NUME: Mihaiu Alexandra

Clasa:7C
Nume profesoară: Buduruță Margareta
 Mori de vânt și mori de apă în România

Moara de vânt este o instalație ce permite transformarea energiei

eoliene în energie mecanică de rotație. În acest scop, vântul pune în
mișcare elicea morii. Moara de vânt se folosește pentru măcinarea
cerealelor sau, în special în Țările de Jos, pentru desecarea
terenurilor mlăștinoase prin pomparea apei din lacurile dintre dune,
aflate sub nivelul mării și transformarea terenurilor în poldere.De
exemplu, între 1608 și 1612 Beemster Polder, care se află cu 3m sub
nivelul mării, a fost drenat folosindu-se 26 de mori de vânt, fiecare
având o putere de cca 60 kW.

Roata hidraulică este pusă în mișcare de rotație de către un curent de

apă. O dată cu roata se rotește și axul acesteia care prin curelele de
transmisie pune în mișcare mecanismele de măcinare(pietre de moară
sau cilindri metalici) și cele ale sitelor care, prin cernere, separă făina
de tărâțe. În partea superioară a instalației, printr-o pâlnie mare, se
introduce grâul în zona măcinată, iar pe la partea inferioară se obține
făina și tărâțele. Principiul de funcționare al roții hidraulice se bazează
pe fenomenul de transformare a energiei cinetice a apei în energie
mecanică (mișcare de rotație).
În cazul morii de vânt, palele sunt acționate de curenții de aer , și puse
în mișcare de rotație. Axul pe care sunt fixate palele transmite
mișcarea de rotație la pietrele de moară și la mecanismele sitelor de
cernere.

Morile au fost utilizate în zona de câmpie ,cele mai populate fiind

Morile de apă Sucevița și Rudăria și Morile de vânt din Dumbrava
Sibiului astea fiind în prezent atracții turistice.
În România avem atestări documentare ale existenței morilor de vânt
încă din secolul XIV-lea, cele mai multe aflându-se în zona de sud-est
a țării, mai precis în Dobrogea și Basarabia. Vânturile puternice din
aceste zone, pe de o parte, și rețeaua hidrografică mai slabă au făcut
aceste morile de vânt să fie prezentate în număr mai mare, față de alte
zone ale țării, unde se puteau folosi ușor morile de apă.
În zilele noastre, morile de vânt și morile de apă nu mai sunt utilizate
la scară largă în România, înlocuite de surse de energie mai eficiente
și mai puțin costisitoare, precum energia nucleară sau cea
hidroelectrică.

Cu toate acestea, există încă un număr mic de mori de vânt și mori de

apă care funcționează în zonele rurale din România, unde acestea sunt
utilizate în scopuri agricole sau ca surse alternative de energie.
Sistemele moderne care funcționează pe același principiu fizic includ
turbinele eoliene și hidrocentralele, care transformă energia cinetică a
vântului sau a apei în energie electrică.