UNIVERSITATEA OVIDIUSăDINăCONSTAN Aă

ŞCOALAăDOCTORAL ăDEăTEOLOGIE
DOMENIUL DE DOCTORAT TEOLOGIE

Familia creştină după Noul Testament fa ă

de familia creştină în contextul secularizant
al societă ii noastre
REZUMAT

Conduc torădeădoctorat:

I.P.S. Prof. Univ. Dr. TEODOSIE PETRESCU

Student-doctorand:

GHEORGHE M. ADRIAN

CONSTAN A,ă2015 0
CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................11

CAPITOLUL I - FAMILIA DIN PERSPECTIVA DISCIPLINELOR

SOCIO-UMANISTE..........................................................................18
1.1.ăDimensiuneaăreligioas ăaăviețiiăînăcondițiaăpostmodernismului..18

1.2. Câteva repere conceptuale despre etica

familiei………………..Error! Bookmark not defined.

1.3ăDefini iaăfamilieiă– abord riădisciplinare………………………..18

1.4.ăFamiliaăşiăreligiaă– un complex actualmente perimat?............18

1.5.ă Familiaă creștin ă - o eclessia domestica. Redimensionarea socio-

religioas ăaăfamilieiăînăscrierileănoutestamentare…………………...18

1.6.ă Provoc rileă laă adresaă familieiă creştineă înă societateaă secularizat ă
modern ……………………………………………………………..18

CAPITOLUL II - FAMILIA ÎN ORIZONTUL TEOLOGIEI

NOULUI TESTAMENT....................................................................20
2.1.ăFamiliaăînămediulăculturalășiăsocialăgreco-roman antic………...20

2.2. Familia în Vechiul Testament…………………………………..20

1
 2.2.1.ă Incursiuneă terminologic ă înă vocabularulă ebraică ală
familiei, Šēbeṭ/Maṭṭeh (“Trib”),ă Mišpāḥâ (“Clan”),ă Bêt-˒āb
(“CasaăTat lui”).......................................................................20
2.2.1.1. Šēbeṭ/Maṭṭeh (“Trib”)……………………………20
2.2.1.2. Mišpāḥâ (“Clan”)………………………………..20
2.2.1.3. Bêt-˒āb (“CasaăTat lui”)…………………………20
2.2.1.4.ăIndicațiiăterminologiceăaleărelațiilorădeărudenie,ăāb,
ēm, bēn, bat, ah, āhōt…………………………………………20
2.2.2.ă Funcțiileă socialeă aleă familieiă înă culturaă religioas ă
iudaic ......................................................................................20
2.2.2.1 Mišpāḥâ - coordonate socio-economice………….20
2.2.2.2. Bêt-˒āb - coordonate socio-economice…………..20
2.2.2.3. Bêt-˒āb - statutul judiciar alăfamiliei…………….20
2.2.2.4.ăFuncțiaădidactic ăaăfamiliei……………………...20
2.2.2.5.ăLeg mântulășiăfamiliaă- ipostazeăaleărelațieiălui
IsraelăcuăDumnezeu………………………………………20
2.2.3.ă Tiparulă c s torieiă înă practicaă iudaic ă
veterotestamentar ...................................................................20
2.2.4.ă Relațiaă dintreă p rințiă șiă copiiă conformă reglement riloră
legale iudaice...........................................................................20
2.3. Familiaă creștin ,ă ună nouă modă ală recalibr riiă familiei pe normele
noutestamentare…………………………………………………..20

2.3.1. Resemnificarea septuagintului oikos în noi vectori de

referinț ăcreștin ,ă„casa”ăcaăidentitateăfamilial ..................20
2.3.1.1.ăΟἶκονăτοῦăθεοῦă(„CasaăluiăDumnezeu”)...............20

2
 2.3.1.2. Poporul lui Dumnezeuăcaășiăcas ăaăluiă
Dumnezeu..........................................................................20
2.3.2. Patria șiă oikos - semnificațiaă religioas ă șiă social ă aă
familieiăînărelațieăcuăBiserica................................................20
2.3.2.1. Funcțiileăsocialeăaleăfamilieiăcreștineă- continuitate
înăprincipiiăcuăfamiliaăiudaic .............................................20
2.3.2.1.1. Incluziunea..................................................20
2.3.2.1.2. Autoritatea...................................................20
2.3.2.1.3.ăÎnchinareășiăpredare....................................20
2.4.ăC s toriaă- considerațiiăbiblice………………………………..20

2.4.1.ăParticularit țileăfamiliei în Vechiul Testament..........20

2.4.1.1.ăViațaădeăfamilieă- matriceăaămoduluiăexistențialăală
b rbatuluiășiăaăfemeiiăînăcondițiaăedenic ………….…….20
2.4.1.2.ăC s toriiămonogameăşiăpoligame………….……20
2.4.1.3.ăC s toria-contractăînăvechiulăIsrael……….…….20
2.4.1.5.ăCondi iaăfemeiiăînăfamiliaăiudaic …………..…...20
2.4.2.ăC s toriaăînăscrierileănoutestamentare.....................20
2.4.2.1. C s toriaăînăgândireaăSf.ăApostolăPavel.ăReferințeă
exegetice la Efeseni 5, 22-33………………………….…20
2.4.2.2. Directiveăpastoraleăpaulineăînăprivințaăraportuluiă
dintre soțiăînăcadrulăfamilial………………………….….20
2.4.2.3. Oăproblematic ăpaulin ,ăfemeiaăc s torit ăsauă
femeiaăfecioar ?.................................................................20
2.4.2.4. Femeiaăînăcondițiaăv duvieiă- soluțiiăsocialeăînă
programulăpaulin…………………………………..……20

3
 2.4.2.5.ăC s toriaăconsacrat ăcaăTain ăînăspațiul
sacramentalășiăliturgicăalăBisericii………………………20
2.4.2.6.ăModelulăfemeiiăînăfamiliaăcreştin ,ăFecioaraăMariaă
conformătradi ieiăteologiceăcreştine……………………..20

CAPITOLUL III - ASPECTEă TEOLOGICEă ŞIă MORALEă ALEă

VIE IIă DEă FAMILIEă CENTRATEă PEă PRECEPTELEă
NOUTESTAMENTARE.ăOăVIZIUNEăPATRISTIC ................22
3.1.ă „Dumnezeuă aă creată coexisten a”ă - dimensiunea integratoare a
familiei…………………………………………………………..19

3.2.ăCoresponsabilitateaăsoțilorăînăverticalitateaăunit țiiăfamiliale...22

3.3.ă Problemeleă vie iiă conjugale,ă c s toriaă nefericit ă – cauzeă şiă

remedii……………………………………………………………Erro
r! Bookmark not defined.

