Universitatea Maritimă Constanţa

Facultatea de Electromecanica Navala

TAIE AN 2

PROIECT DE CURS LA CDGTC

Îndrumător: Conf. univ.dr.ing. Stan Liviu

Masterand:
Curtsait Ilhan

Constanţa
-2022-
 CUVINTE CHEIE

Analiza statică, analiza termică, cămașa, metoda elementului finit.

REZUMAT

Pentru trecerea de la structura reală la modelul ei de calcul nu există algoritmi şi metode

generale care să asigure elaborarea unui model unic, care să aproximeze, cu o eroare prestabilită,
cunoscută, structura ce urmează să se calculeze. În general, este posibil ca pentru o structură săse
elaboreze mai multe modele, toate corecte, dar cu performanţe diferite.
Elaborarea unui model pentru calculul de rezistenţă al motoarelor cu ardere internă
trebuie riguros corelată cu metoda de calcul care va fundamenta calculul propriu-zis, deoarece
modelul va reflecta ipotezele, limitările, avantajele şi dezavantajele specifice metodei; de
asemenea, nu se poate preciza, în general, dacă se alege mai întâi metoda de calcul sau modelul,
cu excepţia cazurilor când se preferă utilizarea unor metode cunoscute. Proiectul își propune
analiza statică și termică a deformațiilor în cadrul procesului de ardere.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Bazele analizei cu elemente finite au fost pentru prima data formulate în 1943 de către
matematicianul german Richard Courant (1888-1972), care, îmbinând metoda Ritz cu analiza
numerica în probleme de calcul variaţional si minimizare, a obţinut soluţii satisfăcătoare pentru
analiza sistemelor cu vibraţii.
Începând cu anii ’70, metoda elementelor finite a fost folosita la rezolvarea celor mai
complexe probleme din domeniul structurilor elastice continue, de la construcţiile civile,
industriale sau de baraje până la construcţiile de nave maritime, respective cosmice.

2
 Fig. 1. Corelaţia dintre factorii ce concură la proiectarea unui sistem tehnic

Metodele de calcul utilizate în calculul de rezistenţă sunt fie metode exacte, care sunt în
general analitice, fie metode aproximative, utilizate pentru probleme mai complicate, când nu se
poate găsi o soluţie exactă. Metodele din această din urmă categorie s-au dezvoltat în două
direcţii: se scriu ecuaţiile exacte pentru problema dată, iar rezolvarea se face aproximativ,
neglijându-se unii termeni cu pondere secundară, obţinându-se ecuaţii simplificate, integrabile
analitic, sau se utilizează metode numerice, cum ar fi metoda diferenţelor finite, etc.; se caută o
rezolvare exactă a ecuaţiilor obţinute pentru un model aproximativ de calcul, elaborat pe baza
unor ipoteze simplificatoare privind o anumită configuraţie a deplasărilor, considerată cea mai
probabilă pentru problema dată şi care satisfac condiţiile la limită, ipoteze ce pot fi globale, ce se
utilizează în cadrul metodelor variaţionale, sau locale, acestea din urmă constând în admiterea
unei anumite configuraţii a deplasărilor pentru elemente de formă convenabil aleasă şi de
dimensiuni finite, ceea ce a condus la metoda elementelor finite, de mare utilitate în domeniul de
care ne ocupăm.
În prezent, metoda elementelor finite (MEF) este metoda numerică cea mai utilizată
pentru calculul structurilor complexe reprezentate de organele motoarelor cu ardere internă,
puternic solicitate static, dinamic, termic, la stabilitate, în regim liniar elastic sau în diverse
condiţii neliniare. Generalizarea metodei, simplitatea conceptelor de bază şi utilizarea
calculatoarelor explică extinderea şi interesul pentru această metodă.

