SOLUTII TAMPON IN SISTEME

BIOLOGICE
Elev: Cibotariu Raluca
Clasa a XII-a E
Colegiul Naional Mircea cel Batrn,
Constana

DEFINITIE

Solutiile tampon sunt solutii de electroliti a caror

prezenta se opune variatiei pH-ului atunci cand se
adauga un acid sau o baza.Actiunea tampon este o
consecinta a echilibrelor dintre apa,acizi slabi
(HA),baze (B),amfoliti (Z) si ioni in care se
transforma aceste specii n solutie apoas.
Datorita reversibilitatii reactiei ,adaosul de
acid tare la o solutie tampon de acetat nu produce
o variatie mare a pH-ului ,deoarece acidul adaugat
este neutralizat de ionul de acetat ce functioneaza
ca baza.Similar, un adaos de hidroxid alcalin este
neutralizat de ionul de hidroniu, conducand la
formare de acid acetic.

o Pentru multe procese chimice este important ca

valoarea pH-ului unei solutii sa nu se schimbe, chiar
daca sunt adaugate cantitati de acizi sau de baze
tari. La nivel celular, in organismul uman, participa
acizi si baze ; valoarea pH-ului poate oscila .
o De exemplu, Ph-ul sangelui poate oscila intre 7,2 si
7,6. Echilibrul acido-bazic sanguin este asiguratprin
intermediul unui sistem tampon plasmatic,
reprezentat de bicarbonati-acid carbonic.

Soluii tampon

Cu toate ca apa pura este o sursa de protoni (H +) si

teoretic ar trebui sa aiba implicatii de tamponare a
sistemelor biologice care sunt sensibile la modificarea
pH-ului, acest fenomen nu poate avea loc datorita
ionizarii foarte mici a acesteia. De fapt apa are o
comportare atat de acid, cat si de baza, avand astfel
un comportament amfoter.

Totusi, citoplasmele si fluidele celulare ale

organismelor vii tamponeaza sistemele in jurul unei
valori ale pH ului de 7-8.

Soluii tampon
Solutiile tampon se definesc i drept solutii ale
electrolitilor slabi care tind sa reziste sa-si modifice
pH-ul la adaugarea de cantitati mici de baze sau
acizi. Aceasta proprietate se bazeaza pe reglarea
echilibrului, conform principiului lui Le Chatelier.
Principiul lui Le Chatelier arata ca daca se intervine
asupra unui sistem aflat la echilibru, acesta va
raspunde prin modificarea echilibrului in vederea
contrabalansarii efectului exercitat asupra lui.

Curba de titrare a acidului

acetic
Spre exemplificare consideram
exemplul acidului acetic (acidul slab
donor de protoni) si al ionului acetat
(baza conjugata acceptor de protoni).
Observand curba de titrare , la punctul
de echivalenta, concentratia acidului
acetic va fi egala cu cea a ionului acetat.
Curba de titrare a acidului acetic are in
jurul acestei valori o regiune destul de
lina a variatiei pH-ului, pana la valori de
plus sau minus o unitate de pH fata de
punctul de echivalenta de 4,76.

Modificarea pH-ului solutiilor tampon

1.Diluia -raportul dintre o cantitate de solutie si

cantitatea de solvent din acea solutie
Prin diluarea solutiei tampon se modifica
atat concentratia componentelor ei, cat si taria
ionica, ambele efecte avand drept urmare o
variatie a pH-ului.Un prim efect al dilutiei este
datorat solventului amfiprotic(apa) care
actioneaza , fie ca un acid slab, fie ca o baza
slaba, deplasand echilibrele in sensul
neutralizarii.

Modificarea pH-ului solutiilor tampon

2.Efectul de sare
Sarurile neutre produc o micsorare a
coeficientilor de activitate, efectul fiind
contrar celui provocat de diluare. Astfel,
prin adaos de saruri neutre, pH-ul solutiilor
tampon baza slaba-sare se mareste, pe
cand cel al solutiilor de acid slab-sare este
micsorat.

Modificarea pH-ului solutiilor tampon

3.Variatia temperaturii
Efectul variatiilor de temperatura asupra pH-ului
unei solutii tampon rezult prin derivarea in
raport cu temperatura a legii actiunii maselor.
4.Presiunea
Echilibrele in solutie sunt mult mai putin
influentate de variatiile presiunii decat de
variatiile temperaturii. In consecinta, modificarea
pH-ului solutiilor tampon, cauzata de schimbarile
presiunii barometrice, poate fi neglijata. Totusi,
cand variatiile sunt foarte mari, de ordinul a sute
de atmosfere, modificarile pH-ului sunt sesizabile.

Solutii tampon n sistemele

biochimice-Concluzii

Sistemele tampon joaca un rol deosebit de important in sistemele

biochimice. Importanta lor deriva din faptul ca lichidele extracelulare
din organismele multicelulare au caracteristica o anumita valoare pH,
aproape constanta. Aceste sisteme tampon sunt primele care intervin
in mecanismele de aparare impotriva modificarii pH-ului intern.
In compozitia citoplasmatica a majoritatii celulelor se gasesc
proteine, de fapt poliaminoacizi cu numeroase grupari functionale cu
comportament de acizi slabi, respectiv baze slabe. In afara de
acestia, atat adenozin-trifosfatul (ATP) cat si alti metaboliti mai mici
contin, de asemenea, grupari ionizabile capabile de a manifesta
efecte de sisteme tampon. Exemplele nu se opresc insa aici, ele fiind
mult mai numeroase in biochimia sistemelor vii.
Pentru mentinerea constanta a pH-ului intracelular actioneaza doua
sisteme tampon: sistemul fosfat si sistemul histidinic, in timp ce pH-ul
intercelular este controlat la tesuturile animale prin interventia
sistemului bicarbonat-acid carbonic.