Niță Constantin Marius

PLOI ACIDE

INTRODUCERE
pH-ul reprezinta o masura a activitatilor ionilor de hydrogen dintr-o solutie si in consecinta
aciditatea sau alcalinitatea acesteia.
Solutiile apoase cu valori ale pH-ului <7 sunt acide, cele cu valori >7 sunt bazice, iar cele cu
valori =7 sunt neutre.
Acidifierea solului este cauzata de micsorarea posibilitatii de schimb cationic, acumularea ionilor
de Al, degradarea mineralelor, micsorarea activitatii biologice, modificarea proprietatilor fizice
ale mineralelor si compozitiei chimice a solutiei solului care favorizeaza multiple procese de
oxido-reducere si pierderea cationilor principali.
Ploile acide determina efecte directe si indirecte asupra plantelor.
Capacitatea de tamponare este proprietatea solurilor de a se opune modif de pH. Aceasta crește
de la solurile nisipoase la cele argiloase, cu materie ogranica si carbonate.
Pentru conservarea ecosistemelor acvatice uneori se adauga calcar maruntit pentru a neutraliza
efectele ploilor acide din lacuri, iazuri.
In apele naturale , capacitatea de tamponare este data de capacitatea sistemului de a-si mentine
compozitia constanta si este determinate de dioxidul de carbon din atmosfera, de ionii HCO3-,
CO3^2- dizolvati in apa, de CaCO3, si alte minerale.
OBIECTIVE:
-determinarea valorii pH-ului pentru diverse solutii si a catorva soluri
-influenta ploilor acide asupra cresterii plantelor.
MOD DE LUCRU:
4 pahare Berzelius de 250 ml cu etichetele urmatoare
-pahar 1 se noteaza apa-filodendron;
-pahar 2 se noteaza acid-filodendron;
-pahar 3 se noteaza apa-begonia;
-pahar 4 se noteaza acid-begonia.
CONCLUZII:
In urma experimentelor se observă:
In momentul in care am introdus calcar, hidrogenul din acidul acetic va fi inlocuit cu ioni din
calciu din calcar, obtinand acetat de calciu, deci tendinta pH-ului este de a creste si a se deplasa
spre solutii neutre. El poate creste pana cand a avut un consum maxim de reactanti (punct de
echivalenta). In cazul nostru, creșterea a fost de la un pH =4 in cazul apei cu otet, otetul fiind un
acid slab, iar odată cu dizolvarea calcarului si omogenizarea amestecului, pH-ul a crescut pana la
punctul de echivalenta, obtinandu-se un pH=6.5.
Simuland o ploaie acida asupra a 3 soluri diferite, provenite din gradina, parc și curtea scolii,
acestea avand rolul de filtru, se obtine un pH de 5.5 pentru solul din gradina, 3.5 pentru solul din
parc, respective 6 pentru solul din curtea scolii, rezultand o diferentă considerabila a pH-ului
dintre aceste tipuri de soluri, acest fapt datorandu-se compozitiei fiecarui sol, observându-se
diferenta de capacitate de temponare a fiecăruia, crescând de la solurile nisipoase la cele
argiloase.
În cazul efectelor asupra plantelor, primele transformari incep la 2-3 zile a plantelor in apa de
ploaie acida, respectiv asupra begoniei, si filodendronului. Dupa 6 zile se poate observa cum
ploaia acida afecteaza cresterea plantelor, provocand uscarea acestora ,ducand la moarte, in timp
ce plantele situate in apa se dezvolta normal. Avand in vedere prezenta poluantilor si formarii
ploilor acide, rata de creștere normală a plantelor este foarte scăzută în astfel de situații, ploile
acide având un efect devastator în timp asupra dezvoltării plantelor.