3.4.ă Valorizareaă omuluiă caă persoan ă deschis ă spreă orizontul

comuniuniiășiădeplin t țiiăprinăc s torie……………………….22

3.5.ăDefini iaăc s torieiădup ăînv turaăortodox ă- referințeăcanonice,ă

liturgiceășiămorale……………………………………………….22

CAPITOLUL IV - FAMILIAă CREŞTIN ă ÎNă SCRISULă

ROMÂNESC......................................................................................23
4.1. Familia creştin ă întreă tradi ionalismă idealizantă şiă secularizare:ă
Cartea nun ii, Amintiri din copilărie şiăMorome ii I………………23

4
4.2. Familia r mas ă în grija mamei: Baltagul şi Mara între valorile
creştine tradi ionaleăşiăvalorileălumiiăpeăcaleădeămodernizare……24

4.3.ăValorileăcreştineăaleăfamilieiăfa ăînăfa ăcu iubireaăinterzis :ă„De

la noi, la Cladova”……………………………………………………….25

4.4.ă Reaşez riă aleă familieiă şiă r sturn riă aleă valoriloră creştineă înă
modernitateaă româneasc :ă Concert din muzică de Bach, Enigma
Otiliei şiăUltima noapte de dragoste, întâia noapte de război……26

4.5.ăValorileăfamilieiăînălumeaă r neasc :ăIon,ăsauădezvr jireaăsatuluiă

românesc ideal……………………………………………………..27

CAPITOLUL V - FAMILIAă CREŞTIN ă ÎNă FOLCLORULă

ROMÂNESC………………………………………………………29
5.1. În elegereaărela iilorădeăfamilie şiăaăvalorilorăacesteiaăînăliteraturaă
aforistic ăşiăînăcânteculădeăleag n………………………………….29

5.2.ăLegitimareaăvalorilorăcreştineăaleăfamilieiăpatriarhaleăînăora iaădeă
nunt ,ăboceteleăfunerare,„nunta mortului” şiăînăMiori a………….30

5.3.ăBasmulăpopulară şiădeă autor:ă idealizareaă familieiă tradi ionaleă şiăaă

valoriloră creştineă înă Tinere e fără bătrâne e şi via ă fără de moarte,
Sarea în bucate şiăînăbasmulăeminescianăFăt-Frumos din lacrimă..31

5.4.ă Provoc riă laă adresaă valoriloră creştineă aleă familieiă tradi ionaleă înă
basmulă populară şiă înă pilde:ă Prâsleaă celă voinică şiă mereleă deă aur,ă
ugulea,ă fiulă unchiaşuluiă şiă ală m tuşei,ă Copiiiă v duvuluiă şiă iepurele,ă
vulpea,ălupulăşiăursulşiă„Burdujelulăcuăgalbeni”…………………..32

5
5.5.ă Virtu iă creştineă aleă familieiă împinseă laă extrem:ă Meşterul
Manole……………………………………………………………………33

CONCLUZII………………………………………………………35

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA…………………………………..40
I.ăIzvoare…………………………………………………………39

A.ăEdițiiăaleăSfinteiăScripturi................................................39
B.ăLiteratur ăpatristic .............................................................39
II.ăDicționare,ăenciclopedii,ălexicoane……………………………..39

III.ăComentariiăbiblice……………………………………..………..40

IV.ăLucr ri,ăstudii,ăarticole………………………………………….43

V.ăLiteratur ășiăfolclor........................................................................42

6
Cuvinte cheie: familia creştină, secularizant, Noul
Testament, folclor românesc, basmul popular,
aspecte teologice şi morale, corpus de control,
habitus primar

7
INTRODUCERE
Familiaă creştin ă înă contextulă secularizantă ală
societ iiă noastreă seă confrunt ă cuă noiă şiă noiă provoc ri,ă
descriseă cuă mult ă acrivieă înă teza deă fa ,ă cu titlul
Familia creştină după Noul Testament fa ă de familia
creştină în contextul secularizant al societă ii noastre,
care îşiă propuneă oă analiz ă aă rostuluiă şiă semnifica iiloră
familieiă creştineă într-o lume ce se zbate mai mult ca
oricândăîntreăceiădoiăpoliămajori,ărespectivăîntreătradi ieă
şiămodernitate.
Cumă vomă ar taă peă parcursulă întreguluiă nostruă
demers,ăînăfamilieăîntotdeaunaătrebuieăs ăaib ăîntâietateă
valorile moral-religioase, potrivit cuvintelor
Mântuitorului nostru Iisus (Matei 6, 33).
Familiileă nuă numaiă c ă suntă sistemeă diverse,ă
complexeă şiă fascinanteă deă rela ionare interuman , ci s-
au dovedit în timp a fi una dintre cele mai importante
influen eă asupraă dezvolt riiă individualeă şi indirect
asupra societ ii. În context istoric familia a fost şi
r mâneă punctulă deă reperă ală societ ii,ă celulaă deă baz ă aă

8
oric ruiă tipă deă ierarhie. Eaă semnific ă începutulă şi
sfârşitul unei civiliza ii. În numele ei şi al valorilor pe
care ea le-a coagulat s-au declanşată r zboaie şi s-au
încheiat alian e.
Iat ădeăceăamăalesăs ăneăconcentr măaten ia în
aceast ă tez ă deă doctorată asupraă familiei creştine după
Noul Testament fa ă de familia creştină în contextul
secularizant al societă ii noastre, un subiect pe care
sper mă s ă îlă aducem cu folos şi în aten ia semenilor
noştri.
Lucrareaăesteăstructurat ăînăcinciăcapitole.ăDac ă
în prezenta Introducere amă indicată peă scurtă importan aă
familieiă creştineă înă contextulă societ iiă româneştiă
actuale, în Capitolul 1 ală lucr rii,ă „Familiaă dină
perspectiva disciplinelor socio-umaniste”,ăamăsondatăînă
paralelădiverseăabord riăaleăcâtorvaădomeniiădisciplinareă
înă privin aă familieiă înă generală pentruă aă în elegeă
contextulăsocialăşiăintelectualămaiălargăînăcareăînv turaă
creştin ăîşiămanifest ăinfluen a.ă
Capitolul 2, „Familia în orizontul teologiei
Nouluiă Testament”,ă prezint ă familiaă creştin ă caă oă
9
sinergieăîntreăoperaăluiăDumnezeuăşiăimplicareaăuman .ă
Pentruă aă dezvoltaă concretă ceă înseamn ă consacrareaă
reciproc ăpentruăoăvia ădeăcomuniune,ăiubireăşiăcur ieă
în familiaă creştin ă conformă Nouluiă Testament,ă amă
parcursă momenteleătransform riiăc s torieiădeălaăformaă
saă originar ă spreă dimensiuneaă nou ,ă instituit ă deă
Mântuitorul Iisus Hristos, trecând, în final, spre
m rturiileăSfin ilorăP rin i.ă
Acesta este, de altminteri, contextul ideatic în
raport cu care Capitolul 3,ă„Aspecteăteologiceăşiămoraleă
aleă vie iiă deă familieă centrateă peă precepteleă
noutestamentare.ăOăviziuneăpatristic ”,ăsubliniaz ăşiămaiă
pregnantă importan aă deosebit ă aă calit iiă moraleă aă
mediului familial. Discut mă înă acestă capitolă formul riă
clasiceă aleă precepteloră creştineă deă cur enieă interioar ,ă
spiritual ă aă membriloră familiei.ă Prină p strarea,ă
transmitereaă şiă respectareaă cuă stricte eă aă unoră astfelă deă
precepteăseăpoateăajungeălaăformareaăşiăperpetuareaăunei
familiiă creştineă fericite,ă ceă îşiă duceă existen aă liniştit,ă înă
armonieăcuăsocietateaăşiăcuăînv turileăBisericii.ă

