Ianuarie – februarie 1924 arestări si eliberări.

Februarie 1924 – legi importante -legea persoanelor juridice si legea dobândirii si

pierderii naționalității române.

Legea persoanelor juridice

Se trecea la tribunale, dădea dreptul autorităților sa facă apel la hotărâri, puteau cere
dizolvarea anumitor persoane juridice si sindicate ca ex. personalitatea juridica putea fi
retrasa prin decret regal si al consiliului de miniștri , se putea retrage personalitatea juridica
daca era împotriva siguranței statului, ordinii publice.

Legea dobândirii si pierderii naționalității române.

Prin tratatele de pace semnate s-a hotărât ca toți cei ce locuiau pe teritoriul României Mari
( aveau locuința, domiciliu, rezidenta ) deveneau cetățeni români cu obligația statului de a-i
înscrie in registru de cetățenie de la primării.

Optanții erau cei care optau pentru cetățenia altui stat.

O parte din comuniști au fost expulzați.

Întâlnirea de la Viena intre 29 martie – 02 aprilie 1924 intre reprezentanții oficiali

României si U.R.S.S.

In urma acestei întâlniri oficiale din partea romana au participat delegați din ministerul de
externe si din partea sovieticilor ambasadorul sovietic de la Berlin , nu s-a ajuns la nici un

1
consens, deoarece sovieticii au avansat ideea unui plebiscit in Basarabia. Ei nu au recunoscut
niciodată unirea Basarabiei si Bucovinei cu România.

Partidul Comunist din România a cerut prin ziarul lor Socialismul sa aibă loc acest plebiscit
in Basarabia. Acoperirea ziarelor in aceea perioada era mai mult locală. La 05 aprilie 1924
ziarul Socialismul critica întreruperea negocierilor.

Corpul II Armata, care avea arondat Bucureștiul si Ilfovul, publica o ordonanța prin care
instituie stare de război si care prevede ca toți cei ce vor atenta la siguranța statului vor fi
arestați, nu mai aveai voie sa ti întruniri.

La 08 aprilie 1924 se interzice apariția ziarelor comuniste, se sigilează redacțiile, tipografiile

au primit ordin sa nu mai tipărească ziare.

S-au tipărit ziare la Ploiești înafara zonei instituite stării de război, care au fost interzise in 2-
3 zile.

N.D.Cocea camuflează opinii comuniste la revista Facla.

La sfârșitul lui aprilie 1924 o structura de conducere ilegala, care i-a hotărârea de a avea
pregătite masuri de evadare si de ilegalitate.

Elek Koblos ( Tâmplarul ) se ocupa de ilegalitatea partidului ( Directoriu, structura ).

Întâlniri ale Comitetului Central la Bușteni, Sinaia , Lacul roșu , Marcel Pauker casa de
vacanta pe Valea Prahovei , Alexandru Dobrogeanu Gherea, Paul Zarifopol ( cumnatul lui
Dobrogeanu Gherea ) in vara lui 1924.

Congresul al V lea al Comintern organizat in vara ( iunie-iulie ) lui 1924, primul după
moartea lui Lenin , delegați din Romania Boris Stefanov, Alexandru Crișan, David Fabian ,
Ecaterina Arbore, si Ghilbert Moscovici.

S-a tras concluzia ca lumea capitalista se stabilizase temporar, nu mai are sens sa mai insiști
cu revoluția si s-a cerut partidelor comuniste sa lupte parlamentar, sa crească rolul
sindicatelor, propaganda sa militeze pentru pace in general.

S-a rafinat teza Frontului Unic colaborarea intre comuniști si social democrați.

Frontul unic general – intre liderii celor doua partide

Frontul unic de jos- colaborarea cu masele, membri de rând sunt de acord asupra unor
probleme.
2
Necesitatea bolșevizării partidelor comuniste si construcția socialismului într-o singura țară.

Decalajul dintre U.R.S.S si tarile din vest sa fie recuperat prin colectivizare si industrializare.

Partidele comuniste trebuiau sa-si ia ca model partidul bolșevic s-a impus teza
centralismului ?democratic ( armonizarea punctelor de vedere minoritatea se supune
majorității )

Fracționiști cei care sunt minoritari, nu se supun hotărârii majorității si vor sa rupă partidul.

Ridicarea nivelului de instruire politica , sa se pună la punct cu teoria, consecința al

congresului al V lea crearea in 1925-1926 a unei scoli de cadre- Școala leninista de cadre
medii, cadre pentru partidele dinafara U.R.S.S –

K.U.N.M.Z- ( Universitatea comunista pentru minoritățile din Apus, la vest de U.R.S.S. pt

secretari generali, membri in comitete )

Comuniștii românii mergeau in general la școala de cadre medii care organiza pe criterii
lingvistice cursuri in limba germană, franceza , engleza.

Cursurile in limba româna s-au predat începând cu 1930, criterii de clasa muncitori romani
după 1930. Alexandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Gavriil Birtaș, Iosif Chișinevschi, sotii
Breiner au învățat la școala de cadre.

Școala superioară a frecventat Constantin Pârvulescu.

Practica in colhozuri sau uzine, să vorbească cu muncitorii, se făcea vara.

Se considera comuniști vopsiți cei care au colaborat / fost cu partidul socialist Gheorghe
Cristescu, Elek Koblos, Boris Stefanov.

Cei care au absolvit școlile au fost puși la treaba in anii 30.

După 1924 Cominternul rămâne ca instituție, dar importanta lui scade.

Ultima problema

Separarea din componenta statului Român a regiunilor Dobrogea , Transilvania ca regiuni

independente , Basarabia si Bucovina sa revină U.R.S.S sarcina pentru Partidul Comunist din
România.

A doua zi a treia ordonanța a Corpului II Armata

3
Se va pedepsi cu pedepse cu închisoarea de 5-10 ani oricine va propovădui prin viu grai , sau
scris, schimbarea formei de guvernământ sau suprimarea sau rebeliunea prin violenta, a
legilor sau așezămintelor statului. Se limitează dreptul la întrunire, oricine va ajuta la actele
de mai sus. Ordonanța a III a completa alte 2 ordonanțe întrunirile trebuiau ținute numai cu
autorizație de la armata altfel pedeapsa cu închisoarea pina la 2 ani.