3
 Pentru a defini conceptele de bază ale modelului unei structuri reprezentată de o
componentă oarecare a unui motor cu ardere internă care se calculează prin MEF, o posibilitate
simplă şi intuitivă este aceea de a privi acest model ca o generalizare a modelului pentru calculul
structurilor de bare din metoda deplasărilor.
Dacă structura ce se calculează cu MEF se discretizează într-un mod oarecare, nodurile
reţelei de discretizare sunt puncte în care se leagă între ele elementele structurii idealizate, care
pot fi elemente de bară, sau, în cazul general, elemente de învelişuri subţiri, plăci curbe groase,
elemente spaţiale tetraedice, hexaedrice, etc.
Modelarea structurilor prin metoda elementelor finite
Prima etapă în utilizarea MEF în domeniul de interes constă deci în reducerea structurii
reale, continue, la un model matematic, prin discretizarea şi reducerea celei dintâi la un ansamblu
de elemente finite interconectate în puncte discrete, reprezentate de nodurile reţelei astfel
obţinute. Elaborarea unui astfel de model structural face ca structura să fie reprezentată printr-un
sistem cu un număr finit de grade de libertate, pentru care ecuaţiile de echilibru pot fi
reprezentate şi rezolvate în notaţie matriceală (pentru structura asamblată). În unele cazuri, cum
ar fi structurile de bare sau plăci, modelarea respectivă conduce la o reprezentare exactă a
sistemului structural real, în timp ce pentru alte tipuri de structuri, formularea respectivă
constituie doar o reprezentare aproximativă, caz în care modelul cu elemente finite incumbă
aproximări atât în ceea ce priveşte forma, cât şi proprietăţile elastice şi inerţiale ale structurii. În
asemenea situaţii, când nu este posibilă decât o modelare aproximativă a structurii reale, vom
recurge la atribuirea tensiunilor şi deplasărilor elementelor a unor valori care, la rafinarea reţelei
obţinută prin discretizare, conduc la reducerea erorilor, cu menţiunea că aceasta nu constituie
singura modalitate de realizare a convergenţei soluţiei; astfel, se pot utiliza elemente finite de
ordin superior, pentru care numărul de elemente este menţinut constant, în schimb se acţionează
asupra rafinării valorilor atribuite iniţial mărimilor deja menţionate.
Cele mai utilizate elemente finite în discretizarea structurilor reprezentate de
componentele motoarelor cu ardere internă sunt: bare, grinzi, plăci şi elemente solide, prezentate.
Noţiuni privind formularea matematică a metodei elementelor finite
Formularea matematică a problemei pentru un mediu continuu este dată de ecuaţiile
diferenţiale în care mărimile mecanice sau fizice, ca deplasările, tensiunile şi deformaţiile, sunt
considerate ca funcţii continue de deplasările nodale. De exemplu, ecuaţia diferenţială din teoria

4
deplasărilor mici din elasticitate în cazul bidimensional pentru un material izotropic poate fi
scrisă sub formă matriceală după cum urmează:
 ecuaţia de echilibru:

[]
σx
[ ∂/∂ x 0 ∂/∂ y
0 ∂/∂ y ∂/∂ x ] []
σy +
σ xy
X = ¿ [0 ¿ ] ¿ ¿
Y ¿
,
în care cu σ s-au notat componentele tensiunilor şi cu X şi Y forţele volumice;
 relaţia dintre deformaţii şi deplasările nodale:

{ ε } = ¿ [ ε x ¿ ][ ε y ¿ ] ¿ ¿
¿ ;
 relaţia dintre tensiuni şi deformaţii:

[ σ x ¿] [ σ y ¿] ¿¿ ¿
¿ ,
sau
{σ } = [ D ] {ε } ,
unde cu [ D ] s-a notat matricea de rigiditate, n fiind coeficientul lui Poisson.
Dacă relaţiile anterioare se aplică în teoria clasică a elasticităţii, corpul (mediul) continuu
este tratat ca un ansamblu de elemente fictive de mărimi infinitezimale.

5
 Fig. 2. Tipuri de elemente finite

Prezentarea programului de calcul

Ansys oferă o gamă completă de soluţii de simulare, seturi inginereşti care oferă acces la
aproape orice domeniu de simulare inginerească, care necesită un proces de proiectare în
prealabil. Organizaţiile din întreaga lume au încredere în Ansys pentru că oferă cea mai bună
valoare pentru investiţia lor de inginerie software de simulare. De 40 de ani, compania a fost
pionier în dezvoltarea şi aplicarea unor metode de simulare pentru a rezolva probleme dificile de
inginerie. Soluţii software de la Ansys, combinate cu servicii cu valoare adăugată şi de sprijin, au
fost catalizatori pentru inovaţie şi timp mai rapid de rezolvare a diferitelor probleme astfel pentru
miile de echipele de ingineri din întreaga lume Ansys a fost un real ajutor.
Ansys fluent este scris în limbajul C şi face utilizarea deplină a flexibilităţii şi a puterii
oferite de limbajul de programare. În consecinţă, alocarea dinamică a memoriei, structuri
eficiente de date, control şi rezolvarea flexibilă, toate sunt posibile. În plus, programul Ansys

6
fluent foloseşte o arhitectură client / server, care îi permite să ruleze procese separate simultane
pe staţiile de lucru desktop şi servere client puternice de calcul. Această arhitectură permite
execuţia eficientă, control interactiv şi flexibilitate completă între diferite tipuri de maşini sau
sisteme de operare.
Ansys fluent oferă flexibilitate completă a procesului de discretizare (ochi de plasă),
inclusiv capacitatea de a rezolva problemele cu ajutorul fluxului de ochiuri de plasă nestructurate,
care pot fi generate cu relativă uşurinţă folosind geometrii complexe. Tipuri de discretizări
folosite 2D triunghiular / patrulater, 3D tetraedric / hexagonal / piramidă / parcela / poliedru şi
discretizări mixte (hibrid).
Solverul serial Ansys fluent gestionează datele de intrare şi de ieşire, de stocare a datelor,
şi calculele fluxului de teren folosind un proces de rezolvare pe un singur computer. Ansys fluent
foloseşte de asemenea, un utilitar denumit cortex care gestionează interfaţa fluent utilizator şi
funcţiile de bază grafice.
Solverul paralel Ansys fluent permite calculul folosindu-se de mai multe procesoare care
pot rula pe acelaşi computer, sau pe diferite calculatoare într-o reţea. Procesarea paralelă în
fluent presupune o interacţiune între program, un proces de gazdă, şi un set de procese nod de
calcul. Programul interacţionează cu procesul gazdă şi o colecţie de noduri de calcul cu ajutorul
interfeţei cortexului utilizator.

2. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

2.1 Noţiuni generale

Rezistenţa termică şi durabilitatea structurilor sunt printre cei mai importanţi factorii în
proiectarea componentelor. Supunerea componentelor la temperaturi înalte combinate cu o
sarcină mecanică variabilă poate iniţia o deteriorare datorată oboselii.
Aplicarea metodei DSA (Designing Streses Apply) permite optimizarea proiectării
considerând rezistenţa la oboseală ca un criteriu de proiectare. Metodele utilizate în DSA sunt
bazate pe câmpuri de temperatură stabile cu încărcări mecanice variabile. Datele experimentale
pentru rezistenţa la oboseală a componentelor mecanice sunt valabile doar pentru temperatură
constantă.
7
 2.2 Analiza senzitivităţii în problemele termoelastice

Principalii factori care influenţează durata de viaţă a unei componente (durabilitatea) sunt:
compoziţia materialului, direcţia şi mărimea granulelor, tratamentul termic, tehnica de prelucrare,
discontinuităţile geometrice, starea suprafeţei, temperatura la care lucrează, corodarea.
Un postulat de bază adoptat de mulţi cercetători este faptul că orice forţă aplicată ciclic va
produce ruperi prin oboseală. De asemenea este recunoscut faptul că ruptura este permanentă şi
acţiunea diferitelor forţe (factori) fiecare cu amplitudinea lui va avea ca rezultat deteriorarea
componentei respective, deteriorare care este egală cu suma deteriorărilor produse de fiecare
factor în parte.
Au fost propuse multe teorii ale deteriorărilor cumulative: regula deteriorărilor liniare,
cunoscută ca ipoteza lui Palengren-Miner, teoria deteriorarilor cumulative Marco-Starkey, Gatts,
Henry ,Carten-Dolan, Marin şi regula dublei deteriorări liniare a lui Manson. De menţionat că un
studiu analitic al metodei DSA este foarte dificil de implementat pentru rezistenţa la oboseală. O
metodă hibridă a fost dezvoltată şi folosită de Yu pentru a aproxima momentul când se produce
ruptura.

2.3 Analiza sistemelor termoelastice şi analiza durabilităţii

Sunt importante ecuaţiile termice şi ecuaţiile echilibrului elastic. Folosind liniaritatea

modelului, diagrama încărcării este obţinută prin combinaţii liniare între cazurile cu sarcină
statică şi cele cu articulaţii. Durata vieţii unei componente este calculată prin metoda
deteriorărilor cumulative. Schema este prezentată în figura 2.1.

8
 Fig. 2.1 Metoda de analiză

2.4 Ecuaţiile termoelastice

2.4.1 Ecuaţia de conducţie a căldurii constante

Se consideră un solid izotrop, termoelastic şi omogen, prezentat in fig. 2.2.

Fig. 2.2 Modelul termic

Ecuaţia de conducţie a căldurii constante şi condiţiile limită sunt:

în interiorul domeniului ;

pe suprafaţa ;

9
 pe suprafaţa ; (2.1)

pe suprafaţa ,
unde θ = T - T0, T este temperatura absolută, T 0 este temperatura de referinţă a stării libere a
solidului, θ0 este temperatură prescrisă, θ∞ este temperatura mediului ambiant, ni este vectorul
unitar normal la suprafaţa corpului, k este conductivitatea termică a solidului, h este coeficientul
de transfer de căldură, q este vectorul fluxului de căldură, g este căldura sursei interne, Гθ0 este
limita la care este prescrisă temperatura, Гθ1 este limita la care este prescris fluxul de căldură şi
Гθ2 este limita la care este prescrisă convecţia de căldură.

Studiu de caz 2.2

Ecuaţia căldurii în transferul termic unidimensional în regim nestaţionar.

Se consideră un corp cilindric circular drept şi secţiunile 1- 1, 2-2 dispuse la
distanţa x (fig. 2.5) , în care temperaturile absolute sunt T1 respectiv T2

Fig. 2.5 Transfer termic prin conductibilitate în regim nestaţionar

Se notează Q1 , Q2 căldurile transmise prin conductibilitate, unde :

(2.2)

, (2.3)

fiind aria secţiunii transversale iar t interval de timp .

Ecuaţia de bilanţ termic se exprimă prin relaţia :

10
 , (2.4)

, (2.5)
unde c,  reprezintă căldura specifică, respectiv densitatea materialului din care este confecţionat
corpul, t fiind timpul .

Deoarece , din (2.4) şi (2.5) se obţine :

(2.6)

în care , relaţia (2.6) reprezentând ecuaţia căldurii în cazul transferului termic

unidimensional prin conductibilitate. Se ataşază condiţiile:

- condiţie iniţială (2.7)

- condiţii la limită, (2.8)

(dacă l   bara devine semiinfinită ) . Pentru rezolvarea ecuaţiei (2.6) se aplică metoda
separării variabilelor (Fourier).
Deoarece ecuaţia (2.6) este liniară avem soluţia generală:

(2.9)

Exemplu numeric
Se consideră condiţiile la limită:

,
şi relaţia

11
care exprimă variaţia temperatuii în funcţie de distanţa x, timpul t, factorul a şi lungimea barei L.
Se obţin următoarele rezultate:

Fig. 2.6 Variaţia temperaturii în funcţie de t, x,a şi L

2.4.2 Ecuaţia de echilibru şi principiul lucrului virtual

Condiţiile la limită şi ecuaţiile de echilibru pentru un solid oarecare, prezentat în figura

2.3, pot fi scrise astfel :

în interiorul domeniului ;

pe suprafaţa ;

pe suprafaţa , (2.10)

unde este forţa corpului, este tracţiunea la limită, este a i-a componentă a mişcării,

este limita la care deplasarea este permisă (limita esenţială), este limita la care forţa de
tracţiune este permisă (limita naturală).

12
 Fig. 2.7 Modelul elastic
Forma ecuaţiei de elasticitate este obţinută multiplicând de ambele părţi ecuaţiile de
echilibru (prima ecuaţie din 2.10) cu o deplasare virtuală zi, integrând după un domeniu fizic Ω
şi apoi integrând pe fiecare parte:

, (2.11)

pentru toţi ., unde Z este mulţimea deplasărilor cinematice admisibile virtuale şi Z* este
mulţimea soluţiilor pentru câmpul deplasărilor.
Folosind relaţia forţă - deformare, forma variaţiei ecuaţiei (2.11) devine:

pentru toţi , (2.12)

Se constată că problemele termice şi cele elastice sunt independente una de cealaltă, astfel
încât problema elastică este încă liniară, chiar dacă modulul lui Young şi coeficientul lui Poisson
sunt dependente de temperatură.

13
 Fig. 2.8 Analiza elastică

2.5 Modele de oboseală uniaxiale

Modelele de oboseală uniaxiale sunt foarte folosite în preconizarea iniţierii unei fisuri a
unei componente dintr-o structură, care este supusă unei încărcări pe o singură axă. Proprietăţile
de rezistenţă la oboseală ale unui material pot fi caracterizate printr-o curbă ca în fig. 2.9. Această
curbă este determinată prin testarea la deformare a probelor de laborator.

Fig. 2.9 Graficul timp-deformar

În conformitate cu curbele deformării, relaţia la rezistenţă la oboseală datorită deformării

este:

(2.13)
unde Δε/2 este amplitudinea deformării locale uniaxiale, 2 N f este rezistenţa la oboseală (durata),

E este modulul lui Young, este coeficientul elastic de efort de oboseală, este coeficientul
elastic de alungire la oboseală, b este exponentul efortului datorat oboselii, c este exponentul
alungirii datorate oboselii.
Temperatura de lucru poate avea un rol important asupra efortului datorat oboselii. În
intervalul de temperatură de la zero pe scara Celsius, până la aproximativ jumătate din
temperatura de topire, unde procesul de dilatare devine important, efectul temperaturii este redus
în cele mai multe cazuri.
14
 Folosind amplitudinea Δε/2 a fiecărei deformări locale în ecuaţia (2.13), rezistenţa la
oboseală a fiecărui ciclu poate fi determinată. Se aplică regula de însumare a fisurilor, iar
rezistenţa la oboseală a acestor cicluri poate fi combinată pentru a preconiza punctul de iniţiere a
fisurilor.
Pentru a transforma eforturile elastice în eforturi elasto-plastice şi deformaţii, este folosită
regula lui Neuber:

, (2.14)

unde este factorul de concentrare al efortului, S este efortul obţinut din analiza structurală, σ
şi ε sunt efortul şi respectiv deformarea (alungirea).

