Salvatorii maramureşeni

inspectoratul pentru situaţii de urgenţă

“Gheorghe Pop de Băseşti”
al judeţului maramureş
Anul 2009 w TrimesTrul ii w nr. 2

moartea din adâncuri

Fântâna ucigaşă

la TAPArO

Incendiul anului

Final de carieră

Plecarea seniorilor

un trimestru
incendiar!
Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş
Salvatorii maramureşeni Colegiul de redaCţie

Cu ocazia
Sfintelor
Sărbători
de Paşte,
vă urăm să
aveţi parte
de sănătate,
bucurie şi
pace în
suflete!

colegIul de redacţIe
w col. petru dIcan
w mr. Ioan Mureşan
w mr. FlorIn Iacoş
w cpt. adrIan saBou
w lt. nIcuşor MIclăuş
w plt. adj. cornel BăBuţ
w Ionuţ BaBIcI-Buda, layout & design

Inspectoratul pentru sItuaţII de urgenţă „gheorghe pop de BăseştI” al judeţuluI MaraMureş

str. Vasile lucaciu nr. 87, tel. 0262-211212, 211213, fax 0262-214981, 0262-214921; str. avram Iancu nr. 2, tel. 211280, fax 212207;
Site: www.isumm.ro; E-mail: pompierimm@rdsllink.ro

2 Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş

Salvatorii maramureşeni Cuprins

cuPrins

Fântâna ucigaşă bilanţ trimestrul i

pagina 14

incenDiul anului Paginile sPecialiştilor

paginile 4-5 paginile 10-13 pagina 15

Plecarea seniorilor curaj şi Devotament sărbătoriţi

# # "

%'!# # "
' ' ' ' ' '

%'
' ' ' ' '
' ' ' ' ' '
$' ' ' #' '
' &'
'')$)( ( ,/ & ' ' $'
& /* / ' ' %"(+/# !+/
%"(+/

-
# # "

# # "

# # "!
%'

# # "!
%'

# # "!!
%'
%(+/

pagina 18

%'
%(+/
'"(+/

%
/
.
' +/# !+/
# # " "

' +/# !+
%' !# # "!

/
# # "
%'

%'

Divertisment %"(+/
/
!+ ' +/# !+/
.
#&+/

%' # # "

# # "!
# # "

# # "

%'
%' # # "
%'

"(+/
%'

. ' +/# !+/

%(+/
%(+/
%(+/
# # "

# # "!

%' # # "!"

# # "!!
%'

%'

%"(+/ !+/* /
%'

' +/# !+/

' +/# !+/
' +/# !+/

paginile 6-9 pagina 23 pagina 19

sPort coPiii noştri Psihologică

paginile 20-21 pagina 22 paginile 16-17

3
Salvatorii maramureşeni Moartea din adâncuri

FÂNTÂNA UCIGAŞĂ
w Trei familii îndoliate în Remetea Chioarului
Plt. adj. ing. Cornel Băbuţ

Era o zi însorită şi liniştită. 30

martie, prima zi cu adevărat de
primăvară din anul acesta. Nimic
nu prevestea tragedia care avea să
îndolieze trei familii din comuna
Remetea Chioarului. Totul a pornit
de la dorinţa unui localnic de a-şi
curăţa fântâna din curte, de la care
se aprovizionau mai multe gospo-
dării din jur.

CEl aNgajaT PENTRu

CuRăţiRE Nu ERa fâNTâNaR

Omul a angajat pentru această

lucrare un bărbat de 42 de ani. Planul
era să scoată apa din fântână cu o
pompă electrică, iar apoi muncitorul,
care nu era fântânar de meserie, să
coboare pe o scară ca să cureţe manual
tubulatura de depuneri.
În acest punct însă, lucrurile au luat
o turnură tragică. După câteva minute,
bărbatul nu a mai răspuns la chemările
celor de sus, iar un vecin de 47 de ani a
decis să intre în puţ ca să îl salveze. Nu
s-a gândit nicio clipă că ar putea fi şi el
în pericol şi riscă să nu mai iasă viu din
fântână.
SuB imPulSul momENTului,
uN BăTRâN CoBoaRă
duPă CEi aflaţi îN fâNTâNă
toratul pentru Situaţii de Urgenţă şi
Ambulanţa.
o miSiuNE difiCilă PENTRu
gaRda dE iNTERvENţiE
Imediat după primirea apelului, la
faţa locului a fost trimis un echipaj al
Gărzii de Intervenţie Şomcuta Mare.
„Subofiterul de serviciu din dispeceratul
inspectoratului ne-a dirijat spre Remea
Chioarului, pentru că localitatea face parte
din raionul nostru de intervenţie. Pe drum,
recapitulam mental măsurile de siguranţă
ce se impun în astfel de cazuri. Ştiam că e o
intervenţie deosebită, potenţial periculoasă,
deci trebuie să fim chiar mai atenţi ca de
obicei. Se impunea dublarea cordiţelor,
folosirea aparatelor de respirat, a mânuşilor
de protecţie, a lanternelor ca să mărim vizi-
bilitatea celor ce urmau să intre în fântână”,
îşi aminteşte sublocotenentul Radu
Bodea, şeful subunităţii.

Din păcate, gazele acumulate în

puţul adânc de circa 10 metri le-au fost
fatale celor doi. Cum niciunul dintre ei
nu mai dădea vreun semn de viaţă, un
vârstnic de 73 de ani, probabil sub im-
pulsul momentului, a intrat în fântână
ca să încerce să le dea o mână de ajutor
celor doi bărbaţi din adânc. Din păcate,
nu a apucat să coboare prea mult şi a
căzut secerat, pe scară. Pentru că era
aproape de suprafaţă, localnicii alar-
maţi în acel moment au apucat să-l
scoată şi au chemat în ajutor Inspec-

4
Salvatorii maramureşeni Moartea din adâncuri

Ajunşi la faţa locului, în circa 15

minute, pompierii au cercetat fântâna şi
au întocmit rapid un plan de bătaie. Cei
doi bărbaţi căzuţi în adânc mai puteau
fi încă în viaţă şi trebuia acţionat cât se
poate de repede. Între timp, echipajul
Ambulanţei lupta să-l resusciteze pe cel
mai vârstnic dintre sătenii implicaţi.

o zi Cu fiNal TRagiC fi resuscitată. Gazele acumulate în adân-

„ERa îNTuNERiC şi fRig...” curi le-au fost fatale. O zi tristă pentru
Din păcate, în ciuda eforturilor localnicii din Remetea Chioarului şi un
„A fost extrem de dificil. Tubulatura
conjugate ale salvatorilor - Garda de memento crud pentru cei tentaţi să mai
avea un diametru de cel mult un metru,
Intervenţie Şomcuta Mare şi medicii de execute astfel de lucrări fără să-şi ia
deci, vă dati seama că nu prea aveam loc de
pe Ambulanţă - nicio victimă nu a putut măsurile de siguranţă ce se impun.
manevră. Mai ales că purtam aparatul de
respirat în spate, ceea ce mi-a îngreunat şi
mai mult mişcările”, povesteşte plutonie-
rul major Ştefan Nemeş, şeful gărzii în
ziua respectivă, cel care a intrat primul
în fântână. „Cel de-al doilea bărbat căzuse
peste primul, chiar în partea de jos a fân-
tânii, la mai mult de 10 metri adâncime.
Apa începuse să crească la loc. Era întune-
ric şi frig, iar victima era corpolentă.
Colegii comunicau continuu cu mine ca să
se asigure că nu am păţit nimic. Am reuşit
să asigur bărbatul cu brâul şi o cordiţă, iar
colegii l-au scos din puţ şi l-au predat
medicilor”, adaugă plutonierul major
Nemeş. „Când am trecut peste ghizdurile
fântânii, eram epuizat. Nu e prima dată
când particip la o astfel de intervenţie, dar
aceasta a fost una dintre cele mai dificile.
Ieşind din adâncuri, lumina soarelui mi s-a
părut o adevărată binecuvântare. Speram ca
eforturile noastre să nu fi fost în zadar”. Un
alt coleg, sergentul major Frank
Nguyen a intrat apoi în puţ ca să scoată
cea de-a treia şi ultima victimă.

5
Salvatorii maramureşeni FInAl dE cArIEră

PLECAREA SENIORILOR
w Cadre cu experienţă deosebită: col. ing. Liviu Bolchiş, col. ing. Victor Bran,
col. Marian Drăgan, col. Dinu Micu, lt. col. ioan Sasu, lt. col. Dumitru Ţineghe,
plt. adj. şef ioan hapca, plt. adj. şef nelu Ţiplea, m.m. cls. i Vasile Fodoruţi

Plt. adj. ing. Cornel Băbuţ

un întreg contingent de cadre cu experienţă ale inspectoratului a spus adio hainei militare pe parcursul
trimestrului întâi. După cariere în armată întinse pe câteva decenii, seniorii au decis că e momentul să predea
ştafeta şi să se retragă.

