Ce ne facem cu calul negru?

Gabriel Liiceanu 9 aprilie 2008

Introducere
Mircea Mihies: Bun ziua si bine ati venit la cea de a douzeci si patra editie a conferintelor , , , , , , Microsoft. Nu voi insista asupra scopurilor acestor conferinte; prezenta dumneavostr aici mi , , arat c stiti despre ce este vorba. Ne ncptnm s nu schimbm formatul, asa c vreau s , , , , i salut de la bun nceput pe cei care au fcut posibil aceast ntlnire ntre unul dintre cei mai strluciti intelectuali romni de astzi si dumneavoastr: d-na Paula Apreutesei, suetul si , , , creierul conferintelor Microsoft, si dl. Silviu Hotran, care v va spune imediat cteva cuvinte. l , , voi ruga pe dl. Rector al Universittii noastre, Ioan Talpos, s fac necesara trecere, n calitate , , de gazd principal. Ioan Talpos: Sunt foarte bucuros s vd Aula Magna att de primenit si de nencptoare. , , Sunt convins c va un festin intelectual, asa cum am si sperat n momentul n care dl. profesor , , Mircea Mihies mi-a prezentat intentia de a organiza aici aceast conferint. mpreun cu d-na , , , profesor Adriana Babeti, dnsul este principalul organizator din partea Universittii al acestei , , conferinte. ntre Microsoft si cultur exist o conexiune inedit. Vzndu-v, mi dau seama , , ce nseamn forta personalittii omului de cultur, a intelectualului prezent n mijlocul nostru, , , Gabriel Liiceanu. i multumim pentru c si-a manifestat dorinta de a veni la Timisoara, pentru , , , , c Universitatea de Vest are privilegiul si deosebita onoare de a-l gzdui. Personal, multumesc , , tuturor celor de fat pentru a populat att de bine aceast frumoas Aula Magna. , M.M.: l invit pe Silviu Hotran, manager general al Microsoft Romnia, s spun cteva cuvinte mult mai aplicate. Spre deosebire de noi, care suntem foarte emotionati. Silviu e un , , killer rece al conceptelor si business-ului. Ca de ecare dat, va face trecerea spre conferinta , , Microsoft. S.H.: i multumesc lui Mircea, care stie c nu sunt un killer. Dimpotriv, sunt foarte emotionat , , , vzndu-v att de multi. Una dintre cele mai importante caracteristici care m-au impresionat , adnc de ecare dat au constituit-o interesul si participarea dumneavoastr. Mi-e greu s cred , c au trecut aproape patru ani si jumtate de cnd am nceput seria conferintelor. Este a 24-a , , conferint si suntem, totusi, mpreun. , , , Acest mpreun reprezint foarte mult pentru mine si pentru Paula: trim experiente , , absolut deosebite. Domnul Rector spunea c legtura dintre Microsoft si cultur este inedit. , La nceput ncercam s explic, vorbind despre motivele pentru care Microsoft se implic n asemenea demersuri. Important e c acest dialog este motivat continuu. ncercm s dm o nou dimensiune implicrii noastre ca o corporatie, dar si ca oameni. Ni s-au pus ntrebri de genul: , ,
Conferint
,

avut loc la Universitatea de Vest din Timisoara ,

ce primiti n schimbul investitiei fcute ntr-un asemenea proiect? Din punctul nostru de vedere, , , rspunsul nu este complicat. Nu facem aceste investitii ca s crestem cifra de afaceri a Microsoft, , , cum ar crede poate unii. E adevrat, ncercm s maximizm impactul pe care mpreun noi ca oameni si Microsoft, l producem n lumea din jur. Cred ns c vom continua acest demers si , , cnd nu vom mai lucra pentru Microsoft, pentru c acest mpreun e dincolo de apartenenta la , o anumit companie. E un crez, un mesaj consistent, coerent pe care ncercm s l transmitem n primul rnd ca oameni, nu ca reprezentanti ai unei entitti de afaceri. , , Rezultatele acestor conferinte se pot cuantica altfel. n urma lor, crti de mare succes , , au aprut la diferite edituri. Ele ne-au bucurat enorm pe toti cei care am contribuit ntr-un fel , sau altul la aparitia lor. De ecare dat exist mai multe subiecte de discutie, iar pasiunea si , , , motivatia cu care participm la aceste discutii cresc, demonstrnd semnicatia acelui mpreun , , , de aproape patru ani si jumtate. Interesul nostru s-a ndreptat de la bun nceput n primul rnd , ctre dumneavoastr, tnra generatie, si toti cei care pot contribui la educarea ei. Tehnologia , , , informatiei, spatiul virtual au constituit subiecte foarte dezbtute. , , Care este impactul mutrii existentei noastre din spatiul zic n spatiul virtual? Ar trebui , , , s abordm proactiv consecintele potentiale asupra vietii noastre. Ne mutm cu bune si cu rele; , , , , aspectul pe care acestea l pot cpta este de foarte multe ori neasteptat. Pregtirea pentru , neasteptat trebuie s fac parte din atitudinea noastr fat de ce se ntmpl astzi n jurul , , nostru. Am discutat foarte mult despre tnra generatie, despre dumneavoastr. E bine sau ru , ce vi se ntmpl, avnd n vedere c schimbrile majore, din fericire sau nefericire, se produc n ritm tot mai accelerat, iar rolul tehnologiei informatiei, n special al software-ului, creste? , , Educatia reprezint aspectul comun n toate aceste subiecte. La Microsoft vorbim des, pre initiative care se integreaz ntr-un grup intitulat Unlimited Potential. Scopul pe termen , lung este identicarea metodelor prin care noi, ca inte umane, ne putem explora si naliza , , potentialul ca inte umane. Bill Gates vorbeste despre un capitalism cu o puternic dimensiune , , , de responsabilitate social. Un asemenea demers presupune crearea unor piete, dar si investitii , , , enorme pentru ca lumea s treac n spatiul virtual in corpore, nu doar pe buctele. Pentru un , , demers sustenabil, trebuie s crem un cerc virtuos: educatie - inovatie - crestere economic , , , creare de noi locuri de munc - iarsi educatie. Totul pleac de la educatie. , , , De ce joac tehnologia informatiei un rol att de important n educatie? n primul rnd, ne , , ajut s trim ntr-o lume conectat. Putem avea acces la calitate indiferent de zona geograc pentru c, asa cum spune Friedman, trim ntr-o lume tot mai plat. Nu conteaz unde exist , capacitatea de a inova sau crea, ci cantitatea sau dimensiunea acestei capacitti. ntr-o er n , care am trecut de industrializare si automatizare, capacitatea de a inova, a crea sau a aduga , valoare este factorul-cheie pentru succes n viitor. Educatia reprezint deci un domeniu foarte , important. Si mie, si Paulei ne-a fost tot timpul aproape acest subiect. n viitorul nostru , , personal, dar si ca angajati ai Microsoft, apropierea de educatie va creste. , , , , La Microsoft a aprut un centru-suport care ofer posibilitti de a face internship. Ele , vor organizate de trei ori pe an, pentru serii de cte douzeci de studenti. Timp de o lun , sau dou li se va permite s intre n contact direct cu lumea foarte pragmatic a mediului de business n tehnologia informatiei. Diseminarea calittii la scar larg este unul dintre factorii cei , , mai importanti ai tehnologiei informatiei astzi. Din fericire, Romnia are o pozitie privilegiat. , , , Exist companii vizibile pe plan international, cu ambitii regionale sau chiar globale, care se , , ocup foarte mult de educatie. V invit s protati de aceast stare de fapt. Cred c maniera , , pozitiv de a gndi este un alt factor-cheie pentru succesul tinerei generatii. V doresc s v , bucurati de conferint, de Gabriel Liiceanu si mult succes n tot ce veti ntreprinde. , , , , M.M.: Urmeaz partea imprevizibil a acestui eveniment. Gabriel Liiceanu are obiceiul persistent de a se juca cu nervii nostri. Conferinta a avut zeci de formule si, cu toat sinceritatea, , , , 2

