UN OM ÎNVĂȚAT SCRIE ȘI CITEȘTE NEÎNCETAT!

Propunere optional pentru clasele gimnaziale

Se poate adapta pentru clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a

Motto: “Literatura, ca și pictura și muzica, este mijlocul prin care accedem la esențialul din om,
inapt pentru logică: visele, emoțiile, dragostea, ura, speranța, angoasa, sensul vietii”.
( Ernesto Sabato)
Tipul: opţional interdisciplinar
Durata: 1 an şcolar
Număr de ore pe săptămână: 1 oră

NOTA DE PREZENTARE:
În contextul în care studiul Limbii şi literaturii române în sistemul de învăţământ
contemporan este, cel puţin din perspectiva elevilor, unul pur formal şi încorsetat de norme
rigide, de conţinuturi teroretice dificile şi inutile, iar evaluarea- negoţ cu teste, teme pentru acasă,
cunoştinţe şi punctaje- generatoare de anxietate şi stres, opţionalul propus urmăreşte o schimbare
a viziunii elevilor asupra literaturii, orientând-o spre îmbrățișarea cu celelalte arte: muzica,
pictura, arta cinematografică şi teatrul.
Citind textul literar poetic prin ochii picturii sau ai muzicii, elevii se vor apropia afectiv
de arta cuvântului prin interiorizarea emoţiei estetice suscitate de valoarea intrinsecă a textului
respectiv, astfel apetitul pentru artă în diversele ei forme de manifestare fiind menit să crească
progresiv. În acest sens, atelierele de creaţie propuse vor estompa graniţele dintre literatură şi
celelalte arte, vor dinamiza activităţile educative menite să cultive gustul artistic al şcolarilor.
Un aspect semnificativ al abordării propuse de acest este plierea pe gusturile actuale ale
elevilor, aceştia fiind provocaţi, spre exemplu, să pună pe muzica pe care o ascultă (sau pe linia
melodică a unei melodii preferate), indiferent de genul muzical, versuri celebre din literatura
română şi chiar să se înregistreze sau să facă un minivideoclip. Fiind unanim cunoscut interesul
elevilor pentru mijloacele moderne de comunicare, folosite adesea în detrimentul lecturii,
opţionalul este în aşa fel conceput, încât să exploateze statutul de fan al televizorului/internetului
al elevului, deturnându-l în favoarea accesării literaturii prin vizionarea de filme- ecranizări ale
unor texte cunoscute din literatura română sau a unor spectacole teatrale. Mai mult decât atât,
activitătile propuse în cadrul opţionalului vor avea în vedere şi latura kinetică a elevilor, nevoia
lor de exprimare prin mişcare fiind întâmpinată de activităţi teatrale, puneri în scenă ale unor
texte literare şi chiar activităţi coregrafice. Firul călăuzitor al tuturor activităţilor propuse este
revelarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor, ţinând cont de particularităţile acestora şi de
diferitele tipuri de inteligenţă pe care le manifestă.
Temele de proiect, precum şi materialele de portofoliu propuse de către profesor, la care
se vor adăuga cele sugerate chiar de către elevi şi pe baza cărora va fi făcută, de altfel, evaluarea
sunt în acord cu ideea esenţialăcă în educaţie primatul trebuie să îl aibă creativitatea.
 Opţionalul propus realizează, aşadar, o abordare incitantă, la nivel interdisciplinar, o
provocare perpetuă, atât pentru profesor, cât şi pentru elevi, încercând transformarea orei de
limba şi literatura română într-un adevărat atelier de creaţie.

