Ion Nicolae - Bogdan Suditu - TOPONIMIA ROMÂNIEI - REPERE BIBLIOGRAFICE - 2002

Ion NICOLAE Bogdan SUDITU, 2002, TOPONIMIA ROMÂNIEI.
REPERE BIBLIOGRAFICE,
Edit.EurogemaExim, 2002
Ion NICOLAE Bogdan SUDITU
TOPONIMIA ROMÂNIEI. REPERE BIBLIOGRAFICE

Edit.EurogemaExim, 2002, București
1. ALBOTĂ M.G., (1988), Normalizarea hidronimiei cursurilor de ape inventariate şi codificate în cadastrul
apelor, Analele IGFCOT, IX, 143-150
2. ALESSANDRESCU C., (1893), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Muscel.
3. ALESSANDRESCU C., SFINŢESCU I.G., (1895), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Olt.
4. ALEXANDRESCU Valeria, (1997), Argumente toponimice în sprijinul continuităţii locuirii în zona
montană dintre Olt, Jiu şi Strei, BG, I, 1, 79-82
5. ALEXANDRESCU Valeria, VLAD Sorina, OANCEA D.I., (1982), Une ancienne occupation des daco-
roumains – l’apiculture et son reflet dans la toponymie, ASUCI-geogr., XXVIII, 79-82
6. ALEXANDRESCU Valeria, VLAD Sorina, (1984), O străveche ocupaţie – viticultura – reflectată în
toponimia Moldovei, LSDC, 3, 171-176
7. ALEXANDRESCU Valeria, NANCU Daniela, (1993), Formarea reţelei de aşezări rurale din Subcarpaţii
de la Curbură. Aspecte istorice şi toponimice, SCG, XL, 161-165
8. ALEXANDRESCU Valeria, VLAD Sorina, VIŞAN Gh., (1994), Mărturii toponimice privind continuitatea
vieţii umane în Munţii Făgăraşului, LSŞA, 281-285
9. ALEXANDRESCU-DERSCA, M.M., (1958), L'origine du nom de la Dobrudja, CO, 97-114
10. ALEXANDRU M., (1980), Un toponim specific limbii geto-dace, Cronica, XV, 28, 3
11. ALEXANDRU Teodora, (1972), Toponime româneşti pe teritoriul Moraviei şi al Slovaciei, AUBLS, XXI,
87-99
12. ALEXANDRU, T., (1972), Toponime româneşti pe teritoriul Moraviei şi Slovaciei, AUBLS, XXI, 87-99
13. ALI EKREM M., (1994), Din istoria turcilor dobrogeni, Edit. Kriterion, Bucureşti
14. ANDREI V., (1969), În legătură cu terminologia Bucegi-Buceci, TR, I, 6, 67-69
15. ANDREI-FANEA, Anca, (1992), Sate dispărute din bazinul Ialomiţei, Dreptetea, 714, 2
16. ANDREI-FANEA, Anca, (1992), Structura numelor de sate dispărute din câmpia Ialomiţei, Dreptatea,
719, 2
17. ANDREI-FANEA, Anca, (1992), Termeni geografici populari privind noţiunea “înălţimi izolate - stânci”,
Dreptatea, 728, 2
18. ANDREI-FANEA, Anca, (1992), Nume de locuri provenind din nume de persoane, Dreptatea, 733, 2;
736, 2
19. ANDREI-FANEA, Anca, (1992), Nume de locuri provenind de la diverse populaţii, Dreptatea, 748, 2
20. ANDREI-FANEA, Anca, (1996), Din toponimia judeţului Ialomiţa. Nume de sate dispărute din bazinul
Ialomiţei (I), SCO, 1, 85-98
21. ANDREI-FANEA, Anca, (1996), Din toponimia judeţului Ialomiţa. Nume de sate dispărute din bazinul
Ialomiţei (II), SCO, 2, 235-252
22. ANDRONIC, Al., (1973), Noi precizări în legătură cu numele oraşului Iaşi, AIIN, X, 93-98
23. ANTONOVICI N.,(1938), Codrii şi numele de Prut şi Argeş în continuitatea românilor din sud-estul
Carpaţilor, BSRRG, LVI, 272-291
24. APOLZAN, Lucia, (1945), Sate, oraşe şi regiuni cercetate de Institutul social român 1925-1945,
Bucureşti
25. APOLZAN, Lucia, (1969), Consemnări etnografice despre două aşezări din zona preorăşenească a
Orşovei, Craiova.
26. ARBORE Z., (1904), Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti
27. ARBORE, Al. P., (1930), Toponimie putneană, Milcovul, I, vol. I, 5-39
28. ARCUŞ M. I., (1992), Oiconime gorjene, CrS, 2, 32
29. ARDELEANU V.,(1963), Nume de locuri din Valea superioară a Begheiului, CL, VIII, 1, 149-163
30. ARDELEANU V.,(1968), Vechimea numelor de familie ţărăneşti din Banat, CL, XIII, 2, 219-226
31. ARDELEANU V.,(1969), Mărturia Bistrelor Bănăţene, SMO, 181-187
32. ARICESCU, A., (1975), Contributions epigraphiques a l'identification de quelques toponymes de Scytia
Minor, RPH, XV, 693-700
33. ARMBRUSTER A.,(1969), Evoluţia sensului denumirii de “Dacia”. Încercare de analiză a raporturilor
între terminologia politico-geografică şi realitatea şi gândirea politică, ST, XII, 3, 423-444
1
Ion NICOLAE Bogdan SUDITU, 2002, TOPONIMIA ROMÂNIEI. REPERE BIBLIOGRAFICE,
34. ARVINTE V., (1957), Terminologia exploatării lemnului şi a plutăritului, SCŞ IŞ, VIII, fasc.1, 1-185
35. ARVINTE V., (1959), Terminologia profesională în regiunea viitorului lac de acumulare de la Bicaz,
ASUCI – ştiinţe sociale, V
36. ARVINTE V., (1964), Elemente retoromane în terminologia forestieră românească, SCL, XV, 5, 643-659
37. ARVINTE V., (1976), Român, românesc. România. Studiu filologic, C LIT, 5, 2-3; 6, 5-10
38. ARVINTE V., (1977), Termenul România şi paternitatea Cântării României, LR, XXVI, 4, 297-302
39. ARVINTE V., URSU D., BORDEIANU M., (1961), Glosar regional, Edit. Academiei, Bucureşti
40. AUR N., (1983), Hidronimul Siret, TR, XV, 2, 45
41. AVRAM M., (1969), Ceva despre toponimie…şi nu numai, CONT, 6, 2
42. BÂLDEA, N., (1973), Observaţii asupra toponimiei satului Teleşti (jud. Gorj), CL, XVIII, 2, 231-234
43. BÂLDEA, N., (1982), Sufixul –oni în antroponimia şi toponimia unor sate din nord-vestul Olteniei, CL,
XXVII, 1, 25-27
44. BALOTĂ, A., (1939), Considerations historiques sur le phonetisme des noms toponymiques roumains
d'origine thrace, RESEE, XVI, 73-82
45. BARASCHI Silvia, (1981), Izvoare scrise privind aşezările dobrogene de pe malul Dunării în secolele
XI-XIV, RI, XXXIV, 2, 311-345
46. BARASCHI Silvia, (1988-1989), Din toponimia medievală ponto-dunăreană. II. Grosetto, Banbola,
Zanavarda, P, 21-22, 271-286
47. BARASCHI Silvia, CHERA C., (1981), Note de topografie medievală şi dobrogeană, SCIVA, 32, 2,….
48. BÂRLEANU I, H., (1990), Raportul de motivare în oiconime din valea Şoimuzului Mare (jud. Suceava),
SO, V, 95-113
49. BÂRSAN, A., (1961), Consideraţii asupra scrierii numelor geografice străine, LR, X, 5, 415-424
50. BÂRSAN, A., (1963), Scrierea corectă a numelor geografice, NT, XV, 4, 82-85
51. BÂRSAN, A., (1972), Normalizarea numelor geografice în România, SCGGG, XIX, 2, 225-233
52. BÂRSAN, A., (1975), Reglementarea numelor geografice străine, LST, 149-160
53. BÂRSAN, A., (1976), Consideraţii asupra utilizării termenilor generici originali în nomenclatura
geografică oficială, SCL, XXII, 1, 109-114
54. BÂRSAN, A., DRAGOMIRESCU, Ş., (1971), Standardizarea numelor geografice în discuţia Organizaţiei
Naţiunilor Unite, BSSG, I, 187-191
55. BÂRSAN, A., DRAGOMIRESCU, Ş., (1977), Exonimele în nomenclatura geografică, SCGGG-geogr.,
XXIII, 2, 267-279
56. BĂCĂINŢAN, N., (1980), Observaţii toponimice în Munţii Postăvaru, SCGGG-geogr., XXVII, 1, 167-169
57. BĂCESCU, M., (1943), Nume de plante, R CRIT, vol. I, 14 p.; II, 41 p.
58. BĂCESCU, M., (1961), Păsările în nomenclatura şi viaţa poporului român, Bucureşti
59. BĂICAN V., (1987), Drumurile Moldovei pe hărţile din secolul al XVIII-lea, ASUCI- geogr., XXXIII
60. BĂICAN V., (1987), Hidronimia Moldovei pe hărţile anterioare secolului al XIX-lea, LSDC, VIII
61. BĂICAN V., (1988), Redarea numelui Ţării Moldovei pe hărţile anterioare secolului al XIX-lea, LSDC, IX
62. BĂICAN V., (1996), Geografia Moldovei reflectată în documentele cartografice din secolul al XVIII-lea,
Edit. Academiei Române, Bucureşti
63. BĂJĂNICĂ, V., (1972), Câşlă în toponimia dobrogeană, CL, XVII, 1, 113-116
64. BĂJĂNICĂ, V., (1987), Toponimice turceşti din Dobrogea provenite din antroponime, SO, IV, 271-277
65. BĂLACI, A., (1931), Caput-Bubali în legătură cu toponimice vechi, Caransebeş
66. BĂLAN I., (1898), Nume de localităţi, Caransebeş
67. BĂLAN Th., (1968), Bogdania, Cara-Bogdania şi Cara-Vlachia, Magazin Istoric, II, 6
68. BĂLAN Th., (1973), Numele Moldova – o istoriografie a problemei, SMI, 3, 77-112
69. BĂLAŞA D., (1975), Biserica domnească “Sf. Dumitru” şi vechimea oraşului Craiova, MO, XXVII, 7-8,
493-505
70. BĂLAŞA D., (1976), Date privind localităţile din Oltenia şi bisericile lor între anii 1823-1840 (I), MO,
XXVIII, 5-6, 419-431
71. BĂLAŞA, D., (1973), Cuvântul românesc Crăciun în antroponimie, toponimie, folclor şi etimologie, MO,
XXV, 1-2, 97-140
72. BĂNĂŢEANU, V., (1947), Noms grecs d'origine egeoasiatique formes au sufix –ana , REIE, IV, 40 p.
73. BĂNĂŢEANU, V., (1960), Armenii în toponimia românească şi toponimicele româneşti de origine
armeană, SCL, XI, 2, 201-217
74. BĂNICĂ, Gh., (1979), Antroponimia comunei Coteşti, Bul. Şt. Piteşti, 179-184
75. BĂNICĂ, Gh., (1980), Supranume şi porecle în satul Coteşti-Argeş, Bul. Şt. Piteşti, 135-137
76. BĂRBOI, Constanţa, (1976), Antroponimia comunei Rucăr din judeţul Argeş, LR, XXV, 6, 609-626
77. BĂRBOI, Constanţa, (1976), Onomastica comunei Rucăr, judeţul Argeş (rezumatul tezei de doctorat),
Bucureşti
78. BĂRBOI, Constanţa, (1977), Denominaţia personală actuală în comuna Rucăr, judeţul Argeş, SCL,
XXVIII, 387-403
79. BĂRBOI, Constanţa, (1999), Onomastică şi istorie:comuna Rucăr (jud. Argeş), Edit. Univers
Enciclopedic, Bucureşti
2
80. BĂRBULESCU I., (1923), Sufixele –ăt, -ar şi –an arătând originea locală, AR, XXX, 1, 60-62
81. BĂRBULESCU I., (1924), Colnic, AR, XXXI, 1, 126-127
82. BĂRBULESCU I., (1925), Cu privire la etimologia cuvântului “Ardeal”, AR, XXXII, 2, 120-124
83. BĂRBULESCU I., (1925), Cu privire la polemica despre etimologia cuvâtului “Ardeal”, AR, XXXII, 3-4,
255-258
84. BĂRBULESCU I., (1925), Cuvintele române de origine maghiară cu fonemul li – I, AR, XXXII, 2, 124-
125
85. BĂRBULESCU I., (1928), Iarăşi despre etimologia cuvântului “Ardeal”, AR, XXXV, 3-4, 250-252
86. BĂRBULESCU I., (1928), Originea sufixului românesc -escu, AR, XXXV, 3-4, 252-254
87. BĂRBULESCU I., (1932), Iară cuvântul “colnic”, AR, XXXIX, 1,2,3, 67
88. BĂRBULESCU I., (1936), Originea numelui de familie Mic-ul- şi noua teorie despre formarea limbii şi
poporului românesc, AR, XLIII, 3-4, 161-168
89. BEJAN, D., (1966), O problemă de ortografie: toponimicele compuse, Steaua, XVII, 10, 123-124
90. BEJAN, D., (1991), Nume româneşti de plante, Edit. Dacia, Cluj Napoca
91. BENEDEK, Piroska, (1981), Funcţionarea numelui de familie în mediul rural, SO, 2, 12-25
92. BENEDEK, Piroska, (1982), Posibilităţi ale cercetării comparative a numelor de persoană, SO, 3, 12-23
93. BERCEANU, B., (1971), Nume inversate, R LIT , IV, 51, 26
94. BERINDE A., LUGOJAN S., (1981), Banat-un nume străvechi, ORZT, XXXII, 9, 6
95. BERINDE A., LUGOJAN S., (1981), Mesajul străvechi al unor hidronime, ORZT, XXXII, 25, 10
96. BERINDE A., LUGOJAN S., (1981), Originea numelui purtat de traci, ORZT, XXXII, 1, 6
97. BERINDE, A., LUGOJAN, S., (1980), Originea denumirii Munţilor Carpaţi, ORZT, XXXI, 27, 7
98. BETTISCH, I., (1971), Variantele toponimicului Govândari, SLLF, II, 53-57
99. BILEŢCHI, I., (1935), Un capitol de patronimie românească. Din toponomastica României. O veche
superstiţie, Câmpulung Moldovenesc
100. BILEŢCHI, I., (1937), Alte aspecte ale patronimiei româneşti, ADV, XIV, 37 p.
101. BILEŢCHI, I., (1939), Nume de popoare şi elemente slave ăn patronimia românească, ADV, XVI, 72
p.
102. BILEŢCHI-ALBESCU, I., (1927), Din vechea toponomastică a României şi celţii în toponomastica
României, ORPH, III, 268-285
103. BILEŢCHI-ALBESCU, I., (1928), Celţii în toponomastica României, ORPH, III, 268-285; IV, 1-13,
89-98, 150-156, 204-218, 275-280
104. BINDER P., (1964), Etimologia, sensul iniţial şi evoluţia numelui topic “Braşov”, LL, VIII, 411-420
105. BINDER P., (1968), Contribuţii la geografia istorică a Banatului de Severin, ST, XXI, 625-639
106. BINDER P., (1970), Note de toponimie, LR, XIX, 6, 559-565
107. BINDER P., (1971), Toponimia istorică de pe hotarul cetăţii Bran, LR, XX, 6, 539-566
108. BINDER P., (1973), Oronime derivate din antroponime din Munţii Braşovului, LR, XXII, 6, 567-576
109. BINDER P., (1980), Turchaw, FVL, XXIII, 2, 120-121
110. BINDER P., (1981), Semnificaţia veche a termenului “munte” pe baza datelor istorice (sec. XVI-
XVIII), cu privire specială la Munţii Cibinului, LR, XXX, 3, 237-243
111. BINDER P., (1998), Pământul României în literatura geografică săsească (1701-1994), Edit. Aldus,
Braşov
112. BINDER Şt., (1965), Contribuţii la studiul elementelor germane în lexicul graiurilor populare
româneşti, AUT-filol., III
113. BIZEREA M., (1962), Asupra numelui oraşului Timişoara, NT, XIV, 1
114. BIZEREA M., (1970), Existenţa aşezărilor permanente de înălţime în Munţii Banatului, atestată în
toponimia zonei izvoarelor Timişului, SGB, I, 261-268
115. BIZEREA M., (1975), Toponimice dace şi romane în sud-estul Banatului, LST , 121-130
116. BIZEREA M., RUDNEANU C., (1975), Consideraţii istorico-geografice asupra districtului autonom al
Caransebeşului în Evul Mediu, Stud.Ist. Banatului, I
117. BLIDARU Liliana Venera, (1989), Consideraţii privind toponimia geografică românească, Analele
IGFCOT, X, 99-108
118. BOCA P., (1976), Vechimea documentară a localităţilor din judeţul Bistriţa Năsăud – secolele XV-
XX, FI-Bistriţa, 4, 243-253
119. BOCĂNEŢU, Al., (1925-1926), Terminologia agrară în limba română. Studiu filologic-istoric-cultural,
CC, II-III, 119-274
120. BOCEANU, I., (1913), Glosar de cuvinte din judeţul Mehedinţi, AA, Mem. Secţ. Lit., XXXV
121. BODZEI, S., (1982), O consecinţă inerentă contactului între limbi: calcul toponimic, SO, III, 24-40
122. BODZEI, S., (1987), Noi observaţii privind calcurile toponimice, SO, IV, 278-293
123. BODZEI, S., VIŞOVAN, St., (1973), Consideraţii asupra sistemului popular de denominaţie
personală la români şi ucraineni, SA, II, 57-63
124. BODZEI-SCHILLER Erica, BODZEI S., (1990), Adaptarea semantică a numelor topice prin
traducere, SO, V, 114-134
125. BOGDAN, D., (1946), Glosarul cuvintelor româneşti din documentele slavo-române, Bucureşti
3
126. BOGDAN, N.A., (1921), Dovezi noi relative la originea numelui oraşului Iaşi, AR, XXVIII, 2, 278-287
127. BOGDAN, N.A., (1927), Păreri şi cercetări relative la trecutul şi numele oraşului Iaşi. Scrisori de V.
Bogrea şi Alex. Simionov, AR, XXXIV, 1, 63-66
128. BOGREA V., (1920-1921), Recensiuni, DR, I, 449-475
129. BOGREA V., (1920-1921), Trei porecle româneşti, DR, I, 338-340
130. BOGREA V., (1921), Câteva consideraţii asupra toponimiei româneşti, DR, I, 210-219, Cluj Napoca
131. BOGREA V., (1921), Note de toponimie dobrogeană, AD, II, 1, 33-38
132. BOGREA V., (1921-1922), Articole mărunte. IV. Din toponimia românească, DR, II, 666-667
133. BOGREA V., (1921-1922), Cercetări de literatură populară. I. Toponimice sud-orientale în poezia
poporană, DR, II, 403-421
134. BOGREA V., (1922-1923), Cordun, DR, III, 814
135. BOGREA V., (1922-1923), Studii de onomastică, DR, III, 406-423
136. BOGREA V., (1923), Mărunţişuri istorico-filologice, AIIN, II, 351-363
137. BOGREA V., (1924-1925), Note şi observaţii istorico-filologice, AIIN, III, 505-525
138. BOGREA V., (1924-1926), Articole mărunte. 1.Contribuţii onomastice. 2.Din onomastica folclorică,
DR, IV, 857-874
139. BOGREA V., (1926), Contribuţii onomastice, DR, IV, partea a II-a
140. BOGREA V., (1971), Pagini istorico-filologice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
141. BOLDESCU I., (1900), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Vlaşca.
142. BOLDUR A. V., (1975), Originea numelui Moldova (o ipoteză nouă), RI , XXVIII, 6, 935-940
143. BOLDUR, A. V., (1975), Ţara Bârlad, numele şi unele momente din istoria ei, RAB, XXXVII, 3, 429-
436
144. BOLOCAN GH., (1961), Despre redarea numelor proprii dintr-o limbă în alta, LR, X, 6, 582-587
145. BOLOCAN GH., (1962), Despre normele de redare a numelor şi cuvintelor ruseşti în limba română,
LR, XI, 1, 83-86
146. BOLOCAN GH., (1966), Maglavit, LR, XV, 3, 291
147. BOLOCAN GH., (1975), Dicţionarul entopic al limbii române, SCL, XXVI, 5, 467-472
148. BOLOCAN Gh., (1975), Modele derivate în toponimie, LR, XXIV, 3, 187-196
149. BOLOCAN Gh., (1975), Stratificare în toponimie, LR, XXIV, 6, 583-585
150. BOLOCAN Gh., (1976), Categoria “nume de grup” în toponimie, LR, XXV, 1, 89-98
151. BOLOCAN Gh., (1976), Numele de locuri din oraşe şi locul lor în Dicţionarul toponimic al României,
LR, XXV, 5, 515-518
152. BOLOCAN Gh., (1976), Sistemul entopic al limbii române şi rolul lui în toponimie, LR, XXV, 2, 205-
208
153. BOLOCAN Gh., (1976), Structura numelor de sate româneşti, LR , XXV, 6, 593-608
154. BOLOCAN Gh., (1976), Toponime compuse în documentele slavo-române, LR, XXV, 3, 303-312
155. BOLOCAN Gh., (1977), Despre articularea numelor de locuri, SCL, XXVIII, 4, 379-385
156. BOLOCAN Gh., (1977), Există un plural toponimic ?, SCL, XXVIII, 1, 3-13
157. BOLOCAN Gh., (1977), Nume de locuri compuse, SCL, XXVIII, 6, 621-629
158. BOLOCAN Gh., (1977), Toponime compuse: substantiv+de + substantiv, LR, XXVI, 5, 533-539
159. BOLOCAN Gh., (1977), Transferul de nume în toponimie, SCL, XXVIII, 2, 171-180
160. BOLOCAN Gh., (1978), Despre grafia numelor proprii în documentele slavo-române, LR, XXVII, 4,
221-227
161. BOLOCAN Gh., (1978), Toponime compuse : modele cu prepoziţii, LR, XXVII, 1, 91-96
162. BOLOCAN Gh., (1981), Derivarea toponimică şi etimologia , AO, serie nouă, 257-264
163. BOLOCAN Gh., (1981), Dicţionarul elementelor româneşti din documentele slavo-române 1374-
1600, Edit. Academiei, Bucureşti
164. BOLOCAN Gh., (1982), Etimologii toponimice, AUC- filol., X, 35-39
165. BOLOCAN Gh., (1982), Etimologii toponimice, LR, XLI, 1, 5-9
166. BOLOCAN Gh., (1982), Formarea numelor de grup în Oltenia, SCL, XXXIII, 2, 133-163
167. BOLOCAN Gh., (1983), Structuri toponimice analitice şi redarea lor în documente, LR, XXXII, 5,
454-465
168. BOLOCAN Gh., (1984), Etimologia în Dicţionarul toponimic al României (Oltenia), SCL, XXXV, 184-
198
169. BOLOCAN Gh., (1985), Notă toponimică despre oraşul Buftea, LR, XXXIV, 3, 167-170
170. BOLOCAN Gh., (1988), Etimologii toponimice, AUC- filol., XVI, 53-54
171. BOLOCAN Gh., (1990), Probleme ale standardizării hidronimelor, LR, XXXIX, 1, 45-45-6
172. BOLOCAN Gh., (1990), Toponimie şi dialectologie, LR, XXXIX, 5-6, 379-382
173. BOLOCAN Gh., (1991), Modele sinonimice în toponimie, LR, XI, 5-6, 277-283
174. BOLOCAN Gh., (1993), Etimologii toponimice, AO, 8, 153-158
175. BOLOCAN Gh., IONESCU C., (1975), Dicţionarul toponimic al României, LR, XXIV, 3, 197-206
176. BOLOCAN Gh., IONESCU C., (1975), Dicţionarul toponimic al României – operă de interes
naţional, Anuar, 83-91
4
177. BOLOCAN Gh., POPESCU-SPINENI, R., (1976), Toponimie, AUC, 327-332