OFIŢER ŞI GENTLEMAN Toţi cei care au lucrat cu el spun că este, cu adevărat, un

Din data de 31 ianuarie, colonelul inginer LiViu
BoLChiş, adjunctul şefului Inspectoratului pentru Situatii
de Urgenţă, şi-a luat rămas bun de la viaţa de militar. Din cei
54 de ani pe care i-a împlinit de curând, mai mult de 30 i-a
petrecut în uniformă.
Liviu Bolchiş s-a născut în
11.09.1955, a absolvit Liceul
Industrial Minier din Baia
Mare în 1975 şi a optat pentru
o carieră în slujba oamenilor:
cea de pompier militar.
Locotenentul Bolchiş a ieşit pe
porţile Şcolii militare de ofiţeri
din Sibiu în 1978 şi a fost O amintire de la colegi
repartizat în Baia Mare, unde
a lucrat un an la intervenţii.
În 1979, a devenit inspector la prevenirea incendiilor, post
ocupat până în 1988, când a devenit şeful Biroului omonim.
În 2004, la înfiinţarea I.G.S.U, colonelul Liviu Bolchiş, a fost
ales, prin concurs, şeful Inspecţiei de prevenire şi adjunct al
şefului I.S.U Maramureş.
Alături de colegii de la Inspecţia de Prevenire
De-a lungul celor 3 decenii de activitate, colonelul Bolchiş
a excelat în tot ce a întreprins. A planificat, coordonat şi
eficientizat activitatea inspecţiei de prevenire, a pus bazele
unei colaborări fructuoase cu autorităţile judeţene şi locale, a
perfecţionat activitatea de pregătire a Serviciilor Voluntare
pentru Situaţii de Urgenţă.
ofiţer şi gentleman. În plus, colonelul Liviu Bolchiş a fost şi
rămâne un adevărat mentor pentru o întreagă generaţie de
cadre de la Inspecţia de Prevenire.
UN CONSTRUCTOR LA POMPIERI
Un alt specialist cu
state vechi de serviciu a
pus punct carierei mili-
tare după mai mult de 24
de ani în slujba cetăţea-
nului. Colonelul inginer
ViCtor Bran, seful
compartimentului Preve-
nirea incendiilor, s-a
născut în 2.07.1955, în Emoţionat la de trecerea în rezervă
Baia Mare, unde a făcut
şcoala generală şi Liceul
de Construcţii. În 1975 a fost admis la Facultatea de
Construcţii din Cluj şi a avut apoi primul contact cu armata
în calitate de militar cu termen redus.
După ce a terminat facultatea, a fost repartizat la E.G.L
Baia Mare, iar în 1985 fostul şef al Inspecţiei de prevenire,
maiorul (la acea dată) Gheorghe Văleanu l-a convins să
treacă la pompieri. Colonelul Bran mărturi-
seşte că adaptarea la viaţa militară a fost
grea şi îşi aminteşte cum comandantul de
atunci al Grupului de Pompieri, colonelul
Mircea Popeea, îi spunea că este „cel
mai civil dintre militari”.
Dar, pentru că ordinea şi disci-
plina i-au plăcut de dinainte de
armată, a făcut o carieră frumoasă şi
nu-şi regretă deloc alegerea.
Colonelul Bran a supervizat toate
obiectivele majore de investiţii din
judeţ. Datorită profesionalismului
său, acestea sunt mai bine protejate
din punct de vedere al securităţii la
incendiu.

6
Salvatorii maramureşeni FInAl dE cArIEră

IMPRESIONAT DE CUTREMUR TEHNICA E BAZA

Consilierul juridic al inspectoratului, Şeful serviciului Logistic,
colonel Dinu MiCu, şi-a luat şi el la colonelul Marian Drăgan, a
revedere de la haina militară, după o încheiat o carieră militară ce se întin-
carieră distinsă, începută în 1982. de pe mai bine de 3 decenii. S-a
Juristul unităţii, cum e cunoscut de născut în 5.05.1955, în Fizeşu
întreg personalul I.S.U., a văzut lumina Gherlii, judeţul Cluj. A făcut
zilei în Vima Mare, în 27.02.1956. A Şcoala generală în localitate, iar
urmat Şcoala generală din localitate liceul în Gherla. Pentru că şi-a
între 1963 şi 1971, apoi Liceul în Târgu dorit să ajungă militar, a urmat,
Lăpuş, între 1971 şi 1975. Pe vremea când între 1975 şi 1978, Şcoala de
Îşi aminteşte cu plăcere de perioada nu se gândea tancuri şi auto „Mihai Viteazu”
în care a lucrat ca învăţător în Peteritea la armată din Piteşti.
şi Aspra, înainte de a merge în armată. La absolvire, a fost reparti-
Militar fiind, într-o unitate de geniu din Bucureşti, a partici- zat la Grupul de Pompieri
pat la operaţiunile de căutare-salvare a victimelor cutremu- Cluj, dar cum acolo nu erau
rului din 1977. După 12 zile de la producerea seismului, a locuri, a ajuns în Baia Mare.
fost printre cei ce au găsit, printre dărâmături, un băieţel de După doi ani, a prins rădăci-
7 ani care trăia. Colonelul Micu spune că a fost o experienţă ni, în urma căsătoriei. În 1983
care l-a impresionat profund pentru că dimensiunea sufe- a fost admis la Academia
rinţei umane a atins atunci cote inimaginabile. Militară, Facultatea de Arme
Întrunite, specialitatea Auto.
În 1985, după absolvire, a
fost repartizat la Comanda-
mentul Trupelor de Pompieri,
iar apoi, în acelaşi an,
locţiitor al comandantului
pentru tehnică la Grupul de
Pompieri Bucureşti. A participat acolo la intervenţia pricinu-
ită de inundarea metroului din cauza unor greşeli la lucrările
din subteran, când pompierii au întins nu mai puţin de 16
kilometri de furtune pentru a ajuta la evacuarea apei! A
rămas în Capitală până în 1987, când s-a întors în Baia Mare
ca să fie mai aproape de familie şi părinţi.
Proaspăt locotenent

În cele din urmă, a ales cariera militară, la arma care i s-a

părut cea mai generoasă ca vocaţie: Pompierii. A urmat
Şcoala militară de ofiţeri activi a Ministerului de Interne între
1979 şi 1982 şi şi-a început cariera la Braşov la inspecţia de
prevenire. Din 1988, a venit în Baia Mare unde a lucrat pe
aceeaşi linie până în 1999 când a devenit consilierul juridic al
unităţii, în urma absolvirii cursurilor de specialitate ale
Academiei
de Poliţie
„Alexandru
Ioan Cuza”.
De atunci, s-a
îngrijit cu
dedicaţie şi Alături de soţie şi de copiii care au îmbrăţişat aceeaşi
pricepere de frumoasă carieră
problemele
de natură
legală ale Din 1987 este şeful serviciului Logistic. La final de carieră,
inspecto ra - colonelul Marian Drăgan spune că, dacă ar putea da timpul
tului. cu soţia la ceremonia de trecere în revervă înapoi, ar alege acelaşi drum...

7
Salvatorii maramureşeni FInAl dE cArIEră

ÎNTRE FOTBAL ŞI RACHETE A ajuns în

a r m a t ă
datorită unui
Trimestrul întâi al anului 2009 a
ofiţer recrutor,
fost ultimul în uniformă şi pentru
care l-a con-
locotenent colonelul ioan SaSu,
vins pe tatăl
după o carieră de mai bine de 30 de ani
său că e o ca-
în armată. În 1966, marca goluri la
rieră de viitor,
Voinţa Moreni şi visa să ajungă în
deşi el îşi dorea
Naţionala de Fotbal. Părinţii, în
uniforma verde
special tatăl său, care era ofiţer, au
de inginer sil- Alo! Aici Protecţia civilă...
fost de altă părere. Aşa se face ca
vicultor, buni-
tânărul Ioan Sasu a urmat cursurile
cul îl vedea în
Liceului militar din
odăjdii preoţeşti, iar mama sa îl visa judecător.
Breaza între 1970 şi
Dumitru Ţineghe a studiat între 1973 şi 1976 la Şcoala de
1974 şi a continuat
Ofiţeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, devenind specialist
cu Şcoala Militară
în transmisiuni. Proaspătul locotenent Ţineghe şi-a început
de Ofiţeri de Artile-
cariera în 1976, la regimentul 612 artilerie antitanc, în Baia
rie şi Rachete „Ioan
Mare. Din 1984 s-a mutat la protecţia civilă, până în 2004, la
Vodă” din Sibiu, pe
crearea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
care a absolvit-o în
De atunci a ocupat funcţia de şef com-
1977.
partiment comunicaţii informatică.
În acelaşi an, a
Pe vremea când dădea goluri Colonelul Ţineghe este mulţumit că a trăit
comandat şi primul
la Voinţa Moreni vremuri interesante în armată, cum
său pluton, alcătuit
spun chinezii. A prins trecerea de
din militari T.R., la
la era analogică la cea digitală şi
U.M 01354 din Baia
explozia informaţională gene-
Mare. Din 1987,
rată de apariţia Internetului.
căpitanul (pe atunci)
Colonelul Dumitru Ţineghe
Ioan Sasu a ajuns la
e fericit ca a ajuns sănătos la
Protecţia Civilă, iar
pensie şi spune că îşi va de-
din 2004, la Inspec-
dica timpul liber nepoţilor,
toratul Judeţean
dar şi relaxării.
pentru Situaţii de
Urgenţă.
cu primul pluton