nu stiu despre ce va vorbi acest strlucit editor si profesor. l voi invita s v vorbeasc si veti , , , , vedea la urm dac acest lucru corespunde sau nu asteptrilor dvs. , Gabriel Liiceanu: Bun seara, doamnelor si domnilor. Cred c e a patra oar cnd m au , n aceast Aul si nu e usor. Azi dimineat, pe aeroportul din Bucuresti, i-am ntrebat pe Paula , , , , si Silviu dac si dau seama la ce ne supun cnd ne cer s vorbim n fata dvs. Le-am evocat , , , situatia de anormalitate extrem n care se a un conferentiar. Specia uman nu s-a nscut , , ca atare; n fondul ei primar nu existau vorbitori n fata a zeci sau sute de oameni. Se vorbea , cu cei din jur, dar nu existau situatii psihologice n care un om vorbea n fata a sute, mii de , , persoane. ncercam s explic ct stres este n a te arta singur-singurel n fata multor oameni , care te privesc n ochi si asteapt ceva de la tine. , , Pesemne n urma conferintelor, subconstientul meu a fost att de afectat nct am ajuns , , s visez. V voi povesti un vis legat de conferintele Microsoft. n frumosul cartier din Bucuresti , , n care m-am nscut si am trit mai toat viata, Cotroceni, la 5 dup-amiaza, trebuia s m , , duc s sustin un concert. Urma s apar pe scen si s cnt Don Giovanni de la cap la coad. , , Am o slbiciune pentru Don Giovanni al lui Mozart, l-am ascultat de attea sute de ori nct visul l-a selectat. Lumea venea din toate prtile. Am ajuns acolo, ei s-au asezat pe scaune, eu , , m-am urcat pe scen si am spus: De fapt, eu nu stiu notele. Nu stiu nici s cnt. V rog s m , , , iertati, dar dac mi dati voie, am s v tin o conferint n schimb. V-am spus asta ca s vedeti , , , , , pn unde poate s mearg teroarea unor conferentiari. Din cele douzeci si patru de conferinte , , , Microsoft, aproape o treime au trecut prin nervii mei. Si ntr-adevr, dup aceast performant, , , tot nu stiu care e motivul care a declansat n creierul corporatist al Microsoftului acest scenariu , , cultural. Legturile le stiu, le-am simtit pe pielea mea. Le spun att prietenilor mei de la Microsoft: , , datorit provocrilor primite am scos cteva crti pe teme initial abordate n conferinte de acest , , , gen. Am vorbit mpreun cu Andrei Plesu despre ngeri, am vorbit despre ce nseamn a iubi, , depre minciun sau ur. As vrea s stiti cum si alege un om o tem sau cum mi-o aleg eu. , , , , Pn pe la 25-30 de ani temele fac parte dintr-un scenariu cultural, dintr-o educatie academic: , un profesor sugereaz studentului/ doctorandului/ masterandului o tem, iar acesta si-o asum. , Este o comand exterioar de a face acei pasi asa cum crede profesorul. Odat ce masterandul , , sau doctorandul ncheie aceast prim parte a cursei, ncepe s si aleag singur temele despre , care scrie pe criterii culturale. Trebuie s dea opuri convingtoare, s arate n comunitatea stiintic n care trieste c e capabil de performant, c stie carte, c are ceva de spus. , , , , , Dup 50 de ani, temele se aleg altfel. E si felul n care mi-am ales temele conferintelor , , Microsoft. M-am gndit de ce am trit eu si de ce triti dumneavoastr. M-am gndit la , , problemele care m ard pe mine, dar si pe dumneavostr. Mi-am zis c e imposibil s nu v , intereseze ce nseamn a iubi. Cnd am venit cu prietenul Plesu, am fost convins c e imposibil , s nu v intereseze dac putem s ne vedem mai bine ntr-o alt lume. M-am gndit apoi c toat viata noastr e asezat pe minciun, c o constiint a minciunii a aprut n urm cu 2500 , , , , de ani. E o istorie ce ne intereseaz pe toti. Am vorbit despre ur pentru c mi-am dat seama , c societatea n care trim si inta care suntem sunt asezate si pe ur. , , , , M-am ntrebat si de aceast dat ce m arde pe mine, ce v arde si pe dumneavoastr. , , E ceva despre care nu avem curajul s vorbim, desi ne arde? Acum dou sptmni mi-a venit , ideea si am schimbat titlul initial: De ce venim la facultate? Nu voi vorbi despre ce am anuntat, , , , desi e o tem pasionant si, sub urgenta cererii, am crezut c voi vorbi despre importanta ei. , , , , Mi-am dat ns seama c n viat exist si lucruri mai importante, asa c am decis s vorbesc , , , despre Ce ne facem cu calul negru?:

ATELAJUL NARIPAT SI CDEREA ,

Povestea pentru care ne-am strns azi dup-amiaz aici nu debuteaz pe pmnt, ci n cer sau, mai degrab, ntr-o regiune pe care Platon o numeste locul supraceresc, pentru a marca , topograc faptul c spectrul existentei este cu mult mai vast dect ceea ce trim noi aici, , pe pmnt. Asemeni miturilor din multe religii, mitul platonician pune n joc o strategie pentru a explica lumea noastr fcnd recurs la un termen exterior ei. As numi-o strategia corelatului , imaginar perfect: se pleac de la lumea n care ne am si de la nemplinirile ei, se creeaz , eliminndu-se defectele (suferinta, moartea, cunoasterea nseltoare) corelatul ei imaginar per, , , fect (un tip anume de paradis), care apoi, devenind model, este folosit att ca termen primordial n explicarea lumii de aici, ct si ca punct de absorbtie constant al tuturor nzuintelor noastre. , , , Ce anume distinge att de radical lumea aceea de sus, de care vorbeste Platon, fat de , , lumea n care trim noi? As spune c o component gastronomic: personajele din acea lume , au la dispozitie un tip de hran care le prieste de minune aripilor. Cci totul va depinde, dup , , cum vom vedea, de aripi. Dar despre ce aripi este vorba? Aici ncepe propriu-zis mitul.

Atelajul naripat si cderea ,

Orice arip, avnd ca functie zborul, pune n joc un principiu al nltrii si al mentinerii sus. , , , , De aceea, Platon imagineaz entittile care populeaz partea de sus a universului zeii si alte , , feluri de spirite sau suete (psychai) sub forma unui atelaj naripat (carul si caii nhmati la , , el) si a vizitiului su. Deosebirea dintre suetele divine si celelalte suete provine din calitatea , , vizitiului si a cailor, mai ales rasa cailor si arta strunirii lor urmnd s decid calitatea aripilor. , , n cazul zeilor, att caii, ct si vizitiii sunt cu totii buni si de vit nobil si conducerea unui , , , , , asemenea atelaj este o plcere. n cazul celorlalte suete, din care n curnd, prin cdere, se vor recolta muritorii care suntem, ct priveste caii, unul e un bidiviu adevrat, frumos si de , , soi ales, pe cnd cellalt e ru si de neam prost. Descrierea pe care o face Platon celor doi cai , este impresionant, drept care am s-o reproduc n ntregime: Acela dintre cai care-i de-un soi mai bun are statura dreapt, trupul bine tiat, grumazul falnic, botul arcuit, ochi negri, iar culoarea lui e alb; e dornic de onoruri, dar totodat cumptat si rusinos; iubeste prerea cea adevrat; cnd l mni, biciul , , , nu-si are rostul, pentru c ascult numai de ndemn si vorb. Cellalt cal, dimpotriv, , , e sui si greoi, cldit fr nici o noim, cu grumazul teapn, cu gtul scurt, cu bot , , , turtit; trupul tot e negru, ochii alburii si injectati de snge; e nestios si ngmfat; , , , , urechile le are mprosate si abia de mai aude; si doar cu lovituri de bici si mboldiri , , , , ce l mai poti mna. , n acest caz, zice Platon, s mni carul nu este desigur nici usor si nici plcut. Ar mai , , trebui spus c nu este foarte limpede unde anume, n povestea lui Platon, sunt situate aripile: pe grumazurile cailor, pe rotile carului sau pe umerii vizitiului. Dar lucrul sta nu e deosebit de , important. Platon vorbeste, distribuind aripile global si indistinct, de suetul desvrsit si bine , , , , naripat al zeilor. Problema, cu toate aceste vietti naripate, este c zilnic trebuie s mearg s mnnce. , n acest punct povestea capt, cum spuneam, o turnur gastronomic, n msura n care important este sntatea aripii, deci a mijlocului de nltare si de rmnere sus. Cu ce anume , , trebuie s se hrneasc suetul naripat pentru a asigura sntatea aripii si, astfel, rmnerea , sus? Rspunsul: cu o mncare care se a numai n acel loc supraceresc, n spet pe o , psune pe care Platon o numeste Cmpia Adevrului. (Asta ne va aduce aminte, desigur, , , de diferite alimente salate din Grdina Ursului, rodii miraculoase sau mere de aur, de pild care, n basme, se a n locuri greu accesibile sau bine pzite, si pe care Ft-Frumos, plasat la ,

