[00:00:01]

daniel: Domnule rector, știm cu toții că Timișoara este pol universitar magnet pentru studenți,
dar dar recunoscut în special pentru sectorul IT, politehnic și într-o anumită măsură și
Universitatea de Vest, Agronomia, cumva nu doar aici, cam peste tot. Agronome, cumva a
doua opțiune pentru studenții care fie nu suficient de pregătiți și și nu-și vor neapărat să
facă o facultate, fie rar de tot. Pentru copii, de fermieri sau pentru niște tineri care chiar
simt că au atracție pentru domeniu. Contextul e unu delicat război, criza alimentară. Care
este importanța sau se vede mai mult decât de obicei importanța domeniului? Și dacă simțiți
că crește interesul și nu știu, întrebările care se pun dinspre cei interesați în direcția asta?
Asta e una? Da, cred că întrebare este una foarte bună. Și ați atins câteva elemente sensibile,
sensibile, în sensul realității.

[00:01:05]
În sensul realității, vreau să vă spun realitatea de aici, de la Timișoara, pe care
dumneavoastr. O știți, fiind un produs de presă informat și foarte serios la Timișoara
ultimilor 6 ani la 6-7 ani dacă în 2015 în 2016 Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară a Banatului, rege de Mihai, ci români din Timișoara numără în jur de 3100 de
studenți la cele 6 facultăți, acum în 2022 suntem peste 6000 200 de studenți. În perioada
aceasta, știm cu toții, am trecut printr-o pandemie, s-a simțit acest sunet și la Timișoara, al
conflictului din Ucraina, se vorbește foarte mult de criză alimentară, de criză energetică și
toate aceste cont sau acest context, a spune eu amplu pprobabil, pe lângă modul nostru de a
încerca să comunicăm cu studenții, pe lângă pragmatismul copiilor, a făcut să crească
interesul pentru specializările noastre.

[00:02:22]
Acum aș vrea să vă spun că nu numai pentru programe tradiționale de agricultură, de
medicină veterinară, pentru că cu aceste 2 programe universitatea noastră a început în mod
special cu programul de incinurie agricolă în 1945 și de atunci s-au tot adăugat programe de
licență și buster, după ce am intrat în procesul de la Polonia. La momentul acesta,
universitatea are 26 de programe de licență cu frecvență, 4 programe de învățământ cu
frecvență redusă, 4 programe cu de licență la zi, cu predare limba engleză, respectiv limba
franceză, 32 de programe de mască cu predare limba română să, o limba engleză. Și iată că
interesul nu este unu mic, este unul foarte mare. Avem studenți din toată țara, prezență în
mod special din județele acestea din partea de nord, nord-vest, vest, sud-vest, începând cu
zona de Satu Mare, Maramureș, venind în jos către Sălaj, Bihor, Arad, Timișoara, Oradea,
Timișoara
[00:03:36]
sau Timiș ca județ Arad, Hunedoara, Carharaș, Mehedinți, Gorj, Dolj cu ușoară și Timi de
influență spre Alba Iulia și zona cea, deci practic undeva la 10-12 județe major acoperită de
universitatea noastră. Cum este și normal, fiind 4 universități Bucureși, Cluj, Iași, Timișoara
cu profil identic cu cel al universității noastre, s-a făcut o repartizare cam sper bența
negândită, ca altfel de negândită și neplanificată de noi. Au o normalitate, distanța până în o
diversitate până la urmă, dar vină țară, din fiecare județ avem cel puțin un student. Deci,
bineînțeles, conjunctura poate fi legată de familie, de iubită, de iubit, de nu știu. Îmi place
Timișoara și am venit la Timișoara. Deci există o creștere a interesului nu la nivel declarativ,
ci la nivel pe documente, pe toate, pe toate aceste declarații pe care noi le facem, statistici,
pe care noi le completăm și le transmitem înspre Ministerul Educației.

