Poezii despre ecologie

„Ecologică” de Ștefan Marinescu

Se sting copacii din picioare
Ș i zarzavatul pe răzoare,
Ozonul piere-n stratosferă
E aer greu în atmosferă;
Mâncăm și respirăm chimie
Am și uitat de veselie;
Cugetu-i gol de meditații,
Ne frigem toți la radiații.
Plouă tehnicolor, acid,
Ne sinucidem? Ce stupid!

„Ecologia în suferință” de Dan Căpruciu

E codrul cu românul frate,
De când se știe, cu mult dor,
Dar de o vreme, sfidător,
Frăția nu vrea s-o arate
Fidel chemărilor ingrate,
El defrișează cu mult spor
Căci lăcomiei i-e dator
Ș i îl ucide-ncet, în rate
Pădurea pleacă a ei frunte,
De-aşa un frate-nfricoşată...
Şi-urcând pe a plăcerii punte,
Noi, cu privirea-nduioşată
Ades şi pe-al lui Venus munte
Găsim pădurea defrişată.
 Ramurile ecologiei
 Autecologia:  Ecologia plantelor.
ecologia speciilor Alte ramuri
individuale,  Biogeochimie;
răspunsul acestora  Macroecologie;
la stimuli,  Microecologie;
adaptarea.  Ecotoxicologie;
 Sinecologia:  Paleoecologie;
ecologia  Ecologie socială;
ansamblului  Eco-artă;
speciilor;  Antropologie
 Ecofiziologie: ecologică;
disciplină care  Agroecologie;
studiază fiziologia
 Ecologia solului;
diferitelor grupe de
 Ecoevoluție;
organisme în
 Ecologie
corelație cu mediul
industrială;
natural.
 Chimie ecologică.
După biomul studiat
 Ecologie polară;
 Ecologia
deșertului;
 Ecologie tropicală;
 Ecologie bentică;
 Ecologia pădurilor.
După specia studiată
 Ecologia
animalelor;
 Ce este asigurării
unui mediu
ecologia? sănătos
neprimejdios
Definiție: pentru viață
Ecologia reprezintă o știința și sănătate -
naturală, biologică, un drept
sistem de domenii științifice, fundamental
care studiază interacțiunile , prioritate
dintre organisme și ambianța absolută în
lor, cuprinzând întreaga politica de
ierarhie de sisteme biologice securitate și
supraindividuale. Pe baza component
principiilor teoretice strategic
elaborate de ecologie s-a pentru
constituit domeniul protecția dezvoltarea
mediului, care cuprinde un durabilă.
ansamblu de reglementări,
măsuri și acțiuni orientate
spre asigurarea unei
intervenții raționale a omului
în exosferă, în vederea
păstrării echilibrului
ecologic, menținerii și
ameliorării factorilor
naturali, prevenirii și -
combaterii poluării,
 Istoria
ecologiei
Primul savant care a reliefat
principiul interacțiunii în lumea
vie a fost Charles Darwin.
Darwin a observat că diferitele
specii se influențează reciproc
prin activitățile lor și că de
aceste interacțiuni reciproce
depinde succesul unei specii în
lupta pentru existență, adică
numărul său de supraviețuitori,
de urmași. Ideile lui Darwin au
fost dezvoltate de zoologul Ernst
Haeckel care a fost primul care
a formulat termenul de ecologie
în anul 1866. Ecologia după
Ernst Heinrich Haeckel (1866):
”Studiul interacțiunilor dintre
organismele vii și ambient și
organismele vii între ele în
condiții naturale” (de la
cuvântul elin οικος = casă,
cămin).
 (1) Cele mai bune
programe de licență
din Europa 2022-2023
1. Licențiat în Landscape
Universitatea Santiago de Compostela
din Lugo, Spania
2. BSc (Onorabile) Ecologie și Conservare
Universitatea din Licoln, UK
3. Licențiat de Știință în Managementul apei
HZ Universitatea de Ș tiințe Aplicate din
Middelburg, Netherlands
4. Licențiat în Sisteme de informații
geografice și Teledetecție în Științe ale
mediului
Universitatea Cehă de Ș tiințe ale Vieții
Facultatea de Ș tiințe ale Mediului din
Praga, Republica Cehă
5. BSc (Onorabile) Conservarea faunei
sălbatice și ecologie
Centrul universitar Reaseheath din
Nantwich, UK
6. Ecologie și protecția mediului
Universitatea ecologică din București,
România
 (2) Cele mai bune
programe de licență
din Europa 2022-2023
7. Licențiat în biologie sistematică și
ecologie
Universitatea din Hradec Králové,
Facultatea de Ș tiințe, Republica Cehă
8. Licențiat în Ecologie și protecția mediului
Universitatea Agricolă Plovdiv, Bulgaria
9. Licențiat în Ecologie si Mediu
Universitatea Évora, Portugalia
10. BSc (Onorat) Ecologie și Managementul
conservării
Colegiul Spurshot Hampshire, UK
11. Licențiat in Ecotehnologie
Universitatea Mid Suedia din
Östersund, Suedia
12. Studii europene postuniversitare de
inginerie a mediului
Ș coala superioară deschisă la distanță
din Franța (online)