ATELAJUL NARIPAT SI CDEREA ,

rndul lui ntr-un scenariu initiatic, are a le aduce sau pzi ca o conditie a dobndirii unui obiect , , dezirabil.) Asadar, zeii si cetele lor (alctuite din celelalte suete) si prsesc zilnic slasul (palatul , , , , aat n Olimp) si pornesc n expeditie ctre culmea boltii care sustine cerul (e vorba de un urcus , , , , , dicil), pentru a merge s se ospteze cu privelistea intei pure aate n Cmpia Adevrului. , , Pentru toti cei porniti la drum ctre aceast psune ideal (s observm c pscutul se petrece , , , cu ochii si c, astfel, el ia forma unui spectacol), important este s ias deasupra boltii, s se , , instaleze pe ea si s poat contempla, pe parcursul unei rotiri a ei, privelistea cerului alctuit din , , valorile drepttii, adevrului, binelui si frumosului n sine, toate acestea ind numite de Platon , , inta cea adevrat, nesupus devenirii si coruptiei. Suetul care e n stare de isprava asta , , , se hrneste cu realitatea Ideilor absolute si dobndeste stiinta pur. Crmaciul carului, care , , , , , mnnc zilnic cu ochii acest tip de hran, asigur aripilor sale o sntate perfect si, astfel, , posibilitatea nltrii zilnice la locul dietei divine. (S observm aici cercul vicios. Fr hrana , oferit zilnic ochilor de contemplarea Cmpiei Adevrului, aripilor ncep s le cad penele si , si pierd treptat forta. Fr aripi viguroase si bine hrnite, suetul nu poate ajunge deasupra , , , boltii ceresti si nu se poate hrni cu singura mncare ce d vigoare aripii). , , , Am spus c succesul ascensiunii depinde pn la urm de calitatea vehiculului, mai precis de calitatea cailor care trag carul. n cazul atelajelor divine, n care caii, carul si vizitiul sunt , de prima mn, totul merge strun. Carele zeilor ajung usor deasupra boltii si crmacii lor pot , , , s priveasc nestingheriti si pe ndestulate spectacolul intei pure din Cmpia Adevrului. n , , , schimb, n cazul celorlalte suete, unul dintre cai ind de soi prost, conducerea carului pe potecile abrupte si nguste ale urcusului, strpungerea boltii cerului si mentinerea deasupra ei, n , , , , , vederea contemplrii linistite a Ideilor pure, sunt extrem de dicile. Calul acesta greu de strunit , e face imposibil mentinerea deasupra boltii si concentrarea privirii, e, zmucindu-se si trgnd , , , , n toate prtile, prvleste carul pe parcursul urcrii. Fiind astfel mpiedicat hrnirea adecvat, , , aripile suetului dotat cu un echipaj de tractiune inferior ncep s cad si suetul, pierzndu-si , , , forta de propulsie, termin prin a ajunge jos, pe pmnt, unde si ia dendat ca adpost un , , corp de pmnt. Calul negru, dup cum vedem, nelsndu-se strunit, e cel care ne duce la pierzanie. Si , o va face, dup cum vom aa n curnd, n dou rnduri. Acum, ca urmare a cderii pe care a provocat-o, el ne condamn la o hran-surogat: cci, pe de o parte, ceea ce vede suetul pe pmnt este o realitate de mna a doua (n locul Ideilor incoruptibile, el are de-a face cu lucruri trectoare si instabile, supuse coruptiei si mortii), pe de alt parte, spiritul nostru este , , , , n permanent perturbat de perceptiile tulburi si dispozitiile schimbtoare pe care le aduce cu , , , , sine nou dobnditul trup pmntesc. Locul privirii serene a suetelor care se desftau zilnic cu privelistea de pe Cmpia Adevrului l ia acum privirea tulbure proprie suetelor czute, , confruntate cu imagini care se succed brambura si care nu sunt altceva dect copiile degradate , ale unor forme perfecte. Suetul czut schimb cadenta mreat a spectacolului Fiintei cu , , , balamucul provocat de lumea devenirii. Pstrnd metafora gastronomic, att hrana, ct si , papilele gustative sunt, acum, mediocre. Urmarea acestei cderi, n care se trece de la icre negre la terci, este c memoria icrelor negre dispare si terciul este luat drept o mncare ranat, dac , nu chiar mncarea nssi. Trim nconjurati de copii promiscue ale Ideilor absolute si credem , , , c aceste copii sunt absolutul nsusi. Arestati n trupul nostru de pmnt, uitm spectacolul , , supracelest. Datorit calului negru cdem, de fapt, n uitare. Si totusi, si totusi... Nu disperati, pare s spun Platon, cci nu totul este pierdut. E , , , , , drept, totul ncepe ru, cu o cdere si cu o uitare, dar poate sfrsi si bine, cu o aducere aminte , , , si cu o re-nltare. Exist o sans s v reamintiti de lumea din care ati venit, s v redobnditi , , , , , , aripile si s reajungeti acolo unde se a hrana care v asigur nemurirea. , ,

NDRGOSTIREA. SUNTEM RE-PROPULSATI N LOCUL DIN CARE AM CZUT ,

ndrgostirea. Suntem re-propulsati n locul din care am , czut

Dar cum e cu putint un asemenea lucru de vreme ce suetul czut a fost desprtit tocmai de , , sursa de hran care tinea aripile n viat? Exist oare, n lumea cderii noastre, urme si resturi , , , ale mncrii divine? O frm, mcar, din mncarea aat doar n Cmpia Adevrului? Un lucru este sigur: exist posibilitatea ca, prin ceva aat n lumea de aici, s rupem vlul uitrii compacte care s-a asezat peste noi odat ajunsi pe Pmnt. Exist posibilitatea reamintirii , , banchetului ontologic si, astfel, posibilitatea de a nzui spre el din nou. Un asemenea miracol, , care aduce cu sine si nmugurirea aripilor, se produce prin ndrgostire. , De cte ori citesc mitul ndrgostirii din Phaidros am senzatia c un bijutier de geniu a , montat o piatr pretioas n giuvaerul unui mit. Exprimndu-m att de pretios, vreau s , , spun c, prin aceast poveste, iubirea intr ntr-un scenariu att de vast nct semnicatiile ei , sunt mpinse pn dincolo de raza privirii noastre. Si totusi de aici si paradoxul acestui mit , , , , nimeni nu s-a cznit att de mult ca Platon s ne conving c paradisul ne este accesibil, c, gratie iubirii, paradisul poate reintegrat chiar si de pe pozitiile cderii. , , , n lumea asta degradat, n care toate urmele lumii de sus par s se sters, n care , locul aripilor pierdute s-a netezit, iar suetele ntrupate ntr-un corp de pmnt par s uitat pentru totdeauna ceea ce au apucat s vad cndva, n lumea asta n care totul pare c ncepe si se termin aici, exist totusi, pentru ecare dintre noi, o int a crei frumusete devine , , , , memento-ul lumii divine din care am czut. Atunci are loc un coup de foudre, cum zic att de bine francezii, o scurtcircuitare a existentei, un trznet care ne despic viata ntr-un nainte si , , , un de-acum ncolo si care ne mut pe alt orbit a ei. Apare cineva a crui frumusete ne d un , , brnci ctre lumea de dincolo, cineva prin a crui aparent noi str-vedem ceva din strlucirea , originar a departelui pierdut. Chipul de care ne ndrgostim devine aluzia vehement la spectacolul Fiintei n toat plenitudinea ei. , Iat, asadar, ce este ndrgostirea: recunoasterea ntr-un chip pmntesc a unei forme , , divine si, astfel, declansarea procesului de crestere la loc a aripilor pierdute la cdere. Re, , , naripare. Dar s vedem cum arat ea n cuvintele lui Platon: Cel care a contemplat multime din lucrurile de odinioar, cnd vede un chip care , aduce cu cel zeiesc, desprins parc din chipul frumusetii nsesi, sau un trup asemenea , , alctuit, se simte mai nti cuprins de o norare si ceva nedeslusit, din temerile ce-l , , prindeau odinioar, vine s-l stpneasc iar. [. . . ] Privindu-l, el este cuprins cnd de ori de gheat, cnd de o sudoare si o erbinteal fr seamn. De ndat ce prin , , , mijlocirea ochilor a primit emanatia frumusetii, el se nvpiaz, iar raza aceasta a , , frumusetii d aripilor sale o nou viat. Cldura nmoaie locul unde aripa st s, , apar, locul acesta care, nghiocat de-atta vreme n sine din pricina nvrtosirii, nu , mai putea rodi. Hrana adus de euviul frumusetii um lstarul aripilor si-l mn , , s creasc din rdcin, din tainetele nsesi ale intei suetesti, care odinioar era , , , , cu totul naripat. Deci, n tot acest rstimp, el erbe si tresalt n toat inta , , lui; suferinta i e aidoma cu aceea pe care o simt copiii cnd le ies dintii; cnd dau , , s creasc, n jurul lor se naste o mncrime si o durere, si acelasi lucru l simte si , , , , , suetul n clipa n care aripile vor s ias. Si n tot timpul ct aripile i cresc, el , erbe si l doare si se simte furnicat. Cnd, asadar, suetul acesta si poart ochii , , , , nspre frumusetea tnrului, un val de pulberi nevzute se desprinde de aici si curge , , ctre el [. . . ]. De ndat ce simte atingerea lui, suetul prinde putere si e cuprins , de cldur, durerea l prseste si bucuria vine s-i ia locul. Iar cnd rmne singur , , si-l prinde uscciunea, gurile porilor prin care aripa ncearc s ias se usuc toate , 6

DESPRE EXTAZ SI CONTRATIMP ,

si, nchiznduse, mpiedic mugurul aripii s mai creasc; iar acesta, tinut laolalt , , cu dorul n tainita suetului, se zbate ca o inim zvcnind, nteap rnd pe rnd , , ece cale de iesire, astfel nct, mpuns jur-mprejur, suetul freamt tot ncins de , dureri; ns, n acelasi timp, frumosul tnr a crui imagine i reapare l umple iar , de bucurie. Prins n aceste dou simtiri nvlmsite, suetul e covrsit de nerescul , , , strii sale si e cuprins de furia de-a nu putea scpa de ea. nnebunit cum e, noaptea , nu poate nchide ochii, iar ziua nu ar sta locului o clip, ci, ars de dorint, el alearg , ntr-acolo unde gndeste c l-ar vedea pe stpnul acelei frumuseti. O dat ce l-a , , zrit si valul dorintei lui a gsit iar calea pe care s-o apuce, el trece s desfac ce , , mai nainte era pecetluit; si-a regsit suarea, mpunsturile si tot ce era durere au , , disprut, si-acum el nu culege dect rodul celei mai dulci plceri. Cum s-ar putea , desface de bunvoie de aici, de vreme ce nimeni nu poate sta mai presus de aceast ntruchipare a frumusetii? Mam si frati si prieteni au fost dati cu totii uitrii; dac, , , , , , , din nepsare, si risipeste averea, el nu se sinchiseste ctusi de putin; restile obiceiuri , , , , , , si buna-cuviint cu care mai nainte se flea sunt privite, toate, acum, cu dispret; si , , , , iat-l si gata s se fac sclav, s doarm unde i se ngduie, dar ct mai aproape de , cel ce i-a strnit dorinta. Si nu-i ajunge s-l venereze pe stpnul frumusetii, ci n , , , acesta, si n nimeni altul, el l-a gsit pe cel care s-l vindece de mult prea multa-i , suferint. Starea aceasta, frumosul meu biat, cruia cuvntarea i este adresat, , oamenii o numesc iubire. Important este s retinem, din tot acest pasaj, c orice chip de care ne ndrgostim, chiar dac , este pmntean, deschide ctre o lume care nu e de aici. Mai mult, el pare trimis, pare c a sosit aici anume pentru noi, pentru a aduce cu el zvonul altei lumi. Si c acum ni se propune , o cltorie, marea cltorie a vietii noastre pe care, dac o ratm, ne ratm nemurirea. Orice , dragoste si ndrgostire seamn cu un rapt si cu un transport divin. Cei doi, chiar dac, zic, , , rmn n lumea de aici, sunt luati din ea, pleac din ea, o prsesc. Si o prsesc mai nti n , , msura n care contururile ei de pn atunci se schimb. Cei doi, ndrgostindu-se, au senzatia , c lumea a devenit vrjit, c e alta, cu totul diferit de lumea n care ceilalti se misc zi de zi. , , Ceilalti, la rndul lor, ncep s-i priveasc pe ndrgostiti ca persoane care au luat-o razna, , , care nu mai fac parte din lumea normal, lumea lor. Ei se constituie, pentru ceilalti, ca un , corp strin. ndrgostirea este, la Platon, o resursare, o ocazie de repunere n contact cu lumea care a fost, dar nu mai e a noastr. O remproprietrire divin. Ni se reaminteste acum c , ascendenta noastr e nobil, c noi venim de pe cmpia adevrului si c suetul nostru poart , , n el blazonul Fiintei pure. , Splendoarea mitului lui Platon vine din aceea c psihologia iubirii este tradus n termenii unei metafore aripile care cresc din nou prinse la rndul ei n substanta mitic a suetului , naripat care cade spre a repropulsat ctre locul din care a czut; c psihologia aceasta nu este un episod izolat din viata unui muritor de rnd, ci parte din scenariul unei btlii ontologice, , btlia pentru inta etern. Platon a sesizat aici sub forma unui mit ontologic faptul c orice , iubire este o aluzie la eternitate sau, altfel spus, portia de nemurire la ndemna muritorilor. , Timpul obisnuit si comun este abolit de continuitatea unui extaz. , ,