10
 Capitolul 4,ă „Familiaă creştin ă înă scrisulă
românesc”,ăportretizeaz ăfamiliaăcreştin ădinăpunctulădeă
vedere al autorilor deja clasici din literaturaă sfârşituluiă
de secol al XIX-leaăşiădinăprimaăjum tateăaăsecoluluiăală
XX-lea,ă perioadaă istoric ă caracterizat ă prină profundeă
schimb riă structuraleă socio-religioaseă şiă politico-
economice ale poporului român.
Capitolul 5,ă „Familiaă creştin ă înă folclorul
românesc”,ăcontureaz ăprofilulăfamilieiăcreştineădeădataă
aceastaă aşaă cumă seă observ ă înă folclorulă românesc,ă cuă
buneleă şiă releleă sale,ă studiată înă paralelă cuă viziuneaă
teologic ă aăbisericii.ă Înăcrea iileăstudiateăaici,ă m iestriaă
popular ă româneasc ă surprinde familia uneori sub
aspectul tragi-comic,ăpeăcareăîlăanaliz m,ădup ăcaz,ăşiăînă
asocia ieă cuă scrieriă comparabileă dină folclorulă vest-
european,ă ceeaă ceă relev ă ună gradă comparabilă deă
similitudine în descrierea comportamentului uman din
perspectiva valorilor moraleă aleă familieiă creştineă
tradi ionale.
Aşaă cumă indic mă înă sec iuneaă deă Concluzii,
prin demersulă nostruă inten ion mă s ă d mă oă nou ă
11
interpretare,ă s ă contur mă oă viziuneă nou ă cuă privireă laă
rolulăşiăloculăfamilieiăcreştineăînăsocietateaăromâneasc ,ă
în sfera intereselorăşiăpreocup rilorăsociet iiăromâneşti.
Dou ă preciz riă finaleă suntă oportune,ă credem.ă
Dup ă cumă seă poateă remarca,ă capitolele 4 şiă 5 se
constituie propriu-zis în studiul de caz al acestei teze.
Ne-amăopritălaăaceast ăformul ăcareănuăuziteaz ămetodeă
sociologiceă precumă chestionarul,ă c ciă ară fiă fostă extremă
deădificil,ă înăcondi iileăactualeiăcercet ri,ă s ăinvestig mă
fenomenulă atâtă înă mediulă urbană câtă şiă rural,ă atâtă înă
zoneleămetropolitaneăşiăcosmopoliteăaleădecapotabileloră
şiă televiziuniiă HD,ă câtă şiă înă zoneleă izolate,ă uneleă înc ă
neelectrificate,ăprecumă sateleă dinăMun iiă Apuseni.ă Niciă
nuă facemă apelă laă materială arhivistic,ă r sfirată înă zeciă deă
arhiveă dină ar ă şiă adunândă maiă bineă deă ună secolă deă
documente de tot felul, pentru a da seama de
eventualeleă schimb ri perceptibile diacronic în
în elegereaăşiătr ireaă moral ă înăcadrulă familieiăcreştine.ă
Dimpotriv ,ă ne-am oprit la un material care
înregistreaz ,ă chiară dac ă nuă cuă fidelitateaă înscrisuriloră
deălaăStareaăcivil ,ăaătestamentelorăsauăaădocumenteloră
12
de tribunal, tensiunile sociale ale epocii moderne în
câtevaă dintreă momenteleă ei.ă Dup ă cumă spuneam,ă esteă
vorbaă despreă literaturaă deă autoră dină parteaă final ă aă
secolului al XIX-leaă şiă primaă jum tateă aă secoluluiă ală
XX-lea,ă adic ă exactă perioadaă istoric ă aă unoră muta iiă
radicale în structura socio-politic ,ă economic ,ă
ideologic ,ă cultural ă şiă mentalitar ă aă poporuluiă român.ă
Aceste documente sui generis peă careă leă furnizeaz ă
literatura – cuă precizareaă c ă trebuieă s ă inemă contă deă
filtrulăfic ionalăşiăesteticăceăac ioneaz ăaiciă– sunt tratate
comparativ cu câteva materiale folclorice, pe care le
consider mă practică corpusulă deă controlă datorit ă
caracterului dovedit conservator al practicilor folclorice.
Caăstudiuădeăcaz,ădeci,ătezaănoastr ădeădoctorată
investigheaz ă dină perspectiva literaturiiă deă autoră şiă aă
folcloruluiă autentică românesc,ă familiaă creştin ,ă
zugr vit ă cuă m iestrieă deă artiştiiă epociiă moderneă dină
România,ădarăuneoriăînăceeaăceăarăputeaăp reaăoămanier ă
tragi-comic .ă Acestă subiectă poateă fiă deă utilitateă înă
investiga iileă interdisciplinare,ă cuă impactă asupraă vie iiă
laiceă româneşti,ă aă stiluriloră deă manifestareă aă conduiteiă
13
individului – angajând astfel într-o mai mare sau mai
mic ă m sur ă valorileă moraleă aleă familieiă creştineă
româneşti.ă
Cealalt ă precizareă seă refer ă laă pozi iaă
înv turiiă creştineă ortodoxeă înă mareaă familieă aă
înv turiloră creştineă şiă maiă alesă înă ceeaă ceă priveşteă
cunoaştereaă creştinismuluiă ortodoxă înă lumeaă
occidental .ăDat ăfiindăistoriaămilenar ăaăcreştinismului,ă
îns ,ă aceastaă esteă genulă deă precizareă careă nuă seă poate
rezuma în doar câteva cuvinte.

14
CAPITOLUL 1 - FAMILIA DIN
PERSPECTIVA DISCIPLINELOR SOCIO-
UMANISTE

1.1 Dimensiunea religioasa a vietii in conditia

postmodernismului
Înainte de a încerca fie şiă ceaă maiă simpl ă
definireăaăconceptelorădeăbaz ăpeăcareăleăvom utiliza în
tezaă noastr ă deă doctorat,ă esteă important ă oă precizareă
metodologic ăfundamental .ăAcestaănuăesteăunăstudiuăală
familiei creştine realizat din perspectiva şi cu metodele
specificeă teologiei,ă chiară dac ,ă inevitabil,ă vomă faceă
adesea apel la doctrina creştin ăortodox şiăchiarădac ,ă
înă plană pură personal,ă subscriemă înv turiloră Bisericiiă
Ortodoxe Române. Prin urmare, nici abordarea în sine,
nici corpusul studiat aici nu va apela exclusiv la cadrul
teologico-dogmaticăortodox,ăciăseăaliniaz ăunorăabord riă
contemporaneă deă tipă postmodern,ă careă consider ă
oportună s ă studiezeă religia drept o practică integrală
fiin ei umane,ăînătermeniiăprofesoruluiăMaloryăNye,ăf r ă
15
aă seă preocupaă îndeaproapeă deă caracterulă deă inspira ieă
divin ă atribuită înă modă tradi ională religiiloră şiă
înv turilorăacestora,ădar,ădesigur,ăşiăf r ăa-l nega.1

1
„Insteadă ită isă aăhuman-centred approach: the study of religion as a
human practice, a type of activity that appears to be integral to
humans. (...) This is not to say that such human practices of religion
are exclusively human creations: the cultural forms of religion that
weă cană studyă mayă oră mayă notă beă “divinelyă inspired”.ă Andă indeedă
many people practise their religions because they assume that they are
divinely created.”ă Malory,ă Nye,ă Religion: The Basics, 2nd ed.,
Routledge, Abingdon and New York, 2008, p. 4, sublinierea
autorului.
16
CAPITOLUL 2 - FAMILIA IN ORIZONTUL
TEOLOGIEI NOULUI TESTAMENT