SALvATOR ŞI OM AL MUNTELUI
DE LA ANALOGIC LA DIGITAL Plutonierul
adjutant şef ioan
Din întâi martie, un alt specialist de marcă al generaţiei haPCa a fost,
seniorilor, locotenent colonel DuMitru Ţineghe, a pus până de curând,
punct carierei militare. După Şcoala generală din Şişeşti, unul dintre cei mai
între 1961 şi 1969, a urmat Liceul Teoretic (la acea dată) din experimentaţi
Baia Sprie în perioada 1969-1973. Ani în care şi-a format o subofiţeri ai Secţiei
excelentă condiţie fizică, cu cei 8 kilometri parcurşi zilnic pe de Pompieri Vişeu
jos pe drumul dus şi întors de la scoală, pe orice vreme. de Sus şi ai
inspectoratului,
dar a decis să pună
capăt unei frumoase
cariere. Ioan Hapca
s-a născut în
9.06.1963, în Vişeu de
Sus, a urmat Şcoala
generală în localitate,
între 1979 şi 1981 -
Şcoala Profesională,
Proaspăt ofiţer apoi liceul, tot în Vişeu,
între 1981 şi 1984. Pe Valea Vaserului, la inundaţii

8
Salvatorii maramureşeni FInAl dE cArIEră

A urmat Şcoala de Subofiţeri Activi El spune că a avut două idei

din Câmpina, Arma Pompieri, între călăuzitoare pe parcursul carierei:
1982 şi 1984. De-a lungul carierei a par- îndeplinirea misiunilor încredinţate
ticipat la sute de intervenţii de toate şi grija faţă de oamenii din sub-
tipurile, de la incendii şi accidente până ordine. E mândru că niciunul dintre
la inundaţii. Plt. adj. şef Ioan Hapca a cei pe care i-a comandat nu a avut
fost în capul coloanei de salvatori la vreun accident în timpul interven-
misiunea de căutare-salvare a celor 300 ţiilor.
de turişti blocaţi pe Valea Vaserului în Tânăr sergent major
timpul inundaţiilor din 2008. Pompier cu mare experienţă şi
bun cunoscător al munţilor din zonă, el a reuşit să-i ghideze pe
salvatori pe terenul devastat de inundaţii.
Cei doi băieţi ai săi, de 21 şi 22 de ani, i-au călcat pe urme A PRINS DRAG DE MESERIE
şi sunt pompieri la Secţia Vişeu de Sus.
Maistrul militar clasa i, VaSiLe
FoDoruŢi, de la Detaşamentul de
Pompieri Sighetu Marmaţiei, a
POMPIER DE MIC hotărât şi el să pună uniforma în cui.
Născut în 21.04.1960, în Vadu Izei, a
Plutonierul adjutant şef neLu ŢiPLea, de la Secţia de urmat Şcoala generală în localitate,
Pompieri Vişeu de Sus, a trecut şi el în rezervă în primul tri- apoi Liceul industrial în Sighetu
mestru al acestui an. S-a născut în data de 15.02.1961, în Vişeu Marmaţiei. După absolvire, în 1984, a
de Sus, a urmat Şcoala generală în oraş, iar apoi Liceul indus- lucrat doi ani ca pompier în formaţiu-
trial 1 în Satu Mare. În 1985 a intrat în rândul pompierilor mili- Sergentul major nea de pompieri civili a Combinatului
tari pe un post de conducător auto. A absolvit, în anul 2002, Vasile Fodoruţi de prelucrare a lemnului din Sighet,
Facultatea de Management şi Inginerie Economică în Agricul- unde a prins drag de meserie.
tură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti. Cu prima ocazie, în 1986, când se făceau recrutări, a
intrat în rândul pompierilor militari. În 1997 a trecut în
Corpul Maiştrilor Militari. Îşi aduce aminte, cu mândrie, de
cea mai dificilă misiune, cea de la incendiul izbucnit la
Combinatul în care a
lucrat, în 1987. 5000 de
scaune de lemn s-au
făcut scrum, dar ser-
gentul major la acea
dată, Vasile Fodoruţi, a
reuşit, alături de forma-
ţiunile civile, să împie-
dice extinderea incendiu-
lui şi a salvat astfel
fabrica şi oraşul
de la un
adevărat
Felicitat de inspectorul şef, col. Petru dican dezastru.

Nelu Ţiplea îşi aminteşte că îşi dorea de mic să devină A fost greu şi pentru că, pe atunci, pompierii nu aveau în
pompier. A activat în cadrul cercurilor “Prietenii pompie- dotare aparate de respirat, ci doar măşti de gaze care nu
rilor”, unde a fost mereu printre cei mai bine pregătiţi făceau faţă fumului gros.
copii.

le urăm tuturor multă sănătate şi să se bucure cât mai mult de pensia binemeritată!
P.S.
„Foştii noştri colegi mai puteau să ajute instituţia noastră prin cunoştinţele şi experienţa deosebite, dobândite
în decenii de activitate în slujba comunităţii, dar vremurile tulburi i-au făcut să aleagă varianta pensionării.
le urez multă sănătate şi pensie cât mai lungă!”
inspector şef, col. Petru Dican

