Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Ingineria Produselor Alimentare

Emisferele cerebrale

Student:

1.Introducere

Emisfericitatea este un termen introdus de biologi pentru a desemna specificitatea

functionala a unei emisfere cerebrale. Creierul uman, scos din nveliul su protector, craniul,
arat ca o jumtate de miez de nuc uria, brzdat adnc i desprit n dou pri, printr-un
canal central. Aceste dou pri ale creierului, cunoscute ca emisfere sau lobi, sunt conectate doar
prin fascicule groase de nervi. Observnd efectele rnilor la cap, oamenii au neles astfel, de mii
de ani, c afectarea prii stngi a creierului are efecte diferite asupra mentalului i a capacitilor
fizice ale persoanei respective dect afectarea prii drepte. Astfel, n timpul anilor 1960, ntr-o
serie de studii extraordinare, cercettorii n domeniul creierului, precum Roger Sperry, Michael
Gazzaniga, Joseph Bogen i alii, au studiat creierul i capacitile pacienilor supui unei
operaii radicale, n urma creia le-au fost separate total cele dou emisfere, prin secionarea
corpului calos, banda groas
de fibre nervoase care le
conecteaz. Aceste studii au
produs mult uluire, deoarece
au demonstrat c, nu numai c
fiecare emisfer a cortexului
are

propriile

sale

gnduri

contiente i propriile sale memorii, dar i c modalitatea de a gndi i de a opera a celor doua
pri este fundamental diferit.
In anumite conditii, una dintre emisfere lucreaza mai mult decat cealalta. Emisfericitatea
nu inseamna ruptura sau independenta a celor doua emisfere, ci dimpotriva, ele se informeaza
reciproc in mod constant permitand o actiune coordonata in totalitate.
Functiile senzorio-motorii (motricitatea, sensibilitatea, miscarile mainilor si ale
picioarelor, miscarile ochilor) sunt comandate de fiecare emisfera direct si invers (incrucisat).
Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi roluri,
ceea ce nu se intampla in cazul limbajului, gandirii etc.

2.Lateralizarea functiilor cerebrale

Potrivit teoriei dominantei uneia dintre emisferele cerebrale, fiecare
parte a creierului controleaza diferite tipuri de gandire. In plus, oamenii prefera
un tip de gandire, in defavoarea celuilalt. De exemplu, o persoana care
gandeste cu emisfera stanga este adesea considerata mai logica, analitica si
obiectiva, in timp ce o persoana care gandeste cu emisfera dreapta este considerata mai
intuitiva, ganditoare si subiectiva.
In psihologie, teoria se bazeaza pe asa numita lateralizare a functiilor cerebrale.
Aceasta teorie isi are originile in munca lui Roger Sperry, castigator al premiului Nobel. n
1981, neurochirurgul Roger Sperry a cstigat Premiul Nobel pentru demonstrarea experimentala
a functionarii specifice a celor doua emisfere cerebrale. O substanta neuronala complexa, aflata
la baza creierului si numita corpul calos, se constituie ntr-un sistem de interconectare ntre cele
doua emisfere. Prin aceasta structura materiala cele doua emisfere comunica, asigurnd practic o
functionare coerenta a ntregului sistem nervos central.
Din aceasta cauza, natura profund duala si conflictuala a mintii noastre era putin evidentiabila
experimental si deci dificil de a se constitui n premisa pentru o constructie teoretica adecvata.
Sectionarea corpului calos la un pacient bolnav de epilepsie i-a permis lui Sperry sa demonstreze
experimental ca cele doua emisfere au functii diferite si practic lucreaza independent. Experimentele
efectuate au demonstrat ca o emisfera (de obicei cea stnga) este specializata n procesarea lineara,
analitica a informatiilor din lumea nconjuratoare.

