Tehnica securitatii muncii in laboratorul de chimie

Tehnica securitatii muncii in laboratorul de chimie

1. Reguli generale de protectia muncii

Activitatea de laborator incepe cu prezentarea normelor de tehnica securitatii muncii in

laboratoare si cu intocmirea fisei de protectie a muncii.

Laboratorul trebuie sa fie prevazut cu instalatii utilitare (energie electrica, apa, gaze, canalizare,
nisa).

Ferestrele trebuie sa fie mari pentru ca sa se poata realiza la nevoie o ventilatie buna in cel mai
scurt timp.

in laborator trebuie sa se gaseasca nise prevazute cu ventilatie si mentinute in buna stare de

functionare.

Se interzice lucrul in vase deschise, cu substante toxice care emana vapori, gaze, sau praf toxic,
sub nise care nu au aspiratia asigurata perfect.

este interzis sa se incarce nisa cu vase, in afara celor ce sunt necesare pentru efectuarea
operatiilor respective.

este interzis a se lasa in functiune instalatiile fara a fi supravegheate continuu.

Dupa terminarea lucrarilor si dupa incetarea functionarii instalatiei, partile componente trebuie sa
fie complet golite de continutul lor.

nu este permisa varsarea continutului vaselor la canalul din interiorul nisei si nici evacuarea gazului
din interiorul diferitelor vase prin legarea la trompe de la acest canal, in afara de cazul cand
canalizarea este legata la reteaua de ape chimic pure.

mesele de laborator vor fi construite din materiale anti – acid si vor fi prevazute cu toate cele
necesare (apa, scurgere, gaze, curent electric).

Organizarea locului de munca

Lucrarile cu substante nocive si acizi concentrati trebuie executate sub nisa.

Mesele de lucru trebuie sa ramana curate dupa terminarea sedintei de lucru.

Pe mese trebuie sa existe doar substantele necesare lucrarii respective.

Lucrarile trebuie sa fie executate in vase curate, care se vor spala imediat dupa terminarea lucrarii.
La primirea si folosirea substantelor pentru experiente, trebuie citite cu atentie instructiunile de pe
eticheta.

Nu se vor gusta substantele chimice.

Nu se va tine vasul inclinat spre manipulant, spre a se evita stropirea cu picaturi de lichid.

Neutralizarea sau captarea substantelor toxice ce rezulta din reactie sau a celor care raman in exces
(la capatul instalatiei) este obligatorie.

Manipularea sticlariei

Inainte de inceperea experientelor trebuie verificata calitatea sticlariei care se foloseste.

Vasele de sticla care prezinta zgarieturi, crapaturi sau bule de aer nu vor fi utilizate.

Spalarea vaselor de sticla se face imediat dupa terminarea operatiei cu lichide potrivite, in care
impuritatile respective sunt solubile.

Pentru evitarea supraincalzirii lichidelor se folosesc bucatele de portelan poros care asigura o
fierbere progresiva. Portelanul poros se va introduce intotdeauna in lichidul rece si nu in cel
fierbinte.

Aparatura de sticla fierbinte se va feri de soc termic, respectiv nu se va aseza pe un loc rece si nu se
vor turna lichide reci in interior.

Manipularea dispozitivelor de incalzire si alimentarea cu gaze din reteaua laboratorului

Deschiderea robinetului de gaz trebuie sa se faca cu atentie. Robinetul de gaz prezinta la partea
superioara o crestatura sau un sant. Daca aceasta crestatura coincide cu  directia de iesire a gazului
atunci

robinetul este deschis, iar daca este perpendiculara, atunci robinetul este inchis.

Se va controla tubul de legatura cu care este racordat becul. Este interzis lucrul cu un tub invechit si
defect.

Este interzis a se lasa aprins becul de gaz chiar daca personalul lipseste un timp scurt din laborator.

Daca se observa scurgeri de gaze, se iau urmatoarele masuri obligatorii:

se intrerupe lucrul;

se anunta personalului delegat pentru remedierea situatiei;

se intrerupe curentul electric, lasandu-se numai coloana de forta pentru ventilatie;

se pun in miscare toate ventilatoarele;

se deschid ferestrele;

se controleaza robinetele de gaz pentru a fi inchise si se verifica daca exista gauri in conductele de
gaz sau in cauciucuri;

se aeriseste camera pana la disparitia completa a mirosului de gaz.

Manipularea substantelor inflamabile, combustibile si explozive

Lichidele inflamabile si volatile vor fi manipulate cu mare atentie.

Nu se vor pastra in vase de sticla cantitati de lichide inflamabile mai mari de un litru; incalzirea se va
face in vase metalice, in cantitati de pana la cinci litri.

Daca se varsa o cantitate oarecare de lichid inflamabil, se procedeaza astfel:

se sting imediat toate lampile si se intrerupe incalzitorul electric;

se inchid usile si se deschid ferestrele;

lichidul varsat se sterge cu o carpa si se colecteaza intr-un balon cu dop prin stoarcere;

se va intrerupe aerisirea numai dupa ce se constata disparitia completa a vaporilor de lichid varsat in
incapere;

in cazul substantelor inflamabile in apa (alcooli) flacara se poate stinge cu stingatoarele de spuma
chimica, dioxid de carbon sau tetraclorura de carbon.

6. Manipularea aparatelor de laborator cu actiune electrica

Instalatiile si echipamentele electrice vor fi construite, montate si exploatate astfel incat sa previna
electrocutarile prin atingere directa sau indirecta, arsurile, incendiile si aprinderile neprevazute,
provocate de curentii de dispersie.

Aparatele de incalzire electrice (cuptoare, etuve, bai electrice) trebuie asezate pe mese protejate cu
tabla de otel si acoperite cu foi de azbest.

Aparatele electrice vor fi legate la o priza de pamant pentru a evita electrocutarile.

Se interzice conectarea aparatelor electrice daca lipseste fisa corespunzatoare. Se interzice utilizarea
conductorilor neizolati sau montati neregulamentar.

Se interzice conectarea mai multor aparate electrice la o singura priza.

Se interzice folosirea aparatelor la care se observa scantei sau care prezinta scurtcircuite.

Aparatele electrice vor fi conectate respectand conditiile de voltaj indicate pe aparatul respectiv.

Se interzice manipularea aparatelor electrice precum si a instalatilor electrice (comutatoare) din

laborator, cu mana umeda.

Ustensile utilizate in laboratorul de chimie

Eprubete simple de laborator – servesc la efectuarea reactiilor din punct de vedere calitativ, pentru
incercari de solubilizate a substantelor. Exista si eprubete gradate.

Pahare Berzelius – servesc la evaporari, dizolvari, precipitari si operatii care au loc la temperaturi
joase.
Pahare Erlenmeyer (pahare conice sau pahare de titrare) – pentru dizolvari, titrari, incalziri,
degazari, pastrarea unor solutii.

Sticle de ceas – pentru cantarirea substantelor, acoperirea vaselor de laborator, pentru tinerea
substantelor in exicatoare.

Fiole de cantarire – sunt prevazute cu capace rodate pentru a realiza o inchidere etansa. Se
utilizeaza pentru cantariri la balanta analitica a substantelor volatile sau higroscopice ca si pentru
pastrarea substantelor.

Palnii de sticla – pentru filtrare la presiune atmosferica si transvazare (trecerea solutiilor dintr-un vas
de laborator in altul).

Piseta sau stropitorul este un balon de sticla cu gat lung si fund plat, de 250 – 1000 cm 3 capacitate.
Se utilizeaza pentru pastrarea si utilizarea apei distilate cu care se spala ustensilele de laborator,
precipitