Domnule rector, știm cu toții că Timișoara este pol universitar magnet pentru studenți, dar

recunoscut în special pentru sectorul IT, politehnic și într-o anumită măsură și Universitatea de Vest,
Agronomia, cumva nu doar aici, cam peste tot, agronomia, cumva a doua opțiune pentru studenții
care fie nu suficient de pregătiți și și nu-și vor neapărat să facă o facultate, fie rar de tot. Pentru
copii, de fermieri sau pentru niște tineri care chiar simt că au atracție pentru domeniu. Contextul e
unu delicat război, criza alimentară. Care este importanța sau se vede mai mult decât de obicei
importanța domeniului? Și dacă simțiți că crește interesul și nu știu, întrebările care se pun dinspre
cei interesați în direcția asta? Da, cred că întrebare este una foarte bună. Și ați atins câteva elemente
sensibile, sensibile, în sensul realității. În sensul realității, vreau să vă spun realitatea de aici, de la
Timișoara, pe care dumneavoastră. O știți, fiind un produs de presă informat și foarte serios la
Timișoara ultimilor 6 -7 ani dacă în 2015 în 2016 Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară a Banatului, rege de Mihai ?????(min 1.32) Timișoara numără în jur de 3800 de studenți
la cele 6 facultăți, acum în 2022 suntem peste 6200 de studenți. În perioada aceasta, știm cu toții,
am trecut printr-o pandemie, s-a simțit acest sunet și la Timișoara, al conflictului din Ucraina, se
vorbește foarte mult de criză alimentară, de criză energetică și tot acest acest context, a spune eu
amplu probabil, pe lângă modul nostru de a încerca să comunicăm cu studenții, pe lângă
pragmatismul copiilor, a făcut să crească interesul pentru specializările noastre. Acum aș vrea să vă
spun că nu numai pentru programe tradiționale de agricultură, de medicină veterinară, pentru că cu
aceste 2 programe universitatea noastră a început în mod special cu programul de inginerie agricolă
în 1945 și de atunci s-au tot adăugat programe de licență și master, după ce am intrat în procesul de
la Polonia. La momentul acesta, universitatea are 26 de programe de licență cu frecvență, 4
programe de învățământ cu frecvență redusă, 4 programe cu de licență la zi, cu predare limba
engleză, respectiv limba franceză, 32 de programe de master cu predare limba română sau limba
engleză. Și iată că interesul nu este unu mic, este unul foarte mare. Avem studenți din toată țara,
prezență în mod special din județele acestea din partea de nord, nord-vest, vest, sud-vest, începând
cu zona de Satu Mare, Maramureș, venind în jos către Sălaj, Bihor,Timișoara sau Timiș ca județ Arad,
Hunedoara, Carharaș, Mehedinți, Gorj, Dolj cu ușoară și Timi de influență spre Alba Iulia și zona cea,
deci practic undeva la 10-12 județe major acoperită de universitatea noastră. Cum este și normal,
fiind 4 universități Bucureși, Cluj, Iași, Timișoara cu profil identic cu cel al universității noastre, s-a
făcut o repartizare negândită, ca ???????(min 4.07) , negândită și neplanificată de noi.????(min 4.14)
normalitate, distanța până în o diversitate până la urmă, dar vină țară, din fiecare județ avem cel
puțin un student. Deci, bineînțeles, conjunctura poate fi legată de familie, de iubită, de iubit, de nu
știu. Îmi place Timișoara și am venit la Timișoara. Deci există o creștere a interesului nu la nivel
declarativ, ci la nivel pe documente, pe toate, pe toate aceste declarații, pe care noi le facem,
statistici, pe care noi le completăm și le transmitem înspre Ministerul Educației. Deci practic la
specializările noastre există interes pentru aceste specializări. Dacă la alte facultăți, universități pe
care le menționați poate a scăzut puțin interesul, la noi lucrurile sunt concrete din punctul acesta de
vedere. Iar legat de copiii care sunt poate mai slab pregătiți la unele specializării, să știți că avem
copii care au luat bacalaureatul cu note peste 9 50 peste 9 90 copii foarte buni, foarte bine pregătiți,
Care puteau opta pentru orice, care puteau opta să meargă la un program de top din de la noi din
Timișoara, de Universitatea Politehnică, la un program de licență de top de la Universitatea de Vest,
de la Universitatea de Medicină și Farmacie. Și au ales să vină la un program bun, la universitatea
noastră. Acest decalaj la nivel de-aș spune eu, de de simțire, de percepție, nu mă duc la agro, că
acolo miroase a fân, miroase a nu știu, miros de grajd, de miros de câmp și așa mai departe. Lumea a
văzut că lucrurile evoluează și alimentația este baza dezvoltării unei societăți. Cu atât mai mult
acum, cu atât mai mult gândim în contextul în care am intrat și vizavi de criza aceasta despre care se
tot vorbește. Bun, spuneți-mi, vă rog așa, oportunitățile pe careți-le dă o carieră în IT nu sunt deloc
de neglijat. Sunt multe companii străine cu investiții în România. În același timp, explicați un pic dacă
sunt la fel sau uneori poate chiar mai promițătoare oportunitățile pe care le dă o carieră de inginer
agronom. Aveți câteva exemple? Nu știu? Degiansky, Gabriel Hess mai avem câțiva din ăștia care
conduc niște ferme foarte mari, într-un mod extrem de performant și mai ales la standardele anilor
ăstora pe care îi trăim, Adică cu cele mai noi tehnologii. Deci cumva un fel de ferme care
funcționează după același standard de ca cele din SUA sau din retirescul Occidentului. Deci cumva să
să mergeți pe direcția asta, să arătați că există oportunitate și pentru tinerii, Deci vorbim acum de
specialiști angajați, după aceea o să vorbim despre antreprenorii fermieri. știți ce se întâmplă? Ați
menționat dumneavoastră contextul, contextul, a lucrurilor care reprezintă un model, un model, un
exemplu pentru studenții noștri, pentru tinerii care vor să vină în universitate ați menționat câteva
nume. Eu aș vrea să vă spun că nu toate fermele din județul Timiș sau din regiunea de vest sau din
țară, din partea aceasta de țară, dar în cea mai mare parte angajații din top management sau chiar
directorii generali în tot management-ul acestor companii, fie că vorbim de cele din sectorul vegetal,
fie că vorbim de cele din sectorul animal, sunt absolvenți de-ai noștri sau altor universități București,
Cluj, Iași, dar vorbim de zona aceasta de țară. Sunt absolvenți de-ai noștri oameni care sunt realizați
din punct de vedere social, din punct de vedere profesional, din punct de vedere material, evident că
aici intervine și ceea ce îți dorești tu. Sunt oameni care sunt puțin mai statici. Un birou stând 6-7-8-
10 ore în fața unui calculator, deschizând orizonturi pe zona aceasta de informatică, de programare.
Sunt tineri pe care nu-i pot ține biroul, nu-i pot ține efectiv, nu-i pot ține. Ei simt nevoia să meargă pe
teren, simt nevoia să fie în mijlocul unei acțiuni, simt nevoia să fie în mijlocul unei ferme de animale.
Simt nevoia să fie cum sunt, de exemplu, inginerii silvici, în mijlocul unei păduri. Și aș putea continua
cu exemple. Tinerii de la cadastru, Domnule, simt nevoia să fie în mijlocul unui șantier, a unei
dezvoltări, Depinde de profilul lor. Deci este cumva o meserie pentru oameni care vor să simtă aerul
libertății, care nu vor să fie într-un birou, care au un sentiment de claustrofobie profesională, Și
atunci este adevărat, un tânăr care este în informatică, în zona programării, siguranță, la nivel de
start, nivelul salarial este peste cel al unui tânăr inginer de cadastru, în genetică, în biotehnologii, în
agricultură, în zootehnie, în turism și așa mai departe. Dar decalajul se reduce rapid, decalajul se
reduce plus perspectivă. Eu v-aș dori să vorbesc despre perspectivă, perspectiva, care din punctul
meu de vedere este ceea ce dă energie unei unui om. Perspectiva nu înseamnă că perspectiva în fața
unui calculator, gândind programe necesare dezvoltării societății nu există. Dar în momentul în care
ești în mijlocul de acțiuni și vezi cum se mișcă lucrurile, deja ți se schimbă perspectiva. Iar
perspectiva, domeniul acesta al științelor vieții, din punctul meu de vedere, este cumva exagerez
nelimitat. Fantastic, bun, am vorbit de angajați, există și partea cealaltă de antreprenori. Dacă privim
agricultura ca pe o afacere, ia a generat numeroși milionari, uneori multimilionari, prezență inclusiv
în topul fermierilor. Dar în primul rând generează ce o bunăstare robustă. Explicați un pic și linia asta
de potențial pentru în cazul specializărilor din universitatea noastră și dacă îmi este permis, aș vrea
să enumăr o mare parte dintre ele tocmai pentru a stârni interesul și a trezi un interes și, de ce nu, o
chemare către aceste specializări. Pornind de la inginerie în agricultură, medicină veterinară,
incerieze o tehnică, biotehnologii, genetică, silvicultură, protecția plantelor in jeria mediului,
biologie, enjerie, mecanică, cadastru, peisagistică. Cred că silvicultura, am spus management în agro-
turism și alimentație publică, turism ince-economică, antreprenoriat, o nouă specializare,
antreprenoriat în industria alimentară, o altă nouă specializare venită după această situație de
pandemie, științe inginerești de laborator. Și acum gândim alte noi specializări, în mod special pe
direcția de master controlul și expertiza produselor alimentare, inginerie în alimentație, protecția
mediului și a consumatorului. Iată că sunt specializați care se deschid perspective, nu numa pentru a
lucra într-o instituție publică sau a fi angajat într-o fermă, într-o fabrică, într-o companie națională
sau multinațională. Dar deschid perspectiva în a fi un antreprenor. Noi, ca universitate, ne-am definit
după ce am dat drumul la câteva modele mici de business ca universitate antreprenorială, iar
cercetarea noastră a prins direcția unei cercetări antreprenoriale. Adică produce un nu știu, V-aș da
un exemplu în zona apiculturii, pentru că acum, la final de lună avem un târg național pe apicultură
în universitatea noastră un produs din zona apicolă l-ai produs, a venit o companie din nordul țării, ți
l-a cumpărat. Da, unul din sfera panificației. Ai un produs inovator pentru ceea ce înseamnă
produsele de patiserie dezvoltat în universitate. A venit cineva de la o fabrică cu care noi nu e
fabrică. E o companie mare, îl cumpără, adică lucruri pentru ceea ce înseamnă partea de bere,
pentru ceea ce înseamnă partea de vinificație. Aceasta înseamnă cercetarea antreprenorială. Da,
care produci și lumea vine să ia produsul de la tine. Altă cercetare antreprenorială, dezvoltarea unui
program pe pești. La momentul acesta, din peștele produs de universitatea noastră la ferma de la
Pădurea Verde, vorbim de sturion, în mod special pe partea de cegă, vindem în Metro, Selgros, în
real La momentul acesta pește produs în universitatea noastră la momentul discuției noastre,
produse horticole, pentru că suntem în sezon. Chiar acum mă uitam peste o listă de produse vinete,
roșii, castraveți, ardei și alte produse horticole, legumicole care se găsesc în market-urile pe care eu
vi le-am enumerat ca produsele universității, sub brendul academica food. Am încercat să imprimăm
această chestiune, de ce am făcut eu nu numai pentru a aduce plus valoare și venituri proprii în
universitate și pentru a crea modele de business în universitate sunt sunt angrenați și studenți ,
studenții, cei care sunt interesați și cărora nu le este frică în a pune puțin mâna, pentru că sunt și
dintre ei, din păcate, care o poate o o un o comoditate mai dezvoltată și au parte partea de inovare
mai dezvoltată. Nu sunt neapărat foarte implicați, dar în mod special partea de doctorat și studenți
împreună cu dascăli sunt prezenți în fermele noastre, nu atât de mult cât am trăit eu când eram
student, din păcate, din păcate, dar sunt prezenți. Noi le considerăm și produsele lor din ceea ce se
întâmplă la noi în ferme, Găsim în cantina-restaurant a universității, Poate și asta suntem renumiți că
cea mai bună cantină-restaurant din centru universitar Timișoara, pentru că prețul-î, raportul preț-
calitate și este, dacă îmi permiteți, o invitație pentru cei care sunt din zonă și se pot opri să servească
prânzul la noi în universitate, O fac cu drag și este cu regim deschis pentru cei care vin și din afară să
servească prânzul în universitatea noastră. Pentru a susține ceea ce eu v-am spus, Vreau să vă spun
că avem câteva persoane care sunt extrem de implicate în zona antreprenoriatului la nivel de top
management. Aici, poate nu întâmplător, îl punem în capul listei pe domnul inginer, pe domnul
director Muscă Dumitru de la Curtici. Aș continua cu o persoană apropiată universității și mie,
domnu inginer Dejaski Alexander, care de altfel a gestionat pentru o perioadă bună și stațiunea
didactică de aici din universitate, de la Timișoara, apoi deloc de neglijat ceea ce se întâmplă la
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, colegul nostru care este și profesor, dar totodată
și manageriază stațiunea de acolo, Marinel HoraBlanca. De asemenea este colegul nostru de la Vinga
Cosmin Nicu, care am fost la dumnealui în anul acesta am văzut ce se întâmplă, inclusiv investițiile
care le-a făcut și a preciez foarte mult direcția dumnealui, domnul inginer Pop, de asemenea
la????(min 17.27) Cerec, domnul Buzatu Costică În zona Săcălazului avem iară investiții și colegi de-
ai noștri care gestionează business, acum îl scapă, scapă numele, dar iată că sunt câteva nume la
care aș putea așeza multe altele, apoi domnul La Popi, care gestionează de asemenea o companie
frumoasă și în dezvoltare, fiind foarte implicat și în zona aceasta a parteneriatelor din sfera
agriculturii prin Clubul Fermierului Român, Zolt Sabo da, aș vrea să fie menționat și colegul acesta
care are o deschidere inclusiv pe zona aceasta a tehnologiei în agricultură, că vorbim despre Smart
Agriculture și aș putea continua exemplele. Toți Oamenii ăștia de succes cheamă studenți din
universitate, îi atrag în practică, în colaborări, în ai angaja, adică cumva sunt un magnet și oferă
schimbul ăla de experiență prin care să predea din efectiv? Oamenii aceștia cu cred că cu toți acești
oameni avem parteneriate active, nu numai cu Lovii, nu numai cu Alex, numai cu copii, parteneriate
active în care merg copii și fac practica puțin, dar merg unii din ei rămân puțini, dar rămân. E o
selecție asta și vreun ministru, da, cum să mă dăm pe va lege tabără și pă Baia și că da, uite, da uite și
pe Daia uit da da, da uite da scuze că 2 miniștri da. Deci este o universitate, spunea cineva la un
moment dat glumă evident în au la marna universității, domnule, ca să fii ministru agriculturii tre să
fie absolvent de Timișoara. Ok, foarte fain, foarte fain Domnul Sârbu n-a făcut studii în Elveția? Este