178. BOLOCAN Gh., ŞODOLESCU-SILVESTRU Elena, (1996), Dicţionarul entopic al limbii române
(litera “b”, baban-buzluc), SCO,II, 1, 179-239
179. BOLOGA V., (1980), Vişeu, Iza, Vaser – râuri ce-au “izvorât” de la traco-geto-daci, SPR, 140-143
180. BORDAN EUGENIA, HILLINGER, N., (1969), Termeni geografici de origine populară din judeţul
Caraş-Severin, TR, XXI, 3, 102
181. BORZA, I., (1968), Dicţionar etnobotanic cuprinzând denumirile populare româneşti şi în alte limbi
ale plantelor din România, Bucureşti
182. BRÂNCUŞ, Gr., (1950), Vocabular regional. Gorj, CV, II, 2, 31
183. BRÂNCUŞ, Gr., (1952), Vocabular regional. Gorj, CV, IV, 1, 34-36
184. BRÂNCUŞ, Gr., (1966), Probleme ale reconstrucţiei lexicale autohtone în româna comună, SCL,
XVII, 205-218
185. BRÂNCUŞ, Gr., (1967), Nume date animalelor domestice, LR, XVI, 2, 169-175
186. BRÂNCUŞ, Gr., (1984), Problemele toponimiei în opera lui Haşdeu. Istoria critică a românilor, SCL,
XXXV, 3, 250-256
187. BRATILOVEANU POPILIAN Marcela, (1984), Contribuţii la istoricul aşezărilor din Podişul
Mehedinţi, AO, III, 205-212
188. BRĂTESCU C., (1911), Dobrogea la Ovidiu, AGA, II, 3-22
189. BRĂTESCU C., (1920), Dobrogea din secolul XII: Bergean, Paristrion – pagini de istorie medievală,
AD, I, 3-38
190. BRĂTESCU C., (1920), Nume vechi ale Dobrogei, Vlahia lui Asan, Vlahia Albă (1186 – sec XIII),
ArD, II, 3-38
191. BRĂTESCU C., (1921), Două probleme dobrogene: colonizare, toponimie, AD, II, 1, 129-139
192. BRĂTESCU C., (1923), Dacia şi Moesia după Ptolemaeus (sec.II d.Ch.), AD, IV, 4, 49-63
193. BRĂTESCU C., (1924-1925), Noile denumiri de sate din Dobrogea veche, AD, V-VI,193-202
194. BRĂTESCU C., (1926), Toponimie românească în Bulgaria, AD, VII, 146-149
195. BRĂTESCU Gh., (1987), Toponime geto-dacice, Magazin, XXX, 23, 5
196. BRĂTESCU P., MORUZI I., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Prahova.
197. BRĂTULESCU, I., (1935), Numele Bisericii “Belivaca” din Craiova, AO, XIV, 79-82, 499-500
198. BREBENEL, I.B., (1907:1909), Graiul popular, în jurul ocupaţiilor şi obiceiurilor ţăranului român de
pe valea Oltului în Transilvania, Ţ OLT, 25-30; 12-36, 38, 44, 45
199. BREHARU Gh., (1963), Unele probleme de toponimie locală. Originea toponimicului oiconimic
Gherla, NT, XV, 4, 85-86
200. BRODEALĂ, C., (1959), Glosar regional. Regiunea Piteşti, LR, VIII, 5, 74-75
201. BUDESCU I., (1978), Elemente de toponimie locală, com. Cârligele, jud. Vrancea, St.Com –
Focşani, 1, 95-99
202. BUESCU, V., (1949), Sarmisegetuza dans la toponymie daco-romaine, RFL, V, 1
203. BUESCU, V., (1971), Un nouveau toponyme latin du defrichement en Roumanie, CISO, IV, 203-204
204. BUGĂ D., (1975), Sensul termenului “plai” la populaţia satelor Olteniei subcarpatice, LST, 77-82
205. BUGĂ D., (1982), Silişti şi slobozii, GG, 103-109, Tg. Jiu
206. BUGĂ D.,DOBRE Silvia, (1996),Formarea reţelei de aşezări în Subcarpaţii Getici.Consideraţii
istorice şi toponimice, SCO, II, 2, 263-270
207. BUGNARIU, I., (1887;1888), Dicţionar poporal. Cuvinte româneşti din jurul Năsăudului, de popor
găsite şi tot de popor alcătuite, GT, 251-265; 48-54
208. BULGĂR Gh., CONSTANTINESCU-DOBRIDOR Gh., (2000), Dicţionar de arhaisme şi
regionalisme, edit. Saeculum I.O., Bucureşti
209. BUREŢEA E., (1975), Unele aspecte ale relaţiei dintre toponimic şi apelativ în toponimia din Oltenia,
LR, XXIV, 3, 207-214
210. BUREŢEA, E., (1977), Consideraţii asupra hidronimiei din judeţul Vâlcea, LR, XXVI, 5, 541-553
211. BUREŢEA, E., (1978), Aspecte ale formării cuvintelor în toponimia din zona carpatică şi
subcarpatică a judeţului Vâlcea, LR, XXVII, 3, 227-235
212. BUREŢEA, E., (1982), Note de etimologie toponimică, AUC, X, 41-43
213. BUREŢEA, E., (1982), Sufixe diminutivale cu valoare posesivă în toponimia din nordul judeţului
Vâlcea, LR, XXXI, 2, 173-179
214. BUREŢEA, E., (1984), Etimologii toponimice: Săsciori, Săscioara, Secşoara (şi variantele lor), AO,
serie nouă, 3, 188-190
215. BUREŢEA, E., (1985), Entopicele “chică” şi “chiceră” în toponimia din nordul judeţului Vâlcea, LR,
XXXIV, 3, 170-173
216. BUREŢEA, E., (1985), Observaţii asupra numelor de locuri româneşti cu secvenţa finală –a, AO,
serie nouă, 4, 87-98
217. BUREŢEA, E., (1985), Sufixul diminutival –ei(u) în toponimie, AO, serie nouă, 4, 216-220
218. BUREŢEA, E., (1985), Valori ale sufixului –aia în toponimie, LR, XXXIV, 1, 63-72
5
219. BUREŢEA E., (1986), Entopice şi toponime din nordul judeţului Vâlcea referitoare la adâncituri ale
terenului, AO, 5, 267-171
220. BUREŢEA E., (1988), Nume de sate olteneşti. Contribuţii etimologice, LR, XXXVII, 5, 445-450
221. BUREŢEA, E., (1988), Toponime din nordul Vâlcii provenite din entopice referitoare la “izvoare
neamenajate”, AUC, 31-35
222. BUREŢEA, E., (1989), Nume de locuri provenite din antoponime în Vâlcea de nord, AO, serie nouă,
6, 236-239
223. BUREŢEA, E., (1990), Cuvinte dialectale în toponimia din nordul judeţului , LSND , 57-73, Craiova
224. BUREŢEA, E., (1992), Observaţii asupra toponimiei din comuna Goicea, judeţul Dolj, AO, serie
nouă, 7, 123-131
225. BUREŢEA, E., (1994), Contribuţii la studiul toponimiei româneşti, Edit. Universitaria, Craiova
226. BUREŢEA, E., (1995), Contribuţii la studiul toponimiei româneşti, SCO, I, 248-250
227. BUREŢEA, E., (1996), Cu privire la unele nume de locuri româneşti de origine antroponimică,SCO,
II, 2, 229-334
228. BURGHELE, M., (1931), Toponimia românească. Despre schimbarea numelor geografice în
România, C LIT, LXIV, 123-134
229. BUZA M., (1997), Toponimia judeţului Alba, reflectare a coabitării seculare a populaţiei româneşti cu
cea maghiară şi germană, CFG, I, 87-90
230. BUZA M., (1998), Repertoriul denumirilor geografice standardizate din România (Gazetteer of
Romania), CFG, II, 144-147
231. BUZATU, D., (1960), Contribuţii la onomastica din Oltenia, MO, XII, 7-8, 472-481
232. BUZATU, D., (1960), Nume de sate olteneşti, MO, XII, 3-4, 184-198
233. BUZATU, D., (1961), Numele bisericilor din Craiova, MO, XIII, 7-9, 604-613
234. BUZATU, D., (1962), Aspecte din toponimia Olteniei, MO, XIV, 7-9, 511-518
235. BUZATU, D., (1962), Biserica Oota din Craiova, MO, XIV, 10-12, 641-647
236. BUZATU, D., (1962), Celeiul Romanaţilor, MO, XIV, 7-9, 473-479
237. BUZATU, D., (1962), Etnicul oglindit în toponimia olteană, MO, XIV, 3-4, 334-341
238. BUZATU, D., (1962), Obârşia numelor de oameni, MO, XIV, 1-2, 95-101
239. BUZATU, D., (1962), Satul oltean în bibliografie, MO, XIV, 3-4, 231-240
240. BUZATU, D., (1963), Câteva nume vechi, MO, XV, 7-8, 597-603
241. BUZATU, D., (1963), Procesul denumirii aşezărilor umane, MO, XV, 5-6, 416-430
242. BUZATU, D., (1967), Toponimie doljeană, MO, XIX, 1-2, 59-70
243. BUZATU, D., (1968), Despre numele româneşti, MO, XX, 9-10, 732-744
244. BUZATU, D., (1970), Din onomastica unei parohii, MO, XXII, 3-4, 217-222
245. BUZESCU N.C., (1980), Mănăstirea Lainici şi Schitul Locurele – Gorj, MO, XXXII, 1-2, 117-168
246. CALOTĂ, I., (1969), Arhaisme în toponimia comunei Livezi, jud. Vâlcea, LR, XVIII, 5, 495-497
247. CALOTĂ, I., (1987), Despre flexiunea unor toponime compuse, SO, IV, 294-299
248. CANDREA A., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Putna
249. CANDREA A., (1930-1931), Probleme de toponimie, curs litografiat
250. CANDREA A., ADAMESCU Gh., (1931), Dicţionarul enciclopedic ilustrat, Bucureşti
251. CANDREA A., CANIANU M., (1896), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Dolj
252. CANDREA A.,(1929), Introducere în studiul toponimiei cu privire specială asupra toponimiei Olteniei
şi Banatului, curs litografiat, Bucureşti
253. CANDREA P., (1891), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Roman.
254. CANDREA, A., (1896), Poreclele la români, Bucureşti
255. CANDREA, A., (1907), Graiul din Ţara Oaşului, Extras din BSF, II, Bucureşti
256. CANDREA, A., (1932), Elemente de toponimie cu privire specială la toponimia Olteniei, Bucureşti
257. CANDREA, A., (1935), Principii de toponimie cu privire specială la toponimia Olteniei, Bucureşti
258. CANDREA, A., (1936), Onomastica română cu privire specială la onomastica Olteniei, Bucureşti
259. CAPESIUS B., (1965), Hermansdorf – Hermannstadt, FVL, VIII, 2, 71-76
260. CAPIDAN Th., (1936), Din toponimia românească în Epir (Grecia), OLP, 213
261. CAPIDAN Th., (1943), Noms de localites connus des Roumains de la Peninsule Balkanique, L LIT,
II, 1-2, 249-264
262. CAPIDAN Th., (1946), Numele geografice din România şi Dicţionarul toponimic român, MAR-Litere,
seria III, XV,
263. CAPIDAN Th., (1946), Toponymie macedo-roumaine, L LIT, III, 1 şi 2
264. CÂRCOTĂ V., (1974), Câteva toponime din zona municipiului Bârlad, ŞB, 5, 35-37
265. CĂPRARU, I., (1969), Numele de sate, Contemporanul, XXIII, 8, 2
266. CĂRĂBIŞ, V., (1970), “Teiul” , denumire de proprietate moşnenească, ST, XXIII, 5, 979-987
267. CEREDAREC, C., (1944), O precizare toponimică: Ocop – Lenţeşti, HRIS, IV, 121-123
268. CHELARU V. GR., (1979), Aires semantiques dans la toponymie roumano-slave-meridionale, ASRI,
83
6
269. CHELCEA, I., CHELCEA, S., (1973), Preliminarii la o cercetare sociologică – Comuna Boteni:
documentar, toponimie, AUB, XXII, 135-151
270. CHIPURICI N., (1982), Atestarea satului Severinul într-un document de la începutul secolului al
XVIII-lea, MCC, 77-80
271. CHIRIAC D., (1983), Defrişările pentru extinderea terenurilor agricole din Moldova, reflectate în
toponimie, ASUCI-geogr, XXIX, 89-93
272. CHIRIŢĂ C., (1888), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Iaşi.
273. CHIRIŢĂ C., (1893), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Fălciu.
274. CHIRIŢĂ M., (1980), Sloboziile din Oltenia în perioada 1819-1831 (cu privire specială la cele din
judeţul Mehedinţi), MCC, 147-158
275. CHIRIŢĂ M., BADEA L., (1990), Asupra toponimului Cârna, SCGGG- geogr., XXXV, 133-136
276. CHIŞU Şt., (1992/1993), Sensuri şi semnificaţii în toponimia satului Şoimuş, AMP, (I) 16, 585-612;
(II) 17, 455-465
277. CHIVU Gh. şi colab., (1992), Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche
(1421-1760), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
278. CIACHIR, M., (1937), Explicarea numirilor turco-tătare ale oraşelor, comunelor, cătunelor şi fermelor
din Moldova dintre Prut şi Nistru şi unele tradiţiuni păstrate în legătură cu aceste denumiri, Rev.
Bucovimei, XIV, 57-88; XV, 77-80
279. CIAUŞANU, G.F., (1931), Glosar de cuvinte din judeţul Vâlcea, AA, seria III, V, 6, Bucureşti
280. CIHODARU, C., (1969), Date istorice şi toponimice privind existenţa populaţiei romanice în regiunile
carpato-dunărene în sec.III-IX e.n., ASUCI -Ist., XV, fasc. 1, 1-19
281. CIHODARU C., (1972), Oştirea bizantină în Câmpia Munteană la sfârşitul secolului al VI-lea şi
toponomastica, ASUCI-Ist., XVIII,1, 1-17
282. CIHODARU C., (1973), Numele Sarmizegetusei, ASUCI-Ist, XIX, 2, 261-272
283. CIHODARU C., (1973), Sensul unor hidronime, toponime şi onomastice geto-dace, ASUCI-Ist., XIX,
1
284. CIHODARU C., (1977), Continuitatea populaţiei băştinaşe romanizate în regiunea nord-dunăreană şi
urmele ei în toponimie, CIMIM, 8, 249-265
285. CIHODARU, C., (1983), Date toponimice relative la procesul de romanizare a populaţiei dintre
Carpaţi, Dunăre şi Nistru, An Ist. Iaşi, XX, 371-381
286. CIHODARU C., (1987), Continuitatea populaţiei autohtone din Banat reflectată în toponimie, An Ist.
Iasi, XXIV, 2, 73-87
287. CIHODARU C., (1988), Vechi toponime din Transilvania – reflexe ale continuităţii populaţiei
băştinaşe romanizate în regiunea nord-dunăreană, ASUCI-Ist, XXXIV, 35-50
288. CIOBANU, D., (1980-1981), Toponimie şi istorie pe valea Ialomicioarei apusene, SMIM, XII-XIII,
331-336
289. CIOBOTĂ, N., (1971), Toponimia şi onomastica comunei Stremţ, judeţul Alba, note preliminare,
APL, VIII, 461-472
290. CIOCĂNEL, G.P., (1910), Influenţa orientală în toponimia românească, BSRRG, XXXI, 2, 21
291. CIOCIAN I., (1987), Aspecte ale toponimiei satului Domnin (jud. Sălaj), AMP, XI, 755-764
292. CIUBOTARU M., (1981), Podu Lung. Un toponim din harta Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, LR,
XXX, 4, 329-333
293. CIUBOTARU M., (1992), Toponimia bazinului hidrografic Rebricea (jud. Iaşi – jud. Vaslui), An
Ist.Iaşi, XXIX, 419-451
294. CIUBOTARU M., (1992), Toponimia bazinului hidrografic Rebricea. Oiconimele. Perspectivă istorică,
An Ist. Iaşi, XXVIII, 301-332
295. CIUNTU Th., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tecuci.
296. CIUPALĂ, I., (1913), Terminologia întrebuinţată la plutăria lemnelor pe Bistriţa, RP, XXVII, 8-9.
297. CLONARU C., (1980), Toponimia celtică, dovadă a continuităţii în Dacia, Şt Tehn, XXXI, 5, 3
298. COCHIN I., (1992), Sighet. Toponim traco-geto-dacic, Ateneu, XXIX, 9, 2
299. COJOCARU, V., (1981-1982), Câmpul semantic al noţiunii “loc defrişat” în toponimia din bazinul
Uzului, ALIL, XXVIII, 63-80
300. COJOCARU, V., (1983-1984), Aspecte ale stratificării toponimelor în bazinul mijlociu al Trotuşului,
ALIL, XXIX, , 447-455
301. COMAN, P., (1922), Toponomastica. Nume topice născute din apelative topografice.
Antroponomastica, MN, III, 6, 28-30; 7, 20
302. CONDREA P., (1887), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tutova.
303. CONDURĂŢEANU D.P., (1891), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Dâmboviţa.
304. CONEA I., (1928), Între toponimie şi geografie, BSRRG, XLVII, 338-342
305. CONEA I., (1931), Consideraţii geografice în jurul diferitelor nume ale Dobrogei, LIG, IV, 81-97
306. CONEA I., (1932), Cercetări geografice în Diploma Ioaniţilor, BSRRG, LI,
307. CONEA I., (1932), Două nume topice de origine străveche în munţii Olteniei. Farangos, Barangos,
Parâng, Varâng, BSRRG, LI, 88-100
7
308. CONEA I., (1934), Despre aşa numita “Ţară a Lotrului”, Soveja, VI, 5-8
309. CONEA I., (1935), Basarabii din Argeş – despre originea lor etnică şi teritorială, BSRRG, LIV, 227-
254
310. CONEA I., (1935), Despre numele oraşului Bucureşti, BSRRG, LIV, 300-301
311. CONEA I., (1935), Parâng, BSRRG, LIV, 301-301
312. CONEA I., (1935), Ţara Loviştei – geografie istorică, Edit. Imprimeria Naţională, Bucureşti
313. CONEA I., (1936), Basarabi mutantur, BSRRG, LV, 277-278
314. CONEA I., (1936), Din geografia istorică şi umană a Carpaţilor. Nedei, păstori, nume de munţi,
BSRRG, LV, 42-118
315. CONEA I., (1936), Loviştea – non movetum, BSRRG, LV, 275-277
316. CONEA I., (1937), Cadrul geografic şi istoric al Bucureştilor, Edit. Casa Şcoalelor, 29-46
317. CONEA I., (1937), Corectări geografice în Diploma Ioaniţilor, BSRRG, LVI, 246-272
318. CONEA I., (1937), Despre ţinutul Dornelor, Edit. Casa Şcoalelor, 49-60
319. CONEA I., (1937), Destinul istoric al Carpaţilor, Rânduiala, II,
320. CONEA I., (1938), Actualele frontiere româneşti, biruinţa Geografiei asupra Istoriei, BSRRG, LVII,
307-310
321. CONEA I., (1938), Cel dintâi hotar politic politic pe creasta munţilor Olteniei (1520) – Prima lui
transpunere cartografică (1720), Soveja, X-XI, 20-37
322. CONEA I., (1938), Cercetări geografice în istoria românilor I. Pe Olt; în Oltenia, Monitorul Oficial şi
Imprimeriile Statului, Bucureşti, 7-96
323. CONEA I., (1938), Prin geografia umană la o nouă concepţie a geografiei istorice, BSRRG, LVII,
200-220
324. CONEA I., (1938), Sugestii şi indicaţii geoistorice pentru numirea şi delimitarea marilor unităţi
administrative ale României, SR, III, 4-6, 8
325. CONEA I., (1939), Pe urmele descălecatului din sud: I. Sate de ungureni din Oltenia subcarpatică,
BSRRG, LVIII, 45-66
326. CONEA I., (1943), Plaiul şi muntele în istoria Olteniei, Oltenia, volum jubiliar, Craiova, 75-89
327. CONEA I., (1944), Toponimia pe harta ţării, Geo Geo, III, 112-121
328. CONEA I., (1954), Cu privire la toponimicul Vlăsia, PG, I, 203-216
329. CONEA I., (1955), Profile toponimice prin Carpaţii Meridionali, PG, II, 143-160
330. CONEA I., (1957), Din geografia istorică a Bălţilor Ialomiţei şi Brăilei, PG, IV, 261-276
331. CONEA I., (1957), Vechile târguri-nedei de pe culmile Carpaţilor, Bul. Şt.Acad. RPR, Geol.-Geogr.,
II, 1, 107-118
332. CONEA I., (1960), Interpretări geografice în istoria poporului român. O problemă veche încă
nerezolvată – originea numelui Muntenia, PG, VII, 27-53
333. CONEA I., (1960), Toponimia – aspectele ei geografice, Monografia geografică a RPR, Edit.
Academioei, Bucureşti, 63-93
334. CONEA I., (1963), Consideraţiuni noi asupra toponimicului Vlăsia, CG, II, 203-208
335. CONEA I., (1963), Pentru o scriere justă a numelor geografice româneşti, NT, XV, 5, 82-88
336. CONEA I., (1963), Pentru o scriere justă a numelor noastre de aşezări omeneşti, NT, XV, 6, 81-84
337. CONEA I., (1963),Interpretări geografice în istoria poporului român. În ce condiţii a apărut şi ce a
însemnat la origine numele “Ţara Românească”, PG, X, 55-68
338. CONEA I., (1965), Etimologii toponimice, NT, XVII, 1, 46-49
339. CONEA I., (1965), Margini şi mărgineni, CG, III, 275-286
340. CONEA I., (1965), Probleme şi sarcini ale ştiinţei noastre toponimice, SCGGG-geogr., XII, 2, 179-
186
341. CONEA I., (1965), Trei Munţi “Mândra” şi un pârâu “Reca”, NT, XVII, 4, 37-40
342. CONEA I., (1968), Contribuţii la problema rolului jucat de Valea Dunării în istoria poporului român,
CG, VI, 95 - 102
343. CONEA I., (1968), Ţara Haţegului – geografie, toponimie şi istorie, NT, XX, 3, 3-10
344. CONEA I., (1969), Avem datoria să culegem comoara toponimiei noastre, Gazeta Înv., XXI, 1000, 3
345. CONEA I., (1969), Cum să adunăm comoara toponimiei noastre, Gazeta Înv., XXI, 1006, 3
346. CONEA I., (1969), Higi – (H)Igirosul – Igiroasa, TR, I, 3, 100-102
347. CONEA I., (1969), Nume de locuri şi termeni geografici populari în opera lui Mihail Sadoveanu, TR,
I, 6, 21-27
348. CONEA I., (1969), Originea şi importanţa documentară şi istorică a cuvântului “sat” în lumina
geografiei istorice, LSGS, 247-264
349. CONEA I., (1969), Toponimia şi cercetarea toponimică în cadrul geografiei, Îndrumător de Cercet.
Geogr., Biblioteca Geografului, 7, SŞG, Bucureşti, 243-257
350. CONEA I., (1974), Graiul unor nume geografice din Valea Dunării româneşti, SCGGG-geogr., XXI,
2, 137-148
351. CONEA I., (1993), Vrancea – geografie istorică, toponimie şi terminologie geografică, Edit.
Academiei, Bucureşti
8
352. CONEA I., DONAT I., (1958), La toponymie petchénegue-comane dans la Plaine Roumaine de Bas
Danube, CO, 139-169
353. CONEA I., BADEA L., OANCEA D.I., (1961), Toponymia ancienne, témoignant de la continuité
daco-roumaine dans le Carpates Meridionales de l'ouest de l'Olt, Congr. di Scienze Onomastiche,
Firenze-Pisa, 327-362
354. CONEA I., DRAGOMIRESCU Ş., NEAMU Gh., (1962), Tileormanskii les I reke Teleorman, Vopos
Geografii, 58, Moskva, 112-116
355. CONEA I., NEDELCU E., (1964), Toponimice şi termeni geografici populari româneşti, SCGGG-
geogr., XI, 171-181
356. CONEA I., BUGĂ D., (1975), Sensul termenului “Plai” la populaţia Olteniei subcarpatice, LST, 77-82
357. CONEA I., NEAMU Gh., (1966), Un caz de paralelism toponimic româno-slav întâlnit în bazinul
Cernei vâlcene, CG, V, 27-29
358. CONEA I., OANCEA D.I., (1968), Nume de locuri şi termeni geografici populari în opera lui Mihail
Sadoveanu, TR, I, 6, 21-27
359. CONEA I., PUŞCARIU V., (1969), Quelques considérations concernant la valeur historique de la
toponymie dans les Carpates roumaines de l'ouest , dans un ouvrage de géographie paru à Vienne en
1863, RRGGG-géogr., 13, 2, 181-185
360. CONEA I., BUGĂ D., (1971), Familia termenilor geografici din limba poporului român cu semnificaţie
“un loc adânc într-o apă curgătoare”, SCGGG-geogr., XVIII, 1, 91-95
361. CONEA I., OANCEA D.I., (1975), Concluzii istorice în lumina unor toponime din Ţara Haţegului,
LST, 29-36
362. CONSTANTINESCU N., (1969), Satele medievale din jud. Argeş până în anul 1500. Încercări de
geografie istorică, StCom – Piteşti, 167-178
363. CONSTANTINESCU, A., (1962), Încercare de interpretare a unui toponimic de origine slavă:
Grojdibodu, RS, VI, 111-114
364. CONSTANTINESCU, A., (1963), Consideraţii etimologice istorice şi geografice asupra unui
toponimic slav de lângă Dunăre – Gostinu, RS, VIII, 477-479
365. CONSTANTINESCU, A., (1965), Despre hidronimul Caliţa, RS, XII, 327-329
366. CONSTANTINESCU, A., (1978), Sur quelques survivances romanes dans la toponymie roumaine,
LB, XXI, 3, 31-33
367. CONSTANTINESCU, Em., (1939), Câteva date şi păreri despre fondarea şi numele oraşului
Târgovişte, TRG, I, 1
368. CONSTANTINESCU, I., (1930), Note asupra toponimiei grindurilor şi apelor din Delta Dunării, AD,
XI, fasc. 1-2, 153-165
369. CONSTANTINESCU, N. A., (1958), Rapports entre toponymes et antroponymes dans l'onomastique
roumaine, CO, 115-124
370. CONSTANTINESCU N. A., (1962), Revizuiri antroponimice, LR, XI, 5, 524-532
371. CONSTANTINESCU N. A., (1963), Dicţionar onomastic românesc, Edit. Academiei
372. COSTINESCU Mariana, GEORGESCU Magdalena, (1987), Dicţionarul limbii române literare vechi
(1640-1780). Termeni regionali, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
373. COŞBUC A., (1972), Sensul determinativelor din denumirea localităţilor Ilva Mare şi Ilva Mică, Arh
Som, 1, 155-171
374. COTEANU, I., (1984), O modelare toponimică, SCL, XXXI, 3, 181-183
375. COTOŞMAN, Gh., (1946), Autohtonia românilor în Banat pe baza toponimiei, Caransebeş
376. CREŢAN R., (2000), Toponimie geografică, Edit. Mirton, Timişoara
377. CRISTUREANU V., (1971), Toponimia satului Voiniceni (judeţul Mureş), LR, XX, 1, 69-76
378. CRISTUREANU V., (1972), Toponimia satului Şopteriu, judeţul Bistriţa Năsăud, LR, XXI, 1, 69-78
379. CRISTUREANU, Al., (1969), Aspecte ale antroponimiei din Crişana, LŞTO, III, 105-113
380. CRISTUREANU, Al., (1970), Les facteurs sociaux, culturels, politiques et economiques qui ont
favorise la modernisation des prenoms roumains aux XIX et XX siecles, ACILFR, X, 4, 1111-1115
381. CRISTUREANU, Al., (1985), Istoria reflectată în antroponimia şi toponimia judeţului Sălaj, AMP, IX,
751-770
382. CRISTUREANU, Al., (1985), Toponime ce reflectă frământata istorie a Transilvaniei, SUBB-philol.,
XXX, 11-17
383. CRUCEANĂ I., (1972), Drumuri comerciale de pământ şi toponimele lor în zona de sud a judeşului
Argeş, St. Com. Piteşti, 309-314
384. CSAK L., (1961), Supranume cu rol de identificare , CL, IV
385. CSAK L., (1967), Bélfenyerjelenkori helynevei [Toponimele de azi ale comunei Belfir – jud. Bihor],
NyIK, XI, 2, 319-325
386. CUCEU MARIA, COLŢEA D., (1975), Nume topice culese din câteva sate din Depresiunea Şoimi-
Tinca, Biharea, 3, 85-90
387. CUCU V., (1961), Câteva consideraţii privind transcrierea denumirilor geografice străine în limba
română, LR, X, 5
9
388. CUCU V., EMANDI E.I., (1981), Geografia istorică a nordului Moldovei în lumina izvoarelor
cartografice (sec. al XVIII-lea), RMM, 18, 10, 61-76
389. CUMBAY Ana, MANOIL Maria, CANIANU M., CANDREA A., (1896), Dicţionarul geografic, statistic
şi istoric al judeţului Dolj.
390. CUTLIC T., (1994), Originea denumirilor geografice, Albina, 98, 3-6, 31
391. CUTMAN M., (1981), Cea mai veche menţiune a denumirii de Dacia, MI, XV, 9, 33
392. DAICOVICIU C., (1968), Însemnări despre Dacia. Note pe marginea unor probleme, Steaua, XIX, 1,
68-69
393. DAN D., (1896), Din toponimia românească. Studiu istorico-lingvistic, C LIT, XXX, 10, 305-335; 11,
499-515; 12, 698-726
394. DAN I., (1970), Aspecte ale toponimiei româneşti cu privire specială asupra Văii Soloneţului,
ASUCI-filol., XVI, 93-115
395. DAN I., (1971), Câteva toponime istorice din Valea Soloneţului (jud. Suceava), LR, XX, 3, 281-290
396. DAN I., (1976), Cu privire la raportul dintre toponimie şi istorie, CL, XXI, 1, 5-15
397. DAN I., (1978), Aspecte lingvistice în toponimia Văii Soloneţului, ASUCI-filol, XXIV, 57-62
398. DAN I., (1979), Dicţionar toponimic al Văii Soloneţului (jud. Suceava), TUI
399. DAN I., (1979), Observaţii asupra toponimiei Văii Soloneţului (jud.Suceava), LR, XXVIII, 1, 63-71
400. DAN I., (1980), Toponimie şi continuitate în Moldova de Nord, Edit. Junimea, Iaşi
401. DAN I., (1983), Implications historiques dans l'étude de la toponymie roumaine, RRH, XXII, 1, 33-46
402. DAN I., (1984), Cu privire la vechimea şi răspândirea unor sufixe în toponimia românească, Omagiu
Istrate, 79-90
403. DAN I., (1985), Vechimea şi râspândirea sufixelor -eşti, -eni în toponimia românească, LR, XXXIV,
5, 390-395
404. DAN I., (1986), Lexicul dialectal în toponimia românească, LR, XXXV, 3, 211-216
405. DAN I., (1987), Originea numelui Siret, An.Ist. Iaşii, XXIV, 2
406. DAN I., (1988), Toponimia unei localităţi cu populaţie mixtă: Cacica (jud. Suceava), LR, XXXVII, 2,
119-128
407. DAN. D., (1897), Iarăşi toponimia românească, C LIT, XXXI, 142-150
408. DANEŞ N., (1983), Denumiri de importanţă principală şi secundară de-a lungul veacurilor desprinse
din toponimia locală în nord-estul jud. Vâlcea, SV, 6, 175-180
409. DASCĂLU D. M., (1981), Jidoştiţa. Şase secole de atestare documentară, ŞM, 6-7, 87-89
410. DAVIDESCU G., (1971), Precizări asupra numelui “Depresiunii subcarpatice Ozana-Topoliţa”,
ASUCI-geogr., XVII
411. DĂNESCU G., (1896), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Râmnici Sărat.
412. DĂNESCU Gr., (1896), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tulcea.
413. DĂNESCU Gr., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Constanţa.
414. DĂNILĂ S., (1981), Numele oraşului Lugoj, LR, XXX, 3, 251-255
415. DĂNILĂ S., (1982), Documente inedite privitoare la antroponimia bănăţeană, LR, XXXI, 3, 260-266
416. DĂNILĂ S., (1983), Lugoj: câteva precizări, LR, XXXII, 2, 136-143
417. DĂNILĂ S., (1985), Numele satului Izvin (jud. Timiş), LR, XXXIV, 2, 130-133
418. DĂNILĂ S., (1992), Toponime româneşti într-o lucrare germană, RevN, Reşiţa, I, 2, 10
419. DELEANU V., CĂLIN Alina, (1973), Toponimia din Avrig în comentariile localnicilor, Transilvania, II,
9, 90-94
420. DELESCU I., DEMETRESCU-OPREA B., (1894), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului
Brăila.
421. DENSUŞIANU O., (1898), Urme vechi de limbă în toponimia românească (retipărit în “Opere”, vol I,
1968)
422. DENSUŞIANU O., (1913), Păstoritul la popoarele romanice. Însemnătatea lui lingvistică şi
etnografică, Bucureşti
423. DENSUŞIANU O., (1929), Probleme de toponimie şi onomastică, curs litografiat
424. DIACONESCU L., (1979), Sufixul -ar în onomastică, Bul Şt. Piteşti, 171-172
425. DIACONU P., (1977), Câteva consideraţii pe marginea unor toponimice din drepta Dunării de Jos
(zona Ostrov - Cochirleni), PT, X, 59-63
426. DIACONU P., (1992), Originea numelui Dobrogea, Tomis, XXVII, 11, 1-13
427. DIMA S., (1982), O mărturie istorică, Drapelul roşu, XXXIX, 11722, 6
428. DINJER I., (1978), Die Landschaft in der Sprache (I). Ein Strauss von Flur - und Geländenamen von
Grossanktnikolaus und Umbegung, NBZ, XXII, 4830, 3
429. DINJER I., (1978), Die Landschaft in der Sprache (II). Ein Strass Flur - und Geländenamen von
Grossanktnikolaus und Umbegung, NBZ, XXII, 4997, 3
430. DINUŢ T., (1981), Aspecte toponimice din zona Şişeşti, ŞM, 6-7, 248-250
431. DOBRE, D., (1966), Toponimii şi hidronimii din regiunea Bacău, Ateneu, 5, 5-16
432. DOBRE Maria, (1985), Dârvari – nume de persoană sau apelativ ? , LR, XXXIV, 3, 178-182
10
433. DOBRE Maria, (1986), Observaţii cu privire la terminologia geografică populară şi reflectarea ei în
toponimie, LR, XXXV, 1, 45-49
434. DOBRE Maria, (1987), Terminologie agrară cu privire la măsurarea şi împărţirea pământului şi
reflectarea ei în toponimie, LR, XXXVI, 3, 216-224
435. DOBRE Maria, (1990), Elemente de terminologie geografică populară din Oltenia, LR, XXXIX, 5-6,
391-395
436. DOBRE Maria, (1990), Mărturii onomastice privind terminologia unor vechi meserii, SO, V, 314-320
437. DOBRE Maria, (1993), Consideraţii privind primele atestări documentare ale unor apelative prin
toponime, CL, XXXVIII, 1-2, 75-81
438. DOBRE Maria, (1997), Note de toponimie muntenească. Aspecte lexicale şi etimologice, LR, XLVI,
4-6, 326-329
439. DOGARU Maria, TEODORESCU Aurora, (1986), Nume vechi de străzi din Bucureşti şi de
îndeletniciri, LLR, XV, 3, 35-36
440. DOLÂNGĂ N., (1995), Ţara Nerei. Mit şi pluraritatea timpului, Edit. Kriterion, Bucureşti
441. DOMINTE, C., (1972), Note etimologice, AUBLLR, 1-2, 296-298
442. DOMINTE, C., (1977), Antroponomastica geto-dacă în context indo-european (Filologie comparată
cu istorie), PT, X, 69-77
443. DONAT I., (1934), Despre numele Olteniei, AO, XIII, 74-76, 483-484
444. DONAT I., (1934), Judeţul de Baltă şi Banatul Severinului, AO, XIII, 71-73, 12-17
445. DONAT I., (1934), Plasa lui Mihai-Vodă. Accepţiunea termenului “plasă” în documentele muntene,
AO, XIII, 74-76, 325-327
446. DONAT I., (1934), Toponimie turanică şi vechi-germană în Dolj, AO, XIII, 71-73, 198
447. DONAT I., (1941), Revelaţii toponimice pentru istoria neştiută a Românilor, AO, XX, 113-115, 279-
286
448. DONAT I., (1947), Despre toponimia slavă din Oltenia
449. DONAT I., (1956), Aşezările omeneşti din Ţara Românească în secolele XIV – XVI, Studii, IX, 6, 75-
95
450. DONAT I., (1962), Câteva aspecte geografice ale toponimiei din Ţara Românească, FD, IV, 101-
133
451. DONAT I., (1964), Consideraţii istorice asupra toponimiei româneşti, LR, XIII, 6, 615-621
452. DONAT I., (1965), Consideraţii istorice asupra toponimiei româneşti, LR, XIV, 2, 273; 6, 671-675
453. DONAT I., (1966), Aspects cronologiques de la toponymie roumaine, Proceedings of the Eighth
International Congress of Onomastics Sciences, Paris, 121-127
454. DONAT I., (1966), Păstoritul românesc şi problemele sale, ST, XIX, 2, 281-305
455. DONAT I., (1966), Quelques aspects geographiques de la toponymie de Valachie, Atti e memorie
del VII Congresso international di scienze onomastiche, IV, 53-88
456. DONAT I., (1967), Geografia ca mijloc de cunoaştere în istorie, Studii, XX, 6, 1145-1161
457. DONAT I., (1968), Dicţionarul toponimic românesc, Ramuri , V, 1, 4
458. DONAT I., (1968), Pentru un dicţionar toponimic românesc, LR, XVII, 2, 141-146
459. DONAT I., (1970), Probleme de onomastică românească, ACILFR, XII, 1, 1115-1120
460. DONAT I., (1973), La vie pastorale chez les Roumains et ses problemes, DR, I, Munchen
461. DONAT I., (1996), Domeniul Domnesc în Ţara Românească (sec. XIV-XVI), Edit. Enciclopedică,
Bucureşti
462. DORUŢIU-BOILĂ E., (1968), Note onomastice, SCIV, XIX, 327-329
463. DRAGOŞ G.M., (1940-1941), Flora şi fauna în toponimia Basarabiei. Elemente turceşti, B PH, VII-
VIII, 198-223
464. DRAGU Gh., (1969), Consideraţii cu privire la toponimia aşezărilor din Ţara Oltului, CG, VIII, 239-
246
465. DRAGU Gh., (1971), Rolul toponimiei în studierea aşezărilor din Ţara Făgăraşului, Lucrările celui
de-al treilea colocviu naţional de geografia populaţiei şi aşezărilor, Iaşi, 395-403
466. DRAGU Gh., (1972), Locul şi rolul microtoponimiei în cercetarea geografică, cu referiri la Ţara
Oltului, LST, 83-92
467. DRAGU Gh., (1973), Toponimie geografică, partea I, Bucureşti,curs litografiat
468. DRAGU Gh., (1978), Considerations concernant l'utilisation de la microtoponymie urbaine dans
l'etude de l'evolution teritoriale et des zones fonctionnelles des ville, RRG, XXIII, 2, 237-264
469. DRAGU Gh., (1979), Din toponimia actuală a Africii, TR, X, 3
470. DRAGU Gh., (1984), Toponimia (ştiinţa numelor geografice) şi interdisciplinaritatea, BSSGR, VII,
221-224
471. DRAGU Gh., POPESCU C., (1987), Paralelisme oiconimice din Oltenia şi unele concluzii geografice
rezultate din analiza lor, AUB,
472. DRÂMBA V., (2000), Codex comanicus, Edit. Enciclopedică, Bucureşti
473. DRĂGANU N., (1920-1921), Din vechea noastră toponimie, DR , I, 109-146
474. DRĂGANU N., (1926), Etimologii, DR, VI, 245-305
11
475. DRĂGANU N., (1928), Toponimie şi istorie (Originea numelor satelor de pe Valea Someşului de sus
şi vechimea lor), Cluj
476. DRĂGANU N., (1931), Ampoiu, în “Închinare lui Nicolae Iorga”, Cluj
477. DRĂGANU N., (1933), Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi onomasticii, Bucureşti
478. DRĂGANU N., (1934), Vechimea şi răspândirea românilor pe baza toponimiei şi onomasticii, Vălenii
de Munte
479. DRĂGANU N., (1934-1935), Bărăgan, DR, VIII, 132-137
480. DRĂGANU N., (1943), Ancienneté et expansion des Roumains d'après la toponymie, l'onomastique
et la langue, BALC, VI, 423-463
481. DRAGOMIRESCU Ş., (1975), Termeni geografici româneşti în terminologia internaţională de
specialitate, TR, VII, 2, 98-99
482. DRĂGOTESCU M., (1993), Istorie – Etimologie – Ţinutul Neamţ, Asachi, III, 42, 1, 4
483. DRON I., (1995), Cu privire la originea numelui topic Chişinău, RLŞL, 3, 52-56
484. DRON I., (1996), Există oare în Republica Moldova localităţi cu nume de origine maghiară ?, RLŞL,
2, 60-67
485. DRON I., (1998), Localităţi cu nume româneşti în regiunea Cernăuţi (comentariu toponimic), Destin
Românesc, V, 2 (18), 39-53
486. DUMEA, F., (1975), Observaţii asupra hipocoristicelor, BŞS, 107-112
487. DUMITRAŞCU S., (1983), Consideraţii istorice privind hidronimul Sohodol din Munţii Pădurea
Craiului, Crisia, 13, 449-453
488. ERDELI şi colab., (1999), Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti
489. EREMIA A. I., (1961), Cu privire la toponimia moldovenească de origine slav răsăriteană, Din
raporturile lingvistice est-slav-moldoveneşti, Chişinău
490. EREMIA A. I., (1967), Issledovanje v oblasti sovremennoi moldavscoi toponimij, Chişinău
491. EREMIA A. I., Glosar toponimic, LLM, 1969, 3, 40-43; 1971, 3, 59-61; 1972, 3, 65-69; 1975, 1, 47-
51
492. EREMIA A.I., (1970), Nume de localităţi. Studiu de toponimie moldovenească, Chişinău
493. EREMIA A. I., (1990), Geograficeskie nazvania raskazvajut, Chişinău
494. EREMIA A.I., RĂZVANŢ Viorica, STRATU Lilia, (1996), Nomenclatorul localităţilor din Republica
Moldova, Fundaţia Culturală Grai şi Suflet Chişinău
495. FAICIUC Elisabeta, (1987), Toponimia comunei Dragomireşti (jud. Maramureş), SO, IV, 300-322
496. FARŢADI P., FARŢADI Valeria, (1986), Toponimie şi continuitate, Ateneu, XXIII, 5, 10
497. FELECAN N., (1982), Despre semnificaţia numelui “Baia Sprie”, StArt, 3, 34-37
498. FELECAN N., (1983), Semnificaţia toponimului Sprie, LR, XXXII, 6, 524-527
499. FELECAN N., (1987), Etimologia hidronimului Săsar, SO, IV, 323-326
500. FERENCZI I., (1983-1984), Poate fi identificat hidronimul Marris al lui Herodot cu hidronimul Mureş
din Transilvania, Marisia, 13-14, 35-50
501. FILIPESCU – DUBĂU, N., (1891), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Dorohoi.
502. FILIPESCU P., (1985), Particularităţi regionale de limbă în entopice şi toponime din Valea Zeletinului
(jud. Bacău), ALIL, XXX, 327-331
503. FILIPESCU P., (1986-1987), Oronime din valea superioară a Zeletinului, ALIL, XXXI, 313-327
504. FILIPESCU P., (1987), Toponime personale în comuna Răchitoasa (judeţul Bacău), SO, IV, 327-339
505. FILIPESCU P., (1990), Toponimia Văii Zeletinului (de la Zăpodia la Motoşeni). Rezumatul tezei de
doctorat, Iaşi
506. FLOREA Viorica, (1970), Derivatele toponimelor în raport cu cele ale apelativelor în română, ACIL,
XII, 1, 1137-1141
507. FLOREA Viorica, (1971), Delimitarea contextuală a numelor proprii, LR, XX, 6, 567-579
508. FLOREA Viorica, (1972), Despre înţelesul numelor proprii, CL, XVII, 1, 167-177
509. FLOREA Viorica, (1974), Contribuţii la problema înţelesului numelor proprii, LR, XXIII, 5, 403-408
510. FLOREA Viorica, (1975), Cum au luat naştere numele de ape româneşti, LST, 69-76
511. FLOREA Viorica, (1975), Raportul dintre înţelesul numelor de locuri şi cel al numelor comune
corespunzătoare, LR, XXIV, 3, 215-220
512. FLOREA Viorica, (1976), Sufixul în toponimie, SO, 184-207
513. FORMAGIU Cristina, (1979), Unele aspecte ale influenţei de origine slavă sud-vestică asupra
microtoponimiei din România, ASRI, 153-157
514. FRANGA L., (1981), Pe marginea unor hidronime din Dacia (I), SCL, XXXII, 5, 487-498; (II), SCL,
XXXII, 6, 620-635
515. FRATU I., (1992), Despre toponimia Bucegilor. Originea toponimelor, Verticale, I, 7, 5-7
516. FRATU I., (1993), Despre toponimia Bucegilor. Scurt istoric al Văii Prahovei, Verticale, II, 8, 4-6
517. FRĂŢILĂ V., (1970), Vechimea unor toponime din centrul Transilvaniei, LR, XIX, 3, 229-238
518. FRĂŢILĂ V., (1972), Originea toponimului românesc Ibru, LR, XXI, 2, 247-251
519. FRĂŢILĂ V., (1972), Toponimia văii Secaşului-Târnavei, AUT, X, 129-170
12
520. FRĂŢILĂ V., (1981), Rolul împrumuturilor în crearea toponimelor (prioritatea unei idei), LR, XXX, 5,
499-504
521. FRĂŢILĂ V., (1984), Sălbăgel şi alte toponime din vestul României, LR, XXXIII, 6, 522-525
522. FRĂŢILĂ V., (1984), Toponimie bănăţeană (Note etimologice), CCS, II, 31-50
523. FRĂŢILĂ V., (1984), Toponimie şi istorie. Stratificări toponimice în zona Târnavelor, CL, II, 89-111
524. FRĂŢILĂ V., (1986), Nume de locuri din Banat, Cont L, 18-24
525. FRĂŢILĂ V., (1987), Lexicologie şi toponimie românească, Edit. Facla, Timişoara
526. FRĂŢILĂ V., (1988), Nume de locuri din Banat formate cu sufixul -ov, Cont L,40-59
527. FRĂŢILĂ V., (1993), Contribuţii lingvistice, Edit. de Vest, Timişoara
528. FRĂŢILĂ V., (1993), Din nou despre toponimele bănăţene Ascura şi Călcadza, CL, XXXVIII, 1-2,
95-104
529. FRĂŢILĂ V., GOICU Viorica, SUFLEŢEL Rodica, (1970), Dicţionarul toponimic al Banatului, vol.I
(A-B), 1984; vol. II (C), 1986; vol. III (D-E), 1986; vol. IV (F-G), 1986; vol.V (H-L), 1987; vol. VI (M-N),
1989.
530. FRUCHTER E., MIHĂESCU G., (1976), Precizări istorice şi lingvistice asupra genezei Târgoviştei,
SCIIC, 8, 93-101
531. FRUCHTER E., MIHĂESCU G., (1979), Interpretări noi asupra originii şi răspândirii internaţionale a
toponimului Târgovişte, ASRI, 163-171
532. FRUNZESCU D., (1871), Dicţionarul geografic, administrativ şi statistic al Românie, Bucureşti.
533. FUIOREA N., (1981), Dârvari – veche vatră de istorie mehedinţeană, MIC, 3, 169-186
534. GALAŞ Maria, (1990), Toponimia din localităţile Gălăşeni şi Tanişa (jud. Sălaj), AMP, 14-15, 607-
615
535. GALDI, L., Sur quelques noms de rivières du bassin danubien, CISO, VII, 15-19
536. GASTER M., (1885), Nomenclatura toponimică a judeţului Vâlcea, BSRRG, VI, fasc. II
537. GÂŞTESCU P., (1965), Asupra termenilor de lac şi baltă, SCGGG-geogr., IX, 187-192
538. GĂITĂNARU Şt., (1996), Mic dicţionar de regionalisme, Edit. Tempora, Piteşti
539. GĂMULESCU D., (1976), Interferences onomastiques roumaino-serbocroates, RESEE, XIV, 1, 121-
129
540. GĂMULESCU, D., (1976), Antroponymes roumains dans la Serbie Orientale, RRL, XXI, 409-416
541. GĂMULESCU D., (1977), Toponimi rumonskog porekla u S.F. Yugoslaviji i njihov snačaj za
rumunsku dialektologiju, AUBLLS, XXVI, 2, 15-20
542. GEORGESCU, S., (1930), Jiul şi numele lui. Contribuţii la monografia judeţului Dolj, AO, IX, 37-38,
1-4
543. GEORGIEV, V., (1966), L'origine des termens roumains măgură et pârâu, OR, 287-290
544. GEROTĂ, C., (1981), Din toponimia judeţului Dolj, AO, I, 4, 351-354
545. GHEORGHIU C., (1895), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Neamţ.
546. GHERGARIU, L., (1974), Scrierea numelor de persoane, LR, XXIII, 5, 447-448
547. GHEŢIE I., (1976), Moldova – un nume de origine gotică, SCL, XXVII, 307-309
548. GHIAŢĂ Anca, (1980), Toponimie şi geografie istorică în Dobrogea medievală şi modernă, MSŞI, 5,
29-61
549. GHIBEDEA V., (1930), Câteva observaţiuni asupra românizării numelor de sate din Ţinutul Secuilor,
Soveja, II, 1-2, 3-6
550. GIUGLEA G., (1909-1910), Schiţă din toponimia românească, AGA, I, 39-55
551. GIUGLEA G., (1922), Cuvinte şi lucruri. Elemente vechi germane în orientul romantic, DR, II, 327-
402
552. GIUGLEA G., (1922), Etimologii, DR, II, 632-646
553. GIUGLEA G., (1924), Crâmpeie de limbă şi viaţă străveche românească. Elemente autohtone
(preromane), greco-latine, germane, DR, III, 561-628
554. GIUGLEA G., (1924), Etimologii, DR, III, 765-772
555. GIUGLEA G., (1927-1928), Note şi fapte de folclor şi filologie, DR, IV, 523-553
556. GIUGLEA G., (1944), Cheie pentru înţelegerea continuităţii noastre în Dacia, prin limbă şi toponimie
, Geo Geo, III, 13-63
557. GIUGLEA G., (1965), Nume topice în Bazinul Ampoiului: Ampoi, Mureş, Ciunc(ă), Vultori etc., APL,
V, 431-437
558. GIUGLEA, G., (1965), Urme de cuvânt oltenesc, MO, XVII, 11-12, 955-968
559. GIUGLEA G., (1983), Cuvinte româneşti şi romanice. Studiu de istoria limbii, etimologie, toponimie,
Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
560. GIUGLEA, G., (1988), Fapte de limbă. Mărturii despre trecutul românesc. Studii de istoria limbii,
etimologie, toponimie, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
561. GIUGLEA, G., ORGHIDAN, N., (1959), Branul în lumina toponimiei, CL, IV, 1-2, 127-152
562. GIUGLEA G., IVĂNESCU G., (1959), Un cuvânt românesc de origine traco-dacă: dr. mânzare,
mânzară, mr. Muldzare, SCL, X, 1, 105-112
13
563. GIUGLEA, G., ORGHIDAN, N., (1961), Note de toponimie (completări la “Branul în toponimie”), CL,
VI, 1, 191-192
564. GIUGLEA G., HOMORODEAN M., STAN I., (1963), Toponimia comunei Râu de Mori (Ţara
Haţegului), FD, V, 41-68
565. GIUGLEA, G., GHERGARIU L., (1965), Lat. olere în romanică şi rom. leurdă (apelativ şi toponimic),
LR, XIV, 6, 651-656
566. GIUGLEA, G., ORGHIDAN, N., HOMORODEAN M., (1965), Probleme de toponimie, CL, X, 2, 337-
343
567. GIUGLEA V., ŢÎRA V., (1966), Toponimice româneşti în Munţii Apuseni (Băişoara, Săcel, Muntele
Săcel), AUT-filol., IV, 197-219
568. GIUGLEA G., ŢEPELEA G., MOCANU M., PROCA Ofelia, (1969), Argeşul, în lumina toponimiei,
Piteşti
569. GIUREA E., (1980), Geneza şi evoluţia satelor vrâncene reflectate în toponimie, St.Com – Focşani,
3, 127-151
570. GIURESCU C.C., (1957), Principatele Române la începutul secolului al XIX-lea, Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti
571. GIURESCU C.C., (1961), Împrumuturi cumane în limba română: odaie şi cioban, SCL, XII, 2
572. GIURESCU C.C., (1962), Toponimie bucureşteană. “Drumul sării” nu “Drumul serii”, SCL, XIII, 1,
73-75
573. GIURESCU C.C., (1965), Ştiri despre populaţia românească din Dobrogea pe baza hărţilor
medievale şi moderne, Muzeul Regional de Arheologie – Dobrogea, Constanţa
574. GIURESCU C.C., (1966), Înţelesul topicului Parâng. Date despre agricultura românească din Carpaţi
în Evul Mediu, OR, 303-306
575. GIURESCU C.C., (1971), Problema nomenclaturii străzilor din Bucureşti, Bucureşti, VIII, 243-246
576. GIURESCU C.C., (1977), Probleme controversate în istoriografia română, Edit. Albatros, Bucureşti
577. GOGA N., (1990), Toponime verbalizate, SO, V, 24-29
578. GOGOAŞĂ I., (1992), Contribuţii la originea numelui localităţii Armeniş şi unele aspecte ale vieţii
bisericeşti din această zonă, AB, III, 4-6, 121-125
579. GOICU Simona, (1996), Termeni creştini în toponimia din Transilvania, SCO, II, 2, 185-200
580. GOICU Simona, (1999), Termeni creştini în onomastica românească, Edit. Amfora, Timişoara
581. GOICU Viorica, (1976), Nume de familie din comuna Eftimie Murgu (jud. Caraş-Severin), SO, 118-
126
582. GOICU Viorica, (1977), Sufixul “-işte” în toponimia românească, FIL, I, 29-33
583. GOICU Viorica, (1981), Structura numelor de locuri din Valea Almăjului, SO, II, 58-67
584. GOICU Viorica, (1982), Despre numele de localităţi din Banat, SO, III, 84-86
585. GOICU Viorica, (1983), Despre raportul dintre apelativ şi toponim în Banat, CCS, I, 47-54
586. GOICU Viorica, (1983), Nume de localităţi de pe Valea Crişului Alb, ANEAIL, III, 141-154
587. GOICU Viorica, (1984), Despre nume de sate din judeţul Arad, ANEAIL, I, 127-135
588. GOICU Viorica, (1984), Note de toponimie bănăţeană, CCS, II, 51-56
589. GOICU Viorica, (1985), Note de toponimie bănăţeană, CCS, III, 28-32
590. GOICU Viorica, (1987), Termeni pentru noţiunea de “stradă” în Banat, SO, IV, 340-345
591. GOICU Viorica, (1990), Cuvinte de origine autohtonă în toponimia din sud-vestul ţării, SO, V, 145-
155
592. GOICU Viorica, (1990), Despre nume de localităţi din sud-vestul ţării, ANEAIL, IV, 113-119
593. GOICU Viorica, (1992), Sufixul –inţi în toponimia românească, SPHP, 2, 3-9
594. GOICU Viorica, (1995), Despre numele Obreja, LR, XLIV, 9-12, 477-482
595. GOICU Viorica, (1996), Nume de localităţi de origine neolatină în Transilvania şi Banat, SCO, II, 2,
175-184
596. GOICU Viorica, SUFLEŢEL Rodica, (1980), Toponime în “-eşti” şi “-on” în Banat, LR, XXIX, 1, 53-
59
597. GOICU Viorica, SUFLEŢEL Rodica, (1981), Observaţii asupra numelor de sate din Banat, LR,
XXX, 6, 621-626
598. GOICU Viorica, SUFLEŢEL-MOROIANU Rodica, (1988), Probleme de etimologie a numelor de
localităţi, LR, XXXVIII, 5, 449-454
599. GOICU Viorica, GHIBEDEA V., (1994), Onomastica localităţii Paloş (jud. Braşov), AUVT-geogr., IV,
171-180
600. GONŢA, Al., (1977), Rolul cancelariilor moldoveneşti în slavizarea numelor de locuri în secolele
XIV-XVI (Originea istorică a Cobîlelor), AnIst Iaşi, XIV, 261-275
601. GONŢA Al. (1990), Documente privind istoria României, A. MOLDOVA, veacurile XIV-XVII (1384-
1625), Indicele numelor de locuri, Edit. Academiei, Bucureşti
602. GRAUR Al., (1938), Glosar din comuna Reviga (Ialomiţa), Bul. Instit, de filolog. Rom.”Al. Philippide”,
V, 156-179
603. GRAUR Al., (1963), Etimologii româneşti, Edit. Academiei, Bucureşti
14
604. GRAUR Al., (1965), Nume de persoane, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti

605. GRAUR Al., (1970), Argeş nume armenesc ? , ARG, V, 5, 2
606. GRAUR Al., (1972), Nume de locuri, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
607. GRAUR Al., (1972), Toponimia – ştiinţă de graniţă, AUBLLR, XXI, 1-2, 65-68
608. GRAUR Al., (1975), Hipocoristice moderne, LR, XXIV, 3, 221-222
609. GRAUR Al., (1975), Scrierea numelor de locuri în româneşte, LST, 5-9
610. GRAUR Al., (1978), Despre unele derivate ale numelor de popoare, SCL, XXIX, 5, 553-557
611. GRAUR Al., (1979), Terminaţii neobişnuite, LR, XXVIII, 4, 335-337
612. GRAURE B., (1991), Nume de locuri şi apelative topice din Ardeu – Geoagiu, jud. Hunedoara, AUT,
XXIX, 77-85
613. GRĂMADĂ, N., (1925), Vicina. Originea numelui, Cernăuţi
614. GRĂMADĂ, N., (1925-1926), Originea numelui “Burcaş” , CC, II-III, 611
615. GRECU Gh. I., (1988), Toponimia Subcarpaţilor dintre Olt şi Rm. Sărat. Autoreferat pentru teza de
doctorat, Bucureşti
616. GREGORIE, H., (1952), Deux etymologies. I. Voditza, BZ, XXII, 265-269
617. GRIGOROVITZA E., (1908), Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti
618. GROZA, I., (1976), Termeni geografici populari în regiunile cu carst din România, SCGGG-geogr.,
XXIII, 101-105
619. GUDEA, N., (1974), O contribuţie la toponimia limesului bănăţean al Dunării, TIB IST, III, 141-146
620. GUGIUMAN I., (1938), Ţinutul Elan-Horincea pe harta lui Dimitrie Cantemir, BSRRG, LVII
621. GUGIUMAN I. şi colab., (1988), Dicţionarul geografic al judeţului Vaslui, TUI, Iaşi
622. GUYONVARC'H C., (1968), Le nom du Durostorum, APL, VII, 201-208
623. GYULA S., (1983), Ermihalyfalva es oltomany helynevei, NyIK, XXVII, 1, 71-75
624. HARDON T., (1979), Aşezări omeneşti dispărute din Valea Elanului , oglindite în toponimie, ŞB, VII,
26-27
625. HARDON T., (1981/1982), Dispariţia prin contopire a unor sate din depresiunea Elanului, ŞB, IX-X,
39-41
626. HÂRNEA S., (1979), Locuri şi legende vrâncene, Edit. Sport Turism, Bucureşti
627. HAŞDEU, B.P., (1888), Râul Argeş, Târgul Argeş, Biserica Argeş, RN, I, 4, 121-128
628. HAŞDEU B.P., (1970), Argeş. Fragmente din Etimologicum Magnum Romaniae, Argeş, V, 5, 2
629. HAŞDEU B.P., (1972, 1974, 1976), Etimologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi
poporane a românilor, vol. 1-3, Edit. Minerva, Bucureşti
630. HEPITES, St., (1921), Asupra numirilor geografice şi alte chestiuni, BSRRG, XL, 302 - 323
631. HEPITES, Şt., (1927), Numirile geografice cum trebuiesc scrise, AD, II, 4, 457-467
632. HOGAŞ, A., (1906), Observaţiuni asupra toponimiei româneşti, BSF, II, 14-15
633. HOLBAN, E. Şt., (1997), Contribuţia Basarabiei la cultura românească, Chişinău
634. HOMORODEAN M., (1959), Cu privire la sinonimia dintre Pisc şi Grui, CL, IV, 1-2, 105-125
635. HOMORODEAN M., (1961), Câteva nume topice din comuna Cavnic şi din jur, bazate pe termeni
minieri, CL, VI, 1, 161-167
636. HOMORODEAN M., (1963), Probleme de toponimie: Auşu, Auşel, Baia, Bob; Iscroni, Răpciune,
Rătundi, Scvabi, CL, VIII, 2, 265-269
637. HOMORODEAN M., (1964), Note de toponimie, SUBB-philol., IX, fasc. 2, 127-130
638. HOMORODEAN M., (1965), Cu privire la metoda culegerii la teren a numelor topice, CL, X, 1, 157-
165
639. HOMORODEAN M., (1967), Din trecutul Munţilor Apuseni. Istoricul satului Secătura (Vadu Moţilor)
oglindit in toponimie, SUBB-philol., XII, 1, 105-110
640. HOMORODEAN M., (1968), Despre problema elaborării unui dicţionar toponimic românesc, CL, XIII,
2, 355-359
641. HOMORODEAN M., (1969), Cu privire la tautologiile toponimice, SMO, 69-74
642. HOMORODEAN M., (1969), Note de toponimie: Coştila, În Apărate, Străgare, Struga, Tulişca, CL,
XIV, 2, 319-321
643. HOMORODEAN M., (1969), Toponimia satelor Cinciş şi Valea Ploştii (jud.Hunedoara), SMO, 87-109
644. HOMORODEAN M., (1970), Tautologii toponimice propriu-zise sau aparente ? (cu privire specială la
toponimia românească), ACILFR, XII, 1, 1143-1147
645. HOMORODEAN M., (1971), Note de toponimie (Cornu, Fîntîneşti, Păroasa, Pietrari, Sohodol, Vai de
Ei, Vaidei, Valea Jiului), CL, XVI, 2, 285-287
646. HOMORODEAN M., (1972), Raporturi toponomastice franco-române, SUBB-philol., XVII, fasc. 2,
21-27
647. HOMORODEAN M., (1974), Numele de locuri Cheia (Cheile) şi Culare (Colare), CL, XIX, 1, 81-88
648. HOMORODEAN M., (1975), Criterii de denominare în toponimia populară, SCGGG-geogr., XXV, 68-
76
649. HOMORODEAN M., (1975), Nume de locuri de pe valea râului Grădiştii (judeţul Hunedoara), SUBB-
philol., XX, 52-56
15
650. HOMORODEAN M., (1975), Toponime de pe râul Grădiştii (jud. Hunedoara), CL, XX, 2, 131-136
651. HOMORODEAN M., (1976), Toponimia văii Râului Grădiştei (jud. Hunedoara). Studiu monografic,
Rezumatul tezei de doctorat, Cluj Napoca
652. HOMORODEAN M., (1977), Elemente de istorie a limbii şi culturii poporului român reflectate în
graiurile şi toponimia judeţului Hunedoara, Sargetia, XIII, 529-534
653. HOMORODEAN M., (1978), Derivate şi compuse în toponimie, CL, XXIII, 1, 57-61
654. HOMORODEAN M., (1978), Le toponyme Cărbunarea, SUBB-philol., XXIII, fasc. 1, 50-52
655. HOMORODEAN M., (1978), Rom. Zleamăn fr. Montjoie, LR, XXVII, 5, 549-552
656. HOMORODEAN M., (1979), Criterii de denominare în toponimia populară, SCGGG-geogr., XXV
657. HOMORODEAN M., (1979), Între toponimie, folclor şi arheologie, CL, XXIV, 1, 33-38
658. HOMORODEAN M., (1979), Toponimul Orăştie, SUBB-philol., XXIV, 1, 49-52
659. HOMORODEAN M., (1980), Aspecte ale toponimiei văii râului Grădiştii (jud. Hunedoara), PO, 1-43
660. HOMORODEAN M., (1980), Vechea vatră a Sarmizegetusei în lumina toponimiei, Edit. Dacia, Cluj
Napoca
661. HOMORODEAN M., (1982), Despre toponimul Troian, SO, III, 97-105
662. HOMORODEAN M., (1984), Asupra unei recenzii a lui Damian P. Bogdan, SCL, XXXV, 1, 49-50
663. HOMORODEAN M., (1985), Între toponimie şi dialectologie, ALIL, XXX, 311-317
664. HOMORODEAN M., (1986), Implicaţii istorice ale unor paralelisme romanice lexicale şi toponimice,
SUBB-philol., XXI, 1, 32-37
665. HOMORODEAN M., (1986-1987), Toponimele Piuele (Piva), Sargetia, XX, 465-468
666. HOMORODEAN M., (1987), Din toponimia Ţării Lăpuşului, CL, XXXII, 1, 50-55
667. HOMORODEAN M., (1987), Există tautologii toponimice ?, SO, IV, 346-352
668. HOMORODEAN M., (1987), Fapte de limbă în toponimia Ţării Lăpuşului, SCL, XXXVIII, 4, 271-277
669. HOMORODEAN M., (1987-1988), Toponimia Ţării Lăpuşului. Originea toponimelor, AIIACN, XXVIII,
81-96
670. HOMORODEAN M., (1988), Toponimicul Parâng, CL, XXXIII, 2, 137-140
671. HOMORODEAN M., (1988), Un toponim latin, Steaua, XXXIX, 4, 48
672. HOMORODEAN M., (1990), Aspecte ale continuităţii în lumina toponimiei cu privire specială în Ţara
Lăpuşului, SO, V, 156-165
673. HOMORODEAN M., MOCANU, N., (1969), Din onomastica comunei Scărişoara (jud. Alba), SUBB-
philol., XIV, fasc.2, 135-141
674. HOTNOG, T., (1932-1933), Câteva nume topice româneşti de origine cumană, ALN, Iaşi, 34
675. HOTNOG, T., (1938), Numele tătăresc al Chiliei, la sfârşitul secolului al XVI-lea, RIR, VIII, 242
676. HOTNOG, T., (1938), Numele topic Bender din Basarabia, RIR, VIII, 241-242
677. HREAPCĂ DOINA, (1971), Bahlui, Dunăre, Olt, Olteţ…, ALIL, XXII, 206-208
678. HRISTEA Th., (1967), Tipuri de etimologie populară, LR, XVI, 3, 237-251
679. HRISTEA Th., (1968), Probleme de etimologie. Studii, articole, note, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
680. HRISTEA Th., (1979), Tendinţe în accentuarea numelor proprii, R LIT, XII, 30, 9
681. HRISTEA Th., (1981), Puţină toponimie, R LIT, XIV, 45, 9
682. HURDUBEŢIU, I., (1968), Problemes de toponymie de la region d'Argeş. Quelques contributions à
l'éclaircissement de l'origine des Schei, SF, XXVII, 293-301
683. IAMBOR P., (1980), Contribuţii documentare privind unele aşezări româneşti din vestul ţării la
începutul feudalismului, AMN, XVII, 159-175
684. IANCU V., (1982), În legătură cu schimbarea numelor de localităţi , SO, III, 106-115
685. IANCU V., (1987), Dificultăţi în decodarea numelor de locuri, SO, IV, 353-357
686. ICHIM-TOMESCU Domniţa, (1977), Probleme ale subclasificării în toponimie, SCL, XXVIII, 6, 609-
619
687. ICHIM-TOMESCU Domniţa, (1978), Observaţii asupra adaptării morfologice a toponimelor străine în
limba română, LR, XXVII,3, 237-242
688. IELENICZ M., (1999), Dicţionar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucureşti
689. ILIESCU ADA, (1979), Entopicul bunar în toponimia Olteniei, AUC, VIII, 125-131
690. ILIESCU O., (1977), Toponimie medievală dobrogeană, SCIVA, XXVIII, 1, 143-147
691. IONAŞCU, A., (1976), Toponimia şi cultivarea limbii, LR, XXV, 5, 529-534
692. IONESCU Ch., (1972), Contribuţii la toponimia gorjeană, Coloana, 19
693. IONESCU Ch., (1975), Mică enciclopedie onomastică, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
694. IONESCU Ch., (1978), Sistemul antroponimic românesc în secolele al XIV-lea şi al XV-lea (Ţara
Românească), LR, XXVII, 3, 243-253
695. IONESCU Ch., (1980), Antroponimia românească. Rezumatul tezei de doctorat
696. IONESCU Ch., (1984), Toponime de origine antroponimică, SCL, XXXV, 3, 198-202
697. IONESCU Ch., (1985), Numele unic, LR, XXXIV, 3, 197-199
698. IONESCU D., (1974), Toponimie buzoiană, LR, XXIII, 5, 449-451
699. IONESCU I., (1988), Toponimul Pelendava, LR, XXXVII, 6, 517-520
700. IONESCU I., (1990), Hidronimul Dunăre, LR, XXXIX, 1, 49-56
16
701. IONESCU S., (1894), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Suceava
702. IONESCU, I., (1968), Semnificaţia Argeşului, MO, XX, 7-8, 563-567
703. IONESCU, I., (1971), Despre originea şi semnificaţia etimologică a toponimicului Argeş, LR, XX, 3,
335-338
704. IONESCU, I.D., (1939), Glosar din judeţul Gorj, B PH, VI, 205-245
705. IONESCU-NIŞCOV, T., (1958), Scurtă monografie toponimică: satul Grăjdana, RS, III, 21-30
706. IONESCU-NIŞCOV, T., VELICHI C., CONSTANTINESCU A., (1972), Toponimie istorică din
perioada feudală a Ţării Româneşti (1374-1600), RAB, XLIX, 25-40
707. IONICĂ, I., (1983), Toponimia – martor al evoluţiei culturii materiale şi spirituale. Aspecte ale
microtoponimiei din sudul Olteniei, ANICED, II, 359-393
708. IONIŢĂ V., (1977), Note lexicale (I). Etnografie-toponimie, SCEIC, II, 199-208
709. IONIŢĂ V., (1980), Toponimia văii superioare a Timişului. Studiu monografic. Rezumatul tezei de
doctorat, TUCN, Cluj-Napoca
710. IONIŢĂ, C. V., (1992), Aspecte ale procesului de denominaţie la toponimie, LR, XL, 6, 342-348
711. IONIŢĂ, C. V., (1992), Memoria numelor de locuri, Timpul – Reşiţa, III, 60, 2
712. IONIŢĂ, C. V., (1992), Numele topic Clifa, LR, XLI, 3, 142-143
713. IONIŢĂ, V., (1972), Glosar toponimic – Caraş-Severin, Reşiţa
714. IONIŢĂ, V., (1973), Nume topice din Reşiţa, BNT, III, 416-421
715. IONIŢĂ, V., (1973), Structură şi sistem în toponimie (Contribuţii la studiul toponimiei Banatului),
SLLF, IV, 225-230
716. IONIŢĂ, V., (1974), Toponime slave din Valea Bârzavei, AS, III, 153-164
717. IONIŢĂ, V., (1976), Contribuţii la cercetarea onomasticii din Câlnic (jud. Caraş-Severin); I.
Toponimia, SLLF, II, 77-92; II. Antroponimia, SLLF, III, 69-86
718. IONIŢĂ, V., (1976), Mărturii de viaţă pastorală în toponimia Banatului, SCEIC, 263-274
719. IONIŢĂ, V., (1976), Note de toponimie bănăţeană, SLLF, III, 299-309
720. IONIŢĂ, V., (1976), Relicte lexicale în toponimia Banatului, SO, I, 208-221
721. IONIŢĂ, V., (1976), Valori stilistice în toponimie, SLLT, 89-94
722. IONIŢĂ, V., (1977), Identificarea pe baza toponimiei actuale a unor aşezări dispărute (I), BNT, IV,
463-470
723. IONIŢĂ, V., (1977), Mărturii ale numelor de locuri, MB, XXVII, 7-9, 505-509
724. IONIŢĂ, V., (1979), Paralelisme sârbo-croate în toponimia Banatului, ASRI, 215-220
725. IONIŢĂ, V., (1981), Valori ale sufixelor în toponimia văii superioare a Timişului (Banat), SO, II, 68-82
726. IONIŢĂ, V., (1982), Nume de locuri din Banat, Edit. Facla, Timişoara
727. IONIŢĂ, V., (1982), Toponimie şi arheologie, SO, III, 116-123
728. IONIŢĂ, V., (1983), Aspecte ale graiurilor oglindite în toponimie, MCD, II, 46-55
729. IONIŢĂ, V., (1993), Analogii toponimice, CL, XXXVIII, 1-2, 129-136
730. IONIŢĂ, V., (1993), Pădurile Banatului, Timpul Reşiţei, IV, 65, 2
731. IONIŢĂ, V., (1993), Străzile Reşiţei, Timpul Reşiţei, IV, 40, 2
732. IORDAN I., GÂŞTESCU P., OANCEA D.I., (1974), Indicatorul localităţilor din Romania, Edit.
Academiei, Bucureşti
733. IORDAN I., (1922), Sufixe şi etimologii româneşti, AR, XXIX, 3, 429-432
734. IORDAN I., (1923), Numele de localităţi în –ăuţi, AR, XXX, 1, 107
735. IORDAN I., (1924-1926), Rumänische Toponomastik, I-III, Bonn-Leipzig
736. IORDAN I., (1927), Încercare de bibliografie toponimică românească, BSRRG, XLVI, 31-49
737. IORDAN I., (1929), Nume topice aromâne în Pind, AR, XXX, 1107-108
738. IORDAN I., (1933), Toponimie putneană, Focşani
739. IORDAN I., (1936), Toponimice: Sufixul –ar cu funcţiune locală; Sufixul –aş sinonim cu –ar; Diverse,
B PH, III, 157-183
740. IORDAN I., (1943), Etymologie populaire, Bul. Lingvistique, X, 35-47
741. IORDAN I., (1951), Nume duble de locuri, CV III, 5, 11-12
742. IORDAN I., (1951), Tautologii toponimice, BŞ, I, 1-2, 45-54
743. IORDAN I., (1952), Nume de locuri româneşti în Republica Populară Română, Edit. Academiei,
Bucureşti
744. IORDAN I., (1957), Toponimice româneşti în –ov(a), -av(a), MML, 341-349
745. IORDAN I., (1958), Sprachgeographisches aus dem Gebiete der Rumänischen Toponomastik, CO,
7-32
746. IORDAN I., (1961), Nume de localităţi româneşti provenite de la nume de popoare, VR, XIII, vol.
XLVIII, 421-423
747. IORDAN I., (1962), Introducere în lingvistica romanică, Edit. Academiei, Bucureşti
748. IORDAN I., (1963), Toponimia românească, Edit. Academiei, Bucureşti
749. IORDAN I., (1966), Formations diminutives dans la toponymie roumaine, Procedings of the Eighth
International Congres of onomastic Sciences (Amsterdam, 1963), Paris, 237-242
17
750. IORDAN I., (1972), Ce este etimologia , LR, XXI, 3, 175-184

751. IORDAN I., (1972), Influenţa modei asupra numelor de persoană, LR, XXVIII, 1-2, 41-49
752. IORDAN I., (1975), Observaţii cu privire la raporturile dintre toponimie şi antroponimie, LR, XXIV, 3,
233-239
753. IORDAN.I., (1983), Dicţionar al numelor de familie româneşti, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti
754. IORGA N., (1933), Etimologii dobrogene, RI, XVIII, 219-220
755. IORGA N., (1941), Revelaţii toponimice pentru istoria neştiută a românilor. I. Teleormanul, AA-
Istorie, XXIII, 18 pg.
756. IORGULESCU B., (1891), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Buzău.
757. IOSEP I., (1979-1980), Numele satului Stulpicani (Bazinul Suhăi bucovinene), Suceava, VI-VII, 667-
670
758. IOSEP I., (1984), Asupra prezenţei unor toponime de factură montană în regiunea deluroasă dintre
Siret şi Prut, Suceava, XI-XII, 411-418
759. IOSEP I., (1987), Contribuţii la studiul oiconimelor din Obcinele Bucovinei, LSG, 7, 265-274
760. IOSEP I., (1990-1992), Toponimul obcină – răspândire şi semnificaţie, AMB, XVII-XIX,
761. IOSEP I., (1994), Toponimul obcină – o abordare geografică, AUS, III, 157-166
762. ISTRATE G., (1970), Numele de oameni în opera lui Sadoveanu, Cronica, V, 34, 10
763. IVAŞCU I., (1979), Sistemul de denominaţie în zona Sebiş, judeţul Arad, ZIR, 11, 837-937
764. IVĂNESCU G., Origine preindoeuropeenne des noms du Danube, CISO, VI, 75; CO, 125-138
765. IVĂNESCU G., (1965), Un hidronimic românesc de origine dacică: Năruja, AUT, III, 267-271
766. IVĂNESCU G., (1970) , Din nou despre cuvântul Argeş, Argeş, V, 6, 18-19
767. IVĂNESCU G., (1970), Istoria unui cuvânt (Argeş), Argeş, V, 5, 17
768. IVĂNESCU G., (1976), La toponymie de la zone carpatique, Universitatea “Al.I.Cuza”, Iaşi
769. IVĂNESCU G., (1980), Originea numelui oraşului Bârlad, ŞB, 8, 9-10
770. IVĂNUŞ D., (1970), Observaţii asupra toponimiei comunei Vîrvor, jud. Dolj, Craiova
771. JANISEK E., (1978), Apelativul şi toponimul c e r t e j, LR, XXVII, 3, 253-258
772. JANITSEK JENŐ, (1969), Magyarhermány helynevei [Toponimele din satul Herculian – jud.
Covasna], NyIK, XIII, 2, 340-347
773. JANITSEK JENŐ, (1970), Bibarcfalva és Bodoş helynevei [Toponimele comunelor Biborţeni şi
Bodoş – jud. Covasna], NyIK, XIV, 2, 364-375
774. JANITSEK JENŐ, (1971), Vargyas helynevei, NyIK, XV, 2, 341-361
775. JANITSEK JENŐ, (1973), Apaca és Nagyajta helynevei [Toponimia comunelor Apaţa -jud. Braşov-
şi Aita Mare -jud. Covasna], NyIK, XVII, 2, 352-364
776. JANITSEK JENŐ, (1973), Középapajta, Szárazajta és Zalánpatak helynevei [Toponime din Aita
Medie, Aita Seacă şi Valea Zălanului – jud. Covasna], NyIK, XVII,1, 161-175
777. JANITSEK JENŐ, (1974), Miklósvár és Köpek helynevei [Toponimia comunelor Micloşoara şi
Căpeni – jud. Covasna], NyIK, XVIII, 1, 149-160
778. JANITSEK JENŐ, (1975), Barot és Olaszetelek helynevei helynevei [Toponime din Baraolt şi
Tălişoara – jud. Covasna], NyIK, XIX, 1, 94-104
779. JANITSEK JENŐ, (1977), Felsörákos helynevei, NyIK, XXI, 2, 205-208
780. JANITSEK JENŐ, (1978), Barot és Szálbodos helynevei [Toponime din Brăduţ şi Doboşeni – jud.
Covasna], NyIK, XXII, 2, 219-222
781. JANITSEK JENŐ, (1980), Erdöfűle helynevei, NyIK, XXIV, 1, 98-103
782. JANITSEK JENŐ, (1982), Györgyfalva helynevei, NyIK, XXVI, 1-2, 148-153
783. JANITSEK E., (1964), Numele topice de pe teritoriul satelor Sălicea şi Tăuţi, CL, IX, 1, 74-96
784. JANITSEK E., (1965), Contribuţii la studiul numelor topice care au la bază noţiunea de “defrişare”,
SUBB-philol., X, fasc.2, 129-132
785. JANITSEK E., (1969), O clasificare în microtoponimie: nume topice româneşti de origine maghiară,
SMO
786. JANITSEK E., (1969), Stratul vechi al toponimiei din Rona de Sus (jud. Maramureş), CL, XIV,1, 101-
107
787. JANITSEK E., (1969), Toponimia văii superioare a râului Şieu (Satele Şieuţ, Ruştior, Sebeş, Lunca
– jud. Bistriţa Năsăud), SO
788. JANITSEK E., (1974), Problema clasificării toponimelor româneşti după origine, SUBB-philol., XIX,
fasc.1, 113-124
789. JANITSEK E., (1976), Probleme de interferenţe româno-ucrainene (relaţii între macro- şi
microtoponime), SO, 222-242
790. JANITSEK E., (1977), Apelativul şi toponimul “obcină”, LR, XXVI, 2, 175-181
791. JANITSEK E., (1982), Toponime de origine antroponimică din Maramureş (Toponime cu sufixul –
esc, la plural -eşti), SO, III, 134-143
792. JANITSEK E., (1990), Apelative topice huţule de origine românească în Maramureş, SO, V, 166-184
18
793. JANITSEK E., VIŞOVAN Ş., (1969), Stratul vechi românesc al toponimiei din Rona de Sus (jud.
Maramureş), CL, XIV, 1, 101-107
794. KARADJA C., (1943), Karadja – nume peceneg în toponimia românească, RI, XXIX, 1-6, 87-92
795. KIRALY F., (1991), Contacte lingvistice: adaptarea fonetică a împrumuturilor româneşti de origine
maghiară, Edit. Facla, Timişoara
796. KISCH G., (1924-1934), Siebenburgen im Lichte der Sprache, Leipzig
797. KISCH G., (1928), Das Banat im Spiegel seiner Ortsnamen, Timişoara
798. KISCH G., (1929-1930), Siebenbürgen in Lichte der Spräche. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte der
Karpathenländer, AVSL, vol. 45, 33-328
799. KOCSIS L., (1974-1975), Jobbágyfalva helynevei, Aluta, VI-VII, 313-317
800. LAHOVARI G.I., (1886), Câteva etimologii geografice române, BSRRG, VII, 141-166
801. LAHOVARI G.I., (1888), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Argeş
802. LAHOVARI G.I., (1898-1905), Marele Dicţionar Geografic al României, Bucureşti
803. LAURENT V., (1946), Argeşul din Valahia şi Argeşul din Armenia, RI, XXXII
804. LEHR-SPLAVINSKI T., (1958), Câteva observaţii asupra denumirii slave a Dunării, CL, III,
Supliment, 295-298
805. LIEBHART D., (1927), Die Ortsnamen des Szeklergebides, Leipzig
806. LOBIUC I., (1971), Împrumuturi româneşti în zoonimia huţulă, ALIL, XXII
807. LOBIUC I., (1972), Elemente româneşti în terminologia păstoritului şi a creşterii vitelor la huţuli, RS,
XVIII, 109-133
808. LOBIUC I., (1975), Interacţiuni româno-huţule în toponimia văii râului Moldoviţa (jud. Suceava), LST,
161-176
809. LOBIUC I., (1987), O problemă controversată: toponimele dacoromâne cu radicalul rus- (I), An Ist,
Iaşi, XXIV, 2, 109-126
810. LOGHIN V., (1971), Dicţionar geografic şcolar, TR, III, 5, 105-109
811. LOŞONŢI D., (1975), Contribuţii toponimico-etimologice, LR, XXIV, 3, 239-256
812. LOŞONŢI D., (1976), Topomime şi apelative româneşti pentru noţiunea de “terasă, platou”. Pod şi
derivatele, CL, XXI, 1, 17-30; 2, 299-334
813. LOŞONŢI D., (1977), Nume de locuri din Bonţida, CL, XXII, 1, 63-72
814. LOŞONŢI D., (1978), Noi contribuţii toponimico-etimologice. Lat.cavum în limba noastră, LR, XXVII,
1, 97-107
815. LOŞONŢI D., (1978, 1979), Toponime provenite de la apelative pentru noţiunea “depresiune,
groapă, văgăună”, CL, (I), XXIII, 2, 183-190; (II), XXIV, 2, 205-210
816. LOŞONŢI D., (1979), Cuc, cucă, gug, gugă şi derivatele lor, LR, XXVIII, 1, 51-61
817. LOŞONŢI D., (1979), Toponime româneşti provenite din apelative pentru noţiunea de “înălţime,
ridicătură”, LR, XXVIII, 6, 601-608
818. LOŞONŢI D., (1980), Tuţ, tuţă şi derivatele lor, SCL, XXXI, 1, 89-96
819. LOŞONŢI D., (1984), Nume de familie provenite din nume de localităţi, CL, XXIX, (I) 1, 48-55; (II) 2,
136-143
820. LOŞONŢI D., LUPEA C., (1986-1987), Toponimia localităţii Racoviţa (jud. Sibiu), ALIL, XXXI, 329-
343
821. LOZBĂ M., (1978), Note toponimice, AUI, XXIV, 105-107
822. LOZBĂ M., (1978), Nume de locuri în opera lui M. Sadoveanu, AUI, XXIV, 63-68
823. LOZBĂ M., (1978), Sensul şi originea unor toponime dacoromâne, AUI, XXIV, 101-104
824. LOZBĂ M., (1979), Toponime cu radical comun în România şi Iugoslavia, ASRI, 6, 167-174
825. LOZBĂ M., (1982), Toponime şi entopice daco-române în textele slavone din Moldova, ISR, 202-
209
826. LOZBĂ M., (1983), Toponimele Scheia, Steia, Cheia, Teia şi numele etnic Şchean, “Omagiu G.
Ivănescu”, 209-219
827. LOZBĂ M., (1984), Cuvântul rediu şi derivatele lui în limba română, Omagiu Istrate, 279-284
828. LOZOVAN E., (1957), Le “village” dans la toponymie et l'histoire roumaines, ZRP, LXXIII, 124-144
829. LOZOVAN E., (1957), Les “Routes” de la Romania orientale, RIO, IX, 213-226
830. LOZOVAN E., (1961), Du nom etnique des Daces, RIO, XIII, 27-32
831. LOZOVAN E., (1961), La toponymie roumaine dans les cartes et les portulans italiens, RIO, XIII
832. LOZOVAN E., (1965), L'onomastique de l'Orient Latin, RIO, XVII, 49-60
833. LOZOVAN E., (1965), Onomastique roumaine et balcanique, RIO, XVII, 225-236
834. LUNGU M.S., (1986), Toponimija Moldavij XVIII v., Chişinău
835. LUNGU Magdalena, (1996), Particularităţi gramaticale ale toponimiei din secolul al XVIII-lea, RLŞL,
2, 57-59
836. LUP L., (1991), Geomal, un sat al cărui nume dăinuie de 1800 de ani, Destine, II, 12, 4
837. LUPAŞ Liana, (1981), Nume propriu şi apelativ (Note de lexicografie greacă), SCL, XXXII, 3, 279-
284
838. MACIU V., (1975), Semnificaţia denumirii statelor române, RI, XXVIII, 9, 1301-1331
19
839. MACIU V.,(1975), Ţara Românească – istoria unui nume al întregului teritoriu locuit de români, MI,
IX, 12, 1-3
840. MACOVEI Gabriela, (1969), Din toponimia comunei Năruja (judeţul Vrancea), Lucr. Ştiinţ. Galaţi, 3,
373-380
841. MACOVEI Gabriela, (1983-1984), Termeni geografici populari din Vrancea pentru noţiunea de “vârf
ascuţit” şi reflexele lor în toponimie, ALIL, XXIX, 457-508
842. MACREA D., (1970), Toponimia românească, R LIT, III, 51, 10
843. MACREA D., (1971), Numele româneşti, R LIT, IV, 9, 14
844. MAGDU D., (1901), Originea cuvântului valah, Sibiu
845. MAGER Tr., (1938), Ţinutul Hălmagiului. Monografie. Istoricul localităţilor. Toponimia şi onomastica
în serviciul istoriei, Arad
846. MAHMUT E., (1978), Structura numelor topice turceşti medievale din Dobrogea, LR, XXVII, 3, 259-
265
847. MAMUT E., REZEANU A., (1978), Dicţionarul toponimic al Dobrogei, Tomis, XIII, 2, 6
848. MÂNDRICEL ILIE, (1980), Comuna Bozioru, VRMB, 73-77
849. MÂNDRUŢ O., (1980), Glosarul toponimic al judeţului Arad, Arad
850. MÂNDRUŢ O., (1982), Observaţii asupra toponimiei geografice din zona Arad-Zarand, SCGGG-
geogr., XXIX, 73-79
851. MÂNDRUŢ O., ARDELEAN A., GRĂMESCU Elena, (1979), Toponimia geografică, mărturie a
locuirii străvechi şi permanente a teritoriului judeţului Arad, ZIR, XI, 225-241
852. MANIU OSOF A., (1975), Etimologii onomastice: Orlat, Transilvania, IV, 3, 51
853. MANOLESCU C., (1977), Geneza Târgoviştei în lumina unor interpretări toponimice, etnografice şi
sigilografice, SMIIC, IX, 319-334
854. MARCEA P., (1976), Numele proprii în opera lui Sadoveanu, L, XIX, 29, 3
855. MARCIAN M., (1980), Spre clarificarea unei enigme ? [toponimul Bacău], Contemporanul , 32, 7;13
856. MAREŞ Lucreţia, (1971), Termeni meşteşugăreşti în evul mediu, LR, XX, 3, 301-304
857. MARIENESCU A.M., (1890), De originea şi antichitatea numelor geografice şi istorice, Familia
858. MARIENESCU A.M., (1891), Sufixele –eşti şi –işte în numele de localităţi româneşti, Familia
859. MARIENESCU A.M., (1895), Studii despre celţi şi nume de localităţi, în “Topografia satului şi
hotarului Măidan”, 133-324, Caransebeş
860. MARINESCU-HIMU M., VILAN-UNGURU Janina, (1962), Nume de străzi din Bucureşti, AUB, XI,
25, 377-384
861. MARINOIU C., (1982), Loviştea – toponimie şi istorie, Buridava, IV, 199-206
862. MARINOIU C., (1986), Valori toponimice loviştene, SV, 7, 175-178
863. MARTINI Fr., (1975), Von Brenndörfer Gassen – und Fluhrnamen, KASL, V, 2-3, 141-144
864. MARTINOVICI I., ISTRATE N., (1921), Dicţionarul Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte ţinuturi
alipite, Cluj
865. MARTONNE Emm. de, (1901), Sur la toponymie naturelle des régions de haute montagne, en
particulier dans les Karpates méridionales, Bulletin de géographie historique et descriptive, XV (1900), 1-
2, 83-91, Paris
866. MARTONNE Emm. de, (1904), La vie pastorale et la transhumance dans les Karpates méridionales;
leur importance géografique et historique, Zu Friederich Ratzels Gedächtnis, Leipzig, 227-245
867. MARTONNE Emm. de, (1985), Asupra toponimiei naturale a regiunilor muntoase înalte cu privire
specială asupra Carpaţilor Meridionali, Lucrări geografice despre România, II, Edit. Academiei, Bucureşti
(traducere a articolului din 1901)
868. MATEESCU G., (1924-1925), Graniţa de apus a Tracilor: contribuţii toponomastice şi epigrafice,
AIIN, III
869. MATEESCU T., (1976), Sate dobrogene dispărute în secolul al XIX-lea (I), An Ist Iaşi, XIII, 171-183
870. MATIEŞ M., MUNTEANU D., (1983), Cocorii. Toponimie şi onomastică, Vânătorul şi Pescarul, 35, 6,
10
871. MAZERE N., (1905), Chestiunea numirilor geografice, Botoşani
872. MAZILIU D.H., (1969), Dicţionar toponimic argeşean. Bratia, Argeş, IV, 3, 17
873. MĂMULARU Gh., (1983), Semnificaţia câtorva toponime din zona Călimăneşti, judeţul Vâlcea, SV,
VI, 167-173
874. MĂRCUŞ G., (1977), Încă un toponimic privind bătălia de la Gurăslău, AMP, I, 191-195
875. MĂRCUŞ L., ASANACHE G., (1979), Varia anthroponimica. Elemente de antroponimie –
Transilvania, secolul XIX, Bucureşti
876. MĂTASĂ C., (1943), Câmpul lui Dragoş. Toponimie veche şi actuală din judeţul Neamţ, BSRRG,
LXII
877. MEHEDINŢI S., (1924), Toponimia României între Dunăre şi Mare, C LIT, 56, 698-700
878. MEISELES G., (1961), Observaţii asupra scrierii în româneşte a numelor geografice străine, LR, X,
5, 425-431
20
879. MIHAIL C., (1994), Valoarea istorică a unor toponime. Scheii Braşovului şi Braşovul, Academica, IV,
4, 12
880. MIHĂILĂ G., (1960), Împrumuturi vechi sud-slave în limba română, Edit. Academiei RPR, Bucureşti
881. MIHĂILĂ G., (1974), Dicţionar al limbii române vechi (sfârşitul sec.X-începutul sec. XVI), Edit.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
882. MIHĂILĂ-SCĂRLĂTOIU, E., (1974), Considerations linguistiques sur quelques toponymes slaves
d'origine roumaine en Yugoslavie, RESEE, XII, 2, 291-301
883. MIHĂILESCU H., (1970), Nume şi locuri, Memoria Antiquitatis, 2, 551-558
884. MIHĂILESCU V., (1937), Termeni geografici populari, BSRRG, LVI, 375-378
885. MIHĂILESCU V., (1963), Transcrierea denumirilor geografice străine, NT, XIV, 3, 87 - 89
886. MIHĂILESCU V., (1968), Materiale pentru un dicţionar al termenilor geografici de origine populară,
NT, XX, 5, 84-85
887. MIHĂILESCU V., (1975), Toponimia şi transcrierea numelor geografice, vechi preocupri ale
Societăţii Geografice Române, LST, 51-57
888. MIHĂILESCU V., CONEA I., (1962), Cu privire la necesitate unei revizuiri şi sistematizări a
terminologiei noastre geografice, PG, IX, 21-27
889. MIHĂILESCU V., HERBST C., RĂDULESCU I., (1961), Problema transcrierii denumirilor geografice
străine în limba română, LR, X, 5, 401-404
890. MILIN JIVA, KIRALY F., (1980), Microtoponimia localităţii Cralovăţ, AUT, XVIII, 139-148
891. MINULESCU N., (1980), Mărturii toponimice privind cultura viţei de vie în antichitate în zona
Bucureştiului şi împrejurimi, SCIEG, III, 621-626
892. MIRONESCU N. Al., (1965), Mândra, Senuna, Sâmbra, trei vechi termeni pastorali la nord şi la sud
de Dunăre, RESEE, III, Bucarest
893. MODORAN Filofteia, (1982), Toponime care reflectă mişcări de populaţie românească pe teritoriul
ţării noastre, LR, XXXI, 1, 85-92
894. MODORAN Filofteia, (1984), Nume de ostroave ale Dunării în harta maiorului Şonţu din 1829, LR,
XXXIII, 6, 514-522
895. MOGA, I., (1943-1944), Contribuţii la istoria colonizărilor din Transilvania. I. Numirile satului Cristian
(jud. Sibiu) şi semnificaţia lor istorică, AIIN, IX, 448-476
896. MOISE I., (1969), Despre etimologia hidronimului Brătia, ARG, IV, 5, 18
897. MOISE I., (1972), Câteva toponimice din zona Argeşului, SC, 365-367
898. MOISE I., (1972), Toponimice bulgăreşti de origine română, SC,
899. MOISE I., (1976), Note etimologice (microtoponimie), LR, XXII, 3, 6
900. MOISE I., (1976), Tendinţe în toponimie, Argeş, XI, 3, 6
901. MOISE I., (1979), Note etimologice (Toponimie), BŞFP, 163-165
902. MOISE I., (1979), Toponimie şi stilistică, LR, XXVIII, 2, 185-190
903. MOISE I., (1980), Reminiscenţe onomastice ale unor vechi meserii, Bul Şt Piteşti, 125-127
904. MOISE I., (1983), Etimologia hidronimului românesc Ciorogârla, BUG, VI, 1, 75-76
905. MOISE I., (1983), Note de onomastică argeşeană, ARG, XVIII, 3, 15
906. MOISE I., (1987), Toponime româneşti terminate în “-oşi”, Bul ISD – Piteşti, 272-275
907. MOISE I., (1990), Studii de onomastică, Bucureşti
908. MOISE I., (1992), Toponimie şi istorie argeşeană, Edit.Calende, Piteşti
909. MOISE I., ŢIBRIAN C., BĂNICĂ Gh., (2000), Localităţile judeţului Argeş, Piteşti
910. MOLDOVAN M., (1993), Viaţa toponimelor, RP, XXII, 2, 15
911. MOLDOVAN S., TOGAN N., (1919), Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune română din
Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Sibiu
912. MOLDOVANU Dr., (1970), Legile formative ale toponimelor româneşti cu radical antroponimic.
Formaţii cu plural, ALIL, XXI
913. MOLDOVANU Dr., (1972), Principii ale lexicografiei toponimice, ALIL, XXIII, 73-76
914. MOLDOVANU Dr., (1979-1980), Sufixul –ari în toponimia românească. Origine, funcţionalitate,
dinamică, ALIL, XXVII, 21-68
915. MOLDOVANU Dr., (1981-1982), Etimologia hidronimului Moldova, ALIL, XXVIII, 50-51
916. MOLDOVANU Dr., (1982), Ipoteza originii săseşti a numelui Moldova, SO, III, 144-183
917. MOLDOVANU Dr., (1983-1984), Stratificarea genetică a toponimiei româneşti şi problema
continuităţii româneşti, ALIL, XXIX, 375-455
918. MOLDOVANU Dr., (1984), Aspecte ale interpenetraţiei sistemelor toponimice: toponimele
descriptive cu articol definit proclitic, Omagiu Istrate, 295-311
919. MOLDOVANU Dr., (1985), Criterii de delimitare a toponimelor româneşti în zona de bilingvism
slavo-român, LR, XXXIV, 6, 532-538
920. MOLDOVANU Dr., (1985), Repere metodologice în cercetarea toponimiei din perspectivă istorică,
LL, 5-16
921. MOLDOVANU Dr., (1985), Un fenomen ignorat în anchetele dialectale: resemantizarea toponimelor,
ALIL, XXX, 23-32
21
922. MOLDOVANU Dr., (1986-1987), Hidronime româneşti de origine slavă (Bârlad, Ialomiţa, Jijia), ALIL,
XXXI, 221-312
923. MOLDOVANU Dr., (1990, 1991), Principii ale lexicografiei toponimice, prefaţă la Tezeurul toponimic
al României. Moldova, vol I, Edit. Academiei, Bucureşti
924. MOLDOVEANU Angela, MOLDOVEANU Gh., (1978), Note din toponimia Milcovului, StCom –
Focşani, 1, 85-93
925. MOLDOVEANU Gh., (1968), Toponimia vrânceană, Ateneu, V, 8, 14
926. MOLDOVEANU Gh., (1975), Din toponimia comunei Răcoasa, judeţul Vrancea, L ST G, IV, 341-350
927. MOLDOVEANU Gh., (1975), Toponime din bazinul Milcovului, LR, XXIV, 3, 249-261
928. MOLDOVEANU Gh., (1978), Toponimia din Bazinul Milcovului -jud. Vrancea. Rezumatul tezei de
doctorat, TUB
929. MOLDOVEANU Gh., (1981), Fauna în toponimia din Bazinul Milcovului (jud. Vrancea), SO, II, 105-
116
930. MOLDOVEANU Gh., (1982), Raportul dintre toponimie şi graiurile locale. Cu referire la bazinul
Milcovului (jud. Vrancea), SO, III, 184-193
931. MOLDOVEANU Gh., (1987), Observaţii privind etimologia toponimului Arva, SO, IV, 353-358
932. MOLDOVEANU Gh., (1990), Reintegrarea semantică a toponimelor, SO, V, 185-189
933. MOLDOVEANU Gh., (1996), Nume de locuri din Valea Milcovului, Edit. Neuron, Focşani
934. MOLDOVEANU Gh., (1999), Crâmpeie de limba română, Edit. Bucovina Viitoare, Suceava
935. MOTOMANCEA, A., ( ), Premise la o cercetare a zonei etnografice Băuţar-Marga (Caraş-Severin),
SCEIC, 275-286
936. MÓZES A., (1971), Sáromberke helynevei [Toponimia comunei Dumbrăvioara – jud. Mureş], NyIK,
XV, 1, 131-133
937. MUNTEAN V., (1976), Baian – Ban – Banat, ORZT, XXVII, 34, 6
938. MURET E., (1930), Les noms de lieux dans les langues romanes, Paris
939. MUTAFCIEV P., (1927), Dobrotič – Dobrotica et la Dobrodza, RES, VII, 27-41
940. NÄGLER Th., (1969), Der Name “Siebenbürgen”, FVL, XII, 2, 63-71
941. NANCU Daniela, ALEXANDRESCU Valeria, (1993), Formarea reţelei de aşezări rurale din
Subcarpaţii de la Curbură – Aspecte istorice şi toponimice, SCGGG-geogr., XL, 161-167
942. NANDRIŞ G., The Context Study of Onomastics and Toponyms, CISO, VI, 3, 824-825
943. NANDRIŞ G., The relationship between Toponymy and Etnology in Nothern Rumania, CISO, V, 1,
125-231
944. NANDRIŞ G., (1956), The relations between Toponymy and Etnology in Rumania, SER, XXXIV,
490-494
945. NAUM Tr., (1965), Ţara Dornelor. Reflectarea formelor de relief şi a reţelei hidrografice în toponimie,
NT, XVII, 6, 42-48
946. NĂSTASE A., (1966), Muntenia pe o hartă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, NT, 3
947. NĂSTASE A., (1969), Mappa specialis Walachia de I.F. Ruhedorf, TR, I, 3
948. NĂSTASE A., (1970), Muntenia pe hărţile din sec.al.XVIII-lea, rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti
949. NĂSTASE A., (1972), Drumurile din Muntenia în secolul al XVIII-lea, BSSG, II
950. NĂSTASE A., (1977), Bucureşti în documentele cartografice din sec.al XVIII-lea, Geografia
municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, 37 – 43, Bucureşti
951. NĂSTASE A., CERNEA D., VIŞAN Gh., (1973), Problema standardizării denumirilor geografice pe
hărţi, în atlase, manuale şcolare şi publicaţii, BSSG (ser.nouă), III (LXXII), 183 – 186
952. NĂSTASE Gh., (1932), Peuce. Contribuţie la cunoaşterea geografică fizică şi omenească a Deltei
Dunării în antichitate, BSRRG, LI, 8 - 50
953. NASTASE A., OSACI-COSTACHE Gabriela, (1999), Modificări în toponimia aşezărilor umane din
zona subcarpatică dintre Dâmboviţa şi Topolog reflectată în documente cartografice, CFG, III, 455-462
954. NEAGU Gh., (1951), Vocabular regional. Regiunea Teleorman. Raionul Roşiorii de Vede, CV, III, 1,
35-37
955. NEDEJDE V., ŢIŢU I., (1895), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Botoşani.
956. NEDELCU E., (1974), Cu privire la semnificaţia şi aria teritorială a termenului geografic popular
muşcel – Muşcel în judeţul Argeş, SCGGG-geogr., XXI, 2, 149-153
957. NEGOIŢĂ A., (1991), De unde vine numele oraşului Arad, AB, II, 7-9, 109-112
958. NEIESCU Ileana, (1970), Din toponimia comunei Berzasca (jud. Caraş-Severin), CL, XV, 2, 301-305
959. NEIESCU Ileana, (1972), Toponime provenite din antroponime în comunele Berzasca şi Şicheviţa
din judeţul Caraş-Severin, CL, XVII, 2, 283-286
960. NEIESCU Ileana, STAN Aurelia, (1969), Nume proprii în zona Porţilor de Fier, CL, XIV, 2, 309-317
961. NEIESCU ILEANA, STAN Aurelia, (1970), Din onomastica istroromână, LR, XIX, 1, 59-64
962. NEMIŞ V., (1981), Despre satul lui Eftimie Murgu. Contribuţii monografice la istoria Almăjului, Edit.
Litera, Bucureşti
963. NESTORESCU V., (1969), Note de toponimie dobrogeană, SS, I, 141-160
22
964. NESTORESCU V., (1975), Despre originea unor toponime bulgăreşti în –eţel, -iţel, LR, XXIV, 3, 261-
263
965. NESTORESCU V., (1978), Toponime româneşti în sudul Dunării, LR, XXVII, 3, 279-285
966. NESTORESCU V., (1984), Termeni entopici în graiurile româneşti din Vidin (Bulgaria), SCL, XXXV,
3, 224-229
967. NESTORESCU V.,(1996), Din antroponimia românilor timoceni din Bulgaria, SCO,II, 2, 55-58
968. NESTORESCU V.,(1996), Nume româneşti de locuri în Bulgaria, SCO, II, 1, 115-120
969. NICA D., (1980), Comuna Colţi, VRMB, 83-86
970. NICOLAE I., (1997),Human geography and toponimics in Transylvania, Anglo-Romanian
Geographies, Liverpool Hope Press,Liverpool, 49-58
971. NICOLAE I.,(1998), Unele consideraţii privind toponimia actuală a Republicii Moldova,CFG, II, 117-
120
972. NICOLAE I.,(2000), Changes of Romanian place names during the communist era, Post-comunist
Romania: Geographical Perspectives, Liverpool Hope Press, 1-6
973. NICOLCIOIU E., (1950), Vocabular regional. Gorj, CV, II, 4, 36-37
974. NICU Vl., (1991), Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi, vol. I – II, Chişinău
975. NIEDERMAIER P., (1981), Banater Siedlungen im Lichte der josephinischen Landesaufnahme, FVL,
XXIV, 2, 50-55
976. NISIPESCU Cristina, (1983), Toponime şi antroponime legate de viaţa locuitorilor din Ciunget-
Mălaia, SV, 159-165
977. NISTOR I., (1916-1919), Originea numelui Bucovina, BSRRG, XXXVII
978. NIŢU N., (1981), Cu privire la satele dispărute din Câmpiile Romanaţi şi Călmăţui, AO, I, 289-295
979. NUSSBÄCHER G., (1982), “Chronographia Transylvania - Siebenbürgen”, Honterus Landeskarte
450 Jahre alt, Karp Rund, XV, 38, 6
980. NUSSBÄCHER G., (1982), Corona oder Kronos. Neue Forschungen über den Namen von
Kronstadt, Karp Rund, XV, 28, 6
981. OANCĂ T., (1973), Toponimie olteană. Bîzdîna, Bratovoeşti, Drănic, Ramuri, XI, 7, 3
982. OANCĂ T., (1978), Cu privire la sensul apelativului hotar în sudul Olteniei, LR, XXVII, 6, 609-610
983. OANCĂ T., (1978), Toponime compuse cu determinant adjectival în Câmpa Băileştiului, LR, XXVII,
5, 543-548
984. OANCĂ T., (1979), Transhumanţă şi toponimie în Oltenia, AUC, VII, 69-70
985. OANCĂ T., (1980), Aspecte ale relaţiei entopic-toponim în Câmpia Băileştiului, AUC, VIII, 45-51
986. OANCĂ T., (1980), Toponime care prezintă fenomenul palatalizării labialelor în Oltenia, LR, XXIX, 5,
525-529
987. OANCĂ T., (1980), Toponimia din Câmpa Băileştiului, rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti
988. OANCĂ T., (1981), Toponime provenite din antroponime în Câmpia Băileştiului, LR, XXX, 3, 255-
260
989. OANCĂ T., (1987), Toponimia din zona Băileşti, AUC, XV, 117-122
990. OANCĂ T., (1994), Particularităţi ale graiului din sudul Olteniei oglindite în toponimia din Câmpia
Băileştiului, AUC, seria Colegiu, I, 4, 444-447
991. OANCĂ T., (1996), Cioban,mocan, păcurar şi antroponimele corespunzătoare lor, SCO, II, 2, 85-98
992. OANCĂ T., (1996), Nume standard şi variante antroponimce. Probleme de terminologie, SCO, II, 2,
45-54
993. OANCĂ T., (1996), Probleme controversate în cercetarea onomastică, Edit. Scrisul Românesc,
Craiova
994. OANCĂ T., (1999), Onomastică şi dialectologie, Craiova
995. OANCEA D.I., (1968), Despre oronimul Omul, SCGGG-geogr., XV, 1, 109-110
996. OANCEA D.I., (1971), Atlasul geografic naţional al României într-o nouă etapă, SCGGG-geogr.,
XVIII, 2, 207-216
997. OANCEA D.I., (1971),Din toponimia Munţilor Bucegi, Almanah turistic, 61-63, Bucureşti
998. OANCEA D.I., (1973), Termenul geografic comun VAD, SCGGG-geogr., XX, 2, 207-215
999. OANCEA D.I., (1975), La toponimia romena e le piante. Considerazioni generali, RRGGG-geogr.,
19, 2, 223-229
1000. OANCEA D.I., (1976), Toponimia şi reprezentările cartografice, SCGGG-geogr., XXIII, 11-18
1001. OANCEA D.I., (1979), Despre ţară şi ţări, SCGGG-geogr., XXVI, 3-12
1002. OANCEA D.I., (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei şi continuităţii pe
teritoriul Mehedinţilor, AUB-geogr., XXVIII, 39-42
1003. OANCEA D.I., (1981), Toponymes rares sur le territoire de la Roumanie, LSDC, 2, 185-192
1004. OANCEA D.I., (1981),Toponymie attestant l’autochtonie et la continuite des Daco-roumains, ASUCI-
geogr.,XXVII,II-b,69-72
1005. OANCEA D.I., (1982), Din toponimia judeţului Gorj, Com.Ştiinţ.,Tg.Jiu, 99-102
1006. OANCEA D.I.,(1982), Nume de forme de relief de pe teritoriul carpato-ponto-dunărean, autohtonia şi
continuitatea daco-românilor, BSSG serie nouă, VI (LXXVI), 116-122
23
1007. OANCEA D.I., (1982), Quelques toponymes rares sur le territoire de la Roumanie, RRGGG-geogr.,
26, 1, 89-93
1008. OANCEA D.I., (1984), Reflectarea mediului geografic în toponimia românească, TR, XVI, 1, 25-28
1009. OANCEA D.I., (1984), Rolul şi locul geografiei istorice şi toponimiei geografice în cercetarea
ştiinţifică a teritoriului românesc, BSSG, VII(LXXVII), 35-40
1010. OANCEA D.I., (1985), Municipiul Focşani – geografie istorică şi aspecte toponimice, TR, XVII, 1,
19-23
1011. OANCEA D.I., (1989), Oraşul Râmnicu Sărat – consideraţii de geografie istorică şi urbană, TR, XXI,
2, 46-49
1012. OANCEA D.I., (1990), Quelques contributions a la taxonomie toponymique, RRGGG-geogr., 34, 41-
47
1013. OANCEA D.I., (1991), Din istoria nescrisă. Nume de subnume, Academica, I, 6,
1014. OANCEA D.I., (1991), Munţii Şureanu. Consideraţii de geografie istorică şi toponimie geografică,
MSŞI, seria IV, X, 1, Edit. Academiei, Bucureşti, 294-300
1015. OANCEA D.I., (1991), Tezaurul toponimic al Moldovei, Academica, I, 7
1016. OANCEA D.I., (1992), Carpaţii româneşti – geografie istorică, toponimie, Academica, II, 5 (17)
1017. OANCEA D.I., (1992), Consideraţii geografice, Istoria oraşului Roman, Soc. Culturală “Roman -
600”, 7-12
1018. OANCEA D.I., (1993), Toponimie naturală, toponimie artificială, Academica, III, 3
1019. OANCEA D.I., (1994), Etnotoponimele – reflectare a coabitării etnice paşnice pe teritoriul actual al
României, Academica, IV, 3
1020. OANCEA D.I., (1994), Ion Conea şi bazele ştiinţifice ale toponimiei, Academica, IV, 11 (47)
1021. OANCEA D.I., (1994), Restituiri toponimice, Academica, IV, 7 (43)
1022. OANCEA D.I., (1995), Apelativul şi toponimul măgură – Măgură pe teritoriul actual al României,
Academica, V, 6 (54)
1023. OANCEA D.I., NESTOR Cecilia, ALEXANDRESCU Valeria (1979), Apelativul măgura – repartiţie
geografică, SCGGG-geogr., XXI, 24-28
1024. OANCEA D.I., ALEXANDRESCU Valeria, (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale
autohtoniei şi continuităţii pe teritoriul Mehedinţilor, AUB, XXVIII, 39-43
1025. OANCEA D.I., ALEXANDRESCU Valeria,(1980), Sur la geographie historique et la toponymie de la
Romanite Orientale, RRGGG-géogr., 24, 167-173
1026. OANCEA D.I., ALEXANDRESCU Valeria, (1986), Câteva consideraţii asupra toponimiei Văii
Buzăului, Cercet. Geografice asupra mediului înconj. în jud. Buzău, Institutul de Geografie, 207-211
1027. OANCEA D.I., GEMAN C., (1987), Doljeşti Neamţ – Bazinul hidrografic al Bârlăzelului. Consideraţii
de geografie istorică şi toponimie geografică, TR, XVIII, 4, 47-50
1028. OBREJA Al., (1967), Toponimie şi geografie, Cronica, II, 12, 10
1029. OBREJA Al., (1970), Toponimie, Cronica, V, 14, 11
1030. OBREJA Al., (1972), Asupra hidronimelor Bahlui şi Jijia, ASUCI-geogr., XVIII
1031. OBREJA Al., (1972), Câteva toponime rare din cuprinsul Podişului Moldovenesc, LST, 59-68
1032. OBREJA Al., (1973), Câteva toponime rare în Carpaţii Orientali, TR, V, 2, 223-229
1033. OBREJA Al., (1977), Numiri geografice populare, CR, XII, 27, 8
1034. OBREJA Al., (1978), Toponimice, CR, XIII, 51, 8
1035. OBREJA Al., (1979), Dicţionarul geografic al judeţului Iaşi, Edit.Junimea, Iaşi
1036. OBREJA Al., (1982), Numiri geografice rare pe cuprinsul Podişului Moldovei, LSDC, 2, 193-200
1037. OBREJA Al., (1983), Câteva corectări în toponimia geografică din Moldova, LSDC, 3, 263-266
1038. OBREJA Al., (1984), Câteva toponime obscure din Podişul Moldovenesc (Brebu, Sângeap,
Şorogari, Manţu şi Bârlad), LSDC, 4, 177-180
1039. OBREJA Al., (1984), Câteva toponime rare din judeţul Iaşi, BSSG, VII, 231-233
1040. ODOBESCU I., (1973), Toponimia satului Odobeşti, SA, II, 37-55
1041. OLINESCU D., (1894), Numele Bucovinei, BSRRG, XV, fasc. 3-4
1042. OLTEANU F., (1982), Zalmoxis – Tempus – Corona. Neue Hypotesen zum Ursprung des Namens
“Kronstadt”, Karp Rund, XV, 38, 6
1043. OLTEANU P., (1957), Numiri slave în Transilvania de nord, LL, III, 185-214
1044. OLTEANU Th., (1980), Elemente de toponimie dobrogeană, PFR, 22-37
1045. OPREANU A., (1924), Din toponimia Olteniei, AO, III, 14, 290-302
1046. OPREANU S., (1926), Contribuţii la toponimia din Ţinutul Secuilor, LIG, II, 153 – 192
1047. OPREANU S., (1927), Numiri toponimice păstoreşti în munţii Bârsei, Buzăului şi ai Vrancei,
Transilvania, LIX
1048. OPREANU S., (1937), Toponimia în Carpaţii noştrii dată după bour şi zimbru, Carpaţii, 5, 365-366
1049. OPREANU S., (1945), Geografia lingvistică, Rev. Geografică, I, fasc. 1-3, 48-54
1050. OPRESCU A., (1924), Importanţa studiului numelor de persoane, AO, III, 11, 20-24
1051. OPRESCU A., (1942), Observări asupra toponimiei populare, Geo geo, II, 1, 80-88
24
1052. OROS M., (1968), Câteva observaţii privind obiectul şi metodele de studiu ale toponimiei, SUBB-
philol., XVIII, fasc. 1, 111-114
1053. OROS M., (1969), Din toponimia Văii Bistrei (jud. Bihor), SMO, 189-197
1054. OROS M., (1970), Toponimia satelor Genuneni şi Popeşti (jud. Vâlcea), SUBB-philol., XV, fasc.2,
113-117
1055. OROS M., (1971), Toponimia sincronică şi diacronică, LŞTO, 99-120
1056. OROS M., (1973), Contribuii la toponimia localităţilor cu populaţie mixtă, SUBB-philol., XVIII, fasc. 2,
75-84
1057. OROS M., (1976), Note de hidronime, SO, 243-248
1058. OROS M., (1982), Despre caracterul specific al toponimiei, SO, III, 194-202
1059. OROS M., (1990), Despre raportul dintre numele propriu şi subiectul denominator, SO, V, 30-42
1060. OROS M., (1980), Toponimia localităţilor cu populaţie slovacă din judeţul Bihor, PO, 106-158
1061. OROS M., (1987), Consideraţii metodologice privind cercetarea toponimiei, CL, XXXII, 2, 144-147
1062. OSACI-COSTACHE Gabriela, (2000), Unele aspecte privind oiconimia zonei subcarpatice dintre
Topoolog şi Olt (1790-1980), AUB-geogr., XLIV
1063. PACHIA TATOMIRESCU I., (1996), Ardeal –Arutela/Arudela (o ipoteză etimologică), RBăn, 707, 9
1064. PACU M., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Covurlui.
1065. PAJURĂ C., (1947), Dicţionarul geografic, istoric şi toponimic al judeşului Mehedinţi, Turnu Severin.
1066. PALIGA S., (1986), Ardeal, Transilvania, Tribuna, XXX, 8, 1, 6
1067. PALIGA S., (1991), Hidronimia, Academica, I, 12, 29
1068. PALIGA S., (1992), Toponimul Cluj, Academica, II, 5, 8, 24
1069. PAMFIL Viorica, (1983), Toponime în Palia de la Orăştie, SO, III, 202-222
1070. PANAITESCU P.P., (1994), Numele neamului şi al ţării noastre, în “Interpretări româneşti”, Edit.
Enciclopedică, Bucureşti, 65-82
1071. PAPAHAGI P., (1898), Balş, Bali, DN, 29-32
1072. PAPAHAGI P., (1898), Dunărea şi Buzăul, DN, I, 176-181
1073. PAPAHAGI P., (1898), Originea Dobrogei, DN, I, 12-77
1074. PAPAHAGI P., (1898), Reni, DN, I, 117-120
1075. PAPAHAGI P., (1898), Tulcea, Isaccea şi Vrancea, din studiul “Dunărea în legătură cu viaţa
poporului român”, DN, I, 31-38
1076. PAPAHAGI P., (1907), Notiţe etimologice, AA - Lit., tom XXIX, 48 pg.
1077. PAPAHAGI P., (1922), Dunărea, AO, III, 2, 229-235
1078. PAPAHAGI P., (1922), Urme româneşti în toponimia Peninsulei Balcanice, AD, III, 3, 351-358
1079. PAPAHAGI P., (1923), Din toponimia aromânească, AR, XXX, 2, 165-176
1080. PAPAHAGI P., (1923), Din toponimia Bulgariei, AO, III, 3, 362-365
1081. PAPAHAGI P., (1924), Buzău, AD, IV, 33-34
1082. PAPAHAGI P., (1925), Numiri etnice la aromâni, AA – Lit., III
1083. PAPAHAGI P., (1926), Din toponimia aromânească, DN, II, 49-65
1084. PAPAHAGI P., (1926), Numiri etnice la români, RI, XII, 122-123
1085. PÂRVAN V., (1921), În chestiunea etimologiei Dunării, RI, VII, 248
1086. PÂRVAN V., (1923), Consideraţii asupra unor nume de râuri daco-scitice, AA-Istorie, seria III, I
1087. PÂRVAN V., (1924), Buzăul, AD, IV, 4, 46-48
1088. PÂRVU V., (1983), Un alt termen românesc pentru “izbuc”, SCGGG-geogr., XXX, 88-91
1089. PÂRVU V., (1985), Originea termenului hulă şi implicarea lui în toponimie, SCGGG- geogr., XXXII,
84-85
1090. PÂRVU V., (1986), Despre originea unor termeni minieri şi a toponimelor derivate din arealul
carpatic, SCGGG-geogr., XXXIII, 74-77
1091. PÂRVU V., (1988), Semnificaţia geografică a toponimelor Ceptură -Cepturar – Cepturaş, SCGGG-
geogr., XXXV, 101-103
1092. PÂRVU V., (1990), Originea toponimelor Tecuri – Tecane, SCGGG-geogr., XXXVII, 137-138
1093. PASCU G., (1904), Din toponimia română, ASŞI, XV, 4, 165-167
1094. PASCU G., (1905), Romanaţi, Romaneşti, Roman, Vâlcea, Vîlcu, Vulcan, ASŞI, XVI, 2, 79-81
1095. PASCU G., (1906), Elemente dace. Mehadia. Mehedinţi, ASŞI, XVII, 2, 89-93; 3, 134-137
1096. PASCU G., (1910), Etimologii româneşti, 80 pg., Iaşi
1097. PASCU G., (1914), Câteva sufixe româneşti de origine slavă, AA – Lit., XXXVI,35 pg., Bucureşti
1098. PASCU G., (1916), Sufixele româneşti, AA – Lit., XXVIII, Bucureşti
1099. PASCU G., (1939), Toponimie românească, R CRIT.
1100. PASCU G., (1942), La route Iaşi-Galaţi-Bazargic-Provadiia-Constantinopol et Iasi-Hotin au XVIII
siecle. Etude de toponymie roumaine, ZN, XVIII, H.3, S. 200-216
1101. PASCU St., (1987), Toponimie şi istorie, SO, IV, 12-20
1102. PAŞCA Şt., (1931), Studii de onomastică. I.Circulaţia numelor de botez în Ţara Oltului, Ţ BR
1103. PAŞCA Şt., (1931-1933), Nume de familie compuse din Ţara Oltului, DR, VII, 167-172
1104. PAŞCA Şt., (1932), Nume de botez din Ţara Oltului. Obiceiuri şi tradiţii, AAF, I
25
1105. PAŞCA Şt., (1934), Supranume de la nume etnice în Ţara Oltului, MP, Bucureşti
1106. PAŞCA Şt., (1934-1935), Supranume colective intercomunale, DR, VIII, 199-212
1107. PAŞCA Şt., (1936), Nume de persoane şi de animale din Ţara Oltului, Bucureşti
1108. PAŞCA Şt., (1945), Contribuţii toponomastice, Sibiu
1109. PAŞCA Şt., (1948), Contribuii toponomastice. 1. Apelative topice derivate cu sufixe colective şi
locale de la nume de plante; 2. Ceva despre sufixul -at, -ată în toponomastica românească, DR, XI, 60-
102
1110. PAVEL E., (1987), Aspecte morfosintactice în toponimia văii Ampoiului, SO, IV, 367-373
1111. PĂLTĂNEA P., (1984), Din toponimia jud. Galaţi. Nume dispărute din bazinul Bârladului şi Siretului
(I), LR, XXXIII, 6, 508-514
1112. PĂLTĂNEA P., (1986), Din toponimia jud. Galaţi. Nume dispărute din bazinul Bârladului şi Siretului
(II), LR, XXXV, 1, 59-66; (III), LR, XXXV, 5, 427-438
1113. PĂLTÂNEA P., (1987), Din toponimia judeţului Galaţi. Nume dispărute din bazinul Bârladului şi al
Siretului (IV), LR, XXXVI, 5, 443-449
1114. PĂLTÂNEA P., TURLAN V., (1986-1987), Din toponimia Bălţii Brateşului, ALIL, XXXI, 234-359
1115. PĂTRĂŞCANU T., (1967), Nume de oameni din Valea Mureşului, LR, XVI, 5, 435-448
1116. PĂTRĂŞCANU T., (1967),Toponimia comunelor Zlatna şi Ciugud din raionul Alba, APL, IV, 677-698
1117. PĂTRUŢ I., (1949), Totul despre numele ruseşti, CV, 6, 31-32
1118. PĂTRUŢ I., (1958), Dénominations multiples des villes slaves en roumaine, CO, 45-54
1119. PĂTRUŢ I., (1969), Toponime oficiale şi populare, SMO, 81-85
1120. PĂTRUŢ I., (1970), Din nou despre toponime populare şi oficiale, CL, XV, 1, 85-90
1121. PĂTRUŢ I., (1972), Vechi toponime româneşti în Transilvania, CL, XVIII, 2, 287-294
1122. PĂTRUŢ I., (1973), Despre structura şi originea hipocoristicelor slave, CL, XVII, 1, 287-294
1123. PĂTRUŢ I., (1973), Probleme şi metode în antroponimia românească, CL, XVIII, 2, 235-241
1124. PĂTRUŢ I., (1974), Studii de limbă română şi slavistică, Edit. Dacia, Cluj Napoca
1125. PĂTRUŢ I., (1975), Probleme de metodă în onomastică, ST ROM, 43-48
1126. PĂTRUŢ I., (1975), Relaţii onomastice slavo-române, CL, XX, 1, 137-151
1127. PĂTRUŢ I., (1975), Toponimicul Zagra, SCL, XX, 4, 411-413
1128. PĂTRUŢ I., (1976), Din nou despre toponime formate din antroponime, CL, XXI, 1, 39-44
1129. PĂTRUŢ I., (1976), Relaţii slavo-române în antroponimie, SO, I, 143-150
1130. PĂTRUŢ I., (1976), Toponime formate din antroponime, SCL, XXVII, 1, 17-19
1131. PĂTRUŢ I., (1977), Alte vechi toponime româneşti în Transilvania, CL, XXII, 1, 73-76
1132. PĂTRUŢ I., (1977), Antroponie româneşti formate cu sufixul -l, SCL, XXVIII, 6, 631-638
1133. PĂTRUŢ I., (1977), Despre stratificare în toponimie, CL, XXII, 2, 209-211
1134. PĂTRUŢ I., (1977), Odobeşti, Odobescu, SLLM, I, 93-99
1135. PĂTRUŢ I., (1978), Alte toponime formate din antroponime, CL, XXIII, 1, 63-67
1136. PĂTRUŢ I., (1978), Antroponime şi toponime româneşti formate cu sufixele c/c, LR, XXVII, 3, 287-
291
1137. PĂTRUŢ I., (1978), Antroponime-toponime, CL, XXIII, 2, 191-193
1138. PĂTRUŢ I., (1978), Nume de scriitori, LR, XXXVII, 2, 145-150
1139. PĂTRUŢ I., (1979), Antroponimie-toponimie, CL, XXII, 2, 211-212
1140. PĂTRUŢ I., (1979), Note de onomastică, CL, XXIV, 1, 45-46
1141. PĂTRUŢ I., (1980), Onomastică românească,Edit.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti
1142. PĂTRUŢ I., (1981), Onomastică transilvăneană în documente, SO, II, 134-140
1143. PĂTRUŢ I., (1982), Din nou despre Lugoj, LR, XXXI, 3, 266-267
1144. PĂTRUŢ I., (1982/1983), Toponimul Densuş, AUI, 28/29, 141-142
1145. PĂTRUŢ I., (1983), Antroponime şi toponime româneşti în –man, CL, XXXIV, 1, 49-52
1146. PĂTRUŢ I., (1983), Toponimul Pian, CL, XXVIII, 1, 67-68
1147. PĂTRUŢ I., (1984), Nume de persoane şi nume de locuri româneşti, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti
1148. PĂTRUŢ I., (1985), Apelative şi antroponime, CL, XXX, 1, 82-83
1149. PĂTRUŢ I., (1985), Despre numele duble la români, CL, XXX, 2, 131-134
1150. PĂTRUŢ I., (1990), Referitor la toponimele în –ăuţi, CL, XXXV, 2, 149-152
1151. PĂTRUŢ I., (1990), Tradiţie şi inovaţie în onomastică, SO, V, 14-23
1152. PĂTRUŢ I., PĂTRUŢ Malvina, (1967,1968), Toponimice bănăţene în –eşti, CL, XII, 2, 289-298;
XIII, 2, 201-209.
1153. PĂTRUŢ Malvina, (1960), Toponimice din Valea Cugirului, CL, V, 1-2, 111-114
1154. PĂTRUŢ Malvina, (1969), Despre vechimea unor toponime în –eşti, SUBB-philol., XIV, 2, 131-133
1155. PENIŞOARĂ I., (1976), Anchetă toponimică. Model de răspuns, “Anuar 1976.Istorie. Realizări” ,
editat de Societatea de Stiinţe Filologice, Bucureşti, 90-91
1156. PENIŞOARĂ I., (1978), Elemente de toponimie turcească din Dobrogea, LR, XXVII, 3, 293-296
1157. PENIŞOARĂ I., (1980), Câteva elemente turceşti în toponimia unei zone din judeţul Constanţa, LR,
XXIX, 6
26
1158. PENIŞOARĂ I., (1981), Elemente turceşti în toponimia unei zone din judeţul Constanţa, LR, XXX, 5,
551-557
1159. PENIŞOARĂ I., (1982), Termenul “ghiol” în entopica şi toponimia românească, ACIT Istanbul, vol. I,
140-145
1160. PENIŞOARĂ I., (1985), Termeni entopici proveniţi prin metaforă în toponimia dobrogeană, LR,
XXXIV, 3, 226-229
1161. PENIŞOARĂ I., (1988), Termenul “bogaz” în entopica şi toponimia românească, ACIT Istanbul, vol.
I, 221-226
1162. PENIŞOARĂ I., (1990), Dinamica numelor de localităţi din Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea
şi începutul secolului al XX-lea, SO, V, 198-203
1163. PETRE M., (1982), Toponimia urbană din perspectivă sociolingvistică, SO, III, 249-260
1164. PETRE M., (1983), Toponimia urbană românească. Rezumatul tezei de doctorat, TUCN
1165. PETRE M., (1987), Motivat şi nemotivat în toponimia urbană, SO, IV, 374-378
1166. PETRIA P., (1982), Locuri şi nume străvechi în Titeştii Vâlcii, Buridava, 4, 207-210
1167. PETRIŞOR M., (1965), Originea numelui Dobrogea, LR, XIV, 4, 433-438
1168. PETRIŞOR M., (1966), Note asupra unor toponimice şi antroponimice din comuna Fălcoi, LR, XV, 2,
283-286
1169. PETRIŞOR M., (1967), Cu privire la raportul dintre toponimic şi apelativ, Craiova
1170. PETRIŞOR M., (1972), Din nou despre originea numelui “Dobrogea”, CF, 1, 27-36
1171. PETROŞANU D., (1941), Hurezi sau Romani. O chestiune de toponimie românească, HRIS, I, 192-
209
1172. PETROVAN L., (1975), Numele topic “Sighetu(l) Marmaţiei” , LST, 113-119
1173. PETROVICI E., (1943), Toponimia ungurească în Transilvania medievală, Transilvania, 74, 2, 113-
133
1174. PETROVICI E., (1948), Numele topice Mărăjdia, Măierău, Muierău, Mănerău, Măieruş, Măriuş,
Măghieruş, Monoroştia, Mănărade, DR, XI, 229-237
1175. PETROVICI E., (1953), Adjectifs possessifs slaves terminés par-j toponymiques sur le territoire de la
R. P. Roumanie, SCL, IV, 163-189
1176. PETROVICI E., (1954), Etimologia toponimicelor Doftana, Dofteana, Doftăniţa şi a cuvântului dohot,
SCL, V, 20-30
1177. PETROVICI E., (1956), Rom. Orîş, Orîşia, Orăşa, Orăşeni magh. Varjas, Bul BB-Şt Sociale, I, 1-2,
259-262
1178. PETROVICI E., (1957), Lingina román helnyév <m. Lengyen [Toponimicul românesc Lingina
<ung..Lengyen ] , NyIK, I, 1-4, 27-29
1179. PETROVICI E., (1957), Toponimice de origine slavă pe teritoriul R.P.R., CL, II, 23-46
1180. PETROVICI E., (1958), Etimologia hidronimului Siul, ASUCI-Ist, IV, 87-89
1181. PETROVICI E., (1958), Numele de persoană “Laiotă” în toponimia românească, RS, III, 13-20
1182. PETROVICI E., (1958), Toponymes roumains d'origine slava presentant le groupe “voyelle+nasale”
pour le sl. comm., CO, 33-44
1183. PETROVICI E., (1958), Toponymes roumains d'origine slave meridionale, RS, I, 9-26
1184. PETROVICI E., (1959), Etimologia toponimicului Hordou, CL, IV, 1-2, 153-156
1185. PETROVICI E., (1960), Problema românilor “apuseni”. În legătură cu toponimul Pešter din sud-
vestul Serbiei, SCL, XI, 2, 195-199
1186. PETROVICI E., (1960), Toponimice slave de est pe teritoriul RPR. Toponimice prezentând h
provenit din g, RS, III, 41-64
1187. PETROVICI E., (1961), Etimologia toponimicului Vârciorova, SUBB-philol., 2, 7-11
1188. PETROVICI E., (1962), Etimologia toponimului Vârciorova, SUBB-phil., IV, fasc. 2, 6 p.
1189. PETROVICI E., (1962), Rolul împrumuturilor în crearea toponimicelor (În legătură cu toponimicul
românesc Prislop), CL, VII, 1, 25-38
1190. PETROVICI E., (1962), Toponimice slave de est pe teritoriul R. P. Române. Toponimice cu
polnoglasie, RS, VI, 5-17
1191. PETROVICI E., (1963), Geografičeskoe raspredelenie slavjanskih toponimov na teritorii Rumynii,
RS, IX, 5-12
1192. PETROVICI E., (1963), Repartiţia geografică a toponimelor slave pe teritoriul României, RS, IX, 5-12
1193. PETROVICI E., (1963), Toponimicele Prihodu, Prihodiştea, SUBB-philol., 2, 75-80
1194. PETROVICI E., (1964), Istoria poporului român oglindită în toponimie, Edit. Didactică, Bucureşti
1195. PETROVICI E., (1964), Un toponimic de origine sud-slavă orientală în Banat – Liuborajdia, RS, X,
185-190
1196. PETROVICI E., (1965), Toponimice sud-slav occidentale în Oltenia, RS, XII, 11-20
1197. PETROVICI E., (1965), Toponymie et histoire, RRH, IV, 1, 3-13
1198. PETROVICI E., (1966), Nume româneşti de trecători peste culmi, CL, XI, 1, 5-15
1199. PETROVICI E., (1966), Toponymie autochtone et toponymie empruntée, 21 p., Bucureşti
27
1200. PETROVICI E., (1967), Oronymes à base d'anthroponymes dans les Carpathes roumaines, RRL,
XII, 6, 481-488
1201. PETROVICI E., (1968), Românii – creatori de toponime “slave”, RS, XVI, 5-18
1202. PETROVICI E., (1968), Toponime slave în –isk, -ica, pe teritoriul României, CL, XIII, 2
1203. PETROVICI E., (1968), Ursoi, orsoaie, ursoaie, usoi, osoi, osoie, osoaie, usoaie, “ubac”, RRL, XIII,
5, 481-483
1204. PETROVICI E., (1969), Oronime formate din antroponime în Carpaţi, SMO, 61-67
1205. PETROVICI E., (1970), Studii de dialectologie şi toponimie, Edit. Academiei, Bucureşti
1206. PETROVICI E., (1971), Les hydronymes slaves de Roumanie, CISO, VI, 93
1207. PHILIPPI P., (1973), Zur rumänischen Toponymic des Schuler – Gebirges, KASL, III, 1-2, 49-50
1208. POBORAN G., (1923), Cumanii-Comani, AO, II, 5, 17-21
1209. POGHIRC C., (1976), Etimologia şi semnificaţia toponimului dac Drubeta şi relaţiile lui cu drui,
druete, dîrmoz în româneşte, Drobeta, 30-33
1210. POP Gh., (1968), Câteva consideraţii asupra terminologiei miniere din bazinul Baia – Borşa, LR,
XVII, 5, 405-412
1211. POP Gr., LOŞONŢI D., (1991), Geotoponimie din Podişul Someşan. Localitatea Calna, jud. Cluj,
SUBB-geogr, XXXVIII, 1, 59-68
1212. POP S., Les problémes de la toponymie et anthroponymie roumaine, CISO, II, 87-96
1213. POP V., (1986), Ce ne destăinuie toponimul Drăculea, D Com A, Vatra, XVI, 3
1214. POP V., (1992), Un toponim: Band (Bandul de Câmpie), ŞcArd, II, 6
1215. POPA E., (1990), Toponime din bazinul Abrudului atestate la sfârşitul secolului al XVI-lea, SO, V,
210-222
1216. POPA R., (1977), Consideraţii istorice pe marginea toponimiei vechi maramureşene, RI, XXX, 8,
1447-1465
1217. POPA R., (1977), Observaţii privind vechimea şi semnificaţia ca izvor a unor toponime
maramureşene, Marmaţia, III, 37-54
1218. POPESCU C., (1973), Aspecte geografice în toponimia zonei montane şi subcarpatice dintre văile
Buzău şu Teleajen, AUB-geogr., 199-203
1219. POPESCU C., (1973), Contribuţii geografice privind toponimia din judeţul Buzău, Din geografia
judeţului Buzău, 83-91, Buzău
1220. POPESCU F., (1986), Toponimia păcii, Luceafărul, XXIX, 48, 1, 2
1221. POPESCU G., (1971), Termeni geografici populari în jurul oraşului Baia Mare, TR, 4, 83-85
1222. POPESCU M., (1960), Nume de localităţi derivate de la teme străine, SMFC, II, 213-224
1223. POPESCU N., (1993), Curiozităţi toponimice din Munţii Retezat, RP, XXII, 3, 9
1224. POPESCU-ARGEŞEL Ileana, POPESCU-ARGEŞEL I., (1987), Fenomenologie geografică
reflectată în toponimia din bazinul superior al Dâmboviţei, St Com – Câmpulung Muscel, 4, 229-234
1225. POPESCU-CIOCĂNEL, GH., (1910), Influenţa orientală în toponimia românească, BSRRG, XXXI, 2,
21-41
1226. POPESCU-MARIN Magdalena, (1974), Un toponimic cu structură neobişnuită: Urleta, SCL, XXV, 1,
61-64
1227. POPESCU-OPTAŞI N., (1963), “Obrocarii” Slatinei, Bucureşti
1228. POPESCU-OPTAŞI N., (1978), Argeş pe firele etimologiei, Argeş, XIII, 6
1229. POPESCU-SIRETEANU I., (1980), Dealul Bărbat, LR, XXIX, 3, 257-258
1230. POPESCU-SIRETEANU I., (1980), Maramureş, Cronica, XV, 32, 3
1231. POPESCU-SIRETEANU I., (1981-1982), Un toponim istoric: Vicina, ŞB, 9-10, 13-15
1232. POPESCU-SIRETEANU I., (1982), Numele Moldova, SO, III, 290-300
1233. POPESCU-SIRETEANU I., (1983), Originea numelui “Moldova”, Ateneu, XX, 8, 2
1234. POPESCU-SIRETEANU I., (1983), Ţara Litua şi voievodul Litovoi, MI, XVII, 6, 26
1235. POPESCU-SIRETEANU I., (1990), Horaiţ (entopic, toponim şi antroponim), SO, V, 223-232
1236. POPESCU-SIRETEANU I., (1992), Moldiş, moldoviş, SPHP, 2, 11-22
1237. POPESCU-SIRETEANU I., (1992), Toponimia – tezaur naţional, Cronica, XXVII, 15, 4-5
1238. POPESCU-SPINENI M., (1938), Geograful Mercator şi Ţările Româneşti (sec. al XVI-lea), Soveja,
X-XI, 89-109
1239. POPESCU-SPINENI M., (1941-1942), Harta Bucovinei din 1774, RIR, XI-XII, 149-161
1240. POPESCU-SPINENI M., (1969), Terminologie geografică, TR, I, 6, 69-70
1241. POPESCU-SPINENI M., (1978), România în izvoare geografice şi cartografice, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti
1242. POPESCU-SPINENI R., (1972), Note de toponimie gorjeană, LŞTO, 21-28
1243. POPESCU-SPINENI R., (1973), Din antroponimia Gorjului de nord, L ŞT O, VII, 21-30
1244. POPESCU-SPINENI R., (1973), Mărturii toponimice privind istoria Transilvaniei medievale, LR,
XXII, 4, 309-314
1245. POPESCU-SPINENI R., (1974), Cu privire la numele topic bihorean Bulz, Crisia, IV, 349-351
1246. POPESCU-SPINENI R., (1975), Note de toponimie transilvăneană, LR, XXIV, 3, 263-266
28
1247. POPESCU-SPINENI R., (1978), Fapte dialectale în onomastica din nord-vestul Olteniei, AUC, V, 9-
14
1248. POPESCU-SPINENI R., (1980), Hidronime compuse din Oltenia cu entopicul apa ca prim termen,
Bul.Şt. Piteşti, 129-134
1249. POPESCU-SPINENI R., (1983), Nume de sate din Valea Amaradiei, AO, serie nouă, II, 163-165
1250. POPESCU-SPINENI R., (1984), Cu privire la etimologia cuvântului ţárină, AO, serie nouă, III, 184-
187
1251. POPESCU-SPINENI R., (1984), Termeni entopici dialectali caracteristici Banatului, nordului Olteniei
şi sud-vestului Ardealului, CL, XXIX, 1, 58-65
1252. POPESCU-SPINENI R., (1985), Despre sensurile cuvântului ţarină, LR, XXXIV, 3, 232-238
1253. POPESCU-SPINENI R., (1993), Toponime provenite din cuvinte regionale, FD, XII, 143-149
1254. POPESCU-SPINENI R.,TOMA I., (1991), Şcoala craioveană în domeniul toponimiei, Forum, XXXIII,
9-10, 48-54
1255. POPESCU-SPINENI R.,TOMA I., (1992), Numele de locuri din Oltenia în cercetările de toponimie
(din trecut şi de astăzi), AO, seria nouă, VII, 133-137
1256. POPESCU-SPINENI R.,TOMA I., BALKANSKI T., (1995), Etimologia numelui topic “Craiova”, AO,
serie nouă, X, 99-108
1257. POPESCU-SPINENI R., (1978), Însemnări de toponimie istorică, LR, XXVII, 3, 305-310
1258. POPESCU-SPINENI R., (1980), Graiul gorjenilor de lângă munte, Edit. Scrisul Românesc, Craiova
1259. POPOVICI I., (1979), Scrieri lingvistice, Edit. Facla, Timişoara
1260. POPP N., (1984), Obcină, picior, plai, runc. Toponimii din Ţara de sus, RP, 13, 2, 8
1261. POPP N., (1986), O comună suceveană cu nume de rezonanţă: Ciprian Porumbescu, LSG, 7, 247-
256
1262. PORUCIC Th., (1930), Terminologia entopică română, Arh. Basarabiei, 1-3
1263. PORUCIC Th., (1930-1933), Lexiconul termenilor entopici din limba română, Arh. Basarabiei
1264. POSEA Gr. (coord.), (1986), Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti
1265. POŞTARENCU D., (1998), O istorie a Basarabiei în date şi documente (1812-1940), Edit. Cartier
istoric, Chişinău
1266. PROCA V., OPREA S. Al., MINEA V., COCOŞILĂ Gh., FLOREA C., (1969), Termeni geografici de
origine populară din judeţele Braşov, Olt, Teleorman, TR, I, 6, 69-70
1267. PROTOPOPESCU C.A., PROTOPOPESCU Victoria, (1982), Satul Lacu – file de cronică, MCC,
289-304
1268. PROVIANU I., (1897), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Ialomiţa.
1269. PUŞCARIU S., (1927), Toponimice româneşti pe vârful muntelui Olimp, DR, IV, 297
1270. PUŞCARIU S., (1929) Onomastică şi toponimie, DR, V
1271. PUŞCARIU S., (1929-1930), Pe marginea hărţilor. Modificările aduse de oficialitate în
toponomastică după Unire, DR, VI, 528-530
1272. PUŞCARIU S., (1931), Numiri de localităţi din Ardeal, DR N, I, 29, 1
1273. PUŞCARIU S., (1934), Numele satelor noastre, Ţ BR, VI, 387-394
1274. PUŞCHILĂ D., (1911), Observaţii cu privire la terminologia populară şi la toponimie, AGA,
1275. RACOVIŢĂ C., (1942), Migraţiuni din Ardeal peste Carpaţi în lumina toponimiei, RRSEE, II, 1, 69-73
1276. RACOVIŢĂ Ortansa, (1895), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Bacău.
1277. RÁDULZ J., (1970), Kibédi helynevek a XVIII-XIX századbol [Toponime din sec. XVIII-XIX ale
comunei Chibed – jud. Mureş], NyIK, XIV, 2, 372-375
1278. RÁDULZ J., (1980), Kibéd helynevei [Toponimia comunei Chibed – jud. Mureş], NyIK, XXIV, 1, 103-
111
1279. RAICA T., (1941), Arcadia şi Mehadia. Studiu istorico-filologic, Ploieşti
1280. RĂCARIU G., (1983), Cu privire la procesul de toponimizare, BUG, 6, 1, 83-93
1281. RĂDULESCU Sorina, (1969), Toponimia ţinuturilor sărăturate din nord-estul Podişului
Moldovenesc, CG, IX, 133-136
1282. RĂDULESCU Stela, (1993), Note toponimice din satul Pietriş, com. Baldovineşti, jud. Olt, AO, 8,
157-160
1283. RĂDULESCU-CODIN C., (1901), O seamă de cuvinte din Muscel, cu o introducere de dr. Gustav
Weigand, Câmpulung
1284. RĂDUŢIU A., (1980), Acte ţărăneşti de danie din Vidra de Sus (1723-1752), AnIst Cluj Napoca,
XXIII, 425-439
1285. RĂDUŢIU A., (1983-1984), Nume populare de sate din Transilvania oficializate în sec. al XVIII-lea,
AnIst Cluj Napoca, XXVI, 409-413
1286. RĂDUŢIU A., (1987), Atributele vechimii în toponimie, SO, IV, 69-79
1287. RĂDUŢIU A., (1990-1991), Cu privire la identificarea unor toponime medievale din fostul scaun al
Arieşului, AnIst Cluj Napoca, XXX, 175-178
29
1288. RĂILEANU C., (1979), Inscripţia de la Denta, o confirmare epigrafică a bimileniului Tivisco-
Timişoara, MB, XXIX, 4-6, 350-363
1289. RĂILEANU C., (1985), De la toponimie la istorie. Valea Caranului sau Valea Ţăranului ?, ORZT, 36,
9, 5
1290. RĂUŢ O., (1976), Originea toponimului Timişoara şi a hidronimului Bega, SLLF, III, 141-154
1291. RĂUŢ O., (1977), Toponimie şi istorie bănăţeană, SLLF, IV, 257-270
1292. RĂUŢ O., IONIŢĂ V., (1976), Studii şi cercetări de istore şi toponimie, Reşiţa
1293. REGUŞ C., (1967), Toponimicele Huluba, Hulubeşti, Hulubeasca, Hulubiştea, LR, XVI, 5, 517-520
1294. REGVALD T., (1981), Itinerar toponimic în Munţii Rodnei, VR, XXXIV, 9, 90-93
1295. RETEZEANU Elena-Ana, (1949), Glosar regional. Mehedinţi, CV, I, 6, 30; 7, 34; 9, 497-504
1296. REZEANU A., (1980), Dicţionarul toponimic al judeţului Argeş, Argeş, XV, 4, 7
1297. REZEANU, A., (1982), Nume de ape din judeţul Argeş, SO, III, 309-312
1298. REZEANU, A., (1987), Motivaţie şi arbitrariu în toponimie, ORZT, 38, 7
1299. REZEANU, A., (1987), Principii de atribuire şi modificare a numelor de străzi, SO, IV, 379-384
1300. REZEANU, A., (1990), Pentru o cercetare arhivistică a toponimiei, SO, V, 233-238
1301. REZEANU, A., (1991), Urbanonimia, RE, I, 12-20; II, 13-21; III, 14-22; IV, 15-23; V, 16-24; VI, 17-25;
VII, 18-26; VIII, 19-27; IX, 20-28; X, 22-30.
1302. REZEANU, A., (1992), Urbanonimia, Destine, II, 10
1303. REZEANU, A., MODORAN Filofteia, (1995), Toponimie urbană în izvoare cartografice, LR, XLIV, 9-
12, 541-548
1304. REZEANU, A., MODORAN Filofteia, (1996), Termeni entopici în toponimia urbană, LR, XLV, 7-12,
179-186
1305. REZEANU, A., MODORAN Filofteia, (1996), Toponimia urbană. Dinamica numelor de străzi, LR,
XLV, 1-6, 115-122
1306. REZEANU, A., MODORAN Filofteia, (1997), Categoria “toponim aparent” în urbanonimie, LR,
XLVI, 4-6, 319-325
1307. RIZA A., (1982; 1983), Ardealul, Transilvania, 1982: (I) 5, 4-6; (II) 6, 17-23; (III) 7, 11-20; (IV) 9, 10-
15; (V) 10, 21-28; (VI) 11, 12-20; (VII) 12, 13-15. 1983: (VIII) 1, 15-20; (IX) 5, 11-17; (X) 8, 15-21; (XI) 10,
10-16; (XII) 11, 27-37.
1308. ROMANIUC P., (1979), Aspecte ale toponimiei din comuna Rona de Sus, jud. Maramureş, Bul CŞS,
1, 233-242
1309. ROSETTI Al., (1975), Istoria cuvintelor (ciorciolină, Moldova, zârnă), SCL, XXVI, 1, 61-62
1310. ROSETTI Al., (1977), Istoria cuvintelor ( Moldova), SCL, XXVIII, 5, 445
1311. ROŞCA I., (1990), Consideraţii privind monografia toponimică, SO, V, 238-243
1312. ROŞCA I., DUMITRU G.I., (f.a.), Terminologie geografică, Bucureşti
1313. ROŞCA N., ( ), Iza – importanţa zonei pentru ştiinţă şi etimologia hidronimului, StArt, 3, 38-46
1314. ROŞIANU I., (1972), Despre numele proprii şi conţinutul lor, CL, XVII, 2, 295-38
1315. ROŞIANU I., (1987), Din toponimia judeşului Sălaj, AMP, 11, 744-753
1316. ROŞIANU I.,(1996), Câteva observaţiii privind scrierea şi pronunţarea numelor proprii, SCO, II, 2,
111-117
1317. ROŞU T.L., (1981), Toponime crişene cu terminaţia în “land” şi “and”, Ţ VN, 57-58, 79-81
1318. ROTARU M., (1988), Standardizarea denumirilor geografice, o problemă naţională şi internaţională,
TR, XX, 1, 9-15
1319. ROTARU P., OPRESCU G., (1943), Lexicon toponimic, Bucureşti
1320. ROZKOŠ P., (1977), Din toponimia slavă a localităţii Vucova, Filologie XX, 1, 45-52
1321. ROZKOŠ P., (1982), Câteva toponime slovace din Banat, Filologie XX, V, 1, 74-80
1322. RUSSU I.I., (1948), Etimologii, DR, XI, 218-229
1323. RUSSU I.I., (1948), Rectificări şi adausuri adause la “Onomastica Daciae”, AISC, V, 282-296
1324. RUSSU I.I., (1957), Etimologii trace. Nume de persoane şi de locuri, SCL, seria I, VIII, 1, 161-172
1325. RUSSU I.I., (1957), Nume de râuri din vestul Dacei, CL, II, 251-266
1326. RUSSU I.I., (1957), Numele de localităţi în tăbliţele cerate din Dacia, CL, II, 243-250
1327. RUSSU I.I., (1958), Thracica. Notes d'épigraphie et d'onomastique thrace, Dacia, II, 463-466
1328. RUSSU I.I., (1959), Les noms de localités dans les tablettes cirées de Dacie, RL, IV, 2, 161-168
1329. RUSSU I.I., (1967), Der Sprache der Thrako-Daker, Edit. Academiei, Bucureşti
1330. RUSSU I.I., (1967), Limba traco-dacilor, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
1331. RUSSU I.I., (1981), Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic şi componenta latino-
romanică, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
1332. RUSSU I.I., CONEA I., BADEA L., OANCEA D., (1962), Toponymie ancienne temoignant de la
continuité daco-roumaine, dans les Carpates Méridionales de l'ouest de l'Olt, SCL, XIII, 3, 407 – 412;
CISO, VII, 1961
1333. RUSSU I.I., GRAPINI Victoria, (1969), Termeni geografici de origine populară din judeţele Bistriţa
Năsăud, Teleorman, TR, I, 3, 103
1334. RUSU GR., (1969), Nume de locuri din nord-estul Transilvaniei, SMO, 153-180
30
1335. RUSU V., BOLOCAN Gh., (1966), Note de toponimie oltenească, LR, XV, 3, 287-292
1336. SACERDOŢEANU A., (1941), Ortografierea onomasticelor şi toponimelor istorice, HRIS, I, 440-442
1337. SACERDOŢEANU A., (1942), Problema toponimelor noastre, HRIS, II, 219-224
1338. SACERDOŢEANU A., (1968), Argeş – cea mai veche reşedinţă a Tării Româneşti, St.Com Piteşti,
105-122
1339. SACERDOŢEANU A., (1975), Toponimia ţării, document important al permanenţei vieţii istorice a
poporului român, LST, 37-49
1340. SALA M. , (1951), Vocabular regional. Regiunea Bihor, CV, III, 9-10, 44
1341. SALA M. , (1952), Fenomene de toponimie în comuna Vaşcău, CV, IV, 2, 20
1342. SALA M. , (1960), Cu privire la originea toponimicului Beiuş, SCL, XI, 6, 699-700
1343. SALA M. , (1960), Cu privire la terminologia marinărească, LR, IX, 5, 27-33
1344. SALA M. , (1964) Probleme de toponimie, LR, 2, 169-173; 3, 267-274
1345. SALA M. , (1964), Cu privire la unele determinative din toponimia românească, LR, XIII, 1, 62-63
1346. SALA M. , (1973), Judeţele ţării (I). Alba. Arad, F, IX, 7, 4; (II). Argeş. Bacău, id., VII, 8, 8; (III).
Bihor. Bistriţa-Năsăud, id., XX, 9, 5; (IV). Btoşani. Braşov, id., 12, 10; (V). Brăila.Buzău, id., 11, 5; (VI).
Caraş Severin. Cluj, id., 12, 10.
1347. SALA M. , (1974), Judeţele ţării. (VII). Constanţa. Covasna, F, 2, 2; (VIII). Dâmboviţa, Dolj şi Gorj,
id., 3, 8; (IX). Galaţi, id., 4, 15.
1348. SALA M. , (1975), Bibliografia lucrărilor de onomastică apărute în România 1970-1974, LR, XXIV, 3
1349. SALA M. ,(1962), În legătură cu notarea toponimelor româneşti, LR, XI, 1, 74-82
1350. SALA M. , (1958), Raportul dintre evoluţia apelativelor şi a toponimicelor, SCL, IX, 3, 337-349
1351. SALA M., (1958), În legătură cu raportul dintre evoluţia apelativelor şi a toponimicelor, SCL, IX, 337-
348
1352. SÂNZIANU M., (1934), Despre Posada, RIR, IV, 306-309
1353. SARAMANDRU N., (1990), Romanitatea sud-dunăreană în raport cu cea nord-dunăreană pe baza
toponimiei, SO, V, 244-263
1354. SAUCIUC-SĂVEANU, T., (1928), Numele comunei urbane Mangalia, Mangolia=Megara, RF, II, 1-2,
108-118
1355. SAVU AL., (1963), Câteva aspecte ale transcrierii denumirilor geografice din Transilvania, NT, XV,
3, 90-92
1356. SAVU AL., (1987), Un topic interesant din judeţul Sălaj – Ciumârna, AMP, 11, 729-734
1357. SĂTEANU C., HOMORODEAN M., (1976), Câmpuri semantice în sistemul denominativ al formelor
de relief, SO, 17-57
1358. SCHULER J.K., (1861), Sächsische Namen von Land und Wasser, Transsilvania, Beiblatt des
Siebenbürger, Boten-Hermannstadt, Bunte Blätter, I, 209-213; II, 198-199
1359. SCHULER J.K., (1863-1865), Siebenbürgisch – sächsische Eigennamen von Land Wasser, AVSL,
VI, 328-422
1360. SCOROŞANU D., (1980), Comuna Brăeşti, VRMB, 79-81
1361. SECULA S. S., (1898), Ţara de Sus şi Ţara de Jos în Principatele Române. Studiu de geografie
istorică, Bucureşti
1362. SEGA V., (1973), Toponimia olteană, Ramuri, XI, 8, 7; 9, 15
1363. SEICEANU T., (1981), Contribuţii la istoricul satului Sâncel (jud. Alba), APL, XIX, 381-383
1364. SILVESTRU Elena, (1993), Etimologia cuvântului Jirov, LR, XLII, 2, 78-80
1365. SIMEONOV B., (19 ), Putne – un hydronyme roman, LB, XIII, 1, 81-82
1366. SIMEONOV B., (1968), Noms de lieux romans en –ecel, -icel, LB, XIII
1367. SIMEONOV B., (1972), Localităţi cu denumiri slavo-române în regiunea Sofia, SCL, XXIII, 2, 171-
174
1368. SIMIAN Eugenia, (1968), Observaţii asupra numelor de persoană şi de locuri, LL, XVII, 201-216
1369. SIMION Th., (1984), Din toponimia culoarului Rucăr-Bran-Stoeneşti, BSSG, VII, 238-241
1370. SIMION Th., SIMION Maria, (1999), Mic dicţionar de toponimie geografică dâmboviţeană, Edit.
Roza Vânturilor, Bucureşti
1371. SIMIONESE V., (1974), Hidronime de origine slavă din Banat, AUT, XII, 135-138
1372. SIMIONESE V., (1975), Aspecte ale toponimiei localităţii Caraşova, LST, 185-186
1373. SIMIONESE V., (1976), Hidronime de origine slavă în Banat, SL, 199-204
1374. SIMIONESE V., (1976), Hidronime de origine slavă pe teritoriul României. Rezumatul tezei de
doctorat, Bucureşti
1375. SIMIONESE V., (1977), Hidronime cu aspect slav create de români,(I) FIL, 53-57; (II), AUT, XV, 169-
173
1376. SIMIONESE V., (1978), Gigronimy slavjanskogo proishoždenija na teritorii Rumynii, TUT
1377. SIMIONESE V., (1978), Hidronime româneşti de origine slavă, AUT, XVI, 187-190
1378. SIMIONESE V., (1979), La toponymie bulgare de la localité Breştea, TUT
1379. SIMIONESE V., (1980), La toponymie bulgare de la localité Rodna, TUT
1380. SIMIONESE V., (1981), Toponimia slavo-bulgară a localităţii Vinga, SO, II, 170-184
31
1381. SIMIONESE V., (1981), Toponimija dereven Kopečele i Zorile, uezd Karaš-Severin, TUT
1382. SIMIONESE V., (1984), La toponymie bulgare de la comune Dudeştii Vechi, SL, 7, 1-18
1383. SIMIONESE V., (1985), La toponymie de la localite Caraşova, TUT
1384. SIMIONESE V., (1985), La toponymie de la localite Lupac, TUT
1385. SIMIONESE V., (1987), La toponymie de la localité de Salva, TUT
1386. SIMIONESE V., (1987), Toponimia localităţilor Nermed şi Clocotici (jud. Caraş-Severin), SO, IV,
385-394
1387. SIMIONESE V., (1990), Toponimia localităţii Cenei, jud. Timiş, SO, V, 264-268
1388. SIMU T., (1928), Este Orşova Tierna sau Trans-Tierna ?, AO, VII, 36, 105-110
1389. SION I.T., (1984), Observaţii asupra indicelor de locuri. Cu privire la unele toponime medievale de
pe cursul inferior al râului Bârlad, AnIst Iaşi, 21, 533-536
1390. SKOK P., Des lois toponomastiques, CISO, IV
1391. SKOK P., (1938), Remarques sur le nom d'une île adriatique, Bucureşti, Paris
1392. SKOK P., (1957), Sur quelques noms de lieu d'origine ukrainienne en Roumanie, Winnipeg
1393. SKOK P., (1973), De l'importance des listes toponomastiques de Procope pour la connaissance de
la latinité balkanique, REB, III, 1, 47-58
1394. SLUŞANSCHI D., (1976), Tisa – Timiş – Prahova, St Trac, 151-165
1395. SLUŞANSCHI D., (1980), Aluta şi Arutela – probleme filologice şi lingvistice, St Trac, II, 7-13
1396. SLUŞANSCHI D., (1980), La géographie historique et l'hydronimie dace, ACIT, II, 3, 121-129
1397. SLUŞANSCHI D., (1991), Bestiar toponimic, RP, 5, 6
1398. SLUŞANSCHI D., (1991), Nămăieşti, RP, 3, 9
1399. SLUŞANSCHI D., (1991), Pădurea, livada şi satul, RP, 2,8
1400. SOARE I., (1982), Toponimie şi istorie în judeţul Vâlcea, Buridava, IV, 195-198
1401. SOARE I., (1983), Cercetări etimologice în toponimia vâlceană, SV, VII, 153-157
1402. SOARE I., (1986), Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, SV, VII, 179-
190
1403. SPINEANU N.D., (1894), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Mehedinţi.
1404. STAMATIU H., (1996), Toponimul Horăiata, LR, XLV, 1-6, 122-130
1405. STAN C., (1977), Contribuţii asupra originii şi extinderii toponimului Bărăgan, Ialomiţa, 83-96
1406. STAN Dorica, (1979), Note etimologice de toponimie argeşeană, Bul Şt Piteşti, 189-190
1407. STAN I.T., (1970), Denumirea crângurilor din comuna Sohodol (jud. Alba), LR, XIX, 5, 447-451
1408. STAN I.T., (1970), Quelques problèmes de toponymie roumaine, ACILFR, I, 1121-1128
1409. STAN I.T., (1976), Toponimia comunei Sohodol (jud. Alba), SO, 249-266
1410. STAN I.T., (1980), Toponimia comunei Sohodol (jud. Alba), PO, 159-209
1411. STATI S., (1964), Cuvinte româneşti. O poveste a vorbelor, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
1412. STATI S., (1965), Câte ceva despre numele de localităţi, FL, XIV, 38, 19
1413. STATI S., (1966), Iaşul şi numele lui, FL, XV, 11
1414. STATI S., (1971), Interferenţe lingvistice, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
1415. STĂNCIULESCU-BÎRDA, Al., (1982), Atestări documentare privind localităţile judeţului Mehedinţi,
MCC, 249-283
1416. STĂNESCU E., (1969), Numele poporului român şi primele tendinţe umaniste interne în problema
originii şi continuităţii, ST, XXII, 189-206
1417. STĂNESCU E., (1969), Semnificaţii istorice ale numelui poporului şi ţării noastre., MI, III, (I) 10, 37-
41; (II) 12, 71-75, 84
1418. STOENESCU V.A., (1957), Alb şi negru – puncte cardinale în toponimie, NT, IX, 6
1419. STOICA C., (1986), Documenta Romaniae Historica. Observaţii asupra indicilor de nume. Unele
oiconime din bazinul hidrografic al râului Trotuş, AnIst Iaşi, XXIII, 2, 897-904
1420. STOICA C., (1998), Dicţionarul istoric al localităţilor trotuşene, Edit.Aristarc, Oneşti
1421. STOICESCU N., (1981), Dicţionarul istoric al localităţilor din România, RI, XXXIV, 12, 2326-2327;
SŞPR, 1, 49-52; RA, LIX, 1, 96-97
1422. STRĂONEANU-BĂLAŞ, Al., (1981), O anomalie toponimică: Străoane, RN, X, 73-74-75, 1234
1423. STROIA M., (1979), Consideraţii asupra toponimicului “Prisaca”, Carpica, XI, 255-273
1424. STROIA M., (1980), Secaş – răspândire, etimologie, utilizare, SCGGG-geogr., XXVII, 1, 163-166
1425. STROIA M., RUSU ANDRIUC Doina, (1989), Sensuri ale apelativului “hulă” din Pod. Târnavelor,
SUBB-geogr, XXXIV, 57-62
1426. STRUNGARU D., (1977), Un toponimic compus “Vai de Ei” în secolul al XV-lea, SCL, XXVIII, 1, 87-
98
1427. SUCIU C., (1967, 1968), Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, Edit. Academiei, Bucureşti
1428. SUCIU D.I., (1980), Vlahia Cissalpina. Numele Banatului până la ocuparea provinciei de austrieci,
ORZT, XXXI, 33, 1
1429. SUCIU D.I., (1981), Denumirea Banatului înainte de ocupaţia turcească în documente bisericeşti,
MB, XXXI, 10-12, 669-682
1430. SUCIU E., (1975), Nume de familie româneşti de origine turcă, LR, XXIV, 2, 129-136
32
1431. SUCIU E., (1977), Modèles de la composition toponymique en turc de Turquie, SAO, IX, 137-158
1432. SUCIU E., (1984), Note etimologice privitoare la unele împrumuturi din limba turcă, LR, XXXIII, 1,
18-21
1433. SUDITU B., (1999), Drumurile din Câmpia Buzăului, Columna, I, 12-15
1434. SUDITU B., (2001), Sudit – toponim şi antroponim, Geosind, I, 116-120
1435. SUFLEŢEL Rodica, (1970), Câteva observaţii asupra toponimiei din comuna Gura Văii (jud.
Mehedinţi), PH, I, 103-114
1436. SUFLEŢEL Rodica, (1972), Toponime din comuna Iloviţa (jud. Mehedinţi), PH, II, 89-97
1437. SUFLEŢEL Rodica, (1976), Structura numelor de locuri din zona Munţilor Cernei, SO, 267-282
1438. SUFLEŢEL Rodica, (1977), Nume de persoane în toponimia din sud-estul Banatului, Filologie, I, 50-
65
1439. SUFLEŢEL Rodica, (1978), Elemente lexicale dialectale în toponimia bănăţeană, SD, 301-316
1440. SUFLEŢEL Rodica, (1981), Lexic dialectal în toponimia din sud-estul Banatului, SO, II, 192-204
1441. SUFLEŢEL Rodica, (1982), Despre termeni geografici populari din Banat, Filologie XXV, 81-85
1442. SUFLEŢEL Rodica, (1982), Toponimia din zona Munţilor Cernei. Rezumatul tezei de doctorat, TUT.
1443. SUFLEŢEL Rodica, (1983), Aspecte dialectale ale toponimiei din Gorj, MCD, II, 260-280
1444. SUFLEŢEL Rodica, (1983), Cu privire la numele unor sate din Banat, CCS, I, 76-83
1445. SUFLEŢEL Rodica, (1984), Interferenţe toponimice (Banat-Oltenia), AUT, XXII, 57-65
1446. SUFLEŢEL Rodica, (1984), Termeni hidrografici în toponimie (I), CCS, II, 74-80
1447. SUFLEŢEL Rodica, (1985), Mots d'origine latine conserves dans la toponymie, CCS, IV, 2, 36-40
1448. SUFLEŢEL Rodica, (1985), Termeni hidrografici din Banat, CCS, III, 47-54
1449. SUFLEŢEL Rodica, (1985), Termeni hidrografici populari în toponimie (borugă, dulbină, gâldău, ier,
grap, ierugă, joampă, zăugă), ALIL, XXX, 319-325
1450. SUFLEŢEL RODICA, (1986), Nume de plante în toponimia românească din Banat, SMTRE, 74-87
1451. SUFLEŢEL Rodica, GHIBERDEA V., (1995), Toponimia satului Paloş (jud. Braşov), AUVT, V, 160-
168
1452. SUFLEŢEL-MOROIANU Rodica, (1990), Aspecte ale derivării cu sufixe în toponimia bănăţeană,
SO, V, 282-304
1453. SUFLEŢEL-MOROIANU Rodica, (1990), Fapte morfologice, fonetice şi lexicale dialectale în
toponimia bănăţeană, SND, II, 477-487
1454. SURDU A., (1983), Invitaţie la toponimie, Astra, 18, 1, 10
1455. SURDU A., (1985), Numele oraşului Braşov, Astra, 20, 2, 6
1456. SZABÓ A., (1957), O colecţie de nume topice din Transilvania, culese din documente vechi şi unele
probleme de toponimie transilvăneană, OI, 831-836
1457. SZABÓ A., (1962), Cuvântul dialectal bungăr şi toponimicele Bungur, Bunguriş, Bungăraş, CL, VII,
1, 39-42
1458. SZABÓ A., (1992), Dicţionar al localităţilor din Transilvania, Cluj Napoca
1459. SZABÓ G., (1982), Szalacs helynevei, NyIK, XXVI, 1-2, 160-164
1460. SZALAY B., (1909), Ein fragwürdigen Gripfelname in Fogarasher Gebirge, VMSVN, LIX, 192-216
1461. SZÁSZ L., (1976), Gergyöcsomafalva helynevei [Toponime din Ciumani], NyIK, XX, 1, 85-91
1462. ŞANDRU I., BĂICAN V., (1984), Contribuţii de geografie istorică asupra zonei Stânca-Costeşti,
BSSG, VII, 225-230
1463. ŞANDRU I., IOSEP I., PAULENCU D., (1995), Bazinul Bistricioarei – consideraţii de geografie
istorică, AUS, IV, 115-119
1464. ŞARBA I., (1975), Permanenţa autohtonilor în denominaţia bihoreană, Biharea, III, 7-30
1465. ŞERBAN C., (1982), Judeţul Mehedinţi la sfârşitul secolului al XVIII-lea: o descriere inedită, MCC,
53-58
1466. ŞERBAN G., (1978), Palér: apelativ şi antroponim, LR, XXVII, 6, 595-597
1467. ŞERBAN G., (1981), Etimologia satului Lisa din Ţara Făgăraşului, LR, XXX, 5, 559-560
1468. ŞERBAN V., (1962), Unele aspecte ale ortografierii toponimicelor româneşti, LR, XI, 5, 568-573
1469. ŞERBAN V., (1976), Flexiunea toponimelor compuse, ORZT, XXVII, 27, 32-37
1470. ŞODOLESCU Elena, (1978), O problemă de sintaxă în toponimie, LR, XXVII, 3, 327-328
1471. ŞODOLESCU Elena, (1982), Răspândirea geografică a toponimelor cu sens “loc despădurit”, AUC,
X, 45-50
1472. ŞODOLESCU-SILVESTRU Elena, (1996), Raportul dintre antroponimie şi toponimie sub aspect
etimologic, SCO, II, 2, 297-302
1473. ŞONERIU I., (1984), Cartografie antică şi medievală – sursă de cunoaştere a teritoriului ţării noastre,
BSSGR, VII, 242-251
1474. ŞPACOVSCHI A., (1975), O altă ipoteză cu privire la originea toponimului Craiova, Ramuri, XII, 7, 8-
8
1475. ŞTEFAN C., (1980), Consideraţii privind vechimea şi continuitatea toponimiei, VRMB, 33-37
1476. ŞTEFĂNESCU C.M.,(1957),Transcrierea numirilor geografice străine în text românesc, LR, VI, 4
1477. ŞTEFĂNESCU C.M.,(1962), Bugeac, LR, XI, 5
33
1478. ŞTEFĂNESCU C.M., (1965), Terminologia geografică populară din Delta Dunării şi din complexul
lagunar al Razimului, SCGGG-geogr., XII, 1, 143-149
1479. ŞTEFĂNESCU C.M., (1965), Toponymie annciene dans les Carpates Roumaines,
1480. ŞTEFĂNESCU C.M., (1966), Hidroterminologia populară din lunca Dunării dintre Brăila şi
Tulcea,Hidrobiologia, 7
1481. ŞTEFĂNESCU C.M., (1967), Câteva consideraţii pe marginea unor termeni geografici, SCGGG-
geogr., XIV, 1, 75-80
1482. ŞTEFĂNESCU C.M., (1967), Rusca, LR, XVI, 6, 521-523
1483. ŞTEFĂNESCU C.M., (1967),Vedea, NT, XIX, 6, 39-40
1484. ŞTEFĂNESCU C.M., (1968), Toponimul Ardeal, NT, XX, 5, 50-52
1485. ŞTEFĂNESCU C.M., (1969), Consideraţii asupra unor toponime din sudul şi sud-estul României,
CG, VII
1486. ŞTEFĂNESCU C.M., (1969), Din toponimia autohtonă a faţadei dunărene a Dobrogei, SGD,
1487. ŞTEFĂNESCU C.M., (1969), Penteleul şi Siriul, TR, XXI, 2, 84-86
1488. ŞTEFĂNESCU C.M., (1969),Consideraţii toponimice asupra numelor lacurilor din complexul lagunar
al Razimului, SGD, Bucureşti.
1489. ŞTEFĂNESCU C.M., (1970), Toponimia din regiunea gurilor Dunării şi contribuţia ei la problema
reconstituirii evoluţiei acestui teritoriu, rezumat al tezei de doctorat, Craiova
1490. ŞTEFĂNESCU C.M., (1973), Bistriţa, Râmnic, Rebra, TR, V, 6, 45-47
1491. ŞTEFĂNESCU C.M., (1975), Toponimia românească, o componentă de seamă a patrimoniului
cultural al poporului nostru, LST, 131-148
1492. ŞTEFĂNESCU C.M., (1978), Quelques conséquences toponymiques de la cohabitation roumano-
slave médiévale, Onoma, XXII, 1-2, International Centre of Onomastics Leuvent, Belgia, 402-413
1493. ŞTEFĂNESCU C.M., (1997), Populaţia şi habitatul românesc în Balcani, Edit. Carro, Bucureşti
1494. ŞTEFĂNESCU DRĂGĂNEŞTI V., (1984), Ardeal, vechi cuvânt românesc, Crom, 5, 2, 38-39
1495. ŞTEFĂNESCU DRĂGĂNEŞTI V., (1984), Scurt istoric al denumirii “Ardeal”, Steaua, 35, 6, 21-22
1496. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1921), Cuvintele Grădişte şi Horodişte în toponimia românească, AR,
XXVIII, 1, 76-80
1497. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1921), Elemente ruseşti în toponimia românească, AR, XXVIII, 2, 218-
228
1498. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1922), Alte cuvinte ruseşti de nuanţă ruteană în toponimia românească,
AR, XXIX, 1, 64-75
1499. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1922), Cuvinte ruseşti de nuanţă ruteană în toponimia românească, AR,
XXIX, 3, 372-384
1500. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1922), Toponime româneşti cu terminaţiunea –ăuţi, AR, XXIX, 4, 499-
514
1501. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1924), Rusismele-rutenismele din toponimia românească, AR, XXXI, 3-
4, 199-206
1502. ŞTEFĂNESCU Margareta, (1927), Cu privire la originea toponimicelor slave româneşti, AR, XXXIV,
1, 58-59
1503. ŞTEFĂNESCU Şt., (1960), Consideraţiuni asupra termenilor “vlah” şi “rumân” pe baza documentelor
interne ale Ţării Româneşti din veacurile XIV-XVII, SMIM, IV, 63-75
1504. TĂNASE E., (1958), Trois toponymes roumains á valeur historiche dans une village de montagne de
Transylvanie (Roumanie), RIO, X, 285-293
1505. TĂNASE E., (1963), Olt, Olteţ, occitan Olt, Oulteţ, RIO, XV, 195-209
1506. TĂNASE E., (1967), Toponimia comunei Poiana Sibiului, AUT, V, 9-47
1507. TĂNASE E., (1967), Toponymes slavo-roumaines, RIO, XIX, 281-286
1508. TEAHA T., (1959), Glosar regional, LR, VIII, 3, 64-72
1509. TEIUŞ Sabina, (1961), Despre conceptul de nume propriu şi sfera onomasticii, LR, X, 6, 515-516
1510. TEIUŞ Sabina, (1962), Criteriile de alegere a prenumelor în Valea Bistriţei, CL, VII, 2, 315-322
1511. TEODORESCU E., (1992), Toponimie argeşeană, StCom – Curtea de Argeş, 4, 115-124
1512. THEBAN L., (1965), Din nou despre transliterarea denumirilor geografice străine, LR, XIV, 1, 139-
143
1513. TIBÀD L., (1972), Tordatűr helynevei, NyIK, XVI, 2, 315-327
1514. TIBÀD L., (1975), Egy falu (Farkaslaka) földrajzi neveinek rendszere (Rendszeresi kisérlet), NyIK,
XIX, 1, 17-24
1515. TIBÀD L., (1976), Firtösváralja mai magyar helynevei, NyIK, XX, 2, 197-199
1516. TIBÀD L., (1978), Bogarfalva mai magyar helynevei, NyIK, XX, 1, 91-92
1517. TIBÀD L., (1978), Nyikó mente helynevek [Toponimia din Pădureni şi Morăreni], NyIk, XXII, 1, 94-97
1518. TIBÀD L., (1978), Nyikó mente helynevek, NyIk, XXII, 2, 222-226
1519. TIBÀD L., (1979), A Nyikó menti vénevei (Tipológiai rendszerezés), NyIK, XXIII, 2, 167-178
1520. TIBÀD L., (1979), Nyikó mente helynevek, NyIk, XXIII, 2, 106-110
1521. TIBÀD L., (1980), Növényerek nyikó mente helyneveiban, NyIk, XXIV, 2, 213-218
34
1522. TODINCĂ I., (1982), Observaţii asupra toponimiei din Ineu, Catedra, 217-230
1523. TODINCĂ I., (1991), Despre toponimul bihorean Prisaca, “Cele Trei Crişuri”, II, 3, 2, Oradea
1524. TODORAN R., (1982/1983), Toponimele Sălicea, Sălişca şi Sălciua, AUI, 28/29, 165-167
1525. TOHĂNEANU G.I., (1982), “Sunetele lacrimei” (toponimele: Cleanţul Cosmei, Vânătoarea lui
Buteanu, Fereastra Zmeilor, Crucea Trăsnitei, Ciulniţa, Lancrăm), ORZT, XXXIII, 9, 6
1526. TOMA I., (1975), Despre vechea toponimie a Craiovei, Ramuri, XII, 7-8,
1527. TOMA I., (1975), Stadiul actual al cercetărilor de toponimie românească, CF, II, 50-56
1528. TOMA I., (1977), Sensul numelor proprii, CIFS, III, Craiova, 132-139
1529. TOMA I., (1980), Structuri şi arii în toponimia Olteniei. Rezumatul tezei de doctorat, ICED, Bucureşti
1530. TOMA I., (1983), Despre tautologiile toponimice, SCL, XXXIV, 6, 498-502
1531. TOMA I., (1983-1984), Despre clasificarea numelor de locuri, ALIL, XXIX, 321-335
1532. TOMA I., (1984), Despre aplicarea statisticii în toponimie, SCL, XXXV, 3, 169-180
1533. TOMA I., (1984), Elemente de structură în toponimie (cu privire specială asupra toponimiei din
Oltenia), AO, 3, 177-183
1534. TOMA I., (1985), Categoriile sociogeografice în toponimia din Oltenia. Hidronimele, CL, XXX, 2, 135-
142
1535. TOMA I., (1985), Categoriile sociogeografice în toponimia din Oltenia. Morfonimele, AO, serie nouă,
4, 208-215
1536. TOMA I., (1985), Despre caracterul interdisciplinar al toponimiei, LR, XXXIV, 3, 250-256
1537. TOMA I., (1986), Realizări şi perspective în toponimia şi antroponimia românească, Forum, XXVIII,
10, 82-86
1538. TOMA I., (1987), Categoriile sociogeografice în toponimia din Oltenia. Oiconimele, SO, IV, 395-408
1539. TOMA I., (1988), Toponimia Olteniei, TUC
1540. TOMA I., (1989), Categoriile sociogeografice în toponimia din Oltenia. Hodonimele, LR, XXXVIII, 5,
455-458
1541. TOMA I., (1990), “Etimologia în grup” în toponimie, LR, XXXIX, 5-6, 447-451
1542. TOMA I., (1992), Categoriile sociogeografice în toponimia din Oltenia.Numele de puncte de reper,
SPHP, II, Timişoara, 31-37
1543. TOMA I., (1992), Factori extralingvistici favorizanţi în procesul de toponimizare, CL, XXXVIII, 1-2,
255-259
1544. TOMA I., (1996), Onomastica românească:evoluţie, tendinţe,realizări, SCO, II, 2, 221-228
1545. TOMA I., (1996), Toponimia românească în context romanic. Cadrul general, SCO, II,1, 69-78
1546. TOMA I., POPESCU R., (1976), Preocupări de toponimia Olteniei, MC, VIII, 6, 5
1547. TOMA I., POPESCU R., (1976), Toponimia Craiovei – istoricul cercetărilor, MC, VIII, 5, 10
1548. TOMESCU M., (1944), Glosar din judeţul Olt, Slatina
1549. TOMICI M., (1984), Toponimia caraşovenilor, SCL, XXXV, 3, 237-249
1550. TONCIULESCU P., (1990), Ardeal, cuvânt şi pământ românesc, Omu, I, 1, 6
1551. TONCIULESCU P., (1990), Transilvania – istorie şi dăinuire românească, Continent, II, 8, 13
1552. TOŞA Al., (1972), Toponimia satului Păniceni (jud. Cluj), PH, II, 73-87
1553. TOŞA Al., (1991/1992), Hidronimia Mureşului, (I) ŞcArd, I, 2, 4; (II), II, 3, 4; (III), II, 2, 4; (IV), 3, 7
1554. TOŞA Al., (1992), Toponimia Carpaţilor, (I) ŞcArd, II, 5, 6; (II), 8, 6
1555. TOŞA TURDEANU Ana, (1975), Geografia istorică a Olteniei în hărţile secolului XVIII, Edit. Scrisul
Românesc, Craiova
1556. TRANDAFIR Gh, (1959), Glosar regional, LR, VIII, 1, 61-65
1557. TRÂPCEA Th., (1975), Toponimija i istorija, KŽ, VIII, 7, 87-88
1558. TRÂPCEA Th., (1978), Toponime şi hidronime din Banatul de Vest, ASLR, VIII
1559. TUDOR D., (1979), Dierna – Orşova în epoca română, ŞM, IV-V, 180-182
1560. TUDOR D., (1982), Roma – Romula – Malva. Taina a două inscripţii, MI, XV, 3, 351-364
1561. TUDOSE D., (1978), Asupra urbanonimului Botoşani, Hierasus, I, 311-315
1562. TUDOSE P., (1983), Toponimia comunei Mălureni (Argeş), Bul. Şt. Piteşti, 313-318
1563. TUFESCU V., (1937), Odăile. O fază recentă în popularea ţinuturilor stepice de la răsărit de Carpaţi,
Anuarul Liceului “I. Meşotă”, Braşov
1564. TUFESCU V., (1941), O măruntă populaţie balcanică în Banat: Craşovenii, BALK, IV, 503-529
1565. TUFESCU V., (1942), Asupra numirii de “Câmpia Moldovei”, BSRRG, LX, 369-373
1566. TUFESCU V., (1942), “Câmpul lui Dragoş”, BSRRG, LX, 373-376
1567. TUFESCU V., (1971), Cu privire la terminologia geografică, SCGGG-geogr, XVIII, 2, 203-206
1568. TUFESCU V., (1977), Nume populare pentru regiuni geografice din România, SCGGG-geogr., XXIV,
2, 171-178
1569. TUFESCU V., (1988), Câmpulung, Câmp, Deal…, SCGGG-geogr., XXXV, 69-74
1570. TULOGDI J., MADARÁSZ A., BALÁS A., (1976), Földrajzi kislexicon [Mic dicţionar geografic],
Kriterion Könyvkiadó, Bukarest
1571. TURCU C., (1954), Contribuţii la cunoaşterea Posadei, SCŞ IŞ, seria III, V, 3-4, 401-418
1572. TURCU C., (1966), Originea numelui Galata, Cronica, I, 33, 10
35
1573. ŢÂRA V., (1973), Valea superioară a Şieului – Fragmente de istorie, Arh Som, III, 192-204
1574. ŢÂRĂ V., (1970), Originea numelui topic Frij, LR, XIX, 1, 51-58
1575. ŢÂRĂ V., (1974), Mărturii istorice şi toponimice despre vechimea românilor din Transilvania de nord-
est, AUT-filol., XII, 19-26
1576. ŢEPELEA G., (1981), Toponime argeşene din secolele XIV-XV, Bul. Şt Piteşti, 101-108
1577. ŢEPELEA G., (1987), Preliminarii de toponimie bihoreană – atestări şi implicaţii, Îndreptar
Bisericesc, 4, 86-90, Oradea
1578. ŢIGU V., (1984), Localităţi româneşti în decursul istoriei. Comuna Covăsinţ, jud. Arad, ANEAIL, IV,
43-80
1579. ŢOPAN Gr., (1978), Contribuţii la monografia denumirii unei localităţi din nordul Transilvaniei, Studii,
I, 199-204
1580. ŢOPAN Gr., (1983-1984), Cu privire la identificarea unor toponime medievale din Transilvania,
AIIACN, XXVI, 531-537
1581. ŢURLAN V., (1970), Din terminologia entopică legată de pescuit, LR, XIX, 3, 215-222; II, L ŞT G,
IV, 329-340
1582. ŢURLAN V., (1971), Terminologia pescuitului în regiunea Dunării. Din terminologia bărcii, LR, XX, 1,
39-50
1583. ŢURLAN V., (1983), Termeni pentru noţiunea “baltă” în zona Dunării, BUG, VI, 1, 77-82
1584. UDRESCU D., (1967), Glosar regional Argeş, Bucureşti
1585. UNGUREANU Al., (1983), Asupra unor particularităţi geografice ale toponimiei aşezărilor rurale din
R.S.România, LSDC, 3, 235-252
1586. UNGUREANU Al., (1994), Probleme pe care le ridică deformarea toponimiei, în Cercetări geografice
în spaţiul Carpato-Danubian, Întâia Conferinţă Regională, 98-105, Timişoara
1587. UNGUREANU I. M., (1978), Elemente toponimice din nord-vestul Olteniei (jud. Mehedinţi),
Rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti
1588. UNGUREANU I. M., (1982), Aspecte toponimice din nord-vestul Olteniei, MCC, 527-536
1589. UNGUREANU I. M., (1986), Expresivitatea unor nume de locuri mehedinţene, LR, XXXV, 1, 50-59
1590. UNGUREANU I. M., (1988), Câteva elemente toponimice mehedinţene, LR, XXXVII, 1, 65-72
1591. UNGUREANU V. M., (1982), Toponime în expresii şi proverbe, SO, III, 351-364
1592. URSU N.A., (1962), Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti
1593. URUCU Veselina, (1996),Consideraţii privind aria de răspândire şi înţelesul termenului uruc, SCO,
II, 2, 107-110
1594. URUCU Veselina, BĂLĂIANU M., (1985), Significations géographiques de noms de quelques
villages de la plaine de Romanaţi, AUB-geogr., XXIV, 91-96
1595. URUCU Veselina, (1996), Câteva precizări privind denumirea satului Dioşti din Câmpia
Romanaţilor, SCO, II, 2, 253-262
1596. VAIDA G., (1992), Fierbinte, înfocat: originea denumirii aşezării bănăţene Giarmata, Almanahul
Banatului, I, trim. III-IV, 8
1597. VALEA M., (1992), Almaş – toponim românesc, Columna, III, 39, 2
1598. VALEA M., (1992), Orlea – toponim românesc din Ţara Haţegului, Columna, III, 36, 2
1599. VALEA M., NISTOR A., (1984-1985), Reflecţii despre denumirea teritoriului intracarpatic, Sargeţia,
18-19, 365-371
1600. VALEA M., NISTOR A., (1986-1987), Nume de localităţi hunedorene referitoare la defrişarea
pădurii, Sargetia, 20, 469-474
1601. VÂLSAN G., (1912), O fază în popularea Ţării Româneşti. Cu prilejul unei hărţi statistice vechi
descoperite în ultimul timp, BSRRG, XXXIII, 201-226
1602. VÂLSAN G., (1915), Termeni geografici, C LIT, 3; republicat NT, XIX (1967).
1603. VÂLSAN G., (1920), Românii din Dobrogea.De pe o hartă din circa 1769-1774, AD, I, 532-540
1604. VÂLSAN G., (1927), Românii în Delta Dunării la sfârşitul secolului al XVIII-lea, “Omagiu lui
I.Bianu”,republicat în “Opere Alese”, Edit. Ştiinţifică, (1971), 583-586
1605. VÂLSAN G., (1937), Românii din Serbia, BSRRG, LVI, 1-19
1606. VÂLSAN G., (1938), Toponimia din punct de vedere geografic. Distribuţiunea în România a trei
animale azi dispărute, BSRRG, LVII, 20-30
1607. VÂLSAN G., GIUGLEA G., (1911), Românii din Craina Serbiei, AGA, II, 177-200
1608. VÂRTOSU E., ( 1964), Bogdania, alt nume dat Moldovei, AnIst Iaşi, I, 155-165
1609. VASILE I. C., (1980), Numele judeţului Vâlcea. O problemă de continuitate şi tradiţie istorică, SV, 4,
15-21
1610. VASILESCU C., (1934), Toponimia comunei Mărăşti, Bucureşti
1611. VASILIU G., (1983), Din toponimia satelor Mirşid, Firminiş, Popeni, AMP, 7, 625-627
1612. VASILIU G., (1984), Din toponimia satului Moigrad, AMP, 8, 755-761
1613. VASILIU G., (1986), Din toponimia satului Bocşa, AMP, 10, 721-724
1614. VASILIU G., (1987), Din toponimia satelor Cuceu, Husia, Rona, Var, AMP, 11, 735-741
36
1615. VASILIU G., (1991), Din toponimia satelor Sălătig, Bulgari, Mineu, Noţig, Dobrin, Deleni, AMP, 14-
15, 599-606
1616. VASILIU G., (1992), Din toponimia satelor Bic, Cehei, Pusta, AMP, 16, 581-584
1617. VASILIU G., (1993), Din toponimia satelor Măierişte, Criştelec, Doh, Giurtelecu-Şimleului, Măhădia,
AMP, 17, 465-471
1618. VASILIU G., (1994), Din toponimia satelor Hereclean, Badon, Bocşitu, AMP, 18, 599-602
1619. VASILIU-NĂSTUREL, I., (1892), Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Gorj.
1620. VICIU A., (1902), Nume de familie la românii din Ungaria, Blaj
1621. VICIU A., (1906), Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal, Bucureşti,
AA-Mem. Secţ. Literare, seria II, XXIX,
1622. VICIU A., (1929), Etnografice. A) Nume de familie la români; B) Nume de locuri , Blaj
1623. VINTILĂ P., (1962), Toponimie, Transilvania, VI, 16, 7
1624. VINTILESCU I., (1938), Observări asupra câtorva asemănări de vocabular între Mehedinţul de Sus
şi Ţinutul Năsăudului, Soveja, X-XI, 123-135
1625. VINTILESCU I., (1981), Aşezări omeneşti (dispărute) cu nume de râuri, spre Dunăre, în plaiul
Mehedinţiului, ŞM, VI-VII, 211-215
1626. VINŢELER O., (1967), Nume topice din satele Căptălan şi Noşlac (raionul Aiud, reg. Cluj), CL, XII,
1, 115-126
1627. VINŢELER O., (1979), Cu privire la apariţia toponimelor, SUBB-philol., XXIV, 1, 53-56
1628. VINŢELER O., (1980), Microtoponimia din satele Cisteiul de Mureş, Micloşlaca, Uioara de Jos şi
Uioara de Sus (jud. Alba), PO, 210-249
1629. VINŢELER O., (1982), Din microtoponimia comunei Ilia (jud. Hunedoara), SO, III, 365-377
1630. VINŢELER O., (1986), Despre originea numelor topice Ţaga şi Ţagu, SUBB-philol., XXXI, 1, 38-42
1631. VINŢELER O., (1986), Etnonime străvechi, Steaua, XXXVII, 12, 26
1632. VINŢELER O., (1990), Cu privire la originea numelui Abrud, SUBB-philol., XXXV, 1, 87-91
1633. VINŢELER O., CHIRILOV P., (1971), Microtoponimia Bălţii Brăilei, CL, XVI, 2, 297-312
1634. VINŢELER O., OROS M., (1969), Observaţii privind delimitarea microtoponimiei de
macrotoponimie, CL, XIV, 1, 109-113
1635. VIŞOVAN Ş., (1981), Consideraţii asupra toponimiei localităţilor cu populaţie ucraineană din
Maramureş, StArt, 3, 52-57
1636. VIŞOVAN Ş., (1990), Interferenţe româno-ucraineene în toponimia Maramureşului. Rezumatul tezei
de doctorat, Bucureşti
1637. VLAD S., (1975), Din toponimia comunei Lupşa (jud. Alba), CL, XX, 2, 153-161
1638. VLAD S., (1980), Observaţii asupra sistemului popular în toponimie, CL, XXV, 1, 55-59
1639. VLAD S., (1982), Nume colective de locuitori provenite de la toponime compuse, SO, III, 389-397
1640. VLAD S., (1987), Unele observaţiuni cu privire la numele de sate din Munţii Apuseni, SO, IV, 409-
417
1641. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1982), O străveche ocupaţie a daco-romanilor,
viticultura, reflectată în toponimia Olteniei, Lucr.ses. ştiinţif. “Valorificarea superioară a resurselor”,
Timişoara, 200-206
1642. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1982), Toponimia viticolă în judeţul Gorj, GG, 93-97
1643. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1983), Albinăritul şi reflectarea lui în toponimia Olteniei,
TR, 4, 34-36
1644. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1983), Drumurile din Moldova şi reflectarea lor în
toponimie, LSDC, 253-263
1645. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1983), O străveche ocupaţie – viticultura - reflectată în
toponimia Moldovei, TR, XV, 4, 17 - 20
1646. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1983), Viticultura – străveche ocupaţie reflectată în
toponimie, SCGGG-geogr., XXX, 21-24
1647. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1984), Toponime ce desemnează ocupatii, meşteşuguri
şi obiecte ale muncii pe teritoriul Olteniei, BSSG , serie nouă, VII, 234-237
1648. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1986), Drumuri vechi şi reflectarea lor în toponimia zonei
cuprinse între Dunăre, Olt şi Carpaţi, SCGGG-geogr., XXXIII, 70-75
1649. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1987), Despădurirea şi reflectarea ei în toponimia
Olteniei de nord, SCGGG-geogr., XXXIV, 80-85
1650. VLAD Sorina, VIŞAN Gh., (1994), Consideraţii toponimice asupra activităţii pastorale din Carpaţii
Meridionali în Cercetări geografice în spaţiul Carpato-Danubian, Întâia Conferinţă Regională, 106-114,
Timişoara
1651. VLAD Sorina, ALEXANDRESCU Valeria, (1996), Apelativul plai şi sensurile sale în literatura
geografică românească, A doua conf. Reg. de geogr., Universitatea de Vest, Timişoara, 406-409
1652. VOICU Marilena, (1979), Toponimia comunei Negraşi, Bul Şt Piteşti, 185-188
1653. VOICULESCU M., (1978), Giurgiu – toponim străvechi, FI Ilfov, 589-598
37
1654. VORNICESCU SEVERINEANU N., (1975), Originea românească a denumirii municipiului Craiova,
Ramuri, XIII, 10, 11
1655. VORNICESCU SEVERINEANU N., (1975), Originea românească a denumirii municipiului Craiova şi
a arhiepiscopiei Craiovei, MO, XXVII, 5-6, 364-373
1656. VRABIE E., (1977), Războiul pentru independenţă din 1977 oglindit în toponimia românească, RS,
XIX, 159-166
1657. VULCĂNESCU R., (1965), Toponimie profesională, REF, X, 251-268
1658. VULCĂNESCU R., (1970), Toponymie agraire de montagne dans les Carpathes roumaines,
ACILFR, X, 4, 1093-1098
1659. VULCĂNESCU R., (1975), Toponimie mitică românească, LST, 177-199
1660. VULCU B., (1970),Termeni geografici de origine populară în împrejurimile Orăştiei. Vârful dealului şi
variantele lui, TR, II, 4, 74-80
1661. VULCU B., (1972), Culegerea şi interpretarea terminologiei geografice, Învăţământul practic –
învăţământ modern, Deva
1662. VULCU B., BACIU P., (1968), Reflectarea activităţii economice în terminologia geografică, CG, IV,
103-110
1663. VULPE Magdalena, (1987), Toponimia reflectată în lucrări turistice, SO, IV, 418 – 427
1664. VULPE R., (1943), Toponimia antică a pământului moldovenesc, CM, IV, vol. 10, 8-9, 213-220
1665. VULPE R., (1967), Numele cetăţilor elene de pe litoral, TM, III, 1, 17
1666. VULPE R., (1975), Noi contribuţii la identificarea toponimicelor lui Ptolemeu din regiunile noastre,
LST, 9-29
1667. WEIGAND G., (1921), Ursprung der südkarpatischen Flussnamen in Rümanien
1668. WEISS V.E., (1908-1909), Berg-und Flussnamen der Karpathen, Die Karpathen, Kronstadt/Braşov,
II, 1, 122-125
1669. WITTOCH ZD., (1975), La terminologie des eaux en roumain, RRL, XX, 1, 71-84
1670. WOLFF J., (1882-1883), Zur etymologie siebenbürgischer Fluss- und Bachnamen, AVSL, XVII, 487-
525
1671. ZAHARESCU I., STĂNESCU N., VOICU P., (1970), Termeni geografici de origine populară din
judeţele Argeş, Buzău, Mehedinţi, TR, II, 6, 78-79
1672. ZDRENGHEA M., (1965), Toponimice din Valea Sebeşului, CL, X, 2, 345-348
1673. ZDRENGHEA M., (1973), Din trecutul satului Sebişel, APL, 11, 527-536
1674. * * * (1930), Indicatorul localităţilor din Romania, Bucureşti
1675. * * * (1942), Indicatorul localităţilor din Romania, Bucureşti
1676. * * * (1942), Spaţiul istoric şi etnic românesc. Culegere de hărţi şi texte, 3 vol.; ed. a doua (1993),
Edit. Militară, Bucureşti
1677. * * * (1972-1977), Atlasul Geografic al României (foaia VII - toponimia), Edit. Academiei, Bucureşti
AA - Analele Academiei Române, I, 1906, Bucureşti