COMPETENŢE GENERALE
1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare expresivă, orală şi scrisă, a propriilor observaţii
asupra artei
2. Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice), pornind de la texte literare
poetice şi narative
3. Utilizarea corectă şi, totodată, creativă a resurselor limbii în comentarea şi scrierea
unor texte literare de genuri diferite
4. Exprimarea argumentată a opiniilor personale cu privire la diverse producţii artistice
(literare, muzicale, cinematografice etc.), prin respectarea opiniilor celorlalţi
VALORI ŞI ATITUDINI
Cultivarea gustului estetic al elevilor prin abordarea textelor literare în versuri sau în
proză;
Dezvoltarea interesului elevilor faţă de literatură prin raportarea la celelalte arte;
Conştientizarea importanţei artei şi a valorilor estetice în dezvoltarea afectivă şi
intelectuală a fiinţei umane;
Stimularea gândirii autornome, reflexive şi critice, prin receptarea literaturii şi a artelor;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de artă, în diversele ei forme de manifestare;
Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii şi ale artelor.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Competenţe specifice Activităţi de învăţare

1.1 folosirea modalităţilor variate - exerciţii de exprimare orală a ideilor, pornind de la textele
pentru realizarea expresivităţii citite/ascultate sau de la lucrările artistice contemplate;
textului oral /scris propriu - construirea corectă şi expresivă a unui text propriu (poezie,
descriere literară, dialog imaginar etc.);
- utilizarea unor procedee de expresivitate artistică (imagini
artistice, figure de stil);
- utilizarea categoriilor morfologice şi sintactice sub aspect
expresiv.
1.2 exersarea unor tehnici de -identificarea elementelor nonverbale şi paraverbale care
exprimare orală expresivă - facilitează comunicarea şi transferarea lor în jocul dramatic sau în
folosirea unor exerciţii şi jocuri de dialoguri imaginare;
dicţie; - imaginarea unei continuări a întâmplărilor narate (povestirea în
ştafetă sau “Jocul poveştilor”)
1.3 participarea la interacţiuni -identificarea stărilor, emoţiilor sau a sentimentelor emiţătorului
verbale ca urmare a empatiei din diferite texte literare;
elevilor cu sensibilitatea creatoare a - sesizarea emoţiei creatoare a diferitelor lucrări din sfera
unor artişti români/străini esteticului: pictura, sculptură, muzică, creaţii dramatice,
coregrafice sau cinematografice;

2.1 folosirea recuzitei picturii
pentru a transfera emoţiile
transmise de un text literar
2.2 asocierea textelor literare cu
ritmuri şi genuri muzicale potrivite
- scriere creativă pe muzică;
2.3 interpretarea dramatică a unor
roluri, pornind de la texte literare;
3.1 formularea unor răspunsuri
personale şi creative pe marginea
unor texte literare de diferite tipuri
3.2 redactarea unor texte creative,
care să reflecte ingeniozitate
lingvistică
3.3 respectarea normelor ortografice
şi ortoepice în comunicarea orală şi
scrisă
4.1 prezentarea unor răspunsuri
personale, creative şi critice, pe
marginea unor texte diverse sau
creaţii artistice
- activităţi de exprimare a propriilor sentimente generate de
contactul intelectual cu diverse lucrări artistice;
-participarea la o expoziţie de pictură/sculptură sau la o lansare de
carte.
Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice),
pornind de la texte literare poetice şi narative;
-realizarea unor lucrări plastice inspirate de texte literare
poetice /narative;
- crearea unor caligrame;
- realizarea de calendare literar-plastice;
- realizarea copertelor pentru cărţile preferate;
- portrete ale personajelor preferate din texte literare;
- realizarea unor afişe de spectacol;
- exerciţii ghidate de lectură a imaginii.
-audiţii ale unor melodii compuse pe versurile unor poezii
cunoscute din literatura română;
- alegerea unei melodii preferate şi transferarea versurilor unei
poezii din literatura română;
-realizarea de minivideoclipuri potrivite melodiilor create;
-exerciţii de dicţie, de perfecţionare a mimicii; -activităţi teatrale
care potenţează expresivitatea mimicii şi a gesticii (“Tabloul
emoţiilor”, pantomimă etc.);
- realizarea recuzitei dramatice;
-mimarea unei situaţii de comunicare.
- exerciţii de citire fluentă şi expresivă a textului scris;
- strategii de captare şi de menţinere a atenţiei auditoriului;
-exprimarea unor idei originale şi pertinente despre textele citite.
-stimularea ingeniozităţii verbale şi artistice prin crearea de
acrostihuri, caligrame, povestiri în lanţ, cuvinte-valiză etc.
- expoziţie de caligrame- turul galeriei realizat de “critici literari
şi plastici”;
- dialoguri imaginare insolite (între un nasture roz şi un sacou,
între un morcov şi o radieră etc.)
- editare de material pentru revista şcolii.
-exerciţii de identificare corectă a unor fapte de limbă;
- exerciţii de sesizare a valorii expresive a unor cuvinte cu formă
neliterară/ arhaisme/ licenţe poetice etc.în textele literare
abordate;
- jocuri de cuvinte bazate pe confuzii fonetice/lexicale/sintactico-
morfologice
-exersarea exprimării opiniei personale în faţa colegilor, folosind
structuri lingvistice specifice;
- folosirea unui vocabular adecvat în exprimarea opiniilor critice
privitoare la domeniul muzical (linie melodică, gen muzical),
cinematografic (regizor, coloană sonoră, lungmetraj etc.),
teatral(ex. indicaţii scenice, recuzită, sufleur) şi literar.
 4.2 folosirea unor strategii de
ascultare activă şi manifestarea unui
comportament comunicativ
politicos faţă de interlocutori
4.3 utilizarea unor forme atractive
de prezentare a opiniilor cu privire
la texte literare, prin apelarea la
handout-uri, mijloace audio-vizuale,
aforisme etc.
-exerciţii de ascultare activă;
- exerciţii de construcţie a mesajului unei comunicări în funcţie
de comportamentul diferit al interlocutorilor;
- folosirea unor structuri lingvistice care exprimă manifestarea
atenţiei şi a empatiei faţă de interlocutori (formule de adresare, de
politeţe etc.)
-activităţi de selectare a unor aforisme/maxime/ proverb pe teme
date, în funcţie de ideea transmisă şi de valoarea expresivă;
-exerciţii de selctare a informaţiilor esenţiale dintr-un text, utile
pentru întocmirea de handout-uri pentru colegi.

