Sfinte, izbăveşte de toate nevoile pe toţi cei ce aleargă către tine, la

dumnezeiasca pomenire a ta cea purtătoare de lumină şi cu raze

strălucitoare; că ai îndrăznire către El, şi poţi să izbăvesti din nevoi pe cei
ce cu dragoste Îi cântă lui Dumnezeu…(ACATISTUL SFÂNTULUI
IOAN BOTEZĂTORUL)

BULETINUL PAROHIEI

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL

I INDEPENDENŢA
FOAIE PENTRU ÎNTĂRIRE SUFLETEASCĂ ŞI MISIUNE CREŞTINĂ
ANUL1, NR.1

ARGUMENT
Iubiţi cititori sau cititoare, tineri sau vârstnici, adolescenţi sau copii,
cu ajutorul lui Dumnezeu astăzi începem să vă punem la dispoziţie, un mic
dar, nu de pâine şi de bucate, ci de cuvânt, care să completeze în aceste
vremuri grele de criză prin care trecem cu toţii, foamea şi setea sufletului, pe
care nimeni şi nimic nu o poate astâmpăra decât cel care ne-a făcut pe
această lume: Tatăl nostru Dumnezeu.

Ne propunem prin acest Buletin parohial să punem la dispoziţie

câteva vitamine, necesare sufletului, care sa îl ajute să facă mai uşor faţă
ispitelor acestei vieţi agitate şi cu credinţă din ce în ce mai slabă.

Aşadar, aşternem pe aceste pagini câteva informaţii şi sfaturi după

vârsta şi nevoile fiecăruia dintre dumneavoastră.
 Toate acestea nadăjduim că te vor ajuta să descoperi comoara cea de
mult preţ pe care să o exploatăm cu cât mai mult folos şi dacă n-o avem, să
o dorim şi să o cerem de la Dumnezeu.

Sperăm că oricine ai fi şi oriunde te-ai afla, ştiind sau neştiind de

Dumnezeu şi de Biserică, să reuşim puţin să te punem pe gânduri, să-ţi
amintim că nu eşti veşnic pe acest pământ şi să îţi doreşti să afli cât mai
multe lucruri despre credinţa primită de la moşii şi strămoşii noştri.

Iar ultima dorinţă ar fi aceea de a te invita să participi la sfintele

slujbe, în special la Sfânta Liturghie şi aţi dori să te uneşti într-un final cu
Hristos prin Sfânta Taină a Spovedaniei şi a Împărtăşaniei.

PR. DANIEL NOAPTEŞ

Rolul Postului în viaţa credincioşilor

Postul, aşa cum este înţeles din punct de vedere creştin se referă la
abţinerea totală sau parţială de la anumite mâncăruri şi băuturi, pe un timp
mai lung sau mai scurt. Aceste reţineri de la anumite alimente şi băuturi
trebuie însă însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele,
ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc.

Postul este de origine şi de instituire divină, de aceea îl găsim

practicat din vremuri străvechi, aproape în toate religiile şi la toate
popoarele. Însă unii Sfinţi Părinţi ca Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan
Gură de Aur vorbesc despre el ca avându-şi originea în Rai, prin
interzicerea dată de Dumnezeu protopărinţilor noştri de a mânca din pomul
cunoştinţei binelui şi răului.

În Noul Testament se vorbeşte despre Mântuitorul Iisus Hristos, care

s-a retras în pustie, unde a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi
(Matei, capitolul 4, versetul 2; Luca, capitolul 4, versetul 2) învăţându-ne
astfel ce este Postul prin Însuşi exemplul Său şi desăvârşindu-l prin arătarea
sensului său adevărat, ca şi a modului în care trebuie să fie practicat
(Matei capitolul 6, versetele 16-18), de asemenea îl recomandă ca fiind
mijlocul cel mai eficace de a izgoni diavolii (Matei capitolul 17, versetul 21,
Marcu capitolul 9, versetul 29).

2
 Venind mai aproape de zilele noastre trebuie să spunem că există
personalităţi mai mult sau mai puţin avizate care susţin că posturile creştine
sunt cam lungi şi cam aspre şi greu de ţinut pe toată perioada lor.

Însă aceste voci sunt puţine în comparaţie cu numărul mare de

credincioşi care ştiu că postul este o faptă bineplăcută lui Dumnezeu, un
mijloc de a scăpa de anumite patimi, un act prin care ne dăruim Lui, o jertfă
consimţită pentru preamărirea lui Dumnezeu, un mijloc de a ne controla
poftele, o renunţare de bună voie la unele plăceri şi desfătări trupeşti pe un
anumit timp, toate acestea cu scopul desăvârşirii morale a creştinului.