AB - Analele Banatului, Timişoara, 1981
AAF - Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj (1932-1941; 1980-1981), Sibiu (1941-1945)
ACIL - Actele celui de-al X-lea Congres Internaţional de Lingvistică, I-IV, 1969 – 1971, Bucureşti
ACILFR - Actele Congresului Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică, Bucureşti
ACIT - Actes du IIe Congres International de Thracologie
ACIT Istanbul - Actele celui de-al IV-lea Congres Internaţional de Turcologie, Istanbul, 1982
AD - Analele Dobrogei, Constanţa, 1920-1938; I, 1950
ADV - Anuarul Liceului Dragoş-Vodă din Câmpulung Moldovenesc, 1921-1922
AGA - Anuarul de geografie şi antropogeografie, Bucureşti, 1909-1938
AIIACN - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj Napoca
AIIN - Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, Sibiu
ALIL - Anuar de Lingvistică şi Istorie Literară, I, 1951, Iaşi
ALN - Anuarul Liceului Naţional, Iaşi, 1891-1892
Aluta - Aluta. Studii şi comunicări, Sfântu Gheorghe, I, 1969
AMB - Anuarul Muzeului Bucovinei
AMN - Acta Musei Napocensis, Cluj Napoca, I, 1964
AMP - Acta Musei Porollisensis, Zalău, I, 1977
38
An Ist Iaşi - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D.Xenopol”, Iaşi, I, 1964