3.Emisfera cerebrala stanga

Emisfera stanga este dominanta la majoritatea dreptacilor; controleaza partea dreapta a
corpului, de aceea ei folosesc mai mult mana dreapta, ochiul drept, piciorul drept, urechea
dreapta. Are lobul occipital mai mare decat eel al emisferei drepte. Cuprinde aria cerebrala
consacrata vorbirii, de aceea se ocupa de citit si vorbit, controleaza procesul gandirii, limbajul,
scrierea, calculul si memoria pe termen scurt.
Emisfera stanga, a gandirii directe, realizeaza invatarea pas cu pas, informatiile sunt
primite pe rand, in mod liniar, nu poate sesiza generalul daca nu se ajunge la el secvential, din
3

aproape in aproape, de aceea, invatarea se face de la parte la intreg. Proceseaza informatiile in mod
simbolic prin cuvinte, idei, concepte, cifre. Percepe geometria spatiala mai slab. Desi toti oamenii
folosesc limbajul, numai cei de emisfera stanga transforma totul in cuvinte. Ei gandesc in cuvinte sub
forma unui dialog intern, de aceea ei invata mai usor, daca informatiile sunt prezentate sub forma de
cuvinte.
In mod normal, emisfera stanga lucreaza cu fapte logice, functionand logic si analitic ca un
calculator. Este responsabila cu gandirea din aproape in aproape, fiind orientata spre conexiuni abstracte,
relatii simbolice si analize de detaliu elaborate logic. Emisfera stanga este specializata in ordinea verbala
i semantica, analizeaza i intelege cuvintele, sensul frazelor, sintaxa, semnificatia, mesajul, reguli
gramaticale, abstractii, rationament logic, detalii, calcul mintal si numeric.
Cei care au dezvoltata emisfera stanga au darul vorbirii, deoarece ea se ocupa in general de limbaj, la
nivelul ei aflandu-se central vorbirii. De asemenea, scrierea este o activitate specifica emisferei stangi.
Invatamantul traditional se bazeaza pe sarcini caracteristice emisferei stangi, asa numita logica"
cititul, scrisul, gramatica, limbile straine, calculele matematice de aceea elevii de emisfera dreapta
au, in general, dificultati la invatare. Predarea si invatarea disciplinelor umaniste (literatura, muzica etc.)
se face tot dupa criteriile emisferei stangi, ceea ce nu este productive.
4.Emisfera cerebrala dreapta
La stangaci este, in general, mai dezvoltata emisfera dreapta, Lobul ei frontal este mai mare decat
al emisferei stangi. Ea controleaza mana, ochiul, urechea si piciorul de pe partea stanga, capacitatea de
sinteza si generalizare, perceptiile spatiale, estetice, intuitia i creativitatea. Nu controleaza rationamentul
dezvoltat. Ea opereaza cu imagini, mai ales acelea de tip spatial, define functii de manipulare a relatiilor
spatiale si de configurare a imaginilor, este centrata pe emotii si sentimente, imaginatie si intuitie.
Activeaza zone cerebrale informationale putin accesate realizand nivelurile cele mai complexe ale
prelucrarii informatiilor. Emisfera dreapta este lipsita in mare parte de relatiile cu lumea exterioara,
lasand grija conducerii i deciziei comportamentale in seama emisferei stangi.
Cu toate ca si elevii de emisfera dreapta folosesc limbajui, ei proceseaza datele mai intai senzorial
prin intermediul simturilor imagini, cuvinte ce au asociatii senzoriale, comunicarea non- verbala
(mimica, tonul vocii, sugestii emotionale). Atunci cand gandesc, ei folosesc mai mult imagini i sunete i
mai putin cuvinte (gandesc sub forma de imagini). Emisfera dreapta percepe senzatiile vizuale, auditive,
muzica, armonia, micarea, rima, poezia, imagini sugerate, culori, forme. Logica ei este de tip metaforic,
imaginativa, intuitiva, sintetizatoare, percepand relatiile spafiale tridimensional. De asemenea, umorul i
frumusetea apartin emisferei drepte.
4

Emisfera dreapta percepe informatiile global, simultan (vede tabloul general dintr-o data), invatarea
se face de la general spre particular, de la intreg spre parte. Actioneaza asupra informatiilor in maniera
sintetica facand sinteze rapide si complexe permitand intelegerea globala, imediata, sub forma simbolica,
ca o revelatie.Sesizeaza greu informatiile care sunt prezentate din aproape in aproape.

