COMUNISMUL ÎN

ROMÂNIA
Oțel Ana Maria
Clasa a 11a E
 CUM A INCEPUT ?

La fel ca în Rusia şi în alte ţări, comunismul a

început în România printr-o imensă minciună.
Imediat după război, comuniştii promiteau
egalitate şi o viaţă mai bună pentru muncitori şi
ţărani. Se afişau sub nume precum Frontul
Plugarilor, Blocul Popular Democratic şi mai
târziu, Partidul Muncitoresc Român. În fapt,
urmăreau să obţină controlul absolut.

PRESENTATION TITLE 2
 ÎNCEPUTURILE STALINIZĂRII

Contextul politic dificil era dublat și de o economie distrusă de război, dominată de

o inflație galopantă și împovărată de plata datoriilor de război către Uniunea
Sovietică (conform tratatului de pace, România trebuia să plătească 300 de milioane
de dolari către URSS – cu dolarul echivalat la valoarea sa din 1938, deci valoarea
reală a sumei ar fi fost dublă; să achite cheltuielile de întreținere a trupelor sovietice
aflate pe teritoriul României; să restituie toate bunurile furate în timpul campaniei
de război pe teritoriul URSS). Mai mult, prima reformă monetară din 1947 care
echivala leul cu 150 de dolari a sărăcit populația și mai mult.
Pentru reconstrucția postbelică, Statele Unite au propus Planul Marshall care
presupunea alocarea de fonduri statelor afectate, dar Uniunea Sovietică a criticat
demersul, acuzându-l de amestec în treburile interne ale statelor, iar țările aflate
sub influența crescândă a URSS nu au participat la conferința Planului Marshall,
inclusiv România.

PRESENTATION TITLE 3
 LOVITURĂ DE STAT

O trecere a unei armate de partea unei revoluții se numește lovitură de stat

militară sau puci dacă puterea este preluată exclusiv de un grup militar și pentru că
se face împotriva guvernului legitim și a puterii existente și în folosul unei puteri noi,
revoluționare.

O formă de lovitură de stat este și "lovitura de palat", care totuși se realizează

departe de ochii și urechile mulțimii, aparține de regulă unei facțiuni aflate la putere,
un partid dominant sau o "tabără" politică, apropiată grupului conducător, uneori
chiar din cadrul grupului, și se bazează pe relații hegemonice și influență a unor
comandanți ai armatei sau serviciilor secrete câștigați de grupul complotist activ.

PRESENTATION TITLE 5
PRESENTATION TITLE 6
 REVOLUȚIA DE LA 1989

La scurt timp după un discurs public ratat al lui Ceaușescu în București, care a fost
transmis la televiziunea de stat și vizionat de milioane de români, membrii de rând ai
armatei au trecut, aproape în unanimitate, de la susținerea dictatorului la susținerea
protestatarilor. Revoltele violente, care au avut loc în mai multe orașe din România pe
parcursul a aproximativ o săptămână, l-au determinat pe liderul român să fugă din
capitală pe 22 decembrie, împreună cu soția sa,Elena. Capturați la Târgoviște, cei doi
au fost judecați de un tribunal miliar, într-un proces simulacru, fiind acuzați de genocid,
de prejudicierea economiei naționale și de abuz de putere pentru a executa acțiuni
militare împotriva poporului român. Au fost găsiți vinovați de toate capetele de
acuzare, condamnați la moarte și executați imediat în ziua de Crăciun 1989, fiind
ultimele persoane condamnate la moarte și executate în România.

PRESENTATION TITLE 7
 ROMÂNIA ÎN PRESA
INTERNAȚIONALA DUPĂ 1989

Imaginea cât de cât decentă a României s-a stricat încetul cu încetul. Mai întâi, a fost conflictul dintre
români și etnicii maghiari, din martie 1990, de la Târgu Mureș. În bătăile alea crunte de pe 19, 20 și 21
martie, au murit cinci oameni și alte sute au fost răniți. În octombrie, New York Times publica un
material intitulat „Romania still persecutes its Hungarians", în care autorul se-ntreba de ce autoritățile
de la București continuă „politica de intimidare" a minorității maghiare.

Subiectul predominant în presa internațională din 1990

era situația tragică a copiilor insituționalizați. În august, LA Times scria că-
n orfelinatele din România trăiesc, la limita subzistenței, o sută de mii
de copii și adolescenți. Fără hrană și fără îngrijire fizică sau emoțională. Situația asta jenantă era pusă
de jurnaliștii americani pe seama politicii lui Ceaușescu, omul care
a vrut să mărească populația, așa că a interzis avorturile și-
a oferit facilități familiilor cu măcar cinci copii.

PRESENTATION TITLE 9
PRESENTATION TITLE 10
 ROMÂNIA DUPĂ COMUNISM

Fără să realizeze, România a intrat din nou într-o izolare politică şi

economică. România a dorit să continue relaţiile cu statele Organizaţiei
Tratatului de la Varşovia numulţumind putere occidentale.
Implementarea democraţiei şi a economiei libere a durat mai mult decât
s-au aşteptat oficialii români. Procesul trecerii de la comunism la
democraţie a societăţii româneşti este caracterizat ca unul fiind de
lungă durată.
Schimbarea regimului comunist în cel democratic a însemnat pentru
ţara noastră, în primul rând, schimbarea mentalităţii, de organizare, de
implementare şi implicare a oamenilor publici către cetăţeni. Uneori
acest lucru nu a fost înţeles, iar puterea a fost mulţumită de situaţie ce
se crea. Datorită revoluţiei, în anul 1990, poporul român a devenit într-
un final o naţiune.

PRESENTATION TITLE 11
PRESENTATION TITLE 12
 BIBLIOGRAFIE:
o https://www.istoriacontemporana.info/2014/06/romania-dupa-1989.html

o https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_dup%C4%83_1989

o https://www.dw.com/ro/cine-i-a-dat-lovitura-de-gra%C8%9Bie-lui-
ceau%C8%99escu/a-56331890

o https://www.hotnews.ro/stiri-international-25948798-lovitura-stat-dejucata-
germania-planul-pus-cale-grupare-extremista.htm

o https://romania.europalibera.org/a/revolutia-romana-din-1989-cronologia-
elementara/31619879.html

o https://oradeistorie.ro/imaginea-romaniei-in-presa-internationala-dupa-anul-
1989/

o https://historia.ro/sectiune/general/o-retrospectiva-a-romaniei-din-anul-1989-
576649.html

PRESENTATION TITLE 13