Fig. 2.10 Influenţa temperaturii de lucru

15
3. ANALIZA STATICĂ A CĂMĂȘII

16
17
18
19
 Contents
 Units
 Model (A4)
o Geometry
 Solid
o Coordinate Systems
o Mesh
 Mesh Controls
o Static Structural (A5)
 Analysis Settings
 Loads
 Solution (A6)
 Solution Information
 Results
 Stress Tool
 Safety Factor
 Material Data
o Structural Steel
Units
TABLE 1
Unit System Metric (m, kg, N, s, V, A) Degrees rad/s Celsius
Angle Degrees
Rotational Velocity rad/s
Temperature Celsius

Model (A4)
Geometry
TABLE 2
Model (A4) > Geometry
Object Name Geometry
State Fully Defined
Definition
Source F: \Camasa_files\dp0\SYS\DM\SYS.agdb
Type DesignModeler
Length Unit Millimeters
Element Control Program Controlled
Display Style Body Color
Bounding Box
Length X 0.46 m
Length Y 1.696 m
Length Z 0.46 m
Properties
Volume 4.4381e-002 m³
Mass 348.39 kg
Scale Factor Value 1.
Statistics
Bodies 1
Active Bodies 1

20
 Nodes 12067
Elements 5914
Mesh Metric None
Basic Geometry Options
Parameters Yes
Parameter Key DS
Attributes No
Named Selections No
Material Properties No
Advanced Geometry Options
Use Associativity Yes
Coordinate Systems No
Reader Mode Saves Updated File No
Use Instances Yes
Smart CAD Update No
Attach File Via Temp File Yes
Temporary Directory C:\Users\user\AppData\Roaming\Ansys\v145
Analysis Type 3-D
Decompose Disjoint Geometry No
Enclosure and Symmetry Processing Yes
TABLE 3
Model (A4) > Geometry > Parts
Object Name Solid
State Meshed
Graphics Properties
Visible Yes
Transparency 1
Definition
Suppressed No
Stiffness Behavior Flexible
Coordinate System Default Coordinate System
Reference Temperature By Environment
Material
Assignment Structural Steel
Nonlinear Effects Yes
Thermal Strain Effects Yes
Bounding Box
Length X 0.46 m
Length Y 1.696 m
Length Z 0.46 m
Properties
Volume 4.4381e-002 m³
Mass 348.39 kg
Centroid X -6.0969e-017 m
Centroid Y 0.9366 m
Centroid Z -1.4399e-017 m
Moment of Inertia Ip1 101.64 kg·m²

21
 Moment of Inertia Ip2 12.242 kg·m²
Moment of Inertia Ip3 101.64 kg·m²
Statistics
Nodes 12067
Elements 5914
Mesh Metric None
Coordinate Systems
TABLE 4
Model (A4) > Coordinate Systems > Coordinate System
Object Name Global Coordinate System
State Fully Defined
Definition
Type Cartesian
Coordinate System ID 0.
Origin
Origin X 0. m
Origin Y 0. m
Origin Z 0. m
Directional Vectors
X Axis Data [ 1. 0. 0. ]
Y Axis Data [ 0. 1. 0. ]
Z Axis Data [ 0. 0. 1. ]
Mesh
TABLE 5
Model (A4) > Mesh
Object Name Mesh
State Solved
Defaults
Physics Preference Mechanical
Relevance 0
Sizing
Use Advanced Size Function Off
Relevance Center Coarse
Element Size Default
Initial Size Seed Active Assembly
Smoothing Medium
Transition Fast
Span Angle Center Coarse
Minimum Edge Length 1.09960 m
Inflation
Use Automatic Inflation None
Inflation Option Smooth Transition
Transition Ratio 0.272
Maximum Layers 5
Growth Rate 1.2
Inflation Algorithm Pre
View Advanced Options No
Patch Conforming Options
22
 Triangle Surface Mesher Program Controlled
Advanced
Shape Checking Standard Mechanical
Element Midside Nodes Program Controlled
Straight Sided Elements No
Number of Retries Default (4)
Extra Retries For Assembly Yes
Rigid Body Behavior Dimensionally Reduced
Mesh Morphing Disabled
Defeaturing
Pinch Tolerance Please Define
Generate Pinch on Refresh No
Automatic Mesh Based Defeaturing On
Defeaturing Tolerance Default
Statistics
Nodes 12067
Elements 5914
Mesh Metric None
TABLE 6
Model (A4) > Mesh > Mesh Controls
Object Name Refinement Refinement 2
State Fully Defined
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry 1 Face
Definition
Suppressed No
Refinement 1

Static Structural (A5)

TABLE 7
Model (A4) > Analysis
Object Name Static Structural (A5)
State Solved
Definition
Physics Type Structural
Analysis Type Static Structural
Solver Target Mechanical APDL
Options
Environment Temperature 22. °C
Generate Input Only No
TABLE 8
Model (A4) > Static Structural (A5) > Analysis Settings
Object Name Analysis Settings
State Fully Defined
Step Controls
Number Of Steps 1.
Current Step Number 1.