2.1.ăFamiliaăînămediulăculturalășiăsocialăgreco-roman
antic

Înălumeaăelenistic ,ăfamiliaădefinit ăcaăoă„cas ”ă

nu în sensul prim al cuvântului, ci în sens figurativ a
fostă oă unitateă social ă cuă conexiuniă familialeă sauă
naționaleă aleă c roră membriă auă tr ită într-oă anumit ă cas ă
șiă auă fostă supușiă autorit țiiă proprietarului.2 Aceștiaă auă
împ rțită oă identitateă comun ă caă șiă membriă aiă acestei
unit ți.ă Coeziuneaă saă seă afl ă nuă numaiă înă leg turaă
membriloră s iă cuă capulă casei,ă ciă șiă înă diverșiă factoriă
economici,ă psihologiciă șiă religioși.ă Prosperitateaă (sauă
dorința)ănuăveneaălaăpersoaneăfiziceăînămodăizolat,ăciălaă
„casele”ă lor.ă Însușiă cuvântulă economie provine din
limbaă greac ă oikonomia - “legeaă casei”,ă pentruă c ă

2
Dictionary-Later New Testament & Its Developments, Ralph R
Martin & Peter H. Davids (Eds.), InterVarsity Press, Leicester, 2003,
p. 512.
17
problemeleăfinanciareășiăalteăproblemeăadministrativeăseă
refereauălaătreburileăgospod rești,ănuălaăindivid.ăOăastfelă
de administrare a fost de multe ori responsabilitatea
soțieiăgospodarului.
Psihologic, identitatea unei persoane, de la cea
a capului familiei la cea a sclavului, care se afla în
reședințaă saă sauă aveaă leg turiă cuă acesta,ă aveaă
responsabilit țileăfaț ădeășiăfuncțiiăînăcadrulăuneiă„case”.ă
Deăobiceiăoă„cas ”ăeraăorganizat ăîmpreun ăcuăoăreligieă
comun ,ăfamilia,ăînăgeneral,ăurmaăînclinațiileăreligioaseă
aleăconduc toruluiăunit țiiărespective.3
Ceeaăceăseădezvolt ăînăspațiulăgreco-roman
referitor la familie este ideea de cămin.4

3
Ibidem.
4
Pentru statutul familiei în lumea greco-roman ăcuătoateăimplicațiileă
eiă sociale,ă vezi:ă D.ă L.ă ă Balch,ă “Householdă Codes,”ă înă Greco-Roman
Literature and the New Testament: Selected Forms and Genres, D. E.
Aune (Ed.), Scholars Press, 1988, pp. 117-30; J. Bonsirven,
Palestinian Judaism in the Time of Jesus Christ (New York: Holt,
Rinehart & Winston, 1964, pp. 67-86; J. Carco-pino, Daily Life in
Ancient Rome: The People and the City at the Height of the Empire,
H. T. Rowell (Ed.), Yale University Press, 1940, pp. 78-92; W. Den
Boer, Private Morality in Greece and Home: Some Historical
Aspects, E. J. Brill, Leiden 1979; S. Dixon, The Roman Mother,
18
CAPITOLUL 3 – ASPECTE TEOLOGICE SI
MORALE ALE VIETII DE FAMILIE
CENTRATE PE PRECEPTELE
NOUTESTAMENTARE. O VIZIUNE
PATRISTIC
3.1.ă„Dumnezeuăaăcreatăcoexistenţa”ă- dimensiunea
integratoare a familiei
AşaăcumăspuneăşiăSf.ăChirilăalăAlexandriei,ăc ă
„Dumnezeu a creat coexisten a” (P.G. 62, 135), într-
adev r, c s toria,ă caă leg tur ă natural ă peă via ă dintreă
b rbatăşiăfemeie,ă seăîntemeiaz ăpeăfaptulăc ăb rbatulă şiă
femeiaă alc tuiesc,ă numaiă împreun ,ă unitateaă complet ă
sau familia.

Oklahoma University Press, 1988; F. Dupont, Daily Life in Ancient

Rome, Blackwell, Oxford, 1992; D.ăEngels,ă“TheăProblem of Female
Infanticide in the Greco-RomanăWorld,”ăCP 75 (1980), pp. 112-120;
J. F. Gardner, Women in Roman Law and Society, Indiana University
Press, Bloomington, 1986, pp. 87-88; T. Han, Jewish Women in
Greco-Roman Palestine, Mohr Siebeck, Tubingen, 1996, pp. 177-
179; W. K. Lacey, “PatriaăPotestas”,ă în The Family in Antient Rome:
New Perspectives, B. Rawson (Ed.), Cornell University Press,
Ithaca,1986, pp. 121-144; W. A Meeks, The Moral World of the First
Christians, Westminster, Philadelphia, 1986, pp. 133-138; B. Rawson
“Theă Romană Family,”ă înă The Family in Ancient Home: New
Perspectives, D. Rawson (Ed.), Cornell University Press,
1966, pp. 1-57.
19
 Dup ă cuvântulă Mântuitorului,ă careă aă spusă c ă
„Tatăl şi cu Mine Una suntem” (Ioan 14, 9), în chip
asem n tor,ă b rbatulă şiă femeia,ă prină c s toriaă lor,ă
alc tuiescăoăsingur ăfiin .ăDarăaşaăcumăTat lăşiăcuăFiulă
r mânădou ăPersoaneădistincte,ădeşiăseăîmp rt şescădină
aceeaşiă unitateă aă fiin eiă divine,ă totă astfelă b rbatulă şiă
femeiaă alc tuiescă prină c s torieă oă singur ă fiin ,ă
r mânândătotuşiădoi.
Prin urmare, principalul scop al căsătoriei este
desăvârşirea celor doi,ă iar,ă dac ă neă gândimă laă tainaă
nun ii,ăaăc reiădefini ieăeste,ă„taina în care un bărbat şi
o femeie, învoindu-se în mod liber să trăiască împreună
toată via a, pentru a naşte şi a creşte copii şi a se ajuta
reciproc, primesc, prin preot, harul care sfin eşte
legătura lor şi ajută la atingerea scopului ei”5, putem
în elegeă şiă alteă scopuriă aleă c s toriei,ă cumă ară fi,ă
ajutorareaă reciproc ă a so iloră pentruă uşurareaă vie ii;ă
naştereaăşiăcreştereaădeăcopiiăşiăformareaălor;ăînfrânareaă

5
[Dumitru, St niloae,]ăNicolaeăChi escuăetăal.,ăTeologia dogmatică şi
simbolică, Manual pentru Institutele teologice, vol. II, în colaborare,
Ed.ăInst.ăBiblic,ăBucureşti,ă1958,ăp.ă915.ă
20
pasiunilor,ă„caăpaz ăîmpotrivaădesfrân rilor”ă(1ăCor.ă7,ă
2)ăşiăaltele.
Sfântulă Vasileă celă Mareă seă opreşteă asupraă
versetului,ă „Creşte i şi vă înmul i i, umple i pământul
şi-l stăpâni i”ă (Facereă 1,ă 28)ă şiă d ă urm toareaă
interpretare,ă„Creşte iă – pentruăcaăs ănuăr mân ăcrea iaă
laă oă singur ă stare.ă Înmul i i-v ă – pentru ca ea (natura
uman )ăs ănuăr mân ălimitat ălaăunăsingurăindivid,ăciăînă
maiă mul i.ă Şiă umple iă p mântulă – ...ă s -l umplem prin
acea putere care ne-aă fostă dat ă s ă st pânimă p mântulă
(ra iunea).”6

6
Despre originea omului, 1. P. G. 45, Col. 272; S. C. 160, pp. 202-
203.ăCitatădup ăPr.ăAsist.ăDr.ăVasileăR duc ,ăOp.cit, p. 134.
21
CAPITOLUL 4 - FAMILIAăCREŞTIN ăÎNă
SCRISUL ROMÂNESC
Din multitudinea temelor destul de variate
dezb tuteă deă aiă noştri scriitori, tema familiei este
binecunoscut ă literaturiiă şiă arteloră dină toateă timpurile.ă
Familia defineşte o societate într-un anumit stadiu de
civiliza ie,ă dară şiă marcheaz ă profundă destinulă fiec ruiă
individ.

