După cum se ştie, creierul nostru este format din două emisfere, care, deşi sunt foarte

asemănătoare din punct de vedere anatomic, se deosebesc totuşi din punct de vedere
funcţional. În timp ce emisfera stângă este logică, verbală, matematică, analitică,
numerică, secvenţială, liniară şi temporală, emisfera dreaptă este sintetică, spaţială,
holistică, intuitivă, emoţională, artistică, picturală, creativă şi implicată în
recunoaşterea feţelor.
După cum se ştie, creierul nostru este format din două emisfere, care, deşi sunt foarte
asemănătoare din punct de vedere anatomic, se deosebesc totuşi din punct de vedere
funcţional. În timp ce emisfera stângă este logică, verbală, matematică, analitică,
numerică, secvenţială, liniară şi temporală, emisfera dreaptă este sintetică, spaţială,
holistică, intuitivă, emoţională, artistică, picturală, creativă şi implicată în
recunoaşterea feţelor. Desigur că, pentru a da naştere unei personalităţi echilibrate,
cele două emisfere ar trebui să colaboreze cât mai bine între ele. În realitate însă, la
fiecare dintre noi se poate vorbi de dominanţa unei emisfere. La dreptaci se spune că
predomină emisfera stângă. Dar şi la aceştia pot să predomine alte funcţii ale
emisferei drepte. Aşa spre exemplu, unii dintre ei ar putea să aibă o gândire intuitivă,
o viziune spaţială, un simţ artistic mai pronunţat şi aşa mai departe. Pe de altă parte, se
spune că în unele profesii predomină emisfera dreaptă, iar în altele predomină
emisfera stângă. Aşa spre exemplu la matematicieni predomină emisfera stângă, care
este logică, matematică, analitică şi numerică. Iar la pictori predomină emisfera
dreaptă, care este mai spaţială, mai picturală şi mai artistică. În acest caz, la radiologi
ar trebui să predomine emisfera dreaptă, iar la internişti şi la psihiatri ar trebui să
predomine emisfera stângă. 
Problemele s-au complicat însă foarte mult din cauza faptului că în ultimul timp toate
specialităţile medicale au început să pună un accent tot mai mare pe imagistică, pe
radiologie, pe ecografie, pe CT, pe RMN, PET, pe endoscopie, pe laparoscopie, pe
citologie şi aşa mai departe, care solicită mai mult emisfera dreaptă a creierului. Pe de
altă parte, nici ghidurile medicale nu solicită medicului decât să observe semnele
corespunzătoare şi să aplice algoritmul indicat. De fapt, întreaga noastră civlizaţie,
bazată mai mult pe imagine decât pe cuvinte, solicită mai mult emisfera dreaptă decât
emisfera stângă. Chiar şi la congresele medicale, autorii apelează mai mult la aspectul
artistic al imaginilor, decât la aspectele seci ale datelor ştiinţifice.
Acest lucru este favorizat şi de faptul că ochiul aduce peste 90% din informaţiile pe
care le primeşte creierul. De aceea unii spun că o imagine face cât o mie de cuvinte.
Dar, deşi imaginile sunt foarte importante, nici un organ de simţ nu poate rezolva
integral problemele extrem de complicate ale omului contemporan. De aceea, toate
informaţiile venite de la organele de simţ sunt supuse unor procese de integrare şi de
prelucrare superioară. Se pare însă că dezvoltarea imagisticii, care a transparentizat
organismul uman şi care a adus astfel servicii extraordinare medicinei contemporane,
precum şi aplicarea ghidurilor, recomandate de medicina bazată pe dovezi, în care
medicul nu trebuie decât să observe criteriile de diagnostic şi să aplice algoritmul
corespunzător, apelează mai mult la emisfera dreaptă, decât la emisfera stângă a
creierului. 
De multe ori însă, fenomenele patologice sunt mult mai complicate, mai profunde şi
mai subtile decât s-ar părea la prima vedere. În spatele unei tumori cerebrale, sau a
unui chist ovarian, pe care le putem vedea foarte bine la RMN, se pot ascunde
fenomene mult mai profunde, care nu pot fi văzute decât cu ochiul minţii, care este
legat mai mult de emisfera stângă, decât de emisfera dreaptă. 
De aceea, nici noi, care avem imensul avantaj de a vedea mult mai bine toate organele
interne decât vedeau înaintaşii noştri, nu putem scăpa, dacă vrem să intrăm în
profunzimea fenomenelor şi să personalizăm diagnosticul medical, de gândirea mult
mai obositoare a emisferei stângi, pe care unii o denumesc ştiinţifică, spre deosebire
de emisfera dreaptă, care ar fi mai artistică.  
Probabil că performanţele deosebite ale unor medici constau tocmai în folosirea
optimă a celor două emisfere. Probabil că ei fac un diagnostic diferenţial mai bun cu
ajutorul emisferei stângi, care este mai analitică decât emisfera dreaptă. Căci
Dumnezeu i-a dat omului cele două emisfere cerebrale pentru a rezolva cât mai bine
problemele extrem de complicate cu care este confruntat. 

Prof. As. Dr. Adrian Restian

Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale