Sunteți pe pagina 1din 5

Lucrare de laborator nr.

Studiul amplificatorului cu modulare-demodulare cu chopper

Scopul lucrării

În această lucrare se prezintă principiul de realizare a unui amplificator cu modulare-


demodulare cu chopper şi modul de funcţionare al acestuia. După realizarea schemei se
vizualizează cu osciloscopul virtual formele de undă ale semnalelor prezente în mai multe puncte
de măsură.

1. Amplificator cu modulare-demodulare cu chopper

Amplificatorul cu modulare-demodulare (AMD) este utilizat pentru amplificarea cu


60100 dB (1.000100.000) a unor tensiuni de nivel foarte mic (microvolţi sau milivolţi) şi de
joasă frecvenţă. Acest lucru este posibil deoarece permite obţinerea unor valori reduse ale derivei
tensiunii de decalaj în timp şi cu temperatura.
În figura 1 se prezintă structura de principiu a unui AMD.

ui um Amplificator u ma ue
Modulator de curent Demodulator
alternativ

up Sursă de up
semnal
purtător
Fig. 1. Structura de principiu a unui AMD.

Cu ajutorul modulatorului se modulează un semnal purtător up cu semnalul de intrare ui.


Semnalul up are o frecvenţă mult mai mare decât frecvenţa maximă din spectrul semnalului ui.
Semnalul modulat, notat um, este amplificat de către un amplificator de curent alternativ.

1
Semnalul modulat şi amplificat, notat u ma, este adus la intrarea demodulatorului pentru a obţine
semnalul de intrare amplificat, notat ue.
Prin această schemă de realizare a AMD, deriva tensiunii de decalaj a acestuia este dată în
principal de circuitul modulator. Deriva circuitului demodulator se raportează la intrare prin
factorul de amplificare al amplificatorului de curent alternativ. În proiectarea AMD se impune
condiţia ca modulatorul să aibe o derivă a tensiunii de decalaj redusă.
AMD cu chopper utilizează un semnal purtător de formă dreptunghiulară. Astfel,
modulatorul şi demodulatorul pot fi realizate simplu cu ajutorul unor comutatoare notate în figura
2 cu K1 şi respectiv K2.

R1 C1 Amplificator C2 Rf
de curent
alternativ
ui K1 um uma K2 ud Cf ue

up

Fig. 2. Structura de principiu a unui AMD cu chopper.

Semnalul purtător de formă dreptunghiulară comandă sincron cele două comutatoare. În


acest caz AMD cu chopper este un amplificator neinversor. Dacă se doreşte realizarea unzi
amplificator inversor, cele două comutatoare trebuie comandate în antifază.
Funcţionarea AMD cu chopper rezultă pe baza diagramelor de timp prezentate în figura 3.
Banda de frecvenţă a amplificatorului de curent alternativ trebuie să fie suficient de mare
astfel încât semnalul dreptunghiular modulat să treacă fără distorsiuni.
Tensiunea ud de pe comutatorul K2 este adusă la intrarea unui filtru trece jos cu ajutorul
căruia se obţine semnalul u e cu aceeaşi formă de variaţie ca a semnalului ui dar de valoare mai
mare.

2
ui
[V]
[mV]
t

um
[V]
[mV]

u ma
[V]

K1 şi K2 închise
ud
ue
[V]
ue

Fig. 3. Diagramele de timp ale semnalelor corespunzătoare unui AMD cu chopper.

3
6. Lucrarea practică

În cadrul laboratorului, pentru studiul amplificatorului cu modulare-demodulare cu


chopper este utilizată aplicaţia ISIS pentru simularea funcţionării sistemului. În acest scop, se va
realiza schema fin figura 4.

Fig. 4. Schema AMD cu chopper.

Alimentarea se face de la o sursă de tensiune de ±15 V. Comutatoarele K1 şi K2 sunt


realizate cu ajutorul circuitului integrat 74HC4066 (comutatoare analogice). Amplificatorul
operaţional este LT1229. Condensatoarele şi rezistenţele prezente în schema din figura 4 au
umătoarele valori: C1 = 100 F, C2 = 4,7 F, C5 = 1 F, C7 = 0,5 F, R1 = 2 k, R2 = 1 k, R3
= 4.7 k, R7 = 100 , R8 = 50 , R9 = 200 k.
Semnalul de la intrare are o amplitudine de 5 mV şi o frecvenţă de 10
Hz.

4
Cerinţe:
1. Specificaţi care sunt componentele din figura 4 ce sunt utilizate pentru a obţine modulatorul,
amplificatorul de curent alternativ şi demodulatorul prezente în figura 2.
2. Realizaţi schema din figura 4 folosind ISIS.
3. Calculaţi amplificarea în curent alternativ a amplificatorului de curent alternativ din figura 4.
Simulaţi funcţionarea schemei şi verificaţi valoarea obţinută.
4. Care este amplificarea în curent continuu a amplificatorului de curent alternativ din figura 4?
5. Care este scopul utilizării amplificatorului operaţional U4? Refaceţi schema fără acest
amplificator (filtrul trece jos format din R2 şi C2 se conectrază direct la pinul 11 al circuitului
U2_B.
6. Înlocuiţi comutatoarele realizate cu circuite 74HC4066 cu relee (ACTIVE / RELAY). Se
verifică funcţionarea schemei pentru diferite valori ale rezistenţei de contact.

Întrebări, probleme.
1. În ce scop se utilizează amplificatoarele cu modulare-demodulare?
2. Ne deranjează tensiunea de decalaj a unui amplificator operaţional ? Dar deriva tensiunii de
decalaj ? De ce da, de ce nu ?
3. De cine este dată deriva montajului?
4. Care este rolul rezistenţei R1 din figura 2?
5. Care este rolul condensatorului C1 din figura 2?
6. Ce componente sunt utilizate în figura 2 pentru a forma modulatorul?
7. Ce componente sunt utilizate în figura 2 pentru a forma demodulatorul?
8. Prezentaţi modul de obţinere a tensiunii u d în cazurile K1, K2 comandate sincron, respectiv
asincron.

S-ar putea să vă placă și