ANEAIL - Anuar de Etnologie-Artă-Istorie-Lingvistică, Timişoara, I, 1981
ANICED - Anuarul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Bucureşti, I, 1979
AO - Analale Olteniei, Craiova, I, 1981
APL - Apulum. Acta musei Apulensis, Alba Iulia, I, 1939
AR - Arhiva. Organul Societăţii Istorico-Filologice din Iaşi, Iaşi
Arh Som- Arhiva Someşeană. Studii, comunicări, referate, Năsăud, I, 1972
ArD – Arhiva Dobrogei, Constanţa
Argeş – Argeş, Piteşti, I, 1966
AS - Analele Statistice ale României, Bucureşti
ASLS - Analele Societăţii de Limbă Română, Zrenjianin
ASRI - Actele Simpozionului de Raporturi Culturale şi Lingvistice Româno – Iugoslave, Bucureşti, TUB,
1979
ASŞI - Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare din Iaşi, Iaşi, I, 1889
ASUCI – Analale Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi,
Ateneu – Ateneu, Bacău, I, 1964
AUB - Analele Universităţii Bucureşti. Geografie
AUBLLS – Analele Universităţii Bucureşti. Limbă şi Literatură Română, Bucureşti, I, 1954
AUBLS – Analele Universităţii Bucureşti. Limbi Slave, Bucureşti, I, 1954
AUC - Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Geografie, Filologie, Craiova, I, 1972
AUI - Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Ştiinţe sociale, Iaşi
AUT - Analele Universităţii din Timişoara. Ştiinţe filologice, Timişoara, I, 1963
AVSL - Archiv der Veseins für Siebenbürgische Landeskunde, Hermanstadt
BALK - Balkanica, Beograd, I, 1970
BG - Buletin Geografic, Bucureşti
Biharea - Biharea, Oradea, I, 1973
BNT - Banatica. Muzeul Judeţean Reşiţa, I, 1972
BPH - Buletinul Institutului de Filologie Română “Alexandru Philippide”, Iaşi, I, 1934
BSF - Buletinul Societăţii Filologice, Bucureşti, 1905-1907
BSRRG - Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, Bucureşti, 1876-1943
BŞ - Buletin Ştiinţific. Secţiunea de ştiinţa limbii, literatură şi arte, Bucureşti, 1951
BŞS - Buletin Ştiinţific Studenţesc. Ştiinţe Sociale, Bucureşti, 1968
BSSG - Buletinul Ştiinţific al Societăţii de Geografie din România, Bucureşti
BUG - Buletinul Universităţii din Galaţi, Galaţi, I, 1978
Bul CŞS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Bucureşti, I, 1979
Bul IŞD-Piteşti - Buletin de informare ştiinţifică şi didactică, Piteşti
Bul. Şt. Piteşti - Buletinul Ştiinţific Piteşti, I, 1977
BZ - Byzantion, Paris, Liege, Bruxelles, I, 1924
C LIT - Convorbiri literare, Iaşi-Bucureşti, I, 1867
Carpica - Carpica, Bacău, I, 1967
CC - Codrul Cosminului, Cernăuţi, I, 1924
CCS - Caietul Cercului de Studii, Timişoara, I, 1973
CCS - Caietul Cercului de Studii, Timişoara, I, 1983
CF - Contribuţii Filologice, Craiova, I, 1972
CFG - Com. ale Facultăţii de Geografie, Bucureşti
CG - Comunicări de Geografie, Bucureşti
CI - Cercetări Istorice, Iaşi, I, 1925; 1970
CIFS - Contribuţii istorice, filologice, socioeconomice, Craiova, I, 1972
CIMIM - Cercetări Istorice. Muzeul de Istorie al Moldovei, Iaşi
CISO - Congres International de Science Onomastique. I, 1950
CL - Cercetări de Lingvistică, Cluj, I, 1956
CO - Contributions onomastiques, Bucureşti, 1958
COL - Coloana, Tg. Jiu, 1971
Contemporanul – Contemporanul, Bucureşti, I, 1946
Cont L - Contribuţii Literare
CR - Curierul Românesc, Bucureşti, 1829
Cronica – Cronica, Iaşi, I, 1966
CV - Cum vorbim, Bucureşti, I, 1949
Dacia - Dacia, Bucureşti, I, 1931
DN - Dunărea, Bucureşti, 1878
DR N - Drumul Nou, Bucureşti, 1931-1939
DR - Dacoromania, Cluj, I, 1921
Drobeta - Drobeta, Turnu Severin, I, 1974
39
FD - Fonetică şi Diaectologie, Bucureşti, I, 1958