Despre extaz si contratimp ,

Ce sublim pare totul! Dar s ne ocupm acum putin de extaz. Dup cum numele o spune, , extazul reprezint o iesiere din tine si o instalare n afara ta: ek-stasis. Tocmai n msura n , , care ies din ei, n msura n care ies din timpul celorlalti care, pn s se ndrgosteasc, era si , , timpul ecruia dintre ei ndrgostitii cunosc extazul. Acum, prin aceast iesire n afar din , , 7

DESPRE EXTAZ SI CONTRATIMP ,

timpul comun, ei se autopropulseaz ntr-un timp al lor si numai al lor, un timp deux, care e , timpul specic ndrgostirii. Numai c de aici ncepe drama. Tocmai extazul, care este conditia iubirii, aduce cu sine , si moartea ei. Orice iubire dureaz ct extazul ei, ct rmnerea celor doi ntr-un loc situat , n afara lor si n afara celorlalti si care i cuprinde si-i contine pe amndoi. Dar cum orice , , , , , ek-staz, orice situare n afara ta nsuti si orice suspendare a respiratiei proprii sunt limitate, , , , orice iubire oboseste n propria ei externalizare sau expropriere (Ausmeinigkeit). , Aici vom face o nou halt pentru v spune o alt poveste, de ast dat a unui gnditor din vremea noastr, care a fcut o interpretare a mitului celor doi ndrgostiti celebri ai culturii , europene, Romeo si Julieta. Pe gnditor l cheam Jacques Derrida si povestea interpretrii lui, , , intitulat Aforismul n contratimp, se a ntr-un caiet de spectacol publicat cu ocazia montrii piesei lui Shakespeare, n 1986, la teatrul Grard Philippe din Saint Denis. Derrida ncepe cu o etimologie. Ce nsemna aforism, nainte ca acest cuvnt s ajung s desemneze un gen concentrat literar la maximum, o pilul retoric? Apohorizo, care a dat a afurisi n romn, nseamn delimitez desprinznd, dau hotare unui lucru alungnd dincolo de aceste hotare tot ce nu este el. (Afurisindu-te, te scot din ograda mea, te alung din inta , mea.) Fiecare dintre noi intr n lume ca aforism, ca prizonier al conturului su inconfundabil de int. Iar consacrarea individualittii care suntem se face prin nume, prin acel cuvnt care , , ne mbrac inta, care-i pune vestmntul unei de-nitii, delimitndu-ne de toti ceilalti indivizi , , , , de pe lume. Aforismul e numele, e reexul onomastic al conturului nostru de int indiviz. Asa , , cum aforismul retoric, stilistic, sorteste separatiei ecare fraz, nchiznd-o n personalitatea ei , , inconfundabil (orice aforism se nalt vertical si sdtor n cmpul de cuvinte al lumii), aforismul , , care suntem ne nchide, cum spune frumos Derrida, n singurtatea propriei noastre durate, n acea serie temporar unic, care este viata ecruia dintre noi. , Cnd ne ndrgostim, noi ncercm imposibilul: vrem s ne asezm, cu seria temporal , a vietii noastre, asemeni unei palme care se asaz peste cealalt, peste seria temporal a altei , , vieti, uitnd c timpul celuilalt nu va niciodat timpul meu, c aceast suprapunere perfect, , aceast coincident, aceast cdere-temporal-laolalt care e sincronicitatea nu e cu putint. , , Fiecare ndrgostire este o tentativ esuat de a induce aceeasi vibratie temporar n dou , , , monade umane aate n contratimp. Romeo si Julieta pune de fapt n scen, sub forma unui , contratimp punctual ntre viata si moartea a doi ndrgostiti (ei triesc rnd pe rnd moartea , , , celuilalt, spune Derrida), imposibila sincronizare ntre aforismele a dou vieti izolate n propria , lor serie temporal. Orice ndrgostire ncepe ca promisiune a unei contopiri si sfrseste cu , , , exhibarea, uneori monstruoas, a unei anacronii de principiu. De aceea, orice iubire (divin n principiul ei) trebuie s se termine cu o moarte (pmnteasc n realizarea ei). Cei doi sunt trasi napoi, n conditia lor terestr, e de ctre ceilalti, e, , , , dac acestia i las n pace, de propriul lor contratimp, de imposibilitatea perfectei suprapuneri , de ritmuri a intei ecruia. (Despre orice cuplu de tineri cstoriti se poate spune: lsati-i , , , s moar n contratimpul lor!) Pentru c si ei fac parte, n cele din urm, din lumea de aici, , pentru c ei nu-si pot tine la nesfrsit respiratia n spatiul propriei lor iubiri dect atta timp ct , , , , , dureaz mbrtisarea lor (adic exact ct dureaz abolirea contratimpului), ndrgostitii trebuie , , , s moar nainte de a-si ucide iubirea. Pentru a o mplini cu adevrat, ei trebuie s moar de , dragul ei. Doar murind, ei pot salva acel lucru extraordinar care s-a nscut prin ei, dar care, tot prin ei, prin neputinta lor de a-i duce n spate dulcea povar, urmeaz s piar. Cele , dou personaje shakespeariene s-au gravat n mintea noastr tocmai pentru c opera iubirii pe care au construit-o n doi a fost salvat, n toat puritatea ei, de la dezastrul la care tot ei ar dus-o, prin mpingerea ei dincolo de propria-i msur. (Cci Julieta ar ajuns n mod fatal, asemenea Natasei, odat cstorit cu Pierre Bezuhov, gras si ciclitoare.) Tocmai pentru , , c re-mproprietrirea divin este o expropriere pmnteasc, ea aduce cu sine zvonul mortii. ,