[00:04:50]
Deci practic la specializările noastre există interes pentru aceste specializări. Dacă la alte
facultăți, universități pe care le menționați poate a scăzut puțin interesul, la noi lucrurile sunt
concrete din punctul acesta de vedere. Ea legat de copiii care sunt poate mai sla pregătiți la
unele specializării. Să știți că avem copii care au luat bacalaureatul cu note peste 9 50 peste
9 90 copii foarte buni, foarte bine pregătit. Fracta opta pentru orice, care a opta puteau să
meargă la un program de top din de la noi din Timișoara, de Universitatea Politehnică, la un
program de licență de top de la Universitatea de Vest, de la Universitatea de Medicină și
Farmacie. Și au ales să vină la un program bun la universitatea noastră. Acest decalaj la
nivel de-aș spune eu, de de de de simțire, de percepție, anum mădula agro, că acolo miroase
a fân, miroase a nu știu,

[00:05:56]
miros de graj, de miros de câmp și așa mai departe. Lumea a văzut că lucrurile evoluează și
alimentația este baza dezvoltării unei societăți. Cu atât mai mult acum, cu atât mai mult
gândim în textul pe care l-am invitat și dumneavoastră vizavi de criza aceasta despre care se
tot vorbește bun, spuneți-mi, vă rog așa oportunitățile pe care cele 2 carieră în IT sunt sunt
deloc de neglijat. Sunt multe companii străine cu investiții în România. E în același timp,
explicați un pic dacă sunt la fel sau uneori poate chiar mai promițătoare oportunitățile pe
care le dă o carieră de inginer agronom. Aveți câteva exemple? Nu știu? Degiansky, Gabriel
has mai avem câțiva din ăștia care conduc niște ferme foarte mari, într-un mod extrem de
performant și mai ales la standardele anilor ăstora pe care îi trăim. Adică cu cele mai noi
tehnologii. Deci
[00:06:54]
cumva un fel de ferme care funcționează după același standard de ca cele din SUA sau din
retirescul Occidentului. Deci cumva să să să mergeți pe direcția asta, să arătați că există
oportunitate și pentru tinerii. Deci vorbim acum despecialiști angajați, după ai o să vorbim
despre despre antreprenorii fermieri. Iertați că mă mișc ca să către să vă găse spune E vene
vorbiți cu mine? Po să vorbesc da, da, da, da, da da știți ce se întâmplă? Ați menționat
dumneavoastră contextul, contextul, a lucrurilor care reprezintă un model, un model, un
exemplu pentru pentru studenții noștri, pentru tinerii care vor să vină în în universitate ați
menționat câteva nume. Eu aș vrea să vă spun că nu toate fermele din din județul Timiș sau
din regiunea de vest sau din țară, din partea aceasta de țară, dar în cea mai mare parte
angajații din top management sau chiar directorii

[00:08:03]
generali nu s-a sprijinit pe pe spătar. Așa e, e poziția cea mai bună pentru fotografie, pentru
ne-cea și ca te scuze, e perfect. Vă rog, în tot management-ul acestor companii, fie că
vorbim de cele din sectorul vegetal, fie că vorbim de cele din sectorul animal, sunt
absolvenți de-ai noștri sau altor universități București, Cluj, Iași, dar vorbim de zona aceasta
de țară. Sunt absolvenți dei noștri oameni care sunt realizați din punct de vedere social, din
punct de vedere profesional, din punct de vedere material, evident că aici intervine și ceea ce
îți dorești tu. Sunt oameni care sunt puțin mai statici. Un birou stând 6 7 8 10 ore în fața
unui calculator, deschizând ori orizonturi pe zona aceasta de informatică, de programare. Sunt
tineri pe care nu-i pot ține biroul, nu-i pot ține efectiv, nu-i pot să ne. Ei simt nevoia să
meargă pe teren, simt nevoia

[00:09:06]
să fie în mijlocul unei acțiuni, simt nevoia să fie în mijlocul unei ferme de animale. Sim
nevoia să fie cum sunt, de exemplu, inginerii silvici, în mijlocul unei păduri. Și aș putea
continua cu exemple. Tinerii de la cadastru, Domne, sim nevoia să fie în mijlocul unui
șantier, a unei dezvoltări. Depinde de profilul lor. Deci este cumva o meserie pentru oameni
care vor să simtă aerul libertății, care nu vor să fie într-un birou, care au se, au un
sentiment de claustrofobie. Exact da, exafesional, profesională da. Și atunci este adevărat un
tânăr care este în informatică, în zona programării. Cu siguranță, la nivel de start, nivelul
salarial este peste cel al unui tânăr inginer de cadastru, în genetică, în biotehnologii, în
agricultură, în zootehnie, în turism și așa mai. Dar decalaje se reduce rapid, decalajul se
reduce plus perspectivă. Eu v-aș dori să vorbesc despre perspectivă,
[00:10:06]
vă rog, perspectiva, care din punctul meu de vedere este ceea ce dă energie unei unui om.
Perspectiva nu înseamnă că perspectiva în fața unui calculator, gândind programe necesare
dezvoltării societății nu există. Dar în momentul în care ești în mijlocul de acțiuni și vezi
cum se mișcă lucrurile, deja ți se schimbă perspectiva. Iar perspectiva, domeniul acesta al
științelor vieții, din punctul meu de vedere, este cumva exagerez nelimitat. Fantastic, bun, am
vorbit de angajați, există și partea cealaltă de antreprenori. Dacă privim agricultura ca pe o
afacere, ia a generat numeroși milionari, uneori multimilionari, prezență inclusiv în topul
fermierilor. Dar dar în primul rând generează ce o bunăstare robustă. Explicați un pic și linia
asta de potențial pentru în cazul specializărilor din universitatea noastră și dacă îmi este
permis, aș vrea să enumăr o mare parte dintre ele tocmai pentru a stârni interesul și a trezi
un interes și,

[00:11:22]
de ce nu, o chemare către aceste specializări. Pornind de la inginerie în agricultură, medicină
veterinară, incerieze o tehnică, biotehnologii, genetică, silvicultură, protecția plantelor in jeria
mediului, biologie, enjerie, mecanică, cadastru, peisagistică. Cred că silvicultura, am spus
management în agro-turism și alimentație publică, turism ince-economică, antreprenoriat, o
nouă specializare, antreprenoriat în industria alimentară, o altă nouă specializare venită după
această situație de pandemie, științe inginerești de laborator. Și acum gândim alte noi
specializări, în mod special pe direcția de master controlul și expertiza produselor alimentare,
inginerie în în alimentație, protecția mediului și a consumatorului. Iată că sunt specializați
care se deschid perspective, nu numa pentru a lucra într-o instituție publică sau a fi angajat
într-o fermă, într-o fabrică, într-o companie națională sau multinațională. Dar deschid per
perspectiva în a fi un antreprenor. Noi, ca universitate, ne-am definit după ce am dat drumul
la câteva modele mici de business ca universitate antreprenorială,

[00:12:41]
iar cercetarea noastră a prins direcția unei cercetări antreprenoriale. Adică produce un nu știu.
V-aș da un exemplu în zona apiculturii, pentru că acum, la final de lună avem un târg
național pe apicultură în universitatea noastră un produs din zona apicolă l-ai produs. A venit
o companie din nordul țării, ți l-a cumpărat. Da, un din sfera panificației. Ai un produs
inovator pentru ceea ce înseamnă produsele de patiserie dezvoltat în universitate. A venit
cineva de la o fabrică cu care noi nu e fabrică. E o companie mare care produce în, îl
cumpără, adică lucruri pentru ceea ce înseamnă partea de bere, pentru ceea
[00:13:31]
ce înseamnă partea de vinificație. Aceasta înseamnă cercetarea antreprenorială. Da, care
produci și lumea vine să ia produsul de la tine. Altă cercetare antreprenorială, dezvoltarea
unui program pe pești. La momentul acesta, din peștele produs de universitatea noastră la
ferma de la Pădurea Verde, vorbim de sturion, în mod special pe partea de cegă, vindem în
Metro, Selgros, în real. La momentul acesta pește produs în universitatea noastră la momentul
discuției noastre, produse porticole, pentru că suntem în sezon. Chiar acum mă uitam peste o
listă de de produse vinete, roșii, castraveți, ardei și alte produse horticole, legumicole care se
găsesc în market-urile pe care eu vi le-am enumerat ca produsele universității, subrendul
academic a food. Am încercat să imprimăm această chestiune, de ce am făcut eu nu numai
pentru a aduce plus valoare și venituri proprii în universitate și pentru a crea modele de
business în universitate sunt sunt angrenați