CONŢINUTURI
1. Întâlnirea fructuoasă a literaturii cu artele- prezentarea opţionalului ;
-discuţii despre semnificaţia cuvintelor “artă”, “literatură”, “creativitate”, “talent”,
“aptitudine”; inventarierea artelor;
- acrostih CREATIVITATE;
- discuţii despre îmbinarea artelor (ex.muzică şi film-musicaluri, teatru şi muzică-teatru
muzical, literatură şi pictură- caligrame, literatură şi filmecranizări texte literare, literatură-
muzică şi teatru- operă etc).
2. Literatura şi pictura - evidenţierea aspectelor comune şi a diferenţelor dintre cele
două arte;
- definiţii originale ale celor două arte, pornind de la citatele lui Horatiu (“Ut pictura
poesis”) şi Simonide din Ceos (poezia- “pictură vorbitoare”, pictura- “poezie mută”);
- conceptul “mimetism”- arta= imitare a realităţii, creare de noi realităţi; - activitate
dedicată anotimpurilor, desfăşurată pe muzică (“Anotimpurile”- Vivaldi)- selectarea a patru
pasteluri (discuţie despre semnificaţia şi originea cuvântului “pastel”) şi a unor reproduceri de
tablouri ilustrând peisaje; elevii le vor asocia, vor argumenta, îşi vor exprima opiniile personale;
- atelier de pictură –“Culoarea poeziei eminesciene”- lucrări plastice inspirate de poezii
(ex. “Revedere”);
- atelier de creaţie- elevii vor redacta o descriere literară subiectivă sau o poezie inspirată
de un tablou (ex. “Anemone” de Ştefan Luchian);
- temă de investigatie: Caligrama; redactare de caligrame în clasă;
-sugestii teme de proiect: - realizarea unui tablou-colaj din material natural (pietre,
pene, frunze, conuri, scoici etc.) inspirat de un text literar; realizarea unui calendar literar, care
să cuprindă citate potrivite fiecărei luni, extrase din textele unor scriitori români, respectiv
peisaje potrivite ale unor pictori români celebri; realizarea unui panou cu portretele unor scriitori
români; realizarea unui panou cu portrete ale unor pictori români.
- sugestii de materiale incluse în portofoliu: desen original- coperta cărţii preferate;
portretul personajului preferat- desen (ex. din “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă);
prezentarea unui pictor român-date esenţiale referitoare la biografie şi opera artistică; - textele şi
lucrările plastice realizate în clasă.
3. Literatura şi muzica - Revelarea aspectelor comune şi a diferenţelor; - Stilurile
musicale; realizarea unui mic dicţionar muzical( termeni precum “linie melodică”, “gen
muzical”, “negativ”, “laitmotiv” etc.); audiţii- să ghicească autorul versurilor şi numele
interpretului (ex. “De pe-o bună dimineaţă” de Otilia Cazimir- Tudor Gheorghe; “Ce te
legeni…” de Mihai Eminescu- Cătălin Josan; “Revedere” de Mihai Eminescu- Gheorghe Sărac;
“Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” de Ana Blandiana- Margareta Pâslaru) discuţii pe text;
clarificarea sensurilor cuvintelor, prozodie (rimă, măsură, strofă, vers), figuri de stil (epitet,
comparaţie, repetiţie, enumeraţie, personificare), interpretare; opinii despre genurile muzicale
(rock, blues, hip-hop, dance etc.) şi despre compatibilitatea acestora cu textile studiate – elevii
pot fi provocaţi să pună versurile poeziei date pe ritm de hip-hop, spre exemplu - discuţii despre
ne/respectarea fidelă a textului literar în adaptarea muzicală (Ex.“Cartea cu Apolodor”- Gellu
Naum- Ada Milea); discuţie despre îmbinarea artelor- videoclipuri; activitate de asociere text-
melodie clasică (ex. “Anotimpurile” de Vivaldi, “Simfonia a 9-a” de Beethowen, “Balada” lui
Ciprian Porumbescu etc.) şi de argumentare a alegerilor (ex. “Ce te legeni…” sonoritate
tristă-“Balada”);