Părintele profesor Ioan Zăgrean spunea despre Postul creştin că este

un exerciţiu de înfrânare a poftelor şi patimilor din om, un mijloc de
dobândire a stăpânirii de sine prin întărirea voinţei şi practicarea virtuţii, un
mijloc de pocăinţă, de desprindere şi purificare a omului de tot ceea i se
opune şi îl îndepărtează de dobândirea propriei sale mântuiri.

Concluzionând cele câteva gânduri de până aici trebuie să reţinem că

postul este recomandat de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos şi el ne ajută să
urcăm mai uşor treptele desăvârşirii spre fericirea veşnică.

IMPORTANŢA BOTEZULUI CASEI CREŞTINULUI

Încă din cele mai vechi timpuri Biserica noastră a rânduit ca preoţii să
meargă şi să sfinţească casele oamenilor prin stropire cu apa sfinţită sau
aghiasmă aşa cum este cunoscută ea în popor.
Este ştiut faptul că există două rânduieli de slujbe prin care sunt
sfinţite casele, care nu se exclud una pe alta, ci se completează reciproc.
Prima rânduială se referă la slujba Sfeştaniei care trebuie să se facă cel
puţin o dată în fiecare an şi stropirile cu aghiasmă care se fac pe parcursul
unui an în funcţie de obiceiul locului.
Este bine să reţinem că apa cu care preotul vă stropeşte casa poartă în
ea puterea curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc. Când se face
sfinţirea apei, preotul se roagă ca apa aceasta să se sfinţească cu puterea, cu
lucrarea şi cu pogorârea Sfântului Duh, pentru ca să se pogoare peste ea
lucrarea cea curăţitoare a Treimii celei mai presus de fire, pentru ca să fie
tămăduitoare sufletelor şi trupurilor şi izgonitoare a toată puterea cea
potrivnică şi pentru ca prin gustarea şi stropirea cu apa sfinţită să ne
trimită Dumnzeu binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea păcatelor.

3
 Ideea cu care trebuie să rămânem în minte este aceea ca stropirea
casei cu apă sfinţită alungă duhurile cele rele şi aduce pace şi armonie între
creştini.
PR. DANIEL NOAPTEŞ

CUVÂNT PENTRU COPII

Dragi copii, această rubrică vă este dedicată vouă. Ne-am gândit să vă

spunem de fiecare dată câte o poveste din viaţa unui sfânt. Astăzi am ales o
întâmplare din viaţa Sfântului Macarie Alexandrinul. Este vorba de:
DARUL HIENEI
Stătea odată în curtea dinaintea chiliei sfântul Macarie Alexandrinul şi
vorbea fraţilor cele de folos. Şi iată o hienă, fiară sălbatică, purtând cu sine
puiul ei orb, l-a adus la picioarele sfântului. Iar el, luând puiul, l-a
binecuvântat şi punând scuipat pe ochii lui, l-a făcut să vadă. Apoi hiena,
luându-şi puiul tămăduit, a ieşit afară. Iar a doua zi de dimineaţă, cu mare
grabă, ea a adus fericitului o piele mare de oaie. Iar sfântul a zis către ea: -
Să ştii că nu primesc din furtişag. Deci ea, plecându-şi capul a ieşit din
ogradă. Mai apoi, sfântul a dat pielea sfintei Melania Romana, numind-o ea
“darul hienei”.
Şi noi, aşadar, să nu uităm niciodată să fim recunoscători şi să
mulţumim celor care ne fac bine, iar sfântului Macarie să-i mulţumim pentru
această minune rugându-l aşa: Sfinte Părinte Macarie, alungă din inima
noastră orice răutate şi sădeştene în minte dragoste şi recunoştinţă pen-
tru toţi binefăcătorii noştri.
A consemnat prof. ROMICA NOAPTEŞ

Vă dorim un Post binecuvântat de Dumnezeu cu multe

bucurii duhovniceşti!
Redacţia:
Redactor: Pr. Dănuţ(Daniel) Noapteş
Secretar de redacţie: Romica Noapteş
Telefon de contact: 0751277000
*Aşteptăm părerile şi sugestiile dumneavoastră
referitoare la această iniţiativă a noastră la adresa de email:
parinteledaniel2009@yahoo.com