FI-Bistiţa - File de Istorie, Bistriţa, I, 1971
FI-Ilfov - File de Istorie, Bucureşti, 1978
Filologie XX – Filologie XX.Lingvistică, Timişoara, 1977
FL - Flacăra, Bucureşti, I, 1952
FVL - Forschungenzur Volks-und Landeskunde, Sibiu, I, 1958
Geo Geo - Geopolitică şi geoistorie. Revistă română pentru sud-estul european, Bucureşti, 1941-1944
GG - Geografia Gorjului, Târgu Jiu
GT - Gazeta de Transilvania, Braşov, 1838
Hierasus - Hierasus.Anuar 1978, Botoşani, 1979
HRIS - Hrisovul, Buletinul Şcoalei de Arhivistică publicat de prof. A. Sacerdoţeanu, Bucureşti, I, 1941
ISR - Din istoricul slavisticii româneşti, TUB, Bucureşti, 1982
IST - Issledovanija po strukturnoi tipologii, Moscova, 1963
Karp Rund - Karpaten Rundschau, Braşov, I, 1968
KASL - Korrespondenzblatt des Arbeitskerses für Siebenbürgische Landeskunde, Köln - Wien
KŽ - Knizevni Zivot, Timişoara, I, 1968
L ST G - Lucrări Ştiinţifice, Galaţi, I, 1967
LB - Linguistique Balcanique, Sofia, 1959
LIG - Lucrările Institutului de Geografie, Cluj Napoca
LL - Limbă şi Literatură, Societatea de Ştiinţe istorice şi filologice, Bucureşti, I, 1955
L LIT - Langue et litterature, I, 1942, Bucureşti
LLM - Limba şi literatura moldovenească, Chişinău
LR - Limba română, Bucureşti, I, 1952
LSDC - Lucrările Seminarului “Dimitrie Cantemir”, Iaşi
LSGS - Lucrările Simpezionului de Geografia Satului, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1969
LSND - Lucrările celui de-al V-lea Simpozion Naţional de Dialectologie, Craiova
LSŞA - Lucrările Sesiunii Ştiinţifice Anuale. Institutul de Geografie, Bucureşti
LST - Lucrările simpozionului de toponimie, Bucureşti, 1975
LŞTO - Lucrări ştiinţifice, Oradea, I, 1967
M ML - Melange Mladenov, Sofia
MAR - Memoriile Academiei Române, Bucureşti
MB - Mitropolia Banatului, Timişoara, I, 1958
MCC - Mehedinţi – cultură şi civilizaţie, Drobeta Turnu Severin, 1982
MCD - Materiale şi cercetări dialectale, Bucureşti, I, 1961
MI - Magazin Istoric, Bucureşti, I, 1967
MIC - Mehedinţi – istorie şi cultură, DrobetaTurnu Severin, I, 1978
MN - Muscelul nostru, Câmpulung, 1922
MML - Melange Mladenov, Sofia
MO - Mitroplolia Olteniei, Craiova, I, 1948
MP - În memoria lui Vasile Pârvan, Bucureşti, 1934
MSŞI - Memoriile Secţiunii Ştiinţifice. Istorie, Academia Română, Bucureşti
NBZ - Neue Banater Zeitung, Timişoara, I, 1957
NT - Natura, Bucureşti, I, 1948
NyIK - Nyelv és irodalomtudomány közlemények, Cluj, I, 1957
OI - Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Edit. Academiei, Bucureşti, 1958
OLP - Omagiu Lepădatu, Bucureşti, 1936
Omagiu Istrate – Profesorul Gavril Istrate la 70 de ani, Iaşi, 1984
OR - Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Edit. Academiei, Bucureşti, 1965
ORPH - Orpheus. Revistă pentru cultură clasică, Bucureşti, I, 1925
ORZT - Orizont, Timişoara, I, 1951
OS - Observatorul social şi economic, Cluj, 1931
P - Pontica, Constanţa, I, 1968
PFR - Probleme de Filologie Rusă, Bucureşti, 1978/1979
PG - Probleme de Geografie, Bucureşti
PH - Philologica, Craiova, I, 1969
PO - Probleme de onomastică, Cluj Napoca, TUCN, 1980
R CRIT - Revista critică, Iaşi, I, 1927
R LIT - România Literară, Bucureşti, I, 1968
RAB - Revista Arhivelor, Bucureşti, I, 1924
Ramuri - Ramuri, Craiova, I, 1964
R BC - Revista societăţii arheologice din Chişinău, Chişinău, 1919
REF - Revista de etnografie şi folclor, Bucureşti, I, 1955
REIE - Revue des études indo-européennes, Bucarest, I, 1963
40
RES - Revue des études slaves, Paris, I, 1921