Discuţii relaţia muzică-literatură- unele texte sunt arii de operă (ex.“Romeo şi Julieta”
de William Shakespeare; atelier de creaţie: scriere creativă pe muzică (la alegere, poezii sau
compuneri pe diferite teme adecvate nivelului elevilor); - ascultarea unor variante muzicale
propuse de artişti diferiţi pornind de la acelaşi text literar- să aleagă varianta preferată (ex. “De
pe-o bună dimineaţa” Tudor Gheorghe/Ana Pârlog; “Emoţie de toamnă”-Nicu Alifantis/Adriana;
“Sara pe deal”- Gheorghe Sărac/Irina Loghin/Adela Popescu; “Ce bine că eşti- Nicu
Alifantis/Paula Seling etc.); - ritm şi mişcare (literatura şi dansul); naraţiunea mişcării- activitate
coregrafică
- sugestii de teme de proiect: alegerea unui text cunoscut din literatura română, pe care
să îl pună pe muzică (gen muzical la alegere), cu acompaniament- instrument muzical la alegere
sau pe negativul unei melodii actuale preferate- să se înregistreze membrii grupei de proiect şi să
facă şi un mic videoclip;
- sugestii materiale portofoliu: - o listă cu melodii ce au la bază poezii din literatura
română; -textele redactate în clasă; - fişă compozitori români celebri;
4. Literatura şi teatrul - exerciţii teatrale- Ex. : -“Tabloul emoţiilor” (elevii primesc o
ramă de tablou prin care trebuie să îşi încadreze chipul şi să mimeze o emoţie scrisă pe un bileţel,
iar colegii să o ghicească); - povestirea în ştafetă; - exerciţii de dicţie (cu creionul între dinţi;
lectura unor texte amuzante de dicţie- vezi Şase saşi în şase saci Carmen Ivanov); - pantomimă; -
aspecte teoretice privitoare la genul dramatic (la nivelul de înţelegere al elevilor)- particularităţi
ale fiecărui gen literar(handout- tabel genuri); îmbinarea genurilor; - sincretismul reprezentării
teatrale; - mic dicţionar dramatic: “didascalii”, “reprezentaţie”, “spectacol”, “cortină”, “sufleur”,
“recuzită”; - lectură de texte literare, urmată de vizionare spectacol (ex. “Five o clock”,
“Vizită…”, “D-l Goe…”); - discuţii despre “adaptare scenică” –şi textele epice pot fi puse în
scenă; -Activitate de punere în scenă- prezentare scenariu, distribuirea rolurilor, recuzită,
repetiţii: “Moş Ion Roată şi Unirea” de Ion Creangă, “Five o clock” de I. L. Caragiale, scene din
“Prâslea cel voinic şi merele de aur” şi o fabula ( ex.“Greierul şi furnica” de Alecu Donici, apoi,
pentru amuzamentul elevilor, “Greierele şi furnica” de Marin Sorescu- varianta muzicală a Adei
Milea, din păcate, poate fi savurată doar de profesor)
- sugestii teme de proiect: - afiş de spectacol; reprezentaţie; realizare recuzită spectacol;
recenzie spectacol (la alegere, pe grupe de proiect) ;
- sugestii de materiale pentru portofoliu: mini-dicţionar de termeni teatrali; fişă-
trăsăturile genurilor literare.
5. Literatura şi cinematografia - mic dicţionar cinematografic (“regie”, “montaj”, “a
turna”,”scenariu”, “lungmetraj”, “scurtmetraj” etc.); - discuţii despre îmbinarea stimulilor şi a
formelor artistice în film (îmbinarea imaginii, a muzicii) –sincretismul - opinii despre
ecranizările fidele ale textelor literare şi despre adaptările libere- importanţa lecturii textului prim
pentru a opera comparaţii; în ce măsură seamănă filmul vizionat cu “filmul” din propria minte,
“turnat” în timp ce elevul citea cartea; - propunere investigaţie: “Detectivi în lumea adaptărilor
cinematografice”- listă de ecranizări ale textelor din literatura română; -sugestie de temă de
proiect- DVD-uri care să conţină filmele din lista dată; - sugestii de materiale pentru portofoliu:
lista ecranizărilor de texte literare; un text argumentativ în care să îşi exprime opinia despre tema
“Literatură vs film”.

MODALITĂŢI DE EVALUARE - proiectul, investigaţia, portofoliul, observarea

sistematică a activităţii elevului, autoevaluarea, observarea progresului în exprimarea orală.
SUGESTII METODOLOGICE
Metode de predare-învăţare aplicate în demersul didactic din cadrul opţionalului- utilizate
cu precădere: jocul didactic, brainstormingul, problematizarea, diagrama Venn, turul galeriei,
colajul, conversaţia euristică, inteligenţele multiple etc.
Deşi opţionalul propus vizează şi conţinuturi de extindere, acestea vor respecta
particularităţile de vârstă ale elevilor, nu doar în ceea ce priveşte volumul informaţiilor, ci şi
metodele de evaluare şi de abordare a temelor propuse, urmărindu-se în permanenţă eliminarea
factorului stres, prezent adesea în spaţiul şcolar. Aşadar, conţinuturile vor fi adaptate pe parcurs,
în funcţie de feedbackul oferit de clasă, cadrul didactic fiind concentrat pe latura creativo-ludică
a activităţilor, menită să conecteze elevii la izvorul de sensibilitate şi de frumos al artei, în
general şi al literaturii, în particular.
BIBLIOGRAFIE: Buga, Ana, Opere literare…Opere muzicale, în revista “Târgoviştea
literară”, 20 aprilie 2014 ( http://tgvliterara.blogspot.ro/2014/04/opereliterare-opere-muzicale-
ana-buga.html)
Ilie, Emanuela, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Polirom, 2014
Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii şi literaturii române. Provocări actuale pentru
profesor şi elev, Editura Art, 2014
Ştefănescu, Speranţa, Există o legătură între literatură şi artă? in “Acropolis” , nr 11, 21
noiembrie 2007 (http://www.fanart.ro/acropolis.php/279.html)