[00:14:39]
și studenți în în explicați un pic da, studenții, cei care sunt interesați și cărora nu le este
frică în a pune puțin mâna, dar pentru că sunt și dintre ei, din păcate, care o poate o o un
o comoditate mai dezvoltată și au parte partea de inovare mai dezvoltată. Nu sunt neapărat
foarte implicați, dar în mod special partea de doctorat și studenți împreună cu dascăli sunt
prezenți în fermele noastre nu atât de mult cât am trăit eu când eram student, din păcate,
din păcate, dar sunt prezenți. Noi le considerăm și produsele lor din ceea ce se întâmplă la
noi în ferme. Găsim în cantina-restaurant a universității. Poate și asta suntem renumiți că cea
mai bună cantină-restaurant din centru universitar Timișoara, pentru că prețul-î, raportul
preț-calitate și este, dacă îmi permiteți, o invitație pentru cei care sunt din zonă și se pot
opri să servească prânzul la

[00:15:38]
noi în universitate. O fac cu drag și colegii deschis este deschis pentru cei care vin și din
afară să servească prânzul în universitatea noastră. Spuneți-mi, vă rog, dați-mi câteva exemple
de fermieri de succes. Începeți, îl aveți pă mai mai bătrân, dacă nu și mai bătrâne. Îl aveți
cu domnul Muscă, de exemplu. Da, dați-ne niște exemple de de fermieri de succes care au
dovedit că sunt antreprenori care pot monetiza puterea asta. Potențialul agriculturii, potențialul
seminței de la rod, știți sau al al animalului. Deci cu dă, dați-mi câteva exemple? Da, da, va
susține ceea ce eu v-am spus. Vreau să vă spun că avem câteva persoane care sunt extrem
de implicate în zona antreprenoriatului la nivel de top management. Aici, poate nu
întâmplător îl punem în capul listei pe domnul inginer, pe domnul director Muscă
[00:16:33]
Dumitru de la Curtici. Aș continua cu o persoană apropiată universității și mie, domnu
inginer de Jaski Alexandr, care de altfel a gestionat pentru o perioadă bună și stațiunea
didactică de aici din universitate, de la Timișoara, apoi deloc de neglija ceea ce se întâmplă
la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovin, colegul nostru care este și profesor, dar
totodată și manageriază stațiunea de acolo, Marina Hora Blanca. De asemenea este colegul
nostru de la Vinga Cosmin, Micu Cosmin Nicu, care am fost la dumnealui în anul acesta am
văzut ce se întâmplă, inclusiv investițiile care le-a făcut și a preciez foarte mult direcția
dumnealui, domnul inginer Popă, de asemenea la BEC Cerec, domnul Buzatu Costică. În
zona Săcălazului avem iară investiții și colegi de-ai noștri care gestionează business, acum îl
scapă, scapă numele, dar iată că sunt câteva nume la care aș putea așeza multe altele, dar
aceste cred că apoi

[00:17:47]
domnul La Popi, care gestionează de asemenea o companie frumoasă și în dezvoltare, fiind
foarte implicat și în zona aceasta a parteneriatelor din sfera agriculturii prin Clubul
Fermierului Român, cred că și Zolsabu, tot la ministeru care retimo robot funcție de
asemenea să-s. Abuzolvi da, aș vrea să fie menționat și colegul acesta care are o deschidere
inclusiv pe zona aceasta a tehnologiei în agricultură, că vorbim despre Smart Agricalcă și ar
putea continua exemplele s. Oamenii ăștia de succes cheamă studenți din universitate, îi atrag
în practică, în colaborări, în ai angaja, adică cumva sunt un magnet și oferă schimbul ăla de
experiență prin care să predea din efectiv, din oamenii aceștia cu cred că cu toți acești
oameni avem parteneriate active, nu numai cu Lovii, nu numai cu Alex, numai cu copii,
parteneri te active în care merg copii și fac practica puțin, dar merg unii din ei rămân