4.1 Familia creştin ăîntre tradiţionalism idealizant şi

secularizare: Cartea nunţii, Amintiri dinăcopil rieăşi
Moromeţii I
Atât Marin Preda cât şi IonăCreang reuşescăs ă
creeze, în Morome ii I (1955) şi respectiv Amintiri
din copilărie (1881-88), dou ă familiiă româneşti
veridice, dar aproape total opuse una celeilalte. În toate
aspecteleă seă remarc ă diferen e,ă asem n rileă fiindă deă
multeă oriă inexistente.ă Dac ă familiaă dină Humuleşti
apar ine unui moment relativ tihnit socio-politic al
secolului al XIX-leaădarăesteăşiăidealizat ,ăceaădinăsatulă

22
Siliştea-Gumeştiăîn CâmpiaăB r ganuluiăesteăsurprins ă
cu pu in timp înaintea izbucnirii celui de-al doilea
r zboiă mondial,ă cândă „timpulă aveaă înc ă nesfârşit ă
r bdareăcuăoamenii;ăvia aăseă scurgeaăaiciă f r ăconflicteă
mari”7 – cumă înă curândă aveaă s ă nuă seă maiă poat :ă laă
finalul primului volum, cu trei ani înaintea izbucnirii
celui de-alădoileaăr zboiă mondial,ă„timpulă nuă maiăaveaă
r bdare”.8

4.2 Familia r mas în grija mamei: Baltagul şi Mara

între valorile creştine tradiţionale şi valorile lumii pe
cale de modernizare
Tot o c utareăaăuniversuluiăpierdutăalăfamiliei,ă
deşi de cu totulă alt ă factur ,ă reg simă şi în romanul
Baltagul (1930) de Mihail Sadoveanu,ă aă c ruiă
protagonist ăesteăîns ăoăfemeie.ăOă ranc ăsimpl ădeălaă
poaleleă Tarc ului,ă Vitoriaă Lipană esteă so ie de oier, dar
nuăaăoric ruiăoier,ăciăaăunuiaăpriceput,ăpeănumeăNechifor
Lipan. Deșiă acestaă nuă esteă școlit ,ă reprezint ă femeiaă

7
Preda, Marin, Morome ii vol. I şiă II, edi iaă aă IV-aă rev zut ă siă
ad ugit ,ăEdituraăCarteaăRomâneasc ,ăBucureşti,ă1975.
8
Ibid.
23
satuluiă tradițională românesc,ă plin ă deă înțelepciune,ă
vrednic ,ăcuăspiritulădeăobservațieădezvoltat,ăst pân ăpeă
situație,ă perseverent ă înă acțiunileă saleă meniteă s ă
descopere puzzel-ul încurcat al ucideriiăsoțuluiăs u,ădară
– ceea ce este cel mai important din punctul nostru de
vedere - maiă presusă deă toate,ă cuă fric ă deă Dumnezeu,ă
calitateă careă îiă d ă putereaă deă aă continuaă înă demersurileă
saleăchiarășiăatunciăcândătotulăp reaăf r ăsfârșit.

4.3 Valorileă creştine ale familiei faţ ă înă faţ ă cu

iubireaăinterzis :ă„Deălaănoi,ălaăCladova”
Gala Galaction (sub adev ratulă s uă nume,ă
Grigoreă Pişculescu)ă a fost preot ortodox, memorialist,
publicistăşiă unăimportantăprozatorăromân. Fin analist al
subtilit țiloră sufletești,ă Galaă Galactionă reușeșteă s ă
surprind ăînăoperaăsaă„laăînceputătendenționismul”9 care
„eădiscret,ăconstândă înăzugr vireaălupteiă întreăvirtuteășiă
ispit ”10,ă acesteaă fiindă surprinseă cuă prec dereă într-una
dintre cele mai semnificative nuvele ale sale în acest

9
Idem, p. 251.
10
Idem, p. 251.
24
sens,ă șiă anumeă „De la noi, la Cladova”,ă publicat ă înă
anul 1910 în revista Via a socială,ăiarăulteriorăinclus ăînă
volumul Bisericu a din Răzoare (1914),ă aă c reiă tem ă
trateaz ă iubireaă aflat ă întreă ceiă doiă poliă concentrici,ă
reprezentațiădeămotiveleăcreștineăprimordiale:ăp catulăşiă
chemarea iubirii.
Nuvelaă prezint ăpovesteaădeăiubireăaăpreotuluiă
Toneaă îndr gostită deă Borivoje,ă „nevastaă preaă tân r ă aă
luiă jupână Traico”11, prieten foarte bun cu acesta
(Tonea).

4.4 Reaşez riă aleă familiei şi r sturn riă aleă valoriloră

creştineă înă modernitateaă româneasc :ă Concertă dină
muzic ădeăBach,ăEnigmaăOtilieiăşiăUltimaănoapteădeă
dragoste,ăîntâiaănoapteădeăr zboi
În romanele lor, scriitorii perioadei interbelice
– exceptându-i pe tradi ionaliştiiăprecumăSadoveanuăsauă
pe cei care adopt ă temeă aleă satuluiă tradi ională precumă
Rebreanuă(deşiăacestaădinăurm ănuăezit ăs ăportretizezeă

George,ă C linescu,ă Istoria literaturii române. Compendiu,ă edi iaă aă

11

doua,ăEdituraăLiteraăInternațional,ăChișin u,ă2001, p. 251.

25
familii dezbinate sau agresive, mânate de dorin aă deă aă
aveaă p mânt, ca în Ion) – tindă s -şiă racordezeă valorileă
existen ialeă laă aceleaă aleă uneiă lumiă extra-romaneşti în
plin modernism (în sensul dat de numele curentului
cultural).

4.5 Valorile familiei în lumea ţ r neasc :ă Ion,ă sauă

dezvr jireaăsatuluiăromânesc ideal
Poateăc ăoăparteăaăr spunsuluiăneăpoateăfiădat ă
de romanul Ion (1920) al lui Liviu Rebreanu. În
dorin aă saă deă aă aveaă p mânt, protagonistulă nuă seă d ă înă
l turiă deă laă nimic:ă Ionă Glanetaşu o va seduce pe Ana
pentru a-iăşantajaătat lăs ăoăc s toreasc ăcuăel,ăIon,ăşiăs ă
îiădeaăzestreaăcerut ,ăl sându-l astfel pe b trânul Vasile
Baciu f r ănicioăavere.ăAcestăplan lipsit de scrupule – şi
care contrazice flagrant a X-aă porunc :ă s ă nuă râvneşti
ceea ce e al altuia12 – esteămenităs ăîiăfacilitezeăob inereaă

12
„S ă nuă pofteştiă femeiaă aproapeluiă t uă şiă s ă nuă doreştiă casaă
aproapeluiăt u,ăniciă arinaălui,ăniciărobulălui,ăniciăroabaălui,ăniciăboulă
lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt
aleăaproapeluiăt u!”ă(Deuteronomă5:21).
26
aă ceeaă ceă îlă confirm ă peă omă dreptă rană bineă aşezat în
societateaătradi ional ăromâneasc .