9
Salvatorii maramureşeni
Incendiul anului
Prim adj. al insp. şef, mr. drd. ing. Ioniţă Sîrb
Ofiţer specialist I, mr. Ioan Mureşan
În 8 aprilie 2008, la o clădire aparţinând SC
TAPARO SRL, situată la intrarea dinspre Baia Mare
în oraşul Târgu Lăpuş, s-a declanşat unul dintre cele
mai violente şi extinse incendii la care au participat
vreodată pompierii din judeţul nostru. Flăcările au
devastat întreaga suprafaţă a halei de producţie, adică
peste 12.000 de metri pătraţi, iar coloana de fum a
putut fi zărită de la câteva zeci de kilometri distanţă.
Ce a generat un asemenea incendiu, care sunt cauzele
intensităţii deosebite a arderii, precum şi modul în
care s-a acţionat pentru localizarea şi lichidarea lui,
aflaţi din următoarea
ANALIZĂ DE CAZ:
RELAŢIILE ÎNTRE GENERAREA,
STRATIFICAREA ŞI EVACUAREA
PRODUSELOR DE ARDERE
LA INCENDII ÎN SPAŢII ÎNCHISE
INTRODuCERE
Incendiile care se dezvoltă în spaţii închise sunt însoţite
de degajarea unor produse de ardere – fum, funingine, gaze
arse etc. Aceste produse de ardere pun în pericol viaţa uti-
lizatorilor aflaţi în clădirile afectate, influenţează evoluţia
incendiului şi răspunsul în ansamblu al clădirii, îngreunează
sau fac imposibilă intervenţia rapidă a pompierilor şi au
efecte negative asupra mediului.
Ca urmare, evacuarea produselor de ardere ale unui
incendiu, care se produce în interiorul unei construcţii,
reprezintă o preocupare majoră în proiectarea şi exploatarea
construcţiilor. Desfumarea este concepută ca ansamblul
operaţiilor şi acţiunilor pentru reducerea dezvoltării şi apoi
evacuarea produselor de ardere.
10
Paginile SPecialiştilor
CERCETĂRI ExPERIMENTALE PRIvIND RELAţIA
DE STRATIFICARE A PRODuSELOR
DE ARDERE şI DESFuMARE
Analiza oricărui incendiu de mare amploare scoate în evi-
denţă importanţa stratificării produselor de ardere în
încăperi închise pentru aprecierea răspunsului la foc a con-
strucţiei în ansamblu. În cele ce urmează se vor prezenta
unele dintre rezultatele cercetărilor experimentale semnalate
în literatura de specialitate.
Parametrii urmăriţi au fost: înălţimea de echilibru în
stratificarea produselor de ardere, grosimea stratului în care
se localizează fumul şi gazele arse, repartiţia temperaturii în
acest strat, precum şi variaţia acestora în timp, pentru focare
de putere şi geometrie date, poziţionate diferit în raport cu
deschiderea de desfumare şi pentru diferite debite de
desfumare mecanică. Experimentele au relevat următoarele
concluzii:
u în general, înălţimea de stratificare este mai joasă decât
înălţimea deschiderii pentru alimentarea cu aer proaspăt;
u dacă înălţimea deschiderii de aer proaspăt este mare, o
parte din produsele de ardere ies prin această deschidere;
u în cazul în care focarul se află sub deschiderea de desfu-
mare, limita de separare dintre stratul cald şi stratul rece este destul
de bine marcată;
u descentrarea focarului în raport cu deschiderea de desfu-
mare şi cu deschiderea de aspiraţie a aerului proaspăt determină o
mişcare de rotaţie a stratului de aer cald, cu viteza de ordinul a 4
rotaţii/min., influenţate în parte şi de circulaţia aerului proaspăt;
u o parte din aerul proaspăt trece direct de la deschiderea
de aspiraţie către deschiderea de desfumare, fără a mai intra în con-
tact cu focarul;
Salvatorii maramureşeni
u limita de separaţie între stratul de aer rece şi stratul de aer
cald conţinând produsele de ardere este netă în cazul centrării focar-
deschidere de evacuare şi mai puţin netă, prezentând zone de tran-
ziţie de 2-3 m, în cazul descentrării focar-deschidere de evacuare;
u cantitatea de energie evacuată prin deschiderea de desfu-
mare este relativ mare atunci când focarul este centrat cu deschide-
rea şi scade considerabil în cazul descentrării, indiferent de puterea
focarului;
u viteza de aspiraţie mărită a instalaţiei de desfumare deter-
mină, mai ales în cazul poziţionărilor focar-deschidere de evacuare
descentrate, un efect de străpungere (de gâtuire) a stratului de aer
cald, diminuând astfel debitul de produse de ardere evacuate, deci
eficacitatea instalaţiei de desfumare.
uN INCENDIu Cu MuLTE ÎNvĂţĂMINTE
În data de 8.04.2008 a izbucnit un incendiu violent într-o
clădirea a SC TAPARO SRL, situată în extravilanul localităţii
Târgu Lăpuş, pe DJ 182, la aproximativ 3 km de localitate.
Hala făcea parte dintr-un viitor ansamblu de producţie şi de
depozitare mobilier (canapele şi fotolii). Incendiul s-a
declanşat şi s-a dezvoltat în hala H1, în partea opusă accesului
principal al clădirii, în zona magaziei de poliuretan (burete).
Hala H1 a fost executată în baza proiectului, proiectul
având destinaţia de „Hală depozitare mobilier”.
a) principalele caracteristici ale construcţiei (extras din
proiect):
- aria construită 12.009 mp;
- regim de înălţime P h max – 9,80 m;
- depozit fără stive înalte;
- gradul de rezistenţă la foc III;
- categoria de pericol de incendiu «C» (BE 2) ;
- densitatea sarcinii termice q S- 241/MJ/mp ;
- structura constructivă – cadre metalice termoprote-
jate (stâlpi şi grinzi), închideri exterioare (perimetrale) din
panouri tablă cu izolaţie metalică (tablă cutată) cu termoizo-
laţie din vată minerală.
b) procesul tehnologic – deşi proiectul a stabilit funcţiu-
nea de bază de hală pentru depozitare mobilier, din dispo-
ziţia administratorului societăţii, construcţiei i s-au dat şi alte
destinaţii, respectiv producţie mobilier (canapele şi fotolii),
Paginile SPecialiştilor
ambalarea mobilierului, magazii pentru materii prime
(burete, feronerii), spaţii administrative (birouri) etc., com-
partimentele diverselor spaţii făcându-se cu elemente provi-
zorii (pereţi PAL). Aceste noi destinaţii erau cu titlu provizo-
riu până la finalizarea halei vecine.
Hala H1 a funcţionat câteva luni atât ca hală de producţie
cât şi ca hală de depozitare, deşi o parte din lucrările de
investiţii (inclusiv unele cu rol PSI) nu erau finalizate.
Conform documentaţiei tehnice hala H1 (de depozitare)
avea stabilite măsurile de securitate la incendiu specifice des-
tinaţiei proiectate după cum urmează:
- rezervă de apă de incendiu 375 mc – lucrare nefinaliza-
tă la data incendiului, rezerva fiind gândită din mai multe rezer-
voare semiîngropate, rezervoarele au fost comandate, unele au şi
sosit la beneficiar. Cu titlu provizoriu până la realizarea rezervei
de apă proiectate, la obiectiv erau 2 rezervoare (din recuperări
peco) de aproximativ 10 mc;
- staţie de pompare - neexecutată la data producerii
incendiilor; pompele au fost achiziţionate aflându-se în curtea
obiectivului;
- reţea exterioară şi interioară prevăzute cu hidranţi - exe-
cutată în proporţie de 80%, dar fără racorduri la sursa de apă şi
fără accesorii;
- instalaţie interioară de stingere tip sprinkler executată
în proporţie de 90% (lucrările erau în execuţie şi la momentul
incendiului) neracordată la sursa de apă şi fără ACS-uri;
- trape de evacuare a fumului montate în acoperişul
clădirii: funcţionale;
- instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului: funcţională;
- instalaţie de iluminat de siguranţă pentru marcarea
hidranţilor şi pentru evacuare: funcţională;
- termoprotecţia structurilor metalice - nerealizată,
lucrare aflată în faza de contractare;
- instalaţie de detecţie şi semnalizare incendii – nerea-
lizate, aflate în faza de contractare;
- mijloace de stingere portabile (stingătoare cu probleme),
funcţionale în număr de aproximativ 90 bucăţi. Din decizia con-
ducerii societăţii în hală îşi desfăşura activitatea un SPSC
reprezentat de un pompier de serviciu (fără utilaj de stingere);
- Neracordarea lucrărilor de bază ale intervenţiei cu
măsurile /echipamentele de protecţie la foc aferente construcţiei
au făcut obiectul unor analize ISU-beneficiar-constructor (asis-
tenţă tehnică, modificări de soluţii tehnice etc.).
11
Salvatorii maramureşeni
În data de 8.04.2008, la ora producerii incendiului, cerul
era senin şi nu erau condiţii de vânt. Incendiul a fost
observat de mai multe persoane ce lucrau în hală (munci-
tori proprii, instalatori ce lucrau la instalaţia sprinkler,
pompierul de serviciu), sub formă de flacără şi fum în
depozitul (magazie) de poliuretan, alarmarea făcându-se
prin strigăte. În primă fază, telefonic s-a anunţat SvSu al
localităţii Târgu Lăpuş şi apoi, prin serviciul 112, Deta-
şamentul de pompieri Baia Mare situat la aproximativ 45
km. Au fost alarmate de către dispeceratul ISu Maramureş,
SvSu-rile din localităţile Cerneşti şi Copalnic Mănăştur.
FORţELE uTILIZATE PENTRu STINgEREA
INCENDIuLuI
w Detaşamentul de Pompieri Baia Mare a intervenit cu 3
autospeciale (ASpMC-Iveco, APCAT R12215, autoutilitară
Mazda B2500);
w SvSu comuna Copalnic Mănăştur a intervenit cu o
autospecială Mercedes;
w SvSu comuna Cerneşti a intervenit cu o autospecială
APCA R12215;
w SvSu oraş Târgu Lăpuş a intervenit cu o autospecială
Magirus;
w SvSu comuna Lăpuş a intervenit cu o autospecială APCT
R8135;
w SPSu al S.C. uNIMAR SRL a intervenit cu o autospecială
APCAT R12215.
La sosirea echipajelor de intervenţie, incendiul se mani-
festa cu violenţă pe întreaga suprafaţă a halei (cca. 12.000 m2)
cu degajări mari de flăcări, fum şi gaze toxice, acesta aflându-se
în faza de ardere generalizată, existând posibilităţi de propa-
gare şi la hala învecinată.
PREZENTAREA ARguMENTATĂ A IPOTEZELOR
LEgATE DE IZBuCNIREA INCENDIuLuI
Principalele ipoteze privitoare la cauzele probabile de
incendiu avute în vedere au fost :
a) incendiu produs datorită lucrului cu foc deschis
(sudură/tăierea metalelor) de către instalatorii ce executau
lucrări la instalaţia de sprinkler;
b) incendiu produs datorită unui scurtcircuit gener-
at suprasolicitării instalaţiei electrice;
12
Paginile SPecialiştilor
c) incendiu produs datorită unor deficienţe în
exploatarea unor utilaje/maşini (compresoare, motostivui-
toare, electrostivuitoare etc.);
d) incendiu produs datorită neglijenţei fumătorilor;
e) incendiu produs prin faptă intenţionată;
f) incendiu datorat autoaprinderii unor materiale
din magazie;
n Incendiu produs datorită lucrului cu foc deschis
(sudură/tăierea metalelor) de către instalatorii
ce executau lucrări la instalaţia de sprinkler
Această ipoteză îşi are următoarele argumente: în data de
8.04.2008, instalatorii au executat lucrări de montaj a con-
ductelor de la instalaţia de sprinklere.
În declaraţia dată la Poliţia Târgu Lăpuş, pompierul de
serviciu face menţiuni că instalatorii au executat lucrări cu
foc deschis, el asigurând lucrările executate din punct de
vedere al prevenirii incendiilor. Pompierul de serviciu con-
sideră acestea ca fiind principala cauză de incendiu. Ulterior
revine la declaraţie şi menţionează o altă posibilă cauză de
incendiu (de natură electrică). În aceeaşi zi, în declaraţia
făcută pompierilor, menţionează că instalatorii au lucrat
numai la rece (înfiletări, montaje prin coliere etc.) fără foc
deschis şi fără permis de lucru cu foc poziţionând locul de
muncă al instalaţiilor la o oarecare distanţă faţă de locul
izbucnirii incendiului.
În declaraţiile celor 3 instalatori se susţine lucrul numai la
rece şi la oarecare distanţă de locul izbucnirii incendiului,
lucru confirmat şi de magazionera depozitului de burete, şi
de şeful de secţie.
având în vedere că cele menţionate mai sus, ipoteza
incendiului datorat lucrului cu foc deschis nu poate fi
complet eliminată, necesitând investigaţii mai aprofundate
de către organele de poliţie.
n Incendiul produs datorită unui scurtcircuit generat
de suprasolicitarea instalaţiei electrice
Prin proiect, având în vedere destinaţia propusă pentru
hală (depozitare mobilier) instalaţia electrică a fost proiectată
şi executată numai pentru iluminat şi priză (220V) - certifi-
carea acestui fapt fiind făcută prin declaraţiile proiectantului
de electrice şi a dirigintelui de şantier.
Din declaraţia administratorului societăţii, rezultă că prin
regie proprie s-au făcut modificări la instalaţia electrică care
să deservească unele instalaţii sau utilaje (compresoare,
instalaţii de încălzire cu aeroterme), aceste lucrări având un
caracter provizoriu.
Salvatorii maramureşeni Paginile SPecialiştilor