DESPRE EXTAZ SI CONTRATIMP ,

Pentru a se adeveri n ordine divin, ndrgostitii trebuie s moar n ordine pmnteasc. Ei , trebuie s plece de aici. Iubirea lor se nalt de la bun nceput pe premisele mortii si vizeaz de , , , la bun nceput, pentru a tri, moartea lor. Asemeni lozofului care, de dragul eliberrii spiritului din lantul materiei si al corpului, , , trebuie s nvete s moar, ndrgostitii platonicieni trebuie s nvete n nal s-si ucid trupurile , , , , pentru a-si renaripa suetele. Tocmai trupul, carnea, aparenta frumoas care a aprins n ei , , scnteia, sunt cele care trebuie n cele din urm sacricate. Cresterea aripilor echivaleaz cu o , dez-povrare de trup. Cci trupul platonician este doar prilejul ndrgostirii, iar nu telul ei. Calul , negru, care persist n logica frumosului ntrupat si reclam accesul nengrdit la trup, trebuie , domolit, nfrnt, educat. Aceast domolire, ca pret ce trebuie pltit pentru posibilitatea unei , excursii transcendente, este sensul dragostei platonice care a traversat secolele. Cci dragostea care ncepe carnal nu este la Platon dect un truc, o mic diversiune de debut, un crlig pentru nemurire, brnciul ctre fanta care se deschide odat cu ea. Cnd ndrgostitilor, luati de valul , , de dor, le scap piciorul n teritoriul calului negru, lucrul nu se petrece spre lauda lor. n lozoa lui Platon, calului negru i se rezerv un rol mizerabil: dup ce ne-a trt o dat n jos, aici, pe pmnt, el e n stare oricnd s ne fac s ratm paradisul, s ne mpiedice s revenim sus. Dup ce c penele aripilor ne-au czut din cauza lui, blocarea cresterii lor la loc, odat , nmugurite, poate pricinuit tot de el. Concupiscent si nestios, el angajaz suetul pe panta , , plcerilor trupesti si ne propune o halt indenit pe teritoriul crnii, al uitrii si al mortii. , , , , Dac ne gndim bine, ceva uluitor se petrece aici: dup ce descrie ndrgostirea n termenii pe care i-am vzut, Platon condamn teritoriul de senzualitate n care ea a luat nastere si care, , , totodat, reprezint debuseul ei. Trupul simbolizat de calul negru, trupul ca depozit pulsional al , intei noastre, ca sediu al instinctelor si ca izvor al dorintelor si fantasmelor noastre sexuale, are , , , , de fapt la Platon o enorm ambiguitate: pe de o parte, ca aparent frumoas, el e scnteia care , aprinde un incendiu divin, e treapta care lanseaz racheta. Dar, pe de alt parte, orice ntrziere prelungit n preliminariile lui devine primejdioas, pentru c ne leag mai strns de locul de care noi trebuie s ne desfacem urgent. Chipul si trupul de care initial ne ndrgostim, aparenta , , , frumoas initial, reprezint doar declansatorul si propulsorul, doar treapta care trebuie s , , , ias nentrziat din ecuatie, premis a unei combustii din care ea nu mai face parte. Dac nu , devine trans-lucid, dac nu e rapid strbtut si lsat n urm ca simplu prilej pentru str-vederea , frumusetii, trupul devine cu vremea opac, gravitational, surs de concupiscent si de rmnere , , , , jos. Drept care, la Platon, ndrgostirea, dup ce presupune cteva victorii pasagere ale calului negru care mitocan, mgar si lipsit de maniere (cum l descrie Caragiale pe brbatul romn), , l face pe ndrgostit s dea buzna peste inta ndrgit, fr s-i pese de mboldituri sau de , biciul vizitiului, si s o fac s cunoasc dulceata trupestilor plceri ndrgostirea, spuneam, , , , sfrseste ca lectie de ntelepciune si pudoare: calul alb, plin de sal si mnat de chibzuint, , , , , , , , unindu-se cu vizitiul, st mpotriva acestei fapte, adic a consumrii carnale a amorului. Mitul ndrgostirii se termin de-a dreptul pios, ceea ce nseamn cu aripile crescute la loc: Dac biruitor iese ce e mai bun n cuget, ducndu-i pe cei doi la o existent bine , rnduit si la iubirea de ntelepciune, viata lor de aci se scurge fericit si e numai , , , , ntelegere; stpni pe ei nsisi si plini de cumptare, ei au zvort partea de unde , , , , izvora necurtenia din suet, slobozind-o pe aceea din care naste virtutea lui. Iar , , cnd se svrsesc din viat, purtati de aripi si liberati de povara pmnteasc, iat-i , , , , , iesind nvingtori... ,

MONOGAMIA, CALUL NEGRU SI MAREA IPOCRIZIE ,

Monogamia, calul negru si marea ipocrizie ,

Am mers noi oare pe drumul deschis de Platon? Dac avem n vedere crestinismul, rspunsul este , da. Crestinismul a ncercat un lucru fr precedent: domesticirea calului negru prin trasarea , unui teritoriu redus la maximum n care acesta poate evolua. Teritoriul s-a numit monogamie si, ca sacramentum, el a fost consntit n fata lui Dumnezeu. Crestinismul a abolit astfel pe cale , , , , institutional att concupiscenta crnii, ct si contratimpul aforismelor. Un singur brbat si o , , , , singur femeie se a fat n fat, pentru ntreaga viata, consumnd senzualitatea cu moderatie , , , , maxim si sub supravegherea Bisericii. (Jacques Attali, Amours. Histoire des rlations entre les , hommes et les femmes, Fayard, 2008, p. 110) Descendenta platonician a Sfntului Pavel este din acest punct de vedere total. Pentru , acest om care a xat crestinismul si l-a institutionalizat ca Biseric, orice iubire n afar de cea , , , pentru Dumnezeu singura int cu care putem avea un dialog afectiv coerent este manifestarea , unei dezordini, e de-a dreptul o boal, iar activitatea sexual un scandal. Ct vreme trupurile voastre sunt mdulare ale lui Cristos (I Corintieni, 6, 15) si trupul vostru este templul Duhului , Sfnt (6, 19), este resc ca brbatul s nu se ating de femeie (7,1). Csnicia este un faute de mieux, o institutie care se naste pe de o parte din pricina curviei, dia tas porneias, propter , , fornicationem (7, 2), pe de alta pentru a da un cadru convenabil procrerii. Altminteri, spune el, celor nensurati [. . . ] le spun c este bine pentru ei s rmn ca mine (7, 8). Fecioarelor le , spune c e bine pentru ecare s rmn asa cum este (7, 26). Concluzia e c oricum ecare , ar trebui s rmn asa cum e: Esti legat de o nevast? Nu cuta s i dezlegat. Nu esti legat , , , de o nevast? Nu cuta nevast. (7, 27) Iar dac ne gndim c timpul lumii acesteia trece (7, 31), atunci, chiar si pentru cei ce au neveste e bine s e ca si cum n-ar avea (7, 29). Si: , , , cine a hotrt n inima lui s-si pstreze pe ica sa fecioar, face bine. Astfel, cine si mrit , , fata, bine face, si cine n-o mrit, mai bine face. (7, 37- 38). Concluzia e clar: cstoria st , mai prejos dect virginitatea, dar, odat fcut, ea rmne de nedesfcut. Una peste alta, nici o form de iubire nu poate concura iubirea pentru Dumnezeu si tot ce e nchinat lumii de aici ne , deturneaz de la slujirea adevratei mprtii. , Dar poate calul negru denitiv domesticit? Se poate renunta la galopul su? Si poate , , contratimpul seriilor temporale care sunt vietile noastre s e abolit prin decretarea csniciei , indisolubile? Poate asezat viata sexual pe un contract monogam extins la scara ntregii , , vieti? Istoria civilizatiei europene si a formidabilului ei document care este literatura european , , , ne spun c nu. Dar atunci nseamn c, dincolo de idealul propus (si impus), n ordine real a , fost consntit institutional ipocrizia sexual. Una acoperit cu vlul monogamiei si con-sacrat, , , , dar nu mai putin ipocrizie. Si nc una inconturnabil. , , De ce nu a putut evitat ipocrizia generat de prezenta n noi a calului negru? De , ce, dimpotriv, n cei 2000 de ani de istorie crestin, Europa a consacrat ipocrizia sexual ca , necesar? De ce acest joc obscen nedemn deopotriv de noi si de zeul care ne vegheaz , ntre onorabilitatea expus si promiscuitatea ascuns? De ce, n fond, a fost nevoie s-l trm , pe Dumnezeu ntr-un rzboi pe care noi i L-am impus si pe care El nu-L putea cstiga? De ce , , a trebuit El s cautioneze, printr-un sacramentum imposibil de onorat n toat gravitatea lui, , travestiul pulsiunilor noastre ru gospodrite? Sau de ce, ca s-L eliberm pe El, a trebuit s ne torturm moral si s sugerm c am czut, cu tot ce n noi e voluptate sau bucurie simpl, pe , mna Diavolului? De ce a trebuit s construim o societate a crei istorie s-a transformat ntr-o lung cronic a salvrii aparentelor? , De ce ipocrizia, asadar? Pentru c ea a fost singurul rspuns pe care l-a putut livra o , societate strivit n permanent de spectrul a dou pericole: cel al indivizilor frustrati si al senti, , , mentelor avortate sau ucise de rigoarea normei etice sau cel al normelor de convietuire aruncate , n aer de dezlntuirea fondului pulsional al animalului uman. Toat viata Europei monogame , ,

10

CE SE VA NTMPLA CU CALUL NEGRU?

s-a instalat pe aceast urias ipocrizie, pe jocul de msti al unei onorabilitti imposibile si al , , , , unei promiscuitti prost ascunse. Ct de departe a mers ipocrizia care a nsotit imposibila do, , mesticire a calului negru s-a vzut abia atunci cnd ea a ptruns n locul privilegiat al nfrnrii specializate: n mnstire. De la clugrii si clugritele lui Boccaccio si pn la printele Serghi , , , al lui Tolstoi, ipocrizia subntinde nssi istoria locului n care crnii i s-au retras toate drepturile. , Iar dac e s ne gndim la lozo, eu unul nu stiu vreun exemplu de ntelept, nici gndindu-m , , la vietile nteleptilor celebri, nici la cei pe care i-am cunoscut, care s rezolvat ntr-o manier , , , convenabil problema calului negru. Pascal si Kant s-au instalat de la bun nceput n statutul de , ngeri, fr s stim, desigur, ce pret au pltit pentru asta. Fac de asemenea abstractie de Socrate , , , nsusi. n Banchetul, unde Socrate rmne de gheat de-a lungul unei nopti pe care si-o petrece , , , , n acelasi asternut cu Alcibiade, cel mai superb efeb al Atenei, el nu face dect s ilustreze teza , , lui Platon expus n Phaidros. Ceea ce stiu n mod sigur este doar c, dup ce a ncercat cu , disperare o vreme reglajul paulin, societatea modern a acceptat, ca unic solutie posibil la , aceast problem, asa cum spuneam, ipocrizia. Dar repet putea ea oare s fac altfel, atta , vreme ct, lsat liber pe fondul institutiei monogamice consacrate, calul negru ar fcut ravagii , si coabitarea social ar devenit imposibil? , V aduceti aminte de formidabila scen din Parfumul lui Sskind, cnd mireasma pe care , o rspndeste Grenouille n drum ctre esafod elibereaz fondul pulsional al zecilor de mii de , , oameni veniti s asiste la executie si, ntr-o clip, piata orasului Grasse devine scena unei uriase , , , , , , orgii? Ceea ce se destram ct ai bate din palme sunt structurile milenare ale societtii si etica , , ei asezat pe csnicia monogam. Csnicia, spune Hegel, si esential monogamia, este unul din , , , principiile absolute pe care se reazm etica unei comunitti. (Filozoa dreptului, pag. 167) Si , , totusi, n ecare pliu al societtii, n ecare clip, cu ecare mbrtisare nengduit, etica unei , , , , comunitti este grav lezat. Scena din Suskind, ca aceea din primul volum al romanului Orbitor , al lui Crtrescu, n care un sat ntreg din sudul Dunrii se destram sub efectul afrodisiac pe care l au semintele de mac lsate stenilor n dar de ctre niste tigani care trecuser pe acolo, , , , ne arat, sub forma unor hiperbole erotice, ce ravagii poate face calul negru cruia i s-au scos frul si zbala. , ngrozit de perspectiva unor atari transgresiuni, societatea a preferat s sacrice, tot cu vorbele lui Hegel, caracterul innit particular al simtirii care las loc accidentalittii sub toate , , raporturile si care, ca simtire care si arm pretentiile, devine principiu subiectiv al lumii , , , , moderne (Ibid., 161-163). Dar tocmai pentru c acest principiu subiectiv al sentimentului nu poate nicicnd extirpat, el ind asemeni crii innite care, stinse ntr-un loc, se aprinde ntr-altul, societatea modern este obligat s se cufunde tot mai adnc n ipocrizie: la lumina zilei nu apare dect etica unei comunitti, n vreme ce calul negru galopeaz ascuns n faldurile , noptii. Discursul public nu nregistreaz prezenta lui, iar de aprut el nu apare, asemeni intelor , , , fabuloase din basme, dect n povestile oamenilor mari spuse la coltul strzii, n brf. El este , , ara pe care ecare o viziteaz, tcut si clandestin, n ncperea aat n spatele usii interzise , , si n care este depozitat intimul ecruia dintre noi. Tcut si clandestin, dar si n deplin , , , promiscuitate, tocmai pentru c n aceste vizite nu suntem cu adevrat liberi, ci, de ecare dat, trm dup noi umbra culpei.