27
CAPITOLUL 5 - FAMILIA CREŞTIN ăÎNă
FOLCLORUL ROMÂNESC
Pe de o parte, nuătrebuieăîns ăs ăneăaştept măcaă
literaturaă român ă – care,ă dină p cate,ă nuă areă oă vechimeă
comparabil ă cuă ceaă aă altoră literaturiă europeneă – s ă fiă
oferit,ă sauă poateă doară reflectat,ă modeleă deă conduit ă şiă
valori creştineăînăfamiliaăromâneasc .ăCaăpretutindeniăînă
lume,ă folclorulă aă fostă multă maiă aproapeă deă conştiin aă
celoră maiă mul iă oameniă decâtă literaturaă deă autoră şiă înă
spe ăcuămultămaiădeătimpuriu.ă

5.1 Înţelegerea relaţiilor de familie şiăaăvaloriloră

acesteia în literaturaăaforistic ăşi în cântecul de
leag n
Literaturaă aforistic ă şiă enigmistic ă – alc tuit ă
dină ghicitoriă şiă proverbeă (acesteaă dină urm ă numiteă şiă
„paremii”,ă „pilde”ă sauă „vorbeă dină b trâni”ă şiă uneoriă
introduseă dreptă „vorbaă luia”ă sau,ă cumă faceă Ionă
Creang ,ă„vorbaăceea”)ă– ar fi un bun punct de plecare
înă analizaă valoriloră creştineă aleă familieiă datorit ă

28
formuleiă lapidare,ă cuă oă informa ieă moral ă concentrat .ă
Adeseaă proverbeleă descoper ă defecteleă moraleă aleă
omuluiă(minciuna,ăprostia,ăîngâmfarea,ălenea)ăşiăofer ăoă
lec ieă deă în elepciuneă aplicat ă laă contexteă particulare,ă
darăcuăscopulădeăaădezv luiăoăsemnifica ieă maiălarg ,ăoă
însuşireăsauăunăraportănecesarăîntreăobiecteleălumii.ă

5.2 Legitimareaăvalorilorăcreştineăaleăfamilieiă
patriarhaleăînăoraţiaădeănunt ,ăbocetele funerare,
„nuntaămortului” şiăînăMiori a
Cum se poate realiza transmiterea valorilor
creştineăaleă familieiăseăpoateă observaăîns ăcuă multă maiă
uşorăînăcazulăuneiăoraţiiădeănunt incluse în culegerea
Folclor vechi românesc– ora iaădeăconăcăşie sauă„ora ia
ceaă mare”13 – careă integreaz ă pasajeleă dină Carteaă

13
Aceast ăora ieădeănunt ăesteănumit ăînămanuscrisulăslavonescănr.ă36ă
ală Biblioteciiă Academieiă Româneă (dină primaă jum tateă aă secoluluiă ală
XVIII-lea)ă ora ieă deă conăcăşie, cu un termen derivat de la conac;
cealalt ăvariant ăfonetic ămajor ăpentruăastfelădeăora iiăesteă„ora iaădeă
colocărie”,ă deă laă colac.ă Cercet toriiă româniă argumenteaz ă înă
contradictoriuăînăceeaăceăpriveşteăcorectitudineaăunuiătermenăînăraportă
cuă cel lalt,ă caă şiă înă problemaă originiiă c rtur reştiă sau,ă dimpotriv ,ă
populare,ă aă ora iiloră de nunt .ă Dintreă ora iileă deă nunt ,ă „ora iaă ceaă
mare”,ă textulă celă maiă desă întâlnită înă manuscrise,ă s-a bucurat de cea
29
Facerii relevante pentru constituirea familiei ab origo,
conferindu-i astfel familiei o istorie cvasi-mitic ă şiă
legitimând biblic rolul social al întemeierii acesteia,
paradoxal, prin omiterea pasajului incriminator al
consum riiăfructuluiăoprit.ă

5.3 Basmulă populară şiă deă autor:ă idealizareaă familieiă

tradiţionaleă şiă aă valoriloră creştineă înă Tinere e fără
bătrâne e şi via ă fără de moarte, Sarea în bucate şiăînă
basmul eminescian Făt-Frumos din lacrimă
În cazulă basmuluiă popular,ă ceă valoriă creştineă
aleă familieiă suntă transmiseă cuă prec dereă depindeă deă
subiectulă acestuia.ă Ună basmă ini iatică precumă Tinere e

maiămareăaudien ălaăpublicăatâtăînărandulăboierimiiăcâtăşiăalăoameniloră
simpli.ă Înă aceast ă ora ieă rostit ă înă poartaă mireseiă deă c treă vornică
(starosteă sauă col cer),ă textulă seă centreaz ă peă alegoriaă vân torii,ă
imediatădublat ădeăaceeaăaătransferuluiăfloriiă – sau, în unele variante,
al pomului – dintr-oăgr din ă(aăp rin ilor)ăînăceaăceaăîmp r teasc ă(aă
mirelui)ă pentruă aă oă faceă s ă rodeasc .ă Veziă introducerea lui C.
Ciuchindel la Folclor vechi românesc,ăedi ieăîngrijit ,ăprefa ,ănoteăşiă
bibliografieă deă C.ă Ciuchindel,ă Edituraă Minerva,ă Bucureşti,ă 1990,ă pp.ă
XIII-XVI,ăprecumăşiăcapitolulă2,ă„Nunta”,ăînămonografiaădespreăsatulă
maramureşeană Ieudă scris ă de sociologaă american ă Gailă Kligman,ă
Nunta mortului. Ritual, poetică şi cultură în Transilvania, ed. a II-a,
tr. Mircea Boari et al.,ăIaşi,ăPolirom,ă2005.
30
fără bătrâne e şi via ă fără de moarte, pe care Petre
Ispirescu14 l-a inclus primul în culegerea sa Legende
sau basmele românilor (1882), va trata rapid mediul
familială pentruă aă acordaă multă maiă multă timpă c l torieiă
ini iaticeăaăprotagonistului.ă

5.4 Provoc riălaăadresaăvalorilorăcreştineăaleăfamilieiă

tradiţionaleăînăbasmulăpopularăşiăînăpilde: Prâslea cel
voinic şi merele de aur, ugulea, fiul unchiaşului şi al
mătuşei, Copiii văduvului şi iepurele, vulpea, lupul şi
ursul şiă„Burdujelulăcuăgalbeni”
Dară nuă toateă basmeleă idealizeaz ă prieteniaă
adev rat ădintreăfra iiădeăcruceăsauămaiăalesădintreăfra i.ă
Dimpotriv ,ă unele dintre basmele populare repovestite
deă c treă Petreă Ispirescuă indic ă rapiditateaă cuă careă
rela iileă deă familieă potă c deaă prad ă invidieiă –
considerat ăînăcreştinismăunulădintreăp cateleădeămoarte.ă
Deteriorareaă seă datoreaz ă adeseaă valoriiă peă careă oă