23
 Step End Time 1. s
Auto Time Stepping Program Controlled
Solver Controls
Solver Type Program Controlled
Weak Springs Program Controlled
Large Deflection Off
Inertia Relief Off
Restart Controls
Generate Restart Points Program Controlled
Retain Files After Full Solve No
Nonlinear Controls
Force Convergence Program Controlled
Moment Convergence Program Controlled
Displacement Convergence Program Controlled
Rotation Convergence Program Controlled
Line Search Program Controlled
Stabilization Off
Output Controls
Stress Yes
Strain Yes
Nodal Forces Yes
Contact Miscellaneous No
General Miscellaneous No
Store Results At All Time Points
Max Number of Result Sets 1000.
Analysis Data Management
Solver Files Directory F:\Camasa_files\dp0\SYS\MECH\
Future Analysis None
Scratch Solver Files
Directory
Save MAPDL db No
Delete Unneeded Files Yes
Nonlinear Solution No
Solver Units Active System
Solver Unit System mks
TABLE 9
Model (A4) > Static Structural (A5) > Loads
Object Name Fixed Support Fixed Support 2 Pressure
State Fully Defined
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry 1 Face
Definition
Type Fixed Support Pressure
Suppressed No
Define By   Normal To
Magnitude   9.5576e+006 Pa (ramped)

24
 FIGURE 1
Model (A4) > Static Structural (A5) > Pressure

Solution (A6)
TABLE 10
Model (A4) > Static Structural (A5) > Solution
Object Name Solution (A6)
State Solved
Adaptive Mesh Refinement
Max Refinement Loops 1.
Refinement Depth 2.
Information
Status Done
TABLE 11
Model (A4) > Static Structural (A5) > Solution (A6) > Solution Information
Object Name Solution Information
State Solved
Solution Information
Solution Output Solver Output
Newton-Raphson Residuals 0
Update Interval 2.5 s
Display Points All
FE Connection Visibility
Activate Visibility Yes
Display All FE Connectors
Draw Connections Attached To All Nodes
Line Color Connection Type
Visible on Results No
25
 Line Thickness Single
Display Type Lines
TABLE 12
Model (A4) > Static Structural (A5) > Solution (A6) > Results
Object Name Total Deformation Equivalent Elastic Strain Equivalent Stress
State Solved
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry All Bodies
Definition
Type Total Deformation Equivalent Elastic Strain Equivalent (von-Mises) Stress
By Time
Display Time Last
Calculate Time History Yes
Identifier
Suppressed No
Results
Minimum 0. m 4.9033e-005 m/m 9.8066e+006 Pa
Maximum 7.7842e-005 m 5.9933e-004 m/m 1.1987e+008 Pa
Information
Time 1. s
Load Step 1
Substep 1
Iteration Number 1
Integration Point Results
Display Option   Averaged
TABLE 13
Model (A4) > Static Structural (A5) > Solution (A6) > Stress Safety Tools
Object Name Stress Tool
State Solved
Definition
Theory Max Equivalent Stress
Stress Limit Type Tensile Yield Per Material
TABLE 14
Model (A4) > Static Structural (A5) > Solution (A6) > Stress Tool > Results
Object Name Safety Factor
State Solved
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry All Bodies
Definition
Type Safety Factor
By Time
Display Time Last
Calculate Time
Yes
History
Identifier
Suppressed No

26
 Integration Point Results
Display Option Averaged
Results
Minimum 2.0857
Information
Time 1. s
Load Step 1
Substep 1
Iteration Number 1

Material Data
Structural Steel
TABLE 15
Structural Steel > Constants
Density 7850 kg m^-3
Coefficient of Thermal Expansion 1.2e-005 C^-1
Specific Heat 434 J kg^-1 C^-1
Thermal Conductivity 60.5 W m^-1 C^-1
Resistivity 1.7e-007 ohm m
TABLE 16
Structural Steel > Compressive Ultimate Strength
Compressive Ultimate Strength Pa
0
TABLE 17
Structural Steel > Compressive Yield Strength
Compressive Yield Strength Pa
2.5e+008
TABLE 18
Structural Steel > Tensile Yield Strength
Tensile Yield Strength Pa
2.5e+008
TABLE 19
Structural Steel > Tensile Ultimate Strength
Tensile Ultimate Strength Pa
4.6e+008
TABLE 20
Structural Steel > Isotropic Secant Coefficient of Thermal Expansion
Reference Temperature C
22
TABLE 21
Structural Steel > Alternating Stress Mean Stress
Alternating Stress Pa Cycles Mean Stress Pa
3.999e+009 10 0
2.827e+009 20 0
1.896e+009 50 0
1.413e+009 100 0
1.069e+009 200 0
4.41e+008 2000 0
2.62e+008 10000 0

27
 2.14e+008 20000 0
1.38e+008 1.e+005 0
1.14e+008 2.e+005 0
8.62e+007 1.e+006 0
TABLE 22
Structural Steel > Strain-Life Parameters
Strength Strength Ductility Ductility Cyclic Strength Cyclic Strain
Coefficient Pa Exponent Coefficient Exponent Coefficient Pa Hardening Exponent
9.2e+008 -0.106 0.213 -0.47 1.e+009 0.2
TABLE 23
Structural Steel > Isotropic Elasticity
Temperature
Young's Modulus Pa Poisson's Ratio Bulk Modulus Pa Shear Modulus Pa
C
2.e+011 0.3 1.6667e+011 7.6923e+010
TABLE 24
Structural Steel > Isotropic Relative Permeability
Relative Permeability
10000

4. ANALIZA TERMICĂ A CĂMĂȘII

28
29
Model (B4)
Geometry
TABLE 2
Model (B4) > Geometry
Object Name Geometry
State Fully Defined
Definition
Source F:\Camasa_files\dp0\SYS\DM\SYS.agdb
Type DesignModeler
Length Unit Millimeters
Element Control Program Controlled
Display Style Body Color
Bounding Box
Length X 0.46 m
Length Y 1.696 m
Length Z 0.46 m
Properties
Volume 4.4381e-002 m³
Mass 348.39 kg
Scale Factor Value 1.
Statistics
Bodies 1
Active Bodies 1
Nodes 6514
Elements 1014
Mesh Metric None
Basic Geometry Options
Parameters Yes
Parameter Key DS
Attributes No
Named Selections No
Material Properties No
Advanced Geometry Options
Use Associativity Yes
Coordinate Systems No
Reader Mode Saves Updated File No
Use Instances Yes
Smart CAD Update No
Attach File Via Temp File Yes
Temporary Directory C:\Users\user\AppData\Roaming\Ansys\v145
Analysis Type 3-D
Decompose Disjoint Geometry No
Enclosure and Symmetry Processing Yes

30
 TABLE 3
Model (B4) > Geometry > Parts
Object Name Solid
State Meshed
Graphics Properties
Visible Yes
Transparency 1
Definition
Suppressed No
Stiffness Behavior Flexible
Coordinate System Default Coordinate System
Reference Temperature By Environment
Material
Assignment Structural Steel
Nonlinear Effects Yes
Thermal Strain Effects Yes
Bounding Box
Length X 0.46 m
Length Y 1.696 m
Length Z 0.46 m
Properties
Volume 4.4381e-002 m³
Mass 348.39 kg
Centroid X -6.0969e-017 m
Centroid Y 0.9366 m
Centroid Z -1.4399e-017 m
Moment of Inertia Ip1 101.64 kg·m²
Moment of Inertia Ip2 12.242 kg·m²
Moment of Inertia Ip3 101.64 kg·m²
Statistics
Nodes 6514
Elements 1014
Mesh Metric None

Coordinate Systems
TABLE 4
Model (B4) > Coordinate Systems > Coordinate System
Object Name Global Coordinate System
State Fully Defined
Definition
Type Cartesian
Coordinate System ID 0.
Origin
Origin X 0. m
Origin Y 0. m
Origin Z 0. m
Directional Vectors
31
 X Axis Data [ 1. 0. 0. ]
Y Axis Data [ 0. 1. 0. ]
Z Axis Data [ 0. 0. 1. ]

Mesh
TABLE 5
Model (B4) > Mesh
Object Name Mesh
State Solved
Defaults
Physics Preference Mechanical
Relevance 0
Sizing
Use Advanced Size Function Off
Relevance Center Coarse
Element Size Default
Initial Size Seed Active Assembly
Smoothing Medium
Transition Fast
Span Angle Center Coarse
Minimum Edge Length 1.09960 m
Inflation
Use Automatic Inflation None
Inflation Option Smooth Transition
Transition Ratio 0.272
Maximum Layers 5
Growth Rate 1.2
Inflation Algorithm Pre
View Advanced Options No
Patch Conforming Options
Triangle Surface Mesher Program Controlled
Advanced
Shape Checking Standard Mechanical
Element Midside Nodes Program Controlled
Straight Sided Elements No
Number of Retries Default (4)
Extra Retries For Assembly Yes
Rigid Body Behavior Dimensionally Reduced
Mesh Morphing Disabled
Defeaturing
Pinch Tolerance Please Define
Generate Pinch on Refresh No
Automatic Mesh Based Defeaturing On
Defeaturing Tolerance Default
Statistics
Nodes 6514

32
 Elements 1014
Mesh Metric None

Steady-State Thermal (B5)

TABLE 6
Model (B4) > Analysis
Object Name Steady-State Thermal (B5)
State Solved
Definition
Physics Type Thermal
Analysis Type Steady-State
Solver Target Mechanical APDL
Options
Generate Input Only No

TABLE 7
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Initial Condition
Object Name Initial Temperature
State Fully Defined
Definition
Initial Temperature Uniform Temperature
Initial Temperature Value 22. °C

TABLE 8
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Analysis Settings
Object Name Analysis Settings
State Fully Defined
Step Controls
Number Of Steps 1.
Current Step Number 1.
Step End Time 1. s
Auto Time Stepping Program Controlled
Solver Controls
Solver Type Program Controlled
Radiosity Controls
Flux Convergence 1.e-004
Maximum Iteration 1000.
Solver Tolerance 0.1
Over Relaxation 0.1
Hemicube Resolution 10.
Nonlinear Controls
Heat Convergence Program Controlled
Temperature Convergence Program Controlled
Line Search Program Controlled
Output Controls
Calculate Thermal Flux Yes

33
 General Miscellaneous No
Store Results At All Time Points
Max Number of Result Sets 1000.
Analysis Data Management
Solver Files Directory F:\Camasa_files\dp0\SYS-1\MECH\
Future Analysis None
Scratch Solver Files
Directory
Save MAPDL db No
Delete Unneeded Files Yes
Nonlinear Solution No
Solver Units Active System
Solver Unit System mks

TABLE 9
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Loads
Object Name Temperature Temperature 2
State Fully Defined
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry 1 Face
Definition
Type Temperature
Magnitude 1760.9 °C (ramped) 55. °C (ramped)
Suppressed No

FIGURE 1
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Temperature

34
 FIGURE 2
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Temperature 2

Solution (B6)
35
 TABLE 10
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Solution
Object Name Solution (B6)
State Solved
Adaptive Mesh Refinement
Max Refinement Loops 1.
Refinement Depth 2.
Information
Status Done

TABLE 11
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Solution (B6) > Solution Information
Object Name Solution Information
State Solved
Solution Information
Solution Output Solver Output
Update Interval 2.5 s
Display Points All
FE Connection Visibility
Activate Visibility Yes
Display All FE Connectors
Draw Connections Attached To All Nodes
Line Color Connection Type
Visible on Results No
Line Thickness Single
Display Type Lines

TABLE 12
Model (B4) > Steady-State Thermal (B5) > Solution (B6) > Results
Object Name Temperature Total Heat Flux
State Solved
Scope
Scoping Method Geometry Selection
Geometry All Bodies
Definition
Type Temperature Total Heat Flux
By Time
Display Time Last
Calculate Time History Yes
Identifier
Suppressed No
Results
Minimum 55. °C 15917 W/m²
Maximum 1778.4 °C 5.6266e+006 W/m²
Information
Time 1. s
Load Step 1
Substep 1

36
 Iteration Number 1
Integration Point Results
Display Option   Averaged

Material Data
Structural Steel
TABLE 13
Structural Steel > Constants
Density 7850 kg m^-3
Coefficient of Thermal Expansion 1.2e-005 C^-1
Specific Heat 434 J kg^-1 C^-1
Thermal Conductivity 60.5 W m^-1 C^-1
Resistivity 1.7e-007 ohm m

TABLE 14
Structural Steel > Compressive Ultimate Strength
Compressive Ultimate Strength Pa
0

TABLE 15
Structural Steel > Compressive Yield Strength
Compressive Yield Strength Pa
2.5e+008

TABLE 16
Structural Steel > Tensile Yield Strength
Tensile Yield Strength Pa
2.5e+008

TABLE 17
Structural Steel > Tensile Ultimate Strength
Tensile Ultimate Strength Pa
4.6e+008

TABLE 18
Structural Steel > Isotropic Secant Coefficient of Thermal Expansion
Reference Temperature C
22

TABLE 19
Structural Steel > Alternating Stress Mean Stress
Alternating Stress Pa Cycles Mean Stress Pa
3.999e+009 10 0
2.827e+009 20 0
1.896e+009 50 0
1.413e+009 100 0

37
 1.069e+009 200 0
4.41e+008 2000 0
2.62e+008 10000 0
2.14e+008 20000 0
1.38e+008 1.e+005 0
1.14e+008 2.e+005 0
8.62e+007 1.e+006 0

TABLE 20
Structural Steel > Strain-Life Parameters
Strength Strength Ductility Ductility Cyclic Strength Cyclic Strain
Coefficient Pa Exponent Coefficient Exponent Coefficient Pa Hardening Exponent
9.2e+008 -0.106 0.213 -0.47 1.e+009 0.2

TABLE 21
Structural Steel > Isotropic Elasticity
Temperature
Young's Modulus Pa Poisson's Ratio Bulk Modulus Pa Shear Modulus Pa
C
2.e+011 0.3 1.6667e+011 7.6923e+010

TABLE 22
Structural Steel > Isotropic Relative Permeability
Relative Permeability
10000

38