Elevii de emisfera dreapta pot sa inverseze cifrele intr-un numar, pot incurca literele atunci
cand scriu, pot avea greeli de ortografie si de exprimare gramaticala, deoarece limbajul are
nevoie de ordine secventiala. Ei asimileaza mai uor daca informatiile sunt prezentate sub forma
de imagini. Este bine sa foloseasca pentru invatare desenul (formele si culorile) si miscarea.
Si ei pot fi sclipitori, deoarece pot vedea rezolvarea de ansamblu a unei probleme de
matematica, remarcand usor interconexiunile, dar daca problema se rezolva prin metoda pas cu
pas, vor intampina dificultati. In plus, le este greu sa explice in cuvinte modul cum au rezolvat
problema.
Elevii de emisfera dreapta au dificultati in scoala si la examene, deoarece majoritatea
evaluarilor se fac prin criterii specifice emisferei stangi. Sunt foarte buni in domeniile filozofie,
poezie, muzica, arte plastice, unde emisfera dreapta este implicata in proportie de peste 70%.
Invatarea, folosind emisfera dreapta, are mari avantaje. in prezent, in metodele moderne de
invatare, se folosete metoda RFT (Raspuns Fizic Total), tehnica ce este orientata spre utilizarea
unei parti mai mari a mintii, care in mod obinuit este neglijata si anume emisfera dreapta.
Folosind metoda RFT, se realizeaza o imbunatatire a intelegerii, o invatare lipsita de stres,
retinand cunojtintele asimilate o perioada indelungata.

5.Elemente de neurofiziologia limbajului

n urma numeroaselor cercetri s-a pus n eviden faptul c zona limbajului este situat
n emisfera stng i este reprezentat prin: a treia circumvoluiune frontal, prima
circumvoluiune temporal, girusul supramarginal i girusul angular. Vorbirea normal,
fr tulburri reclam nu numai integritatea acestor zone ci i integritatea

regiunilor

subcorticale- legtur ntre pulvinar i poriunea postero-lateral a talamusului stng, cu

poriunea retrorolandic a zonei limbajului de cealalt parte sau poriunea dorsomedian
i ventrolateral a talamusului stng, pe de o parte, cu poriunea retrorolandic a zonei
limbajului,

de partea cealalt. Se

pare c o poriune din talamuspulvinarul

mai

ales

moduleaz

activitile zonei clasice a limbajului

(poriunea retrorolandic).
Exprimarea
limbajului

corect

necesit

integritatea

zonelor: structurilor de materie

cenuie paraventricular, insula,
putamenul i sistemul reticulat
ascendent.

Se poate observa cu

certitudine

centrele

care

organizeaz limbajul sunt localizate

n emisfera stng.
n condiii de vorbire normal emisfera dreapt nu are control direct asupra mecanismelor
motorii ale vorbirii. Emisfera dreapt intervine probabil n asociere cu cea stng, n exprimarea
i comprehensiunea prozodic, n declanarea secvenelor automate, n producerea i
interpretarea metaforelor. n timpul discursului, emisfera dreapt permite un comportament
adaptat spuselor interlocutorului. n funcie de context, de afectivitatea subiectului, emisfera
dreapt are rol n iniierea vorbirii sau anularea inteniei de a vorbii.
n producerea limbajului s-au delimitat dou zone, arii de importan major: Broca i
Wernicke. Jumtatea posterioar a celor dou prime circumvoluiuni temporale stngi, girusurile
6

asupra marginalis i angular, substana alb subiacent precum i fascicolul arcuat alctuiesc
subsistemul posterior, respectiv aria Wernicke. Rolul acestei arii const n receptarea stimulilor
lingvistici i comprehensiunea limbajului vorbit. Regiunile temporale drepte omoloage sunt
activate simultan, ceea ce confirm rolul emisferei drepte n comprehensiunea limbajului.
Structurile perisylviene, precum i neocortexul de asociaie din zona jonciunii temporo-occipitoparietale sunt implicate n selecia cuvintelor n funcie de semnificaia lor. Aceste elemente
formeaz aria Broca, piciorul i capul celei de-a treia circumvoluiuni frontale (ariile 44 i 45),
partea inferioar a circumvoluiunii frontale ascendente, insula, substana alb subiacent acestor
structuri corticale, fasciculele de substan alb periventricular, capsul intern, nucleul caudat
i lenticular.
Aria Broca intervine n: incitarea n vorbire, motivaie, controlul semantic i sintactic al
cuvintelor i frazelor, programarea i realizarea motorie a limbajului.
ntre cele dou arii exist o strns legtur conform teoriei lui Geschwind.Legtura se
stabilete astfel: informaiile sunt stocate n aria Wernicke, ele sunt activate cnd un cuvnt
vorbit este recunoscut, pentru ca acest cuvnt s fie redat verbal informaiile sunt trimise din aria
Wernicke n aria Broca. Transferul dintre cele dou arii este asigurat de fascicolul arcuat. n aria
Broca se afl un cod care permite convertirea informaiei auditive n cod motor.
Pornind de la acest model, extrapolat la limbajul scris, deducem c semnele scrise ajung
din cortexul vizual, n aria primar i ariile de asociaie din lobul occipital. Informaia trece n
girusul angular al lobului parietal i literele sunt recunoscute ca formnd cuvinte. Girusul
angular, situat n aria vizual i auditiv de asociaie este locul ideal pentru a asocia auzul i
vzul, ceea ce st la baza scrisului i cititului. Subsistemul motor implicat n limbaj este la rndul
su compus din numeroase subsisteme alctuite din substana alb -fascicole descendente- care
inerveaz musculatura labio-buco-gloso-faringian precum i musculatura minii, implicate att
n limbajul oral, ct i cel scris.
Alte teorii susin faptul c sistemul vorbirii este organizat modular, n creier existnd
uniti funcionale distincte care intervin n mod autonom i ierarhic operaiile desfurndu-se
secvenial. Astfel:
-

ntr-o prim etap, semnalul acustic ajunge n ariile primare i de asociaie ale
celor dou emisfere, n lobii temporali. Structuri specializate din emisfera
stng extrag din fluxul acustic semnalul fonetic specific cuvntului. Este
7

nevoie de o codare pentru a elimina multiplele variaii de pronunare ale

fonemelor legate de vocea, accentul i viteza de emisie a vocii vorbitorului.
-

n etapa urmtoare are loc identificarea intrrilor prin activarea codurilor

lexicale stocate. Cuvntul poate fi recunoscut sau nu, n funcie de bogia
lexicului codat i stocat n cortex.

n ultima etap reprezentrile lexicale activeaz procese asociative care susin

semantica. Configurarea nivelului semantic al limbajului se bazeaz pe vaste
reele

asociative

distribuite

interiorul

celor

dou

emisfere.

Comprehensiunea frazelor angajeaz n mare msur memoria, care la rndu-i

permite construcia gramatical i sintaxa frazei.
n urma parcurgerii acestui circuit se produce limbajul. Vorbitorul este propriul su
auditor n baza circuitului intern- limbajul interior- cel care permite omului s reprezinte mental
ceea ce spune i s decodifice.
6.Gndurile sinistre, aciune subversiv a emisferei stngi
Cum progresele n cercetare au continuat, iar oamenii de tiin au nceput s neleag c
predominana uneia sau alteia dintre emisfere poate nu doar s coloreze percepiile omului
asupra realitii exterioare, dar chiar poate s determine realitatea respectiv, a devenit clar c
cultura noastr a preuit i a cultivat acele caliti asociate cu activitatea emisferei stngi mai
mult dect pe acelea asociate cu emisfera dreapt. Muli au observat, de exemplu, c pn i
cuvntul drept are conotaii pozitive, dincolo de acelea care indic poziia fizic: adevratul
concept de dreptate este acela de corectitudine, integritate, potrivire, nevinovie, i este opusul
conceptului de stng, care are conotaii malefice (cuvntul latin pentru stng este sinister,
adic sinistru). Probabil c cea mai uluitoare demonstraie despre ct de complet orientat ctre
partea stng a creierului este cultura noastr este faptul c medicii chirurgi au ndeprtat
ntreaga emisfer dreapt, fr ca pacienii s sesizeze nici cea mai mic modificare n cmpul
contient.
Supremaia emisferei stngi este ntrit puternic prin sistemul nostru educaional. Atunci
cnd ne natem, cele dou emisfere par s lucreze independent, dar cu fore egale. n joaca lor, n
fanteziile lor, n gndirea lor, copiii arat c posed o activitate intens a prii drepte a creierului
ei sunt mprtiai, intuitivi, vizuali, muzicali i par s nu aib niciun sim al timpului,

rspunznd unor ritmuri interioare imprevizibile. Dar pe durata colii primare i secundare,
aceste caliti ale emisferei drepte devin sursa criticilor permanente sau chiar a pedepselor.
Fanteziile nu sunt binevenite n clas, nvtorii i profesorii nu sunt receptivi de obicei la
rspunsuri intuitive la ntrebri, iar n fiecare sal exist un ceas mare pe perete. Elevii care nu-i
nfrneaz partea dreapt a creierului sunt catalogai drept vistori, lenei, indoleni, distrugtori.
Cnd tinerii ajung la facultate, deja predominana emisferei stngi este ferm stabilit.
ntr-un experiment, unor studeni la colegiu le-au fost testate abilitile mentale intuitive i, cnd
rezultatele studiului au fost comparate cu notele obinute n general de elevi, nu s-au putut face
deloc corelaii; studiul a concluzionat c gndirea intuitiv nu este deloc corelat cu notele
obinute.
Dei calitile emisferei stngi sunt rspltite prin note bune i sunt foarte preuite de
cultura noastr, ele nu sunt suficiente pentru funcionarea complet i pentru a avea o via cu
adevrat satisfctoare. De fapt, cei mai nali gnditori i toate geniile recunoscute au declarat c
ideile lor i energiile lor creatoare au nit din fntna adnc a nelepciunii, denumit
subcontient. Logica, cuvintele i detaliile sunt importante, dar sunt numai nite instrumente; ele
nu sunt realiti n sine, ci doar simboluri folositoare sau explicaii ale realitilor nconjurtoare.
Pentru a fi folosite eficient, ele au nevoie i de abilitile intuitive i sintetizatoare ale emisferei
drepte. n ultimii ani, muli au recunoscut pericolele predominanei emisferei stngi i au cutat
s intensifice funcionarea emisferei drepte printr-o mulime de metode. Meditaia, YOGA, Zen,
substanele psihedelice care induc stri modificate de contiin, muzica, dansul, alergarea, visele
lucide, vizualizarea, autosugestia i multe alte tehnici au fost folosite pentru a stimula emisfera
dreapt.
Cercetarea undelor cerebrale ale celor dou emisfere realizat la cei care plutesc n tanc
arat c plutirea stimuleaz funcionarea emisferei drepte. Thomas Budzynski, care a realizat
msurtori EEG la cele dou emisfere, supuse unor condiii variabile, a precizat clar ntr-un
discurs inut la o conferin TRSM la Denver: n condiii de plutire, facultile emisferei stngi
sunt oarecum suspendate, iar emisfera dreapt ncepe s predomine.
7.Patternurile undelor cerebrale
Undele BETA
13-100 Hz
9

- caracterizeaz starea de veghe;

- au amplitudinea cea mai mic i frecvena cea mai mare dintre toate celelalte pattern-uri de
unde cerebrale;
- dei coexist toate cele patru ritmuri cerebrale, n starea de veghe undele beta sint
predominante;
- undele beta sint asociate cu aa-numitul rspuns ,,dai sau fugi care apare n cazul unui pericol;
- undele beta ,,de sus" caracterizeaz stri de anxietate, nevroz, puternic simmnt de separaie.

Undele ALFA
8-12,9 Hz
- caracterizeaz o stare de uoar relaxare care se poate obine nchiznd ochii i relaxndu-ne;
- undele alfa sunt asociate cu introspecia;
- cnd undele cerebrale alfa sunt predominante, creierul produce o serie de substane chimice
benefice, cu afect de calmare;
- captul de sus al domeniului (12,9 Hz) descrie o stare ,,super-nvare, atunci cnd suntem
foarte absorbiti de citirea unei cri, de exemplu, e foarte probabil s predomine undele cerebrale
alfa;
- Captul de jos al domeniului (8 Hz) este caracteristic unor stri precum cea de dinainte de somn
pre-somn sau cea pe care o avem la trezire pre-waking- drowsiness;
- Undele alfa de jos mai sunt asociate cu o stare de pace i mulumire i este patternul
predominant al strii de meditaie obinuite;
- undele alfa creaz rspunsul la relaxare, n care n loc s reacionm exterior la un pericol
suntem ,,ntori ctre noi nine, spre introspecie, nvare, relaxare, rennoire.