14
PetreăIspirescuănuăesteăpurăşiăsimpluăculeg torădeăfolcloră– nu doar
deăbasme,ăciăşiăsnoave,ăghicitoriăşiăproverbeă– ci mai ales repovestitor
şiăpopularizatorăalătextelorăastfelăculese,ădup ăcumăarat ăIorguăIordană
înă prefa aă laă Ispirescu,ă Petre,ă Legende sau basmele românilor, EPL,
Bucureşti,ă1968,ăpp.ăVIII-XIII.
31
dovedeşteă persoanaă invidiat ,ă precumă înă Prâslea cel
voinic şi merele de aur sau în ugulea, fiul unchiaşului
şi al mătuşei. În Prâslea,ăfra iiădevinăinvidioşiăpeămezină
cândă acestaă seă dovedeşteă singurulă capabilă s ă p zeasc ă
mereleă deă aură deă aă fiă furateă deă c treă balaur şiă încearc ă
s -lă ucid ă mişeleşteă înă momentulă reveniriiă luiă deă peă
t râmulă cel lalt;ă doară propriaă agerimeă deă minte,ă
loialitateaă logodniceiă saleă şiă ulterioră judecataă divin ă îlă
vorăsalvaăpeăPrâsleaădeălaămoarte,ăoprobiuăsocialăşi/sauă
invidiaăperpetu ăaăfra ilor.15

5.5 Virtuţiă creştineă aleă familieiă împinseă laă extrem:ă

Meşterul Manole
Ună cază aparteă înă ceeaă ceă priveşteă valorileă
creştineă aleă familieiă apareă înă balada16 cunoscut ,ă înă

15
Ispirescu, Petre, Legende sau basmele românilor, în special pp. 78-
82ăşiă85-86.
16
Baladaăcaăspecieăaăfostăconsiderat ădeăD.ăCaracosteaă„ceaăde-a doua
mareăinstitu ieăaăromânilorădup ălimb ”.ăCitatăînăPopa,ăMarian,ăIstoria
literaturii române de azi pe mâine,ă Edituraă Funda ieiă Luceaf rul,ă
Bucureşti,ă2001,ăp.114.ăPentruămaiămulteăobserva iiădespreăbalad ăcaă
specieă aă genuluiă populară epic,ă veziă prefa aă luiă Al.ă I.ă Amzulescuă laă
32
diversele ei variante, mai ales drept Meşterul Manole
sau Monastirea Argeşului.17 Textulă esteă îndeobşteă
discutat – şiă apreciată – pentru tema jertfei pentru
crea ie. O astfel de formulare este suficient de
imprecis ă (şiă impersonal ă înă ceeaă ceă priveşteă
identificareaă agentului)ă încâtă ceeaă ceă esteă jertfită şiă deă
c treăcineăs ăfiătrecutăneobservat.

Balade populare româneşti, vol. 1: Toma Alimoş,ă edi ieă îngrijit ă şiă
prefa ădeăAl.ăI.ăAmzulescu,ăEPL,ăBucureşti,ă1967,ăpp.ăv-xxiv.
17
Caă şiă înă cazulă Miori ei, Monastirea Argeşului (versiunea cel mai
desăantologat ăpentruăpubliculălargăşiăinclus ăînămanualeleăşcolare)ăaă
fostă culeas ă şiă inclus ă deă Vasileă Alecsandriă înă antologiaă saă înă 2ă
volume, Poezii poporale. Balade (Căntice bătrîneşti), din 1852-53. În
Balade populare româneşti. Vol.2: Meşterul Manole, textul cules de
Alecsandri, pp. 57-66,ăapareăal turiădeăalteătreiăversiuni,ăpp.ă67-118.
33
CONCLUZII
Aşa cum sublinia Arhiepiscopul Stylianos de
Australia într-un articol publicat online, 18 putem vorbi
despre o semnifica ie soteriologică a institu iei
căsătoriei, semnifica ieă ceă deriv ă dină îns şi crea ia
diferen iat ăaăb rbatuluiăşi a femeii – aşa cum o ştim din
Cartea Facerii –,ădarăcitit ăprinăprismaădefini iei esen ei
lui Dumnezeu drept iubire înă Primaă Epistol ă
soborniceasc ăaăSfântuluiăApostolăIoan,ăadic ăpiatraădeă
temelie a creştinismului.19 Cuăalteăcuvinte,ăzidireaădubl ă
a fiin ei umane caăb rbatăşi femeie nu este un accident
sau un epifenomenon în planul Crea ieiăci,ădimpotriv ,ă
eaă reflect ă liberulă arbitruă ală Ziditoruluiă şi îşi trage
seveleă dină îns şi esen aă divin .ă Iat ă deă ceă semnifica ia
taineiăc s torieiătrebuieăîn eleas ăcaăderivând din însuşi

18
Stylianosă deă Australia,ă Arhiepiscop,ă „Familyă – An Orthodox
Christiană Perspective”,ă
http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/misc/stylianos_fami
ly.htm.
19
„Celăceănuăiubeşteăn-aăcunoscutăpeăDumnezeu,ăpentruăc ăDumnezeuă
esteăiubire”ă(IăIoană4,ă8).
34
evenimentul comuniunii dintre so i, o comuniune –
implicând sacrificiu şi sanctificare reciproce – realizat ă
peă modelulă Sfinteiă Treimi,ă adic ă peă unitateaă celoră treiă
Persoane distincte într-o esen ă unic ,ă iară înă termeniă
concre i pe pluralitatea diferen iat ,ă dară co-existând în
armonie şiă egalitate,ă aă celoră dou ă naturi,ă divin ă şi
uman ,ădinăPersoanaăMântuitoruluiăaşa cum a clarificat-
o cel de-al Patrulea Sinod ecumenic de la Chalcedon.
Cum frumos scrieă Arhiepiscopulă Stylianos,ă „în ambele
doctrine ale Bisericii Creştine,ăadic ădoctrinaătrinitar ăşi
ceaă hristologic ,ă tensiuneaă dintreă pluralitateaă
persoanelor şi unitatea esen eiăesteăechilibrat ăarmoniosă
înăvirtuteaăîntrep trunderiiăşi iubirii divine.”20