[00:18:50]
puțin, da, rămân. E o selecție asta și vreun ministru, da, cum să mă dăm pe va lege tabără
și pă Baia și că da, uite, da uite și pe Daia uit da da, da uite da scuze că 2 miniștri da.
Deci este o universitate, spunea cineva la un moment dat glumă evident în au la marna
universității, domnule, ca să fii ministru agriculturii tre să fie absolvent de Timișoara. Oc
foarte fain, foarte fain Domnul Sârbonu n-a făcut sau-n elveste Timișoara, dar in Elveția, în
Elveția da da da și pe zona de auzesc, de teologie, ceea ce e foarte bine, dar până la urmă
iată securitatea națională. De bun așa spus. Spuneți-mi vă rog frumos așa dacă ați avea un
mesaj pentru potențial i studenți și care ar fi ăla dinspre dumneavoastră, aș avea un mesaj
pentru studenți și pentru părinți. Și mesajul meu este cumva se
[00:19:53]
regăsește și în slog al universității noastre care sună în limba engleză fiind o universitate
internațională, se taior live setapor future adică setaz setează se pregătește viața, pregătește,
setează în viitorul. Am considerat și consider eu, fiind un absolvent al acestei universități,
consider că venind în astfel de universitate ți se deschid un orizont din punct de vedere
profesional și social. Foarte frumos. Am invitat studenții, tinerii să fie studenți într-o
universitate internațională. T universitate europeană, într-universitate, aș spune eu de top în
domeniul nostru, într-o universitate de prestigiu, într-o universitate, cum am spus și spun și
acum, dacă-mi este permis cu această ocazie, universitate care nu produce șomeri. Este din
punctul meu de vedere foarte important. Dacă vrei să te angajezi cu în urma studiilor
absolvite la noi în universitate, poți să o faci doar dacă nu vrei. Evident, nu te poate obliga
nimeni să poți să stai și acasă

[00:20:59]
sau să-ți găsești al business. În ce în ce plajă funcționează salariile? Inginerii lor după nu
știu 3 ani 5 ani de experiență. Dați-u de de inginer care are o 5 ani? Da, după 5 ani de
experiență, în funcție de zonă, undeva în jurul la 1000 și poate un. Sunt și salarii până la 3
între 1000 și 3000 de euro 1000 de euro e prea puțin. Începutul? Da. Deci asta eu să sunt
între 1000 și 3000 zicem că poate ajunge până la 3000 de euro un salariu, în mod normal
pentru cineva cu experiență și poate sări mai sus pentru domnul Delian, Schi șa, lex-tă pe de
tică media. Așa stați-ți mai spuneți în ce, cât din ce state aveți studenți. Prin schimburile
astea de studenți ciba, mai schimule de studenți, prin programele rasmus. Noi avem cu tot ce
înseamnă Uniunea Europeană proiecte de colaborare pe erasmus și

[00:21:59]
cu 57 de țări din afara Uniunii Europene. Pe rasmus, dar din 30 de țări sunt prezenți
studenți care studiază 4 ani sau 6 ani în universitate, prezenți din 30 de țări. Medicină
veterinară în engleză, medicină veterinară franceză, agricultură în engleză, ingineria mediului
în franceză care cele mai căutate, cele mai căutate sunt în medicina veterinară ordinea,
ingineria mediului și apoi agricultură pe zona de limbi străine. Fantasti chiar pe românești, pe
în limba română, pe limba română agricultură, medicină veterinară, cadastru, silvicultură,
cadastru, silvicultură, mecanică, inginerie mecanică. Da, sunt angajați, deci sunt solicitați,
termină puțin. Din păcate, 20 ceva. Cred că 25 de copii sunt căutați încă din anul 2 anul 3
de către fermieri. Cei de la Metramie. Nu sunt multe companii care au venit aici care au
nevoie de revând tehnologie. Dar cele mai exotice
[00:23:05]
țări care sunt care sunt prezente exotice exotice este partea de nord a Africa. Dacă-ntrebați
de exotice în partea de avem din Mali, partea de nord, Africa Eciezodică, Kenya, Egipt,
Maroc, Tunisia. Evident, pe primul loc sunt cei din Italia, Israel, Germania, Belgia, mulți
mulți din Europa de Vest care avem și din Anglia, din Franța, din Franța avem din Anglia,
nu cred. Avem și unul din Statele Unite. Da da da da fate cem o reportaj una fi-za și cu
cei străini ar fi cu cei în generale. Vorbesc foarte bine engleză foarte bine franceză. Av
aveam 1 la lovin era din Egipt și avea. Eu tot vedeam văi legem și rada muscă în spatele
lui știți du voiam văi legem și mai mult că mai avea fliver legen. Știți că muscă legem da
a zicem legem darul ca să e ra o bă-toare rea reușită și pusă acolo în