Undele THETA
4-7,9 Hz
- acesta este pattern-ul caracteristic somnului REM, strii hipnagogice;
- predominana undelelor theta este asociat cu: creativitate crescut, memorie, vindecare,
10

experiene integrative n care punem mpreun piesele puzzle-lui informaional care duce la
nelegere ,,instant;
- Studii fcute pe meditatori Zen au artat predominana undelor theta n timpul meditaiei lor
obinuite;
- Muli psihologi cred c stare caracterizat de ritmul theta este poarta ctre mintea incontient.

Undele DELTA
0,1-3,9 Hz
- au cea mai mica frecven dintre toate pattern-urile (beta, alfa, theta) dar cea mai mare
amplitudine;
- unii au postulat c in starea in care predomin undele delta se poate ,,accesa acel ,,incontient
colectiv al lui Jung care e acelai la toi oamenii (de ex. Frica e adanc nrdcinat n incontient
i e prezent la toi oamenii);
- undele delta caracterizeaz o stare de profund uniune, pe de alt parte se poate pstra o
anumit vigilen atta timp ct mai persista i celelalte pattern-uri;
- caracterizeaz somnul profund fr vise n care organismul se reface, au loc eliberri de neurotransmitori care accelereaz sau inhib anumite procese din organism;
- caracterizeaz o stare de meditaie foarte adnc n care dup mult antrenament se poate pstra
vigilena i nu neaprat s fie prezent somnul adnc fr vise.

8.Teste
1. Pentru a vedea daca avem emisfera stanga dezvoltata:

11

0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND

1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU
7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4
V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P
51 5PUM4. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R
1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54
C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713:
D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41
74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51
M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.
Rezolvare: Odata intr-o zi de vara stateam pe plaja observand doua fete topaind in nisip, isi
dadeau serios interesul construind un castel de nisip cu turnuri pasaje secrete si poduri. Cand
erau pe punctul de a termina a venit un val distrugand totul reducand castelul la o gramada de
nisip si spuma M-am gandit ca dupa atat efort fetele vor incepe sa planga, dar in loc de asta
alergau pe plaja razand si jucandu-se si au inceput sa construiasca un alt castel. Mi-am dat seama
ca am invatat o mare lectie: dedicam mult timp din viata noastra construind ceva, dar cand mai
tarziu un val vine si distruge tot ce ramane e doar prietenia grija si mainile celor ce sunt capabili
sa ne faca sa suradem.
2.Pentru a vedea ce emisfera este mai dezvoltata:
In functie de imaginea pe care o vezi timp de 30 de secunde, poti afla care emisfera este
mai dezvoltata. Spre exemplu, daca femeia apare rotindu-se spre dreapta, inseamna ca emisfera
dreapta este cea care iti calauzeste viata, daca e invers, cea stanga.
Vezi: http://www.stilfeminin.ro/timp-liber/Emisfera-dreapta-vs-emisfera-stanga.html

Concluzii

12

In concluzie oamenii se folosesc mai mult de partea dreapta a creierului.

Emis

13

Bibliografie

1. Armeanu,C.M.,Tehnici de superinvatare, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2005.

2. Crneci, D. Demascarea secolului: Ce face din noi creierul? Introducere n neurotiinele
dezvoltrii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2001
3. Crciun,M.,T Diagnosticul i tratamentul afaziei( Tez de doctorat), Cluj-Napoca.
4. Roco, M.,Creativitate si inteligenta emotionala. Ed. POLIROM, Iasi, 2001
5. Springer, S.P., Deutsch, G., Left brain, right brain. W.H. Freeman, San Francisco, 1981.
6. http://www.sensart.ro/dominanta-cerebrala.html

14

Cuprins

Introducere..2
Lateralizarea functiilor cerebrale.3
Emisfera cerebrala stanga3
Emisfera cerebrala dreapta...4
Elemente de neurofiziologia limbajului...6
Gndurile sinistre, aciune subversiv a emisferei stngi8
Patternurile undelor cerebrale10
Teste...12
Concluzii13
Bibliografie14
Cuprins...15

15

16