Timișorean, dar in Elveția, în Elveția da da da și pe zona de de teologie, ceea ce e foarte bine, dar
până la urmă ea dă securitatea națională. Spuneți-mi vă rog frumos așa dacă ați avea un mesaj
pentru potențialii studenți, și care ar fi ăla dinspre dumneavoastră? aș avea un mesaj pentru
studenți și pentru părinți. Și mesajul meu este cumva se regăsește și în sloganul universității noastre
care sună în limba engleză fiind o universitate internațională, set-up your life, set-up your future,
adică configurează-ți viața, configurează-ți viitorul. Am considerat și consider eu, fiind un absolvent
al acestei universități, consider că venind în astfel de universitate ți se deschide un orizont din punct
de vedere profesional și social Foarte frumos. Am invitat studenții, tinerii să fie studenți într-o
universitate internațională într-o universitate europeană, într-o universitate, aș spune eu de top în
domeniul nostru, într-o universitate de prestigiu, într-o universitate, cum am spus și spun și acum,
dacă-mi este permis cu această ocazie, o universitate care nu produce șomeri. Este din punctul meu
de vedere foarte important. Dacă vrei să te angajezi cu în urma studiilor absolvite la noi în
universitate, poți să o faci doar dacă nu vrei Evident, nu te poate obliga nimeni să poți să stai și acasă
sau să-ți găsești al business. În ce în ce plajă funcționează salariile Inginerii lor după nu știu 3 ani 5
ani de experiență? după 5 ani de experiență, în funcție de zonă, undeva în jurul la 1000 și poate un
300 de euro. Sunt și salarii până la 3 între 1000 și 3000 de euro 1000 de euro e prea puțin.
Începutul? Da. Deci asta eu să sunt între 1000 și 3000 zicem că poate ajunge până la 3000 de euro un
salariu, în mod normal pentru cineva cu experiență și poate sări mai sus pentru domnul Dejiaski așa,
mai spuneți în ce, cât din ce state aveți studenți. Prin schimburile astea de studenți. Nu numai prin
schimule de studenți, prin programele rasmus. Noi avem cu tot ce înseamnă Uniunea Europeană
proiecte de colaborare pe erasmus și cu 57 de țări din afara Uniunii Europene. Pe rasmus, dar din 30
de țări sunt prezenți studenți care studiază 4 ani sau 6 ani în universitate, prezenți din 30 de țări.
Medicină veterinară în engleză, medicină veterinară franceză, agricultură în engleză, ingineria
mediului în franceză. care cele mai căutate? cele mai căutate sunt în medicina veterinară ordinea,
ingineria mediului și apoi agricultură pe zona de limbi străine. Fantastic, iar pe românește? pe în
limba română, pe limba română agricultură, medicină veterinară, cadastru, silvicultură, cadastru,
silvicultură, mecanică, inginerie mecanică. Da, sunt angajați, deci sunt solicitați, termină puțin. Din
păcate, 20 ceva. Cred că 25 de copii sunt căutați încă din anul 2 anul 3 de către fermieri? Nu sunt
multe companii care au venit aici care au nevoie de revând tehnologie. Dar cele mai exotice țări care
sunt care sunt prezente ? exotice este partea de nord a Africa. Dacă-ntrebați de exotice în partea de
avem din Mali, partea de nord, Africa Eciezodică, Kenya, Egipt, Maroc, Tunisia Evident, pe primul loc
sunt cei din Italia, Israel, Germania, Belgia, mulți mulți din Europa de Vest care avem și din Anglia,
din Franța, din Franța avem din Anglia, nu cred. Avem și unul din Statele Unite. Da facem un
reportaj. studenții Vorbesc foarte bine engleză, foarte bine franceză. Odată aveam unul la lovrin care
era din Egipt și avea un tricou pe care scria the legend și era domnul Muscă în spatele lui, și eu nu am
văzut că scria de fapt Fly the legend, adică muscă legendarul, șii-am făcut o poză foarte reușită și
pusă acolo în articolul lui. Marinel îl are pe site la lovrin. Aș invita tinerii să vină într-universitate de
științele vieții, într-universitate care susține, așa cum o spunem în modul nostru de a comunica cu
studenții noștri, o universitate care susține viața, universitate care susține viitorul țării noastre.