Iat ă dublulă modelă careă circumscrieă armoniosă

pluralitatea nivelelor de interrela ionare în cazul

20
„Ină bothă theseă doctrinesă ofă theă Christiană Church,ă namelyă theă
Trinitarian and Christological, the tension between the plurality of
persons and the unity of essence is harmoniously balanced by virtue
ofă divineă interpenetrationă andă love.”ă Stylianosă deă Australia,ă
Arhiepiscop,ă „Familyă – Ană Orthodoxă Christiană Perspective”,ă
http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/misc/stylianos_fami
ly.htm.
35
familiei creştine, aşaăcumăoăprezint ăînv turaăBisericiiă
Ortodoxe: între so i,ă întreă p rin i şi copii, între fra i şi
surori.
Aşadar,ă potrivită înv turiiă credin ei ortodoxe,
familia este aşez mântulă divin, creat de Însuşi
DumnezeuăTat lăînăRai,ăcuăscopulădeăaăperpetuaăneamulă
omenesc şi de a insufla în om valorile morale şi sociale.
Chiar şi dincolo de defini iile complexe pe care
le-au propus sfin iiă p rin i ai Bisericii Ortodoxe, aşa
cumă amă ar tată pe parcursul acestei teze, se poate uşor
observaă c familiileă nuă numaiă c ă suntă sistemeă diverse,ă
complexeăşiăfascinanteădeărela ionare,ăciăs-au dovedit a
fi – în timp – unaă dintreă celeă maiă importanteă influen eă
asupraă dezvolt riiă individualeă şi indirect asupra
societ ii, prin cumulul de valori pe care reuşeşcă s ă îlă
guverneze.
Prină urmareă familiaă trebuieă interpretat ă caă ună
fel de rol-model al civiliza iei moderne, societatea
având un rol primordial în ceea ce priveşte modelarea
membrilor familiei creştine, precum şi asigurarea
stabilit ii familiei prin pachetele sociale şi culturale pe
36
care le pune nemijlocit la îndemâna acesteia, uşurându-i
sau îngreunându-i misiunea, şi anume aceea de a fi
începutul sau sfârşitul acestei civiliza iiăpeăcareăoăanim ă
prin puterea sa.
Ast ziă societateaă uman ă seă loveşte – aşa cum
am amintit anterior – de un obstacol iminent, şi anume
secularizarea,ă subă semnulă globaliz rii. Desacralizarea
societ iiă noastreădetermin ăastfelăconsecin e dramatice
de ordin teologic, social, şi cultural, care pornesc din
descump nireaăceluleiădeăbaz ,ăreprezentat ădeăfamilie.ă
Familia creştin ăreprezint ăînăconcep iaănoastr ă
ultimul bastion al culturii reale a unui popor, fiind
reprezentat ă prină Biseric ,ă înă felulă acestaă Bisericaă
p strându-i neatinse valen ele spirituale provenite din
etnogenez ,ă iară subă obl duireaă bisericii,ă (familia)ă areă
putereă formativ ă asupraă uneiă na iuni, fiind sursa
creatoareă aă ancestralit iiă acesteia,ă p strândă înă vatraă saă
toateă bog iile şi valorile sale sacre şi morale, de la
începuturile creştin t ii şiăpân ăînăprezent.
În acelaşi sens, putem atrage aten ia asupra
faptuluiăc ăesteăimportantăcaă înăcadrulăfamilieiăcreştine
37
s ă fieă readus ă moralitatea,ă pentruă aă puteaă faceă ceeaă ceă
Dumnezeu ne-aă l sată pentruă ob inerea mântuirii – atât
ceaăpersonal ,ăcâtăşi cea a copiilor şi membrilor familiei
– ce se reunesc într-oă singur ,ă unic ,ă şi de sine
st t toareăfamilie,ăBiserica,ăceaăcareăîntemeiaz ăvia a pe
suportul mântuirii, prin cunoaşterea lui Dumnezeu
înf ptuit ăîntruăHristos.21
Prin urmare,ă observ mă c ă valorileă familieiă
creştine întâlnite în folclorul şi literatura de autor
româneasc ăsubliniaz ăperpetuuănecesitateaăconform riiă
indivizilorălaămodelulăbiblicădeăîntemeiereăşiădeăierarhieă
domestic ,ăoferităcaăexemplu.ă

21
Alexander Schmemann, Euharistia. Taina Împără iei, traducere de
PreotăBorisăR duleanu,ăEdituraăAnastasia,ăBucureşti, 1993, p. 180.
38
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV

I. Izvoare

A.ăEdițiiăaleăSfinteiăScripturiă
1. Biblia sau Sfânta Scriptură,ă tip rit ă subă
îndrumareaășiăcuăpurtareaădeăgrij ăaăPFăP rinteă
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura
Institutuluiă Biblică șiă deă Misiuneă ală Bisericii
OrtodoxăRomâne,ăBucurești,ă2013.

B.ăLiteratur ăpatristic
2. Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre facerea
omului XVI, traducere de Pr. Dumitru Fecioru,
în Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri – partea a II-
a, Părinți și Scriitori Bisericești 30, Editura
Institutuluiă Biblică șiă deă Misiuneă ală Bisericiiă
Ortodoxe Române,ăBucureşti,ă1998

II.ăDicționare,ăenciclopedii,ălexicoane
3. Dictionary-Later New Testament & Its
Developments, Ralph R Martin & Peter H.
Davids (Eds.), InterVarsity Press, Leicester,
2003

39
III. Comentarii biblice
4. Balch,ăD.ăL.ăă,ă“HouseholdăCodes,”ăînă Greco-
Roman Literature and the New Testament:
Selected Forms and Genres, D. E. Aune (Ed.),
Scholars Press, 1988

5. Boer, W. Den, Private Morality in Greece and

Home: Some Historical Aspects, E. J. Brill,
Leiden 1979

6. Bonsirven, J., Palestinian Judaism in the Time

of Jesus Christ (New York: Holt, Rinehart &
Winston, 1964

7. Carco-pino, J., Daily Life in Ancient Rome:

The People and the City at the Height of the
Empire, H. T. Rowell (Ed.), Yale University
Press, 1940

8. Dixon, S., The Roman Mother, Oklahoma

University Press, 1988

9. Dupont, F., Daily Life in Ancient Rome,

Blackwell, Oxford, 1992

10. Engels,ă D.,ă “Theă Problem of Female

Infanticide in the Greco-RomanăWorld,”ăCP

40
 75 (1980)

11. Gardner, J. F., Women in Roman Law and

Society, Indiana University Press,
Bloomington, 1986

12. Han, T., Jewish Women in Greco-Roman

Palestine, Mohr Siebeck, Tubingen, 1996

13. Lacey, W. K., “Patriaă Potestas”,ă în The

Family in Antient Rome: New Perspectives,
B. Rawson (Ed.), Cornell University Press,
Ithaca,1986

14. Meeks, W. A, The Moral World of the First

Christians, Westminster, Philadelphia, 1986

15. Nye, Malory, Religion: The Basics, 2nd ed.,

Routledge, Abingdon and New York, 2008

16. R duc ,ă Pr.ă Asist.ă Dr.ă Vasile,ă Antropologia

Sfântului Grigore de Nyssa, EIBMBOR,
Bucureşti,ă1996

17. Schmemann, Alexander, Euharistia, Taina

împără iei, trad. Pr. Boris R dulescu, Ed.
Anastasia, Bucureşti, 1993

41
18. St niloae,ă Pr. prof. dr. Dumitru, Teologia
Dogmatică Ortodoxă, vol. III, Ed.
Institutului Biblic şi de Misiune al BOR,
Bucureşti,ă1997

V.ăLiteratur ășiăfolclor

19. Balade populare româneşti, vol. 1: Toma

Alimoş, vol. 2: Meşterul Manole,ă edi ieă
îngrijit ă şiă prefa ă deă Al.ă I.ă Amzulescu,ă
Edituraăpentruăliteratur ,ăBucureşti,ă1967.ă
20. C linescu,ăGeorge,ăIstoria literaturii române
de la origini până în prezent,ăedi iaăaădoua,ă
EdituraăMinerva,ăBucureşti,ă1982.ă
21. Ispirescu, Petre, Legende sau basmele
românilor,ă edi ieă îngrijit ă deă Aristi aă
Avramescu,ăprefa ădeăIorguăIordan,ăEdituraă
pentruăliteratur ,ăBucureşti,ă1968.ă
22. Kligman, Gail, Nunta mortului. Ritual,
poetică şi cultură în Transilvania, ed. a II-a,
tr. Mircea Boari et al.,ăEdituraăPolirom,ăIaşi,ă
2005.

42
23. Popa, Marian, Istoria literaturii române de
azi pe mâine,ă Edituraă Funda ieiă Luceaf rul,ă
Bucureşti,ă2001.
24. Preda, Marin, Morome ii, vol. I şiă II,
edi iaă aă IV-aă rev zut ă siă ad ugit ,ă Edituraă
CarteaăRomâneasc ,ăBucureşti,ă1975.

43