Ce se va ntmpla cu calul negru?

Nu stiu care este rezolvarea acestui conict si nu stiu cum va iesi societatea european de pe , , , , terenul pe care evolueaz de sute de ani, cel al ipocriziei. Conict care, pentru naturile etice puternice, cum este cea a profesorului Aschenbach al lui Thomas Mann din Moarte la Venetia, , se sfrseste cu moartea. Vargas Llosa a venit cu ideea c cele mai teribile fantasme sexuale , ,

11

CE SE VA NTMPLA CU CALUL NEGRU?

trebuie s se mplinineasc n literatur, deci n plan ctional, pentru a nu risca s evadeze n , real. Nu cred c e o solutie realist. Stiu, n schimb, c fr tensiunea pe care, de atta amar de , , vreme, o induce n noi, spirite czute ntr-un corp de pmnt, prezenta calului negru ntr-o lume , vegheat de reguli, legi si coduri de tot soiul, nu s-ar nscut proza modern, vreau s spun , proza care n Europa ncepe odat cu Boccaccio. Spre deosebire de Kundera, care, la nceputul Testamentelor trdate, arm c arta romanului este legat de inventia umorului n modernitate , si c lucrul acesta se ntmpl odat cu Rabelais, eu cred c literatura modern este posibil din , clipa n care conictul dintre constitutia pulsional a intei umane si codul moral asezat pe un , , , , sol religios punitiv si avnd n centrul su un contract monogam pe durata ntregii vieti devine , , att de dramatic nct este obligat s se exprime, s-si gseasc expresia artistic. , Ceea ce sociologii, psihologii si alti hermeneuti ai intei umane ntrevd pentru viitor n , , , , privinta calului negru, al prezentei sale fabuloase, bine ascunse n noi si nsctoare de ipocrizii, , , , pleac n genere de la statistici ngrijortoare n privinta a ceea ce Hegel numea iubirea juridic, etic (rechtlich-sittliche Liebe), csnicia adic. Este tot mai mare numrul cuplurilor care nu se cstoresc, iar o cstorie din trei sfrseste astzi n lume cu un divort. Un studiu american , , , publicat n 2 august 2007 indica 237 de motive de a face amor. Pe locul nti, n cazul ambelor sexe, a iesit nvingtor calul negru, cci motivul indicat a fost atractia zic, n timp ce nevoia , , de iubire a iesit pe locul al patrulea, iar dorinta de procreere pe locul 55, pe alte locuri, n , , continuare, aprnd plictiseala, migrena sau nevoia de a se simti mai aproape de Dumnezeu... , Hermeneutii de care vorbeam imagineaz ceea au numit pe modelul lui networking , un netloving, o retea n care multiplicarea relatiilor dintre sexe se face la lumin. Iat cum este , , descris aceast utopie de Jacques Attali: n Occident, ca si n alte prti ale lumii, dreptul de a face ce vrei va contra, , balansat de obligatia de a transparent. Nimeni nu va mai putea ascunde ce anume , iubeste si nici pe cei pe care i iubeste. Acest lucru va provoca repunerea n cauz , , , a ipocriziei relatiilor clandestine, acceptarea realittii vietilor multiple, masculine si , , , , feminine. Fiecare va forma n viata sa un numr din ce n ce mai mare de cupluri. , Indisolubilitatea familiei monogame va denuntat ca un anacronism, ca iluzie a , societtii feudale; delitatea va luat n rs ca impostur, ca o conventie articial , , si cvasibarbar; divortul nu va mai trit ca un esec. Brbatii si vor revendica drep, , , , , tul de a refuza femeilor libertatea de a avea copii fr acordul lor. Multiparentalitatea se va generaliza. Brbatii, ca si femeile, vor putea avea relatii sentimentale si / sau sexuale si, , , , multane, transparente si contractuale, cu mai multi parteneri care, la rndul lor, vor , , avea mai multi parteneri, care nu vor n mod necesar aceia ai primului. (Op. cit., , pp. 223-224 si pp. 225- 226) , S-ar putea s e asa. Ar nsemna atunci c portretul pe care Platon i-l face calului negru s , trebuiasc modicat. S-ar putea ca, n locul acelei are cu ochii alburii si injectati de snge, , , s avem un cal manierat, bine crescut, nu chiar din cale-afar de sos, de reticent precum calul alb. O corcitur, poate, ntre cei doi, n orice caz un gentleman viguros, ntreprinztor si plin de , bun simt. , Va aceast sublim creatur si total strin de gelozie? Calul negru, devenit un gentle, man roib peste noapte, va putea oare elimina din el acel reziduu de absolut pe care ecare dintre noi, inte czute din paradisul Fiintei, l purtm n noi dup cdere? Cci noua ipocrizie care , , st la pnd n acest caz nu este oare legat de prezumtia c absolutul ntrupat ntr-un chip , frumos ar putea mprtit cu altul? Poate intimul multiplicat, pus n retea? Cum va arta , , Shakespeare-le viitorului, cel care va scrie Romeo and Juliet in netloving?

12

NTREBRI SI RSPUNSURI ,

Numai c aceast aruncare biologic suport o re-aruncare ntr-un cod social n care relatiile sexuale sunt sistematizate. n functie de societatea n care m-am nscut, adic n functie , , , de locul geograc si de epoca istoric a aruncrii mele, aruncarea mea sexual suport o supra, determinare. Si tu si eu am fost aruncati ca bieti n Europa secolului al 20-lea, si anume, cel , , , , , putin o parte din viata noastr, ntr-o societate comunist, ceea ce, vom vedea, pentru aruncarea , , noastr sexual nseamn mai multe lucruri. Asa cum nseamn si faptul c ne-am nscut ntr-o , , societate matrimonial de traditie crestin. Ceea ce nseamn, deopotriv, c ne-am nscut , , ntr-un anumit tip de moral. Cam astea, puse n repezeal laolalt, sunt aruncrile n care aruncarea noastr sexual urmeaz s se realizeze asa zicnd n mod liber, deci la nivelul proiectului sexual al ecrui ins , n parte. nluntrul acestor guri impuse ale aruncrii mele sexuale eu mi triesc libertatea sexual alegndu-mi partenerul sexual, durata relatiei cu el, felul concret n care aplic codul , sexual al societtii n care m au. , Cuvntul pe care l-am pus n parantez nu exist n limba german. L-am construit n pereche cu alt cuvnt, care de asemenea nu exist n german, dar pe care, avnd nevoie de el, Heidegger l-a creat n Fiint si timp: Jemeinigkeit. Ce nseamn el? Este un cuvnt compus din , , adverbul je, de ecare dat si meinig, al meu. Das Meinige este ceea ce mi apartine, bunul , , meu, averea mea, dar, ntr-un sens larg, tot ceea ce tine de mine, ceea ce este al meu si numai al , , meu si nu poate apartine nimnui altcuiva, n cele din urm eu nsumi ca sum a propriettilor , , , mele, eu nsumi n nedislocabilul meu, n ireductibilul meu. Heidegger a creat acest termen Jemeinigkeit , pentru a indica suprema proprietate a omului: aceea de a-si apartine, cu toate , , ale lui, secund de secund (trupul meu, cu aspectul lui, cu plcerile si durerile lui, eul meu , cu nevoile lui si strile lui de spirit). E vorba de mine nsumi ca de acel ceva de care n-am cum , s m debarasez tocmai pentru c sunt, mereu si mereu, eu nsumi. Eu, ca suprem proprietate , a mea, ca arestat permanent n mine, ca loc al imposibilei mele evadri. Jemeinigkeit, faptul de a (-ti) de ecare al tu, exprimat negativ, este faptul de a nu putea niciodat s scapi de , tine. Jemeinigkeit este nucleul nedelegabil al intei tale. Nu poti s-ti delegi durerea de dinti, , , , , dup cum nu poti s-ti delegi indignarea, sila sau bucuria si, cu att mai mult, propria moarte. , , , Toate se tin scai de tine. , Numai c n iubire se petrece un miracol. Nu unul care merge pn acolo nct, atunci cnd, ndrgostit ind, durerea de dinti a iubitei devine automat si a ta, dar totusi unul n , , , care, cum spune att de frumos Heidegger, noi ajungem s ne transformm n ceea ce iubim, rmnnd totusi noi nsine. Rmnem noi nsine, asadar Jemeinigkeit este inconturnabil. Dar , , , , totodat ne transformm n ceea ce iubim, iesim din noi nsine, ne dez-proprietrim, ajungem , , la Ausmeinigkeit. ntrebarea este ct timp anume poate functiona acest Ausmeinigkeit, iesirea , , dintre hotarele propriului si propriettii mele, suspendarea mea n spatiul comun pentru doi al , , , iubirii, pe fundalul lui Jemeinigkeit, a ceea ce este ireductibilul meu? Ct timp poate functiona , inventia unui plmn cu care se respir n doi? ,