afara halei. Verificările şi cercetările făcute la faţa locului nu

au permis observarea unor resturi ale fumatului (mucuri,
chibrituri, brichete etc.) în perimetrul halei şi datorită dis-
trugerilor şi resturilor provocate de incendiu.
În lipsa unor elemente probatorii concrete, considerăm această
ipoteză ca fiind foarte puţin probabilă.

n Incendiul produs prin faptă intenţionată

Din declaraţiile culese au rezultat că nu au existat con-
flicte de muncă, nu au existat persoane care să-şi manifeste
violent nemulţumirile, nu au existat ameninţări la adresa
conducerii societăţii, iar accesul persoanelor străine în incin-
ta halei era bine statuat (în primul rând pentru a se evita sus-
tragerile de produse).
În zonă (spatele construcţiei), la aproximativ 500 m, era o
şatră de ţigani, dar nu există indicii că ar fi încercat vreodată
să sustragă materiale/produse şi să-şi ascundă fapta inclusiv
prin incendiere. Incendiul producându-se şi în miezul zilei,
După producerea incendiului au fost găsite echipamente
ipoteza unei incendieri intenţionate cu factor extern nu este
electrice arse de tipul radiatoarelor cu ulei, redresoare,
viabilă.
aeroterme, calculatoare, maşina de presat, compresor etc.
Având în vedere cele menţionate mai sus, considerăm această
Toate aceste instalaţii sau utilaje depăşeau puterea instalată
ipoteză ca foarte puţin probabilă.
proiectată.
Unul dintre electricienii de întreţinere a declarat că, în
n Principalul material combustibil existent în magazie era
săptămâna premergătoare incendiilor, pe timpul serviciului
spuma poliuretanică elastică (burete). Din datele culese de
său, a intervenit pentru remedierea a două evenimente de tip
la furnizorii acestui produs, buretele prezintă tendinţa de
electric. În declaraţia sa, şeful de secţie confirmă că, periodic,
autoaprindere doar în faza de producţie la maturare când se
instalaţia electrică crea probleme (căderi de tensiune/sarcini).
produce reacţie exotermă. Nu este cazul poliuretanului aflat
Ipoteza unui incendiu datorat instalaţiei electrice apare în de-
în magazia halei care nu este material proaspăt produs, iar în
claraţiile administratorului societăţii şi pompierul de serviciu.
cadrul magaziei acesta nu este stocat, el rulându-se în proce-
având în vedere elementele menţionate mai sus, considerăm
sul de producţie la un interval de 2-3 zile.
această ipoteză ca fiind foarte probabilă.
Considerăm această ipoteză ca foarte puţin probabilă.
n Incendiu produs datorită unor deficienţe în exploatarea
În urma acestui incendiu se poate concluziona impor-
unor utilaje/maşini (compresoare, motostivuitoare,
tanţa deosebită pe care o are organizarea primei intervenţii
electrostivuitoare, transpalete etc.)
pe locul de muncă, organizarea serviciilor de intervenţii în
În zona apropiată de locul izbucnirii incendiului se afla în
situaţii de urgenţă la nivelul operatorilor economici, a
poziţie fixă un compresor, iar în interiorul halei funcţionau
funcţionării echipamentelor de detecţie şi stingere a incen-
câteva motostivuitoare şi electrostivuitoare. Compresorul era
diilor precum şi respectarea măsurilor de prevenire a
despărţit de magazia de burete printr-o magazie de ferone-
incendiilor pe locul de muncă.
rie, prin urmare, un incendiu generat de compresor ar fi
După 5 luni, un alt incendiu, la fel de violent, s-a
trebuit să se propage întâi prin magazia de feronerie şi să
declanşat la o societate comercială din Baia Mare, de pe
ajungă la magazia de burete unde s-a observat prima dată
fosta platformă industrială a IMMuM.
incendiul. Considerăm această propagare ca foarte puţin
probabilă în condiţiile existenţei persoanelor în imediata
apropiere, astfel ca această propagare să nu poată fi obser-
vată şi eventualul incendiu lichidat.
Utilajele care deserveau depozitul au fost găsite arse în
partea din faţă a clădirii (opuse locului focului iniţial). De
asemenea, utilajul ce deservea gestiunea (magaziei de burete)
a ieşit cu aproximativ o oră înainte de producerea incendiului
din zona magaziei, aflându-se împreună cu gestionara în
partea din faţă a clădirii (unde utilajul a şi fost găsit ars).
Având în vedere acestea considerăm ca foarte puţin probabilă
această ipoteză de incendiu.

n Incendiu datorat neglijenţei fumătorilor

Din declaraţiile luate, rezultă că nu au fost incidente cu
fumătorii în hală, aceştia având loc stabilit şi amenajat în

13
Salvatorii maramureşeni Paginile sPecialiştilor

Trimestrul întâi în cifre

Inspector şef, col. Petru Dican

Peste 300 De IntervenţII

De la încePutul anuluI

Pompierii maramureşeni au ajuns la

301 intervenţii, de la începutul anului,
faţă de 222 în aceeaşi perioadă (1.01 -
31.03) a lui 2008, ceea ce reprezintă o
creştere cu 35,58%. Din total, în primele
trei luni din 2009, cele mai multe au fost
incendiile - 144, urmate de 24 de arderi
necontrolate (printre care şi incendiile
de vegetaţie uscată), alte intervenţii - 17
(printre care spargeri de conducte şi
supravegherea accidentelor rutiere) şi
intervenţiile SIAMUD - 76, din care 46
asistenţa persoanelor şi 29 descarcerare.
Pe subunităţi, Detaşamentul Baia
Mare a fost implicat în cele mai multe
acţiuni - 150, urmat de Detaşamentul de
Pompieri Sighetu Marmaţiei cu 59 de
intervenţii şi Secţia de Pompieri Vişeu
de Sus cu 24. Garda de Intervenţie
Bogdan Vodă a participat la 7 acţiuni.
Subunităţile înfiinţate în cursul anului
trecut s-au remarcat şi ele în luptă.
Garda de Intervenţie Borşa a ajuns la 27
de acţiuni, Pichetul de Pompieri Târgu
Lăpuş la 18, iar Garda de Intervenţie
Şomcuta Mare la 10 intervenţii.
De la începutul anului, s-au înregis-
trat 4 morţi (dintre care 1 copil) şi 8 răniţi
(printre care şi un copil). Totalul pagube-
lor se ridică la 0,726 milioane de lei.
Datorită profesionalismului şi dăruirii
de care au dat dovadă pompierii militari
au fost salvate 11 persoane din care 2
copii, iar valoarea bunurilor salvate s-a
cifrat la 10,52 milioane de lei.
În aceeaşi perioadă, cele mai frec-
vente cauze de incendiu au fost coşurile
de fum defecte sau necurăţate - 67 de
cazuri urmate de instalaţiile electrice
defecte sau improvizate şi aparatele
electrice sub tensiune - 25 de cazuri.
Trebuie remarcat că, faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut, a crescut
numărul arderilor necontrolate cu 6
unităţi adică 33,33%. Aceasta, în ciuda A crescut, de asemenea, şi numărul anului 2008) la 67 (în trimestrul întâi al
mediatizării periodice a măsurilor de incendiilor declanşate din cauza anului în curs), în ciuda popularizării
prevenire şi a semnalelor de alarmă coşurilor de fum defecte sau necură- constante a măsurilor de prevenire ce
trase de inspectoratul nostru. ţate, de la 61 (în primele trei luni ale se impun.

14
Salvatorii maramureşeni
11 sfaturi pentru sănătatea…
calculatorului dumneavoastră
Ofiţer I comunicaţii-informatică, cpt. Lucian Nistor
Folosiţi un firewall ca să blocaţi toate conexiunile iniţia-
1 lizate din exterior către servicii care nu ar trebui să fie
disponibile în internet;
Folositi un antivirus fiabil şi scanaţi periodic calcula-
2 torul;
Setaţi o parolă pentru fiecare cont de pe calculator.
3 Parolele complexe sunt mai dificil de aflat în momentul în
care calculatorul este compromis;
4 Nu dezactivaţi UAC (User Account Control) şi, când sun-
teţi întrebat de o parolă pentru root sau UAC, asiguraţi-vă
că programul care cere acces la nivel administrativ este o
aplicaţie legitimă;
Dezactivaţi Autoplay ca să preveniţi lansarea automată a
5 fişierelor executabile din reţea sau de pe dispozitive
portabile;
Dezactivaţi file-sharing-ul dacă nu aveţi nevoie de el.
6 Dacă aveţi totuşi nevoie de el, utilizaţi liste de acces şi
parole pentru a limita accesul. Dezactivaţi “anonymous
acces” şi utilizaţi doar conturi ce au parole dificil de aflat;
Paginile SPecialiştilor
Dezactivati şi înlăturaţi orice
7 serviciu neutilizat. Multe sis-
teme de operare instalează ser-
vicii auxiliare ce pot fi folosite
de potenţiali atacatori;
Întotdeauna actualizaţi-vă sis-
8 temul de operare şi aplicaţiile
utilizate cu ultimele patchuri, mai ales
dacă aveţi pe calculator un serviciu public accesibil prin
firewall (gen HTTP, FTP, SMTP sau DNS);
Izolaţi calculatorul dacă a fost compromis pentru a preîn-
9 tâmpina răspândirea virusului şi încercaţi să îl reparaţi
utilizând medii sigure (CD, DVD );
Nu deschideţi attachment-urile din e-mail decât dacă le
10 asteptaţi. De asemenea, nu daţi comanda de executare
pentru fişierele luate de pe internet decât după ce au fost
scanate cu un antivirus. Simpla navigare pe anumite site-uri
web vă poate infecta calculatorul dacă nu aveţi ultimele
patch-uri instalate;
11 Folosiţi un antivirus cu licenţă, care vă permite să
solicitaţi suport tehnic (prin e-mail şi chiar telefonic)
pentru orice situaţii mai complicate.
15
Salvatorii maramureşeni Pregătirea Psihologică

Situaţii de risc - pregătire, performanţe,

comportament
Prim adj. al insp. şef, mr. drd. ing. Ioan Ioniţă Sîrb

Pentru majoritatea persoanelor implicate în operaţiunile

de salvare de vieţi şi bunuri, impactul psihofizic al contac-
tului cu urmările dezastrelor este terifiant. Diversitatea şi
amplitudinea extremă a efectelor provocate de calamităţi
solicită la maxim calităţile psihofizice individuale, priceperile
şi deprinderile profesionale, dar mai ales inteligenţa, curajul
şi stăpânirea de sine.
Rezultatul confruntării militarilor cu urmările dezastrelor
este întotdeauna nesigur.
Principalele motive ale incertitudinii rezultatului inter-
venţiei sunt: diversitatea, complexitatea şi noutatea situa-
ţiilor create de dezastre. De aceeaşi importanţă, dar de
natură personală, nesiguranţa în intervenţie este generată de
impactul psihoemoţional al urmărilor dezastrelor asupra sal-
vatorului. Nesiguranţa este generată de apariţia surprinză-
toare, evoluţia particulară şi finalul incert al multiplelor
situaţii riscante prin care trec pompierii.
Comportamentul care precede un eveniment riscant este
Situaţiile periculoase până la limita suportabilităţii, şi
determinat de reacţiile emoţionale intense, generate de
uneori peste aceasta, declanşează nesiguranţa acompaniată
teama anticipatorie iminentă a cărei amplitudine în mani-
de trăiri psihice negative ca ameninţarea şi anxietatea.
festare depinde de:
Ameninţarea este percepută aici ca anticipare a unui
u particularităţile psihomorale de răspuns individual la
eveniment periculos, generator de vătămări personale.
stres;
Aspectul cel mai accentuat al ameninţării în viaţa militarilor
u nivelul dezvoltării calităţilor motrice atinse în cadrul
în general şi a pompierilor în special este legat de anticiparea
pregătiri fizice;
eşecului, care, odată produs, afectează puternic poziţia
u nivelul perfecţionării cunoştinţelor priceperilor şi
socioprofesională a individului. În funcţie de reactivitatea
deprinderilor motrice specifice abordate în pregătirea profe-
personală la stres, fiecare individ va afişa un comportament
sională.
imediat, mai mult sau mai puţin adecvat momentului.
Trebuie menţionat şi reţinut faptul că, în situaţiile limită
Tensiunea psihică resimţită de individ apare în momen-
amintite, un rol hotărâtor revine ofiţerilor care comandă
tele care anticipează evenimentul riscant şi se exprimă prin:
intervenţia, întrucât rolul destabilizator al nesiguranţei şi
emotivităţii nu trebuie să se reflecte în actul decizional a) manifestări fiziologice:
încărcat de responsabilitatea pentru viaţa subalternilor, viaţa - accelerarea ritmului cardiac;
proprie şi reuşita operaţiunilor. - accelerarea ritmului respirator;
- creşterea tensiunii arteriale;
- creşterea nivelului glucozei din sânge;
- accelerarea activităţii electroencefalografice;
- micţiuni frecvente şi diaree;
- tensiune musculară crescută;
- mişcări de tip nervos (ticuri);
- transpiraţie;
- dilataţie pupilară;
- secreţie mărită de adrenalină.
b) reacţii psihice:
- incapacitatea de concentrare;
- îngustarea câmpului cunoştinţelor;
- pierderea autocontrolului;
- confuzie, depresie şi panică;
- senzaţia de oboseală;
- insomnie.