 Fun facts despre
ecologie
1. Ecologia este organizată după o ierarhie.
Această ierarhie merge de la unități mici la
cele mari. Cea mai mică unitate sunt genele
care alcătuiesc ADN-ul oricărei ființe vii de pe
Pământ. Următorul pas pe ierarhie sunt
celulele, unitatea de bază a întregii vieți. Din
celule, următorii în ierarhie sunt țesuturile,
organele, organismele și speciile. Acesta este
urmat de populații, comunități, ecosisteme,
biomi și biosferă.
2. În ecologie, micile schimbări pot fi catastrofale.
Unul dintre cele mai importante fapte
ecologice este echilibrul său delicat. O mică
schimbare la orice nivel al ierarhiei ar putea
afecta biosfera în ansamblu. De exemplu: o
scădere a populațiilor de vidre de mare va
duce la o creștere a aricilor de mare, un
aliment de bază pentru vidrele de mare. Aricii
de mare se hrănesc cu alge, iar populația lor
în creștere ar elimina întinderi mari de alge.
Acest lucru, la rândul său, va afecta alte specii
care se hrănesc cu alge, cum ar fi vacile de
mare și alte animale marine.
3.Habitatele sunt un concept important în
ecologie.
Habitatele se referă la tipul de mediu dintr-o zonă
dată, care afectează evoluția speciilor care trăiesc
acolo. De exemplu, animalele din zonele fierbinți
cu apă limitată, cum ar fi deșerturile, au evoluat
stiluri de viață nocturne. Fiind active noaptea,
creaturile nocturne evită căldura extremă a zilei.
Evoluția nu se limitează nici la animale. Plantele
din mediile deșertice au dezvoltat rădăcini adânci
și lungi pentru a colecta apă limitată. Ei au
dezvoltat, de asemenea, capacitatea de a stoca
cantități mari de apă, așa cum demonstrează
cactusul.
4.Un concept legat de habitate este nișa.
O nișă este un set specific de condiții care permite
unei singure specii să prospere. Ecologiștii împart
în continuare nișele în nișe fundamentale și
realizate. O nișă fundamentală include doar
factorii de mediu, în timp ce o nișă realizată
include alți factori. În prezent, ecologiștii încă
dezbat dacă este sau nu posibil ca mai multe
specii să împartă o singură nișă.
5.Unele specii își pot construi propriile nișe.
Un exemplu în acest sens sunt cuiburile de
termite. Aceste cuiburi oferă mai mult decât o
casă pentru termite, dar păstrează temperatura și
 umiditatea în zona de confort a speciei lor. De
asemenea, oferă spații protejate pentru termite și
puii lor. Un alt exemplu este modul în care
castorii construiesc baraje pentru a face iazuri în
care trăiesc în siguranță de prădători. Aceste
iazuri servesc și pentru a se asigura că castorii au
suficientă hrană pentru a trăi iarna.
6.Evoluția este unul dintre conceptele cele mai greșit
înțelese din ecologie.
Adesea, evoluția este definită ca supraviețuirea
celui mai apt prin selecție naturală. Oamenii
interpretează aceasta ca fiind cea mai puternică
sau cea mai inteligentă specie care
supraviețuiește în detrimentul altor specii. Cu
toate acestea, acesta nu este de fapt cazul. De
fapt, evoluția nu spune nimic despre speciile care
sunt mai puternice sau mai inteligente decât
altele. În schimb, evoluția presupune că un
animal trebuie să se adapteze la habitatul său în
cel mai bun mod. Speciile adaptabile transmit
apoi trăsături descendenților lor, astfel încât
aceștia să poată face față și mediului lor.
7.Ecologia comportamentală se leagă de evoluție.
Comportamentul unei specii determină modul în
care se adaptează la mediu. De asemenea, joacă
un rol în transmiterea genelor lor către generația
următoare și în dezvoltarea comportamentului de
 curte și împerechere la diferite specii. Instinctele
de supraviețuire precum răspunsul de luptă sau
de zbor sunt un alt exemplu, bazat pe ipoteza că
animalele își pot transmite genele și trăsăturile
doar dacă evită să fie ucise de un prădător.