ntrebri si rspunsuri ,

Mircea Mihies: V multumim, domnule Liiceanu. Herghelia dumneavoastr m-a lsat cu , , niste frustrri, asa c mi voi permite s adresez prima ntrebare: totusi, de ce venim la Facultate? , , , G.L.: Pentru a rspunde ar trebui s lum o pauz si s facem a doua conferint. Nu m voi , , lsa provocat. Am s v spun totusi ntr-o propozitie ce ar nsemnat cealalt conferint. De , , , ce venim la scoal? este una dintre ntrebrile esentiale ale vietii noastre pe care nu ni le mai , , , punem pentru c rspunsurile sunt subntelese. Este greseala cea mai mare: tot ce e subnteles , , ,

13

NTREBRI SI RSPUNSURI ,

trebuie s cad mereu sub semnul ntrebrii. ntrebarea de ce venim la scoal nu cade sub , acest semn. Dac am ncepe s discutm acest subiect ati vedea c nu aveti rspuns. Aveti, , , , desigur, unul de genul pentru c m-a trimis mama, pentru c asa se face, pentru c scoala , , era la colt si era aproape, pentru c vreau s m fac inginer/medic, pentru c toat lumea , , se duce la scoal. Niciunul nu d rspunsul la ntrebarea de ce mergem la scoal? , , Unde trebuie el cutat? n ceva foarte ndeprtat, care tine de felul n care un tigru, s , zicem, si nvat copilul cum se vneaz. Niciun animal nu nvat de capul lui; se trec niste , , , , lucruri de la individul matur ctre cel tnr. n cazul speciei animale, aceast transmisie ia forma unor reexe. n specia uman, ea nu se face cu ajutorul unor gesturi. Avem un alt mijloc: limbajul. Acest ustensil uluitor face ca specia uman s poat depozita o cantitate urias de , lucruri asimilate ntr-un timp optimal. n timp ce speciile animale nu pot evolua si ceea ce se , nvat este mereu un set nit de gesturi, n cazul speciei umane, datorit acestui ustensil, puterea , de depozitare a informatiilor cstigate de indivizi de-a lungul existentei poate transmis. Veti , , , , spune: si ce dac? De ce trebuie s primesc ce au strns altii n viata lor? Pot benecia perfect , , , sub forma tehnicii: voi folosi televizorul, frigiderul, computerul fr s merg la scoal. , nvtmntul la care m gndeam, cel care se refer la oameni ca oameni (umanist), are , alt sens. Prin limbaj, de-a lungul ultimelor mii de ani s-au depozitat solutii de viat, seturi de , , valori ale ecrei generatii. Cnd vin la scoal astept de la profesor s m pun pe piata valorilor , , , , si optiunilor de viat fcute de generatiile anterioare. S zicem c predau un curs despre Kant, , , , , Heidegger sau Platon. Nu o fac cu gndul de a v pune s nvtati ca s veniti s rspundeti la , , , , examen, ci v pun n fat optiunile pe care omenirea le-a fcut n multiple generatii, pstrndu-le , , , pentru ca eu, la rndul meu, s pot, scotocind n aceast piat de solutii de viat, s stiu voi , , , , face cu viata mea. , La scoal si la facultate venim ca s am ce sensuri de existent au descoperit oamenii , , , nainte de a ne naste. Un bun profesor nu mi va spune acestea sunt solutiile, iar tu o alegi pe , , aceasta. E cea mai bun, dac nu o alegi te pic la examen. Un bun profesor va spune acestea sunt solutiile. Eu am fcut tot ce am putut ca s ti le spun ct mai adevrat, clar, frumos. Tu , , vei alege. Tu vei vedea ce ti convine, ce vrei s faci cu viata ta dup ce ai aat cum altii, foarte , , , mari, si-au btut capul s ae ce e de fcut cu viata lor. , , Cel mai mare subnteles, pe care ne e fric s l punem pe masa de discutii, este ce facem , , cu viata noastr? Asta a aat prima oar Socrate. C ntrebarea cea mai mare, care poate , face obiectul unei ntlniri ntre generatii este ce fac eu cu viata mea? Asta nu ti indic un , , , profesor. El ti spune Iat ce au fcut oamenii de-a lungul secolelor cu viata lor. Iat ce au , , propus Platon, Socrate, Shakespeare etc. A trece prin istoria culturii nu nseamn a cult, ci a ti umple buzunarele cu ct mai multe solutii de viat. La vrsta mea nu m poate epata nimeni , , , cu ce stie. Nu pentru c stiu mai mult, ci pentru c nu m intereseaz dac stie ca un computer , , , care a acumulat lucruri. Eruditia goal m las rece. Ceea ce m intereseaz este s stiu n ce , , msur a aat ce s fac cu viata lui n urma lucrurilor aate de la altii. , , A avea facultti bune nseamn a avea profesori care pot s deschid celorlalti poarta , , nspre viata lor. Criza cea mare n care se a nvtmntul n Romnia tranzitionist deriv , , , dintr-o blmjeal urias. Copiii vin la scoal fr s stie c sunt n cutarea acestui lucru, iar , , , oamenii mari, care ar trebui s stie, nu le arat ce caut si le dau cu totul altceva: acel terci din , , mitul cderii. n locul solutiilor de viat le dau terciul divertismentului, al televiziunilor. Aceea , , e scoala vietii. Si atunci artm asa, substanta noastr este aceasta, iar sensul unora ca noi este , , , , , din ce n ce mai subtire si nu mai stim ce cutm pe lume. Fr dumneavoastr, nu avem sens. , , , Sensul meu nu este s v trec solutiile mele de viat, ci s v spun ce s-a gndit. De asta venim , , la facultate. Ca s ne ajute cineva s rspundem la ntrebarea ce fac eu cu viata mea si s , , putem exclama - n asta m recunosc.

14

NTREBRI SI RSPUNSURI ,

ntrebare: Am ascultat cu plcere parabola dvs. Ce a determinat ca timp de dou mii de ani aceast teo-losoe iudeocrestin s realizeze la nivelul mentalului si socialului n Europa , , ipocrizia despre care vorbeati? Ce determin de la Voltaire ncoace mentalul european s si , , destrame aceast chestiune? G.L.: Nu am fost insensibil la gndul c, aruncnd n discutie o asemenea tem, cdem ntr-un , subiect delicat, a crui discutie public nu stiu ct de departe poate merge. Nu cred c as fost , , , n stare s discut despre asa ceva acum douzeci de ani. Acum sunt, pentru c am trit foarte , mult aceast ipocrizie. De la un moment dat am nceput s mi pun acut ntrebarea care m macin n continuare: care e solutia, ind alctuiti asa cum suntem? Toate societtile lumii, de , , , , la cele mai primitive la cele mai naintate, au trebuit s regleze aceast problem. Revenind la ntrebare: problema este pus astfel de Sfntul Pavel dinuntrul religiei crestine. Vine pe un , teren n care lucrurile, desi reglate, nu cunosteau rigoarea contractului monogam unic si etern, , , , pe viat. Cerinta Sfntului Pavel a fost extrem, a pus omenirea crestin sub o presiune la care , , , nu a fcut fat niciodat: nici la nceputurile crestinismului, nici n Evul Mediu. Ce s-a petrecut , , n modernitate, n secolul XIX, a fost pur si simplu darea pe fat a unei realitti de multe , , , ori pus sub pres. Dac numim modern tot ce e anti-ipocrit si are curajul ca, eliberndu-se , , de o anumit gndire dogmatic, s pun n discutie, s detabuizeze, modernitatea ncepe cu , Boccaccio. Citindu-l aveti senzatia c cititi un autor care a scris ieri. Nu l deosebeste nimic de , , , , noi. ndrzneala, balamucul erotic din Decameronul te las cu gura cscat. Modernitatea aduce deschis n discutie aceste probleme. Totul ncepe de la Nietzsche, care , a mers cel mai departe, cu un curaj pe care nu e usor s l ai: cel de a se rupe de puterea enorm , a Bisericii si a spune c Sfntul Pavel nu a fcut dect s nchid animalul uman ntr-o cusc si , , , s l transforme ntr-un animal dogmatic. Drama pe care o trim n continuare, mult mai mic dect cea a printilor sau strbunicilor nostri (societatea devenind permisiv), este c nu avem , , solutie la aceast ipocrizie. Felul n care am fost construiti de marele computer universal nu d , , rezultate. Solutia pe care o descrie Platon sufer de o nou ipocrizie. Pe de o parte, exist n , noi setea de ideal. Tabloul lui, acel net-loving, este valabil dac din instinctul uman se extirp setea de absolut. Orice adolescent devine matur odat cu revelatia c a cunoscut absolutul n , chipul cuiva. Dac lucrul acesta dispare din specia uman, avem de a face cu un alt tip, autosau de-construit. M ndoiesc ns c setea de ideal va disprea, chiar din cea mai cinic societate. Ct vreme va exista, net-loving-ul devine imposibil. Setea de absolut nu merge mn n mn cu mprtirea, cu sharing-ul partenerului. Si gelozia face parte din structura calului negru, nu , , doar impetusul poftei, al dorintei. Si atunci frumoasa retea care rspunde calului negru din noi , , , toti si contratimpului n care trim ca inte muritoare face s nu se poat cupla latura ideal cu , , , pragmatica calului negru. Din acest clinci nu se poate iesi. Dac dispare, vor disprea si arta, , , si literatura, sau se va scrie o literatur pentru acest nou tip de personaje. Exist deja, ca parte , a unei utopii, a unei societti n care nu exist iubire, ci doar pulsiuni. Acest lucru nu cred c , merge. ntrebare: Domnul Liiceanu a vorbit n cteva cuvinte despre oamenii foarte putini care au , ncercat a struni calul negru, si despre cei care se las condusi. Ce prere aveti despre cei care , , , au reusit s-l struneasc, despre caracterul lor? , G.L.: Este vorba despre cei care au extirpat fondul pulsionar al intei si cei care se lupt cu , , constitutia noastr a tuturor. Eu nu am voie s fac judecti de valoare. Nu voi spune c m simt , , un mizerabil pentru c nu sunt sfnt. Nimeni nu poate acuzat c nu a obtinut sntenia pentru , , c nu a reusit s extirpe din constitutia lui fondul pulsionar. Mitul lui Platon pe care l-ati auzit , , , 15

NTREBRI SI RSPUNSURI ,

este o propunere, este nzuinta. Una este natura din mine, alta ce fac din mine. Problema este , ce face ecare cu natura lui. Dac e bine s te ntorci asupra naturii tale n directia platonician, , cea a pozitiei snte de gen Pavel sau nu, e o chestiune de vocatie. As vrea s l mentionez pe , , , , Rzvan, ul lui Constantin Noica: de la 16 ani a stiut c va deveni clugr. , Pentru c nu sunt n pielea lui nu stiu n ce msur forta spiritului lui e cea care a lucrat , , n primul rnd, sau ajutorul pe care i l-a dat natura. Nu stiu dac n optiunile de acest tip ecare , , venim cu zestrea proprie, dar e limpede c dramele pe care am ncercat s le descriu veneau de la oameni care credeau c au dus proba pn la capt si cad n ultima clip. Exist o proportie , , ntre ct de mult te ajut natura s mergi ctre un ideal si ct nu. Nu toat lumea care vrea s , cnte la vioar o face. Unii au un auz bun, altii - doar dorinta. Sfntul Pavel avea pesemne o , , constitutie care l-a ajutat s propun asemenea idealuri. Isus Christos nu a spus acelasi lucru. , , Nu ntmpltor am spus c institutionalizarea crestinismului sa fcut printr-un om care a cerut , , asta de la noi. Straniu e fanatismul care l apropie de printele lui teoretic, Platon. Exist studii ale circulatiei platonismului printre Printii Bisericii. Nu se stie dac Sfntul , , , Pavel era adeptul lui Platon. Dar Platon este cel mai fanatic personaj care pledeaz pe aceast tem si inventeaz acest mit tocmai pentru a spune voi nu sunteti ceea ce sunteti, sau dac , , , sunteti, ncercati repede s nu mai ti. Nu mi-am propus niciodat s m lupt cu viata n , , , , directia sugerat de Platon. n schimb, am vzut oameni care aseaz aceast nzuint cu , , , vehement enorm, dar sunt departe de ideal si de vehementa cu care l proclam. Aici este , , , ipocrizia. mi e foarte fric de valul neo-crestin de la noi, care d celor care se duc ca practicanti , , duminica la biseric sau citesc seara din Sntii Printi credinta c au un certicat n alb de bun , , , purtare. Pe mine nu m intereseaz nici ce declar, nici ce citesc, ci cum se poart. Am vzut oameni n care plpie acra scepticismului, care spun nu stiu ce s fac, nu am avut gratia n , , mine, dar sunt extraordinari ca oameni. Dup cum, am vzut oameni care stau cu Dumnezeu n brate de dimineata pn seara si sunt mari ticlosi. , , , , ntrebare: S-a discutat despre Printii Bisericii, ipocrizie, Platon. As sustine totusi c Printii , , , , , Bisericii nu merg pe ipocrizie. S ne reamintim rugciunile bisericii, ncepnd cu Psalmii lui David (personaj cu triri din cele mai diverse, de la erotism total, prin cderea sa, pn la o nltare extraordinar) sau Canoanele, care se citesc n Post. Sfntul Antonie cel Mare spune , n Pateric c se roag lui Dumnezeu s nteleag iubirea. i vede toate cursele, toate miscrile , , calului negru si l ntreab pe Dumnezeu ce se poate face, realiznd c nu se poate face nimic. , Rspunsul pe care l primeste este: smerenia. Biserica nu merge neaprat pe ipocrizie, pe ideea , c omul este pur si sntenia ar nsemna nc de la nceput puritate, ci invers. , , Ne putem gndim la un alt caz, n care pe patul de moarte vin fratii la un Sfnt Printe , si i spun printe, toat viata ai trit-o n virtute si n rugciune, nseamn c vei ajunge n , , , rai. Printele spune: . . . nici nu am nceput pocinta, adic nici nu am nceput transformarea , de la starea n care predomin calul negru la cea n care predomin calul alb. Mi se pare c teologia oriental, cel putin, merge pe ideea ontologic c omul este plin de patimi si singura , , fort care l poate desptimi este cea dinaintea clipei mortii. Cum spune Sfntul Ioan Gur de , , Aur, cei ce au venit n ceasul al doisprezecelea s vin la osptul nvierii cci vitelul este gras. , , Perioada patristic, cu rdcinile n religiile orientale, cea iudeocrestin si civilizatia greac, vine , , , s rspund exact acestei probleme a post-modernismului si ntregii culturii moderne. Ea arat , absolut toate posibilittile de manifestare a calului negru, fr ascundere sau nesinceritate. Si se , , spune c singura modalitate este pocinta. Rafail Noica, mergnd pe linia printelui Stniloae, , spune c pocinta nu este altceva dect ridicarea din cdere, dinspre calul negru nspre calul , alb. Deci pocinta este doar dorinta. Singurul lucru pe care omul l poate face este doreasc s , , vin de la ntuneric la lumin, s si vad tot ntunericul de care e capabil. Se pune problema , alegerii si a sincerittii. Nu te poti scpa de calul negru dac vrei asta pn nu l nveti nti , , , , 16

NTREBRI SI RSPUNSURI ,

pe calul negru si l opui ntr-un fel calului alb. Un teolog francez are ideea c de fapt ortodoxia , nu anuleaz sexualitatea, nu este mpotriva lui, ci l mplineste. Clugrul nu este un om care a , renuntat la sexualitate, ci si-a mplinit-o n erosul divin. Despre asta e vorba n Filocalie si n , , , ntreaga teologie a icoanei. G.L.: Cnd mi-am formulat discursul n felul n care am fcut-o m-am gndit s nu dau nastere , la confuzii, s se nteleag c as pleda pentru ceva. Singurul lucru la care tin este s v conving , , , c istoria civilizatiei europene st pe o ipocrizie. ntr-adevr, nu nseamn c n Printii Bisericii , , exist ntodeauna o foarte ftis ipocrizie. Problema este privirea n fat a calului negru si , , , , lupta cu el. Acolo nu ncape ipocrizie. Ipocrizia intervine abia n clipa n care calul negru este condamnat a priori de ctre un om care, ducnd lupta asta, cere obligativitatea de a duce aceast lupt pentru toat lumea n mod egal, dac se poate pn la sntenie. Este vorba de un , anumit dispret fat de cei care nu au reusit s mearg prea departe. n nici un caz nu intr n , , , discutie oamenii de mare tinut care i-au iubit pe semenii lor chinuiti si de calul negru. Grav , , , , e condamnarea. Isus nu condamna. A cerut prin exemplu propriu sau prin descrierea unei alternative, unei variante innit mai frumoase. A spus veniti cu mine, faceti ca mine, nu nu , , discut cu tine pentru c... Nu a venit cu sabia. Ati vorbit de ntuneric. ntunericul e o realitate pe care nu o poti schimba. C te lupti , , , cu el - e una; c ai putea vreodat s triesti n lumin absolut - e greu de imaginat. De aici , ncepe ipocrizia: de la ideea c suntem cu totii onorabili, apti s stm n lumin cu toate actele , , vietii noastre, de dimineata pn seara. Nu spun c nu exist asemenea oameni care, cnd aud , , un astfel de discurs, se simt lezati. M-a uimit cnd, ntr-o carte de dialoguri fcut de Mircea , Ciobanu, Regele Mihai a spus eu as putut s locuiesc ntr-o cas cu peretii de sticl. E sublim , , s poti face asta; e foarte incomod s nu e asa. Tragi dup tine umbra propriei constitutii, care , , , ti ngreuneaz viata. Onorabilitatea asat ca unica si ultima realitate, asta face s intervin , , , , ipocrizia. Nu lupta unui Printe al Bisericii cu demonii din el. M.M.: O ntlnire reusit este cea n care plecm spre cas cu cteva ntrebri n plus. Aici , s-au dat si rspunsuri. V multumim pentru rbdare, multumim lui Gabriel Liiceanu si sperm , , , , s ne revedem ct de curnd la o nou ntlnire.

17