16
Salvatorii maramureşeni
Majoritatea manifestărilor prezentate mai sus sunt
declanşate de prezenţa crescândă de adrenalină în sânge.
Nivelul producţiei de catecolamine în condiţii de stres este o
caracteristică individuală dependentă de reactivitatea între-
gului sistem endocrin şi de influenţele reciproce pe care el le
exercită şi resimte în raport cu sistemul nervos central. Acest
aspect este des întâlnit în sportul de performanţă, la sportivii
cu mari disponibilităţi fizice pentru efort, care nu ajung
niciodată pe podium, căci „teama de eşec” combinată cu
„teama de adversar” domină comportamentul lor în concurs.
În lumea sportului există posibilitatea educării curajului
(pregătirea psihologică) prin crearea unui fond de cunoştinţe
referitoare la părţile slabe ale adversarului precum şi la
tehnicile şi tacticile cu care poate fi învins. Dacă această
pregătire nu dă foloase, se renunţă la solicitarea sportivului
pentru marile competiţii.
În activitatea pompie-
rilor militari monitori-
zarea comportamentului
în situaţii de risc major
este practic imposibilă,
deoarece evenimentele cu
stres major nu pot fi
anticipate, nu pot fi simu-
late şi nici ordonate în
trepte ascendente după
risc. Şi-atunci, ce rămâne
de făcut?
Soluţia constă în apli-
carea unei selecţii
riguroase, dură chiar, a
viitorilor pompieri, după
criterii psihologice şi
biologice din care să nu
lipsească analizele amă-
nunţite şi relevante asupra reacţiei hormonale endocrine la
stres. De asemenea, se impun cercetări de specialitate, apro-
fundate, asupra modificărilor cauzate de înaintarea în vârstă
în reacţia endocrină şi implicit, psihoafectivă la repetabili-
tatea factorilor puternic stresanţi.
O linie de acţiune sigură în sensul influenţei pozitive
asupra capacităţii de răspuns optim la situaţii riscante este
oferită de capacitatea superioară a comandanţilor cu pri-
ceperi, deprinderi, calităţi şi cunoştinţe care să-i facă apţi de
adaptare rapidă şi optimă la stres.
Un moment crucial în evoluţia pozitivă sau negativă a
unei intervenţii în condiţii de mare risc este evaluarea
situaţiei. Rolul decisiv în evaluarea situaţiei riscante îl ocupă
balanţa de puteri dintre stimulii primiţi şi de resursele per-
sonale de răspuns la stres.
Această balanţă măsoară în mod subiectiv încrederea în
forţele proprii când pericolul este iminent şi extrem. Pentru
o persoană, o situaţie devine ameninţătoare atunci când
poate frustra anumite necesităţi personale.
Orientarea apărării spre atac sau spre cedare într-o situa-
ţie riscantă depinde deci de factorii conjuncturali şi de
ansamblul capacităţilor personalităţii ameninţate.
Pregătirea Psihologică
Dintre factorii conjuncturali care arbitrează raportul de
forţe amintim:
— intensitatea fizică şi emoţională a pericolului imediat
(explozii, cadavre, noxe etc.);
— prezenţa sau absenţa tehnicii de intervenţie adecvate
(utilaje performante, echipament de protecţie etc.);
— condiţiile mediului ambiant (temperaturi externe,
precipitaţi etc.);
— prezenţa adeseori nedorită şi periculoasă a unor victime
furioase, exaltate sau contradictorii în comportament.
Comportamentul comandantului în timpul intervenţiei
cu grad maxim de risc, care îi pune viaţa sau capacitatea
psihoprofesională în joc, este puternic influenţată de:
— numărul succeselor profesionale acumulate în inter-
venţiile dificile anterioare;
— starea de sănătate
psihofizică de moment;
— nivelul de moment
a dezvoltării calităţilor
fizice: forţă, viteză, rezis-
tenţă şi îndemânare de
care depinde direct capa-
citatea personală de
implicare în intervenţie,
când este necesar;
— nivelul şi natura
efectelor dezastrului care
a afectat familia coman-
dantului sau a unora din-
tre subordonaţii săi.
Nu trebuie să subes-
timăm determinarea ge-
netică a comportamentu-
lui. Psihologii Ceauşu şi
Cristescu au sesizat că
subiecţii cu o frecvenţă mare a ritmului alfa sunt capabili de
comportamente dominante de angajare şi luciditate în faţa
pericolelor în timp ce aceia cu frecvenţă alfa scăzută sunt dis-
puşi la cedare, abandon, fugă.
Factorii amintiţi mai sus (externi şi interni) influenţează în
mod sigur capacitatea de adaptare la stres şi valoarea deci-
ziilor comandanţilor. Calităţile înăscute (psihice, fizice, endo-
crine) şi probitatea profesională dobândită prin pregătirea de
specialitate îl capacitează pe ofiţer cu posibilităţi optime de
adaptare la stres major.
În final reamintim o idee cu valoare de principiu –
pregătirea profesională şi fizică nu pot fi abordate episodic
(numai în timpul şcolarizării), ci în mod deliberat, perma-
nent şi conştient-activ căci efectele benefice ale pregătirii se
reflectă deci şi în comportamentul spontan determinat de
situaţii iminente de risc major din viaţa pompierilor.
Acest studiu se vrea a fi un semnal de alarmă pentru cei
implicaţi în pregătirea pentru activitatea riscantă şi pericu-
loasă a pompierilor. Considerăm că, în acest moment, reuşita
profesională a pompierilor necesită preocupări şi măsuri
conjugate (pregătire, echipament, tehnică, refacere-odihnă-
medicaţie) de protecţie maximă şi permanentă.
17
Salvatorii maramureşeni AsociAţiA „curAj şi DevotAment”

Bilanţul Asociaţiei „Curaj şi Devotament”

a cadrelor din I.S.U. Maramureş pe anul 2008
Asociaţia „Curaj şi Devotament” s-a înfiinţat în La data de 1.08.2008, soldul contului în bancă a fost
luna iulie 2008, prin libera exprimare a voinţei a 20 de 1000 lei (reprezentând patrimoniul iniţial al
de asociaţi fondatori (cadre din I.S.U MM) pe o membrilor fondatori).
perioadă nedeterminată de timp. Lunar, se strâng la nivelul Asociaţiei aproxi-
Asociaţia se constituie ca persoană juridică mativ 5130 lei.
română, care are un patrimoniu şi un buget pro- Până la finele anului 2008, au intrat în contul
priu, constituită conform prevederilor O.G.R. nr. Asociaţiei 30690 lei.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. În cursul anului 2008, Consiliul Director a luat
Scopul asociaţiei este nelucrativ şi nepatrimo- 8 hotărâri, în urma cărora s-au alocat 20980 lei
nial şi constă în crearea cadrului organizatoric pentru pentru următoarele scopuri:
realizarea conducerii şi coordonarea activităţilor de cultură, - au fost acordate un număr de 4 ajutoare financiare
educaţie fizică, sport, turism, precum şi întrajutorarea pentru personalul propriu, reprezentând 6500 lei;
material-financiară a membrilor asociaţiei, ajutorarea perso- - au fost acordate un număr de 5 ajutoare financiare
nalului şi a victimelor dezastrelor din punct de vedere juridic, pentru personalul din cadrul I.G.S.U, reprezentând 2600 lei;
medical, material şi financiar. - s-a alocat suma de 3570 lei, pentru
desfăşurarea activităţilor festive
Organele de conducere ale
ocazionate de Ziua Pompierilor;
asociaţiei sunt:
- s-a alocat suma de 8310 lei,
n Adunarea generală;
pentru acordarea cadourilor de
n Consiliul director;
Crăciun copiilor cadrelor din ins-
n Cenzorul şi casierul.
pectorat cu vârste de până la 14 ani.
Patrimoniul iniţial al asociaţiei Ca urmare a recentelor treceri
a fost alcătuit din aportul de bani în rezervă, în 26.03.2009, în
al asociaţilor fondatori, în valoare Adunarea Generală a membrilor
de 1000 de lei. Asociaţiei „Curaj şi Devotament”,
Cu ocazia întrunirii adunării a fost aprobată următoarea struc-
generale a asociaţiei, din data de tură a Consiliului Director:
1.08.2008, s-a aprobat regulamen-
PREŞEDINTE ASOCIAŢIE
tul de ordine interioară şi s-a sta-
col. Dican Petru
bilit cuantumul cotizaţiei lunare a
membrilor, în valoare de 10 lei, pentru VICEPREŞEDINTE
toate categoriile de personal. mr. Sîrb Ioan Ioniţă
Patrimoniul Asociaţiei este constituit din cotizaţiile MEMBRI
membrilor (cadre, gradaţi voluntari şi personal civil). col. Nour Eugen
Cotizaţia membrilor este reţinută pe statul de plată şi virată mr. Mureşan Ioan
în contul Asociaţiei deschis la B.C.R. Baia Mare. lt. Zah Adrian

18
Salvatorii maramureşeni Sărbătoriţi

Sărbătoriţii Detaşamentul Baia mare

n: 10.06.1975

n: 8.06.1970
trimestrului II
Şi în acest trimestru, mai mult de o sută dintre angajaţii
inspectoratului îşi sărbătoresc zilele de naştere. Din motive
de spaţiu, nu am reuşit să-i menţionăm pe toţi, însă le urăm plt. maj. Florin plt. raDu
tuturor sănătate, fericire şi Sălnicean raţ

La mulţi ani! GarDa De Pichetul

reşeDinţa inSPectoratului: intervenţie De PomPieri
şomcuta mare târGu lăPuş
n: 30.05.1973

n: 24.06.1980
n: 14.05.1975

n: 11.06.1987

n: 27.04.1988
cpt. Diana cpt. maria slt. oana
avram aDela FuloP alexa-Gönczi sg. maj. alin sg. maj.
marchiş oviDiu PoP
n: 25.04.1959

n: 28.06.1982

n: 12.05.1967

Detaşamentul GarDa De
SiGhetu intervenţie
marmaţiei BoGDan voDă

n: 13.06.1987
n: 1.06.1977

plt. adj. sg. maj. tania mr. Florentin

lucia nica Dan-olah iacoş
n: 15.05.1974
n: 25.05.1974

n: 6.06.1971

lt. Dacian sg. maj. ioan

marina-Fiţ Dunca

Secţia De GarDa De
cpt. aDrian cpt. lucian cpt. ioan PomPieri vişeu intervenţie
SaBou niStor chiorean
De SuS Borşa
n: 30.05.1981
n: 11.04.1963

n: 26.05.1988
n: 4.04.1989

plt. adj. şef liviu sg. maj. criStian sg. maj. călin sg. maj. anDrei
volintiru SaBou timiş vlonGa

19
Salvatorii maramureşeni SPort

Un sezon plin
w Rezultate remarcabile, atât la sporturile individuale, cât şi la cele pe echipe
Trimestrul I a fost unul cât se poate de plin din punct de
vedere al activităţii sportive. În perioada 10-13 februarie, la
Cavnic, s-a desfăşurat Campionatul de Schi al Ministerului
Administraţiei şi Internelor. Inspectoratul nostru a fost
reprezentat de 5 sportivi, atât la schi alpin cât şi la schi fond,
cu rezultate onorabile.
Din lot au făcut parte plt. adj. CaRmen BeRtalan, plt. adj.
GaBRiel CostinaR, sg. maj. Zoltan modiş şi sg. maj. FloRin
Roatiş la schi alpin, respectiv plt. maj. GRaţian liBotean şi
sg. maj. soRin PoP, la schi fond. Cele mai bune clasări le-au
obţinut sg. maj soRin PoP, locul 5 la proba de schi fond 4
kilometri, categoria sub 35 de ani şi plt. adj. GaBRiel
CostinaR, locul 6 la slalom uriaş masculin, categoria peste 35
de ani.
Felicitări colegilor noştri care au obţinut rezultate
cu atât mai remarcabile cu cât la întreceri
au participat 108 sportivi din M.A.I,
dintre care 17 din cadrul I.G.SU.