8.Coevoluția este un fenomen ecologic în care mai
multe specii cooperează pentru a supraviețui și a
prospera.
Coevoluția infirmă și mai mult conceptul că
evoluția funcționează împotriva altor specii. De
exemplu, plantele cu flori au evoluat în cooperare
cu diferite specii de insecte, în special albinele.
Plantele cu flori furnizează zaharuri în nectar
pentru ca albinele să le colecteze și să le
transforme în miere pentru hrană. În schimb,
insectele transportă polen între diferite flori și
astfel conduc procesele de reproducere ale
plantelor.
9.Un alt concept ecologic legat de evoluție este
biogeografia.
Biogeografia este studiul relației dintre geografie
și viață. De asemenea, studiază modul în care
speciile au migrat pe Pământ de-a lungul
timpului și cum a contribuit migrația la forma lor
finală astăzi. Legătura cu evoluția constă în
modul în care speciile se adaptează pentru a
 supraviețui și a prospera în mediul lor, pe măsură
ce acesta se schimbă odată cu migrarea lor.
10.Teoria selecției este o teorie ecologică privind
efectele populației asupra evoluției.
Conform teoriei selecției, populațiile mici
înseamnă resurse abundente. Acest lucru duce
la o presiune redusă de a concura și de a se
adapta, cu mici modificări ale indivizilor unei
specii. În schimb, populațiile mai mari aduc
resurse limitate. Acest lucru determină
concurență pentru acele resurse, introducând
presiunea de adaptare. Adaptările rezultate sunt
apoi transmise generației următoare,
determinând ca specia să evolueze și să le
reflecte.
11.Biomii pot fi atât mari, cât și mici în același timp.
Biomii sunt de obicei printre etapele mai mari
ale ierarhiei ecologice. Oamenii de știință
numesc de obicei biomurile după climele lor,
cum ar fi pădurile tropicale sau deșerturile
fierbinți. Cu toate acestea, dimensiunea biomilor
poate depinde și de amploarea formelor de viață
care trăiesc în ei. Pentru noi, oamenii, avem
deșerturi și păduri tropicale. Dar pentru bacterii
și alți microbi, gazdele lor devin biomi în sine.
Biologii le numesc microbiomi. Cum este asta
pentru faptele ecologice?
12. Ecologia comunitară studiază relațiile dintre
specii.
Ecologia comunitară studiază modul în care
diferitele specii se afectează reciproc într-o zonă
dată. Factorii de mediu sunt de asemenea luați
în considerare în ecologia comunității. Aceasta
include sosirea speciilor invazive (dăunători)
sau dispariția speciilor vechi. Schimbările de
vreme sau climă, precum și alte resurse
naturale, cum ar fi apa curată, afectează, de
asemenea, comunitățile.
13.Ecologia socială studiază modul în care speciile
interacționează.
După cum sugerează și numele, implică studiul
animalelor sociale, cum ar fi oamenii, câinii,
mamiferele mici - chiar și la fel de mici ca
păianjenii și mucegaiul. Ecologii sociali au
descoperit că societatea în natură este atât de
natură genetică, cât și non-genetică. Speciile
înrudite între ele sunt înclinate în mod natural
către felul lor. Cu toate acestea, ecologistii au
observat și specii neînrudite coexistând în
funcție de interese reciproce.
14.Experimentul Park Grass este unul dintre cele
mai longevive experimente din ecologie.
Desfășurat din 1856 până în prezent,
experimentul Park Grass este unul dintre cele
 mai longevive studii din știință. Cu sediul în
Hertfordshire din Regatul Unit, experimentul
studiază efectele îngrășămintelor asupra
producției de fân. De atunci, studiul a
descoperit că majoritatea celorlalte studii
subestimează efectele pe termen lung ale
îngrășămintelor, cum ar fi asupra acidității
solului. Altele includ informații despre modul în
care competiția plantelor și schimbările
climatice se relaționează unele cu altele și
schimbările evolutive la nivel micro.
Experimentul a oferit, de asemenea, dovezi pe
termen lung pentru studiile de poluare a
aerului de peste un secol.
15.Holismul este un concept de bază în ecologie.
Introdus în 1926 de Jan Smuts, holismul
propune că ecosistemele sunt mai mult decât
suma părților lor. Holismul concluzionează, de
asemenea, că formele de viață se auto-
organizează, iar sistemele care implică forme
de viață funcționează independent de speciile
individuale care le compun. Smuts descrie
ecosistemele ca urmare a modului în care
speciile interacționează între ele.