[00:24:06]
articolul a lui era lui Gu era în spate și l-am prins și el are. Marinel îl are pe site la lovim
a-re da bun deci astea sunt în mare, haideți să facem ca să nu încărcăm foarte mult, să nu
încărcăm foarte mult. Deci ăsta e 1 ăsta pare scris și și ne dă o imagine. Mai dați o chestie
mică de încheiere, așa deci cumva un ceva, ăla pentru optați pentru agronomie, dar dar nu
așa, nu? Adică nu, nu un clișeu? Un ceva mic, o frază de încheiere care să să fie
percutante. Aș invita tinerii să vină într-universitate de științele vieții, într-universitate care
susține, așa cum o spunem în în în modul nostru de a comunica cu studenții noștri,
universitate care susține viața, universitate care susține viitorul țării noastre. Fantastic, este
bine așa și lăsăm asta. Deci lăsăm asta să să fie un prim interviu, ca după

[00:25:06]
aia să-l dezvoltăm. Vedem ce lipsește din el, ce da? Cu Vlad vorbesc eu ca să să vă puteți
dumneavoastră sincroniza cât de lunii? Nu, nu, nu știu dacă e luni săptămâna viitoare ca
foarte prins și luni și da, dar el nu spune din timp. Eu mă retrag unde va fi? La mine în
birou, aici, dacă sau în altă parte? Da, da, da, da, da și dar birou e ok. Și eventual facem
asta. Partea de fami că sunt așa e o problemă. Nu este perfect este nu vă avantajează când
stați pe spate? Nu vă avantajează că asta exact da pur și simplu. Ei unii sunt mai corpolenți.
Marinel nu L nu-l avantajează că parcă mere râde. Deci orice ar fi, parcă nimic nu-i serios
cu el nu adevărat de putea să-a sun un pic de dumneastră bine gi nu tare băbuile nu pot să
cred. Deci mura

[00:25:57]
omul să nu știa ce fac acolo ce-i paco-i arăta-le pe
[00:26:01]
consite nu-i pot să e. Discute cu dumneavoastră din Egipt mai comentăm numai deci ate tare
așa lai de lege guscălegend eu le gen darul și-i votata 2 și pe domnul Ocă spune ne
revedem deci c-a să rog frumos ceva vreau să te rog frumos ceva când obosești. În
Timișoara U este ișoara din 2013 nu de nu tabăra mers de eu te-o frumos ceva foarte cura
problem a a lua-vă de tre să haideți să ne vedem săptămâna viitoare dacă cumva să abordăm
o săptămâna viitoare ore adică înainte de finalul eu aș pet săptămâna viitoare un un alt
reportaj, dacă nu un un alt interi, dacă nu vrei să re-acorezi dumneavoastră să nu fiți rezu
dat dați-mi cine va putea sunați-o doamnă, dacă prezundați-ș-un dom Zidăraa vizita deci a la
cercetare da și care și care abordează, care știți că e atipic, care cool, care e întotdeauna
aveți

[00:27:13]
un d-ăsta în orice universitate cel puțin. Și atunci să să ne dea o să de dincolo de faptul că
reiterez, ca să folosim cuvinte de aseară doamnă de gian sta și asta da și ceva și u deci am
vrut să pun poc și n-am 2 șit șepumeite pă ca la podului Așa dă odes la fel și mi-a băgat-o
de-aia inginer Roxana Degiați chiar a a deschis cultura de lavandă dacă dat veste mele
cineva inginer luat la bătaie am văzut, parea romantică cum i-a dat un chete lorde nu știu ce
și n-am băgat dau bă a inag la că că a de care ocorita magidale se face săptămâna viitoare
programează tu deci cu placă tot zi să mă vă de sa cineva dumneavoastră oplicaao dacă cel
al doilea scrieți ca să nu fie redundant să și pe cine lași deci pe video sunteți
dumneavoastră pe diver-ta pe

[00:28:06]
prorecferiți pe cercetare bun bun și în felul ăsta e și vorbește de proiecte interesante să le să
le se listează și pecerabil oper și și să le vorbească popularizându-le în rândul și aș face-o
cât mai repede ca să să să aibă visma de fer să vadă adică un luni marți ceva de genu iara
mă uit acul mai dimineața uda mați dacă azi dimineață dânsă și vă și nu de na și zi te
poate suna da bine și atunci îl spună pe domnul pe cu și astăzi în e nu-mă dacă te stabilesc
pentru săptămâni tare ce dote putea da că să să să să amine o să vă spune în place să vă
zrisc pentru dou bine dacă nu răspund unesmstro să trăite