RESEE - Revue des études sud-est européennes, Bucarest, I, 1963
RevN - Revista Noastră, Reşiţa
RF - Revista Filologică, Cernăuţi, I, 1927
RFL - Revista da Facultade de Letras de Lisbona, Lisabona, 1933
RI - Revista de Istorie, Bucureşti, I, 1948
RIO - Revue International d’Onomastique, Paris, 1950
RIR - Revista Istorică Română, Bucureşti, I, 1931-1947
RMM - Revista Muzeelor şi Monumentelor, Bucureşti, I, 1964
RLŞL - Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară, Chişinău
RN - Revista Noastră, Focşani, I, 1972
RP - Revista pădurilor, Bucureşti, I, 1881
RPC -
RPH - Revue de philologie, de littérature et d’histoire anciennes, Paris, 1845
RRGGG - Revue roumaine de géologie, géophisique et géographie.Géographie, Bucarest, I, 1956
RRH - Revue Roumaine d'Histoire, Bucarest, I, 1962
RRL - Revue Roumaine de Lingvistique, Bucarest, I, 1956
RS - Romanoslavica, Bucureşti, I, 1958
SA - Studii şi articole, Baia Mare, I, 1972
SAO - Studia et Acta Orientalia, Bucureşti, I, 1962
SB - Studii despre Bălcescu, Bucureşti, 1969
SC - Studii şi comunicări, Piteşti, 1968-1969
SCEIC - Studii şi comunicări de etnografie-istorie, Caransebeş, 1977
SCGGG - Studii şi cercetări de geologie, geofizică, geografie.Geografie, Bucureşti, I, 1954; din 1990 SCG-
Studii şi cercetări de geografie
SCIEG - Studii şi comunicări de etnografie-istorie, Goleşti-Argeş, I, 1976
SCIV - Studii şi cercetări de istorie veche, Bucureşti, 1951-1968
SCIVA - Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Bucureşti, I, 1950
SCL - Studii şi cercetări lingvistice, Bucureşti, I, 1950
SCŞ IŞ - Studii şi Cercetări Ştiinţifice, Filologie, Iaşi, I, 1950
SD - Studii. Supliment ştiinţific al periodicului „Răsunetul”, 1978
SER - The Slavonic and East European Review, London, 1928
SF - Studii Filologice, Bucureşti
SGD - Studii geografice asupra Dobrogei, Bucureşti, 1969
SL - Studii de lingvistică, Timişoara, 1976
SLLF - Studii de limbă, literatură şi folclor, Reşiţa, I, 1969
SLLM - Studii de limbă, literatură şi metodică, Cluj-Napoca, I, 1978
SLLT - Studii de Limbă şi Literatură, Timişoara, 1976
SLSE
SMFC - Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, Bucureşti, I, 1959
SCEIC - Studii şi comunicări de etnografie – istorie, Caransebeş, 1977
SMIIC - Studii şi materiale de istorie şi istorie a culturii, Târgovişte, 1970-1977
SMIM - Studii şi materiale de istorie medie, Bucureşti, 1956-1962
SMO - Studii şi materiale de onomastică, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969
SMTRE - Studii şi materiale privitoare la terminologia românească de etnobotanică, TUT, Timişoara
SND - Lucrările Simpozionului Naţional de Dialectologie, Craiova, 1988
SO - Studii de onomastică, Cluj-Napoca, I, 1976
SPHP - Studia Philosophia, Historia, Philologia, Timişoara
SPR - Strămoşii poporului român. Geto-dacii şi epoca lor, Bucureşti, 1980
SR - Sociologie Românească, Bucureşti
SS - Studii de Slavistică, Bucureşti, 1969
ST - Studii Teologice
StArt - Studii şi articole, Baia Mare, I, 1972
ST ROM - Studii de romanistică, Cluj-Napoca
St Trac - Studii de tracologie. Lingvistică, Bucureşti, TUB, 1980
Studii - Studii, Revistă de istorie şi filozofie, Bucureşti, I, 1948
St. Com. Piteşti – Studii şi comunicări, Piteşti, I, 1968
St. Com-Focşani - Studii şi Comunicări. Focşani, I, 1978
Steaua - Steaua, Cluj Napoca, I, 1950
Stud - Studii, Dej, 1978
SUBB-Phil. - Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Philologia, Cluj, I, 1956
Suceava -Suceava. Muzeul de istorie, Suceava, I, 1974
SV - Studii Vâlcene, Bălceşti pe Topolog, I, 1971-1972
41
ŞB - Şcoala Bârlădeană, Bârlad, I, 1969

Şc Ard - Şcoala Ardeleană, I, 1991
ŞM - Şcoala Mehedinţiului, Drobeta Turnu Severin, I, 1976
Şt. Tehn. - Ştiinţă şi tehnică, Bucureşti, I, 1950
TIB IST - Tibiscus, Timişoara, I, 1971
Tomis – Tomis, Constanţa, I, 1966
TR - Terra, Bucureşti, I, 1969
Transilvania - Transilvania, Foaia Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului
român, Sibiu I, 1972
TRG - Târgovişte. Revistă de cultură, 1939
TUB - Tipografia Universităţii Bucureşti
TUCN - Tipografia Universităţii din Cluj Napoca
TUI - Tipografia Universităţii din Iaşi
TUT - Tipografia Universităţii din Timişoara
Ţ BR - Ţara Bârsei, Braşov, Braşov, 1829
Ţ OLT - Ţara Oltului, Făgăraş
VR - Viaţa Românească, Bucureşti, I, 1948
VMSVN - Veshandlungen und Mitteilungen des Siebenbűrgische Veseins fűr Naturwissensehaften,
Hermannstadt
VRMB - Vestigii rupestre din Munţii Buzăului, Buzău, 1980
ZIR - Ziridava, Arad, I, 1967
ZN - Zeitschrift fűr Namenforschung, Berlin, 1938
ZRP - Zeitschrift fűr Romanische Philologie, Halle, 1877
42

Ion Nicolae - Bogdan Suditu - TOPONIMIA ROMÂNIEI - REPERE BIBLIOGRAFICE - 2002

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ion Nicolae - Bogdan Suditu - TOPONIMIA ROMÂNIEI - REPERE BIBLIOGRAFICE - 2002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ion NICOLAE Bogdan SUDITU, 2002, TOPONIMIA ROMÂNIEI.

Ion NICOLAE Bogdan SUDITU

TOPONIMIA ROMÂNIEI. REPERE BIBLIOGRAFICE

177. BOLOCAN Gh., POPESCU-SPINENI, R., (1976), Toponimie, AUC, 327-332

604. GRAUR Al., (1965), Nume de persoane, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti

750. IORDAN I., (1972), Ce este etimologia , LR, XXI, 3, 175-184

AA - Analele Academiei Române, I, 1906, Bucureşti

An Ist Iaşi - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D.Xenopol”, Iaşi, I, 1964

FD - Fonetică şi Diaectologie, Bucureşti, I, 1958

RES - Revue des études slaves, Paris, I, 1921

ŞB - Şcoala Bârlădeană, Bârlad, I, 1969

S-ar putea să vă placă și