Participanţii la Campionatul de Schi al M.A.I.

Inspectorul şef, Petru Dican, la festivitatea de premiere

Plt. adj. Gabriel Costinar, bucuros de reuşită

20
Salvatorii maramureşeni SPort

În perioada 25-28.03, sg. maj alin

GăvRilaş, de la Garda de Intervenţie Încheiem cu un scurt Bilanţ
Şomcuta Mare a participat la Finala pe al sucursalei sportive
M.A.I a Campionatului de Judo, „Gheorghe Pop de Băseşti”
desfăşurat în Satu Mare. Găvrilaş a con- a judeţului maramureş,
curat la categoria 81 de kilograme, sub
pe anul 2008:
35 de ani.
a) ComPetiţii şi ReZultate oBţinute:
Îi urăm ca la anul să se întoarcă
şi cu o medalie! l lt. col. ovidiu moldovan şi sg.
maj. Florin Corău - faza finală a
Campionatului de tenis de masă;
l lt. col. ovidiu moldovan şi plt.
adj. Cornel Băbuţ - faza zonală a
Campionatului de şah, ediţia a V-a;
l 4 concurenţi - faza interjudeţeană
a Campionatului de fotbal-tenis,
editia a III-a;
Cu ochii pe minge
l lot de 10 componenţi - faza
interjudeţeană a Campionatului
de Volei, ediţia a VII-a;
Sfârşitul lunii februarie a adus o altă l lot de 10 componenţi - faza
competiţie: „Cupa 28 Februarie” la interjudeţeană a Campiona-
Minifotbal. Turneul s-a desfăşurat între tului de Minifotbal, editia a
24 şi 25.02, cu ocazia Zilei Protecţiei VII-a;
Civile. Au participat echipe din l În perioada 21 -
M.A.I, dar şi de la UM 01354 şi 23.04.2008, participarea
Penitenciarul Baia Mare. A învins, la campionatul de mini-
detaşat, „Echipa de Aur” a inspec- fotbal etapa I inter-
toratului nostru, urmată de judeţeană (cupa
reprezentativa U.M. 01354 şi A.S.P.R., ediţia VII) cu
cea a Jandarmeriei. Partici- un număr de 10 com-
panţii la această compe- ponenţi.
tiţie extrem de disputată
au fost premiaţi cu diplome b) situaţia FinanCiaRă
şi cupe.
În data de 1.01.2008, soldul con-
tului în bancă a fost de 2846,28 lei.
sume intrate în contul sucursalei în
2008: 23074,78 lei, din care 23069 lei
cotizaţii, iar restul dobânzi bancare.
ieşiri: 23888,78 lei, din care 20 %,
adică 5573 lei, reprezintă cotizaţia
către biroul permanent al Asociaţiei
Sportive a Pompierilor din
România, 9900 lei - cheltuieli pentru
organizarea competiţiilor, depla-
sări, misie, cazare, pentru cadrele
participante la activităţile asociaţiei,
2150 lei pentru închirierea sălilor
pentru organizarea competiţiilor
sportive, 3000 lei pentru premierea
sportivilor, iar 264,92 lei au
reprezentat comisioane bancare.
Achiziţionare materiale sportive
pentru subunităţi: 3000 lei. sold
„Echipa de Aur” sus: plt. Marius Maghiar, sg. maj. Nguyen Frank, plt. Dan Lazăr, bancar la data de 20.11.2008:
cpt. Florin Ciornea, plt. Florin Gherghel, jos: sg. maj. Cristian Sabou, 2032,39 lei.
plt. adj. Nicolae Sighiartău, plt. adj. radu Mureşan, slt. Vasile Pop

21
Salvatorii maramureşeni
Copiii noştri
w O schioară de excepţie: Brigitte Costinar şi trei micuţi pompieri: Alexandra Zah,
Mara Alexia Avram şi Rareş Tămăşan
Continuăm, în acest număr, prezen-
tarea copiilor cadrelor inspectoratului.
„Aripa sportivă” este, încă o dată, bine
reprezentată. La cei 16 ani ai ei,
BRIgITTE COsTINAR are un palmares
impresionant, într-un sport pe cât de
frumos, pe atât de dificil: schi alpin.
Brigitte s-a născut în 23.09.1993, este
elevă în clasa a IX-a la Grupul Şcolar
Industrial din Cavnic, dar şi componentă,
încă din 2002, a echipei de schi alpin a
Clubului Sportiv Şcolar din Baia Sprie.
Rezultatele tinerei sportive includ,
printre altele, un loc I la Cupa Băişoara,
ediţia 2006, locul III la Campionatul
Naţional Şcolar de Schi din 2007, locul
III la Cupa Parâng, ediţia 2009 şi locul
IV la Campionatul Naţional Şcolar
ediţia 2008. Toate la slalom uriaş sau
superuriaş.
Nu puteam să-i uităm pe cei mai mici pompieri. Trei dintre ei ne zâmbesc din fotografiile de mai jos. Începem, firesc, cu
domnişoarele:
ALEXANDRA ZAH
(n: 23.02.2008)
A împlinit deja 1 an şi o lună şi a
încercat şapca tăticului ei, lt. Adrian
Zah. După cum se vede din fotografie, îi
vine foarte bine. Mămica şi tăticul ei
sunt convinşi că va începe să vorbească
din clipă în clipă. Spera că primul ei
cuvânt nu va fi, totuşi, FOC! Părinţii
spun că e cea mai cuminte fetiţă, mai
ales că-i lasă să doarmă liniştiţi noaptea.
Le urăm tuturor să crească mari şi sănătoşi, şi să le aducă părinţilor numai bucurii!
22
TaLenTaţi, frumoşi şi deşTepţi
Tatăl ei, plt. adj.
Brigitte, în plină acţiune
Gabriel Costinar,
el însuşi un
schior şi
salvamontist
dedicat, e
mândru de
rezultatele
Brigittei şi
speră ca ea
să continue
seria
Datorită rezultatelor deosebite pe succeselor.
care le-a obţinut, Brigitte Costinar a fost Cine ştie,
selecţionată în lotul naţional de juni- poate
oare care a participat, în martie 2008, la chiar în
concursul de la Abetone, Italia. Acolo, concur-
maramureşeanca noastră a făcut o figură surile
frumoasă, reuşind să se claseze în inter-
prima jumătate a clasamentului. naţionale.
MARA ALEXIA AVRAM RAREŞ TĂMĂŞAN
(n: 17.11.2008) (n: 29.10.2008)
Are 4 luni şi jumătate, e cuminte şi E un flăcău de aproape 6 luni şi pare
mănâncă cu poftă. Părinţii ei spun că e că se pregăteşte de pe acum pentru o
„frumoasă ca tata şi deşteaptă ca mama carieră în show-biz. Doarme ziua şi
ei”. Bunica o învaţă de pe acum cifrele rămâne treaz nopţile, împreună cu tăticul
pe degeţele, aşa că foarte tânăra domni- sau. Are voce puternică, pe care şi-o
şoară are şanse să ajungă economistă ca exersează, evident, în timpul nopţii.
mămica ei, cpt. Diana Avram. Tatăl său se gândeşte în mod serios să-l
îndrume spre o carieră de cântăreţ.
Salvatorii maramureşeni DIvertIsment

1 3 6
ri
e
pi 2 4 5 7 8
m 9
a Po alas
ţi l Ioan H 10

d an l. (r) 11 13
an ă de co 12 14
m m
Co Integra 15
17
16
18 20 22
24
19 21 23
25 27
26 28
29 31
30 32
33
35 36
34
37
39
38

40 41

Comandanţi 9. Floare roşie 20. Actualul şef 31. Unii o fac degeaba
la PomPieri 10. Comandant până în 1975 21. Vorba ardeleanului 32. Primele ogrăzi!
11. Poftim 22. Se prelinge 33. Ioan Halas
1. Apucat 12. Plantă textilă 23. ... şi vei găsi 34. Ieşi din bar!
2. Comandant 1976-1983 13. A ventila 24. După azi 35. Cârlig la final !
3. ... TV 14. Răceală 25. Stropită final 36. Ultimii la BAC!
4. Afirmaţie 15. 1,4,5 din grevă! 26. Sită mediană 37. Neant fără cap!
5. Salut 16. Cuci! 27. Popeea Mircea 38. După ardere
6. Comandant 1988-1989 17. Primele eprubete 28. Unitate de informaţie 39. Comandant 1989-1990
7. ARO prin! 18. Comandant de două ori 29. Pocăinţă începută 40. Năprasnic
8. Schimbă macazul 19. Întăritor 30. Gaitan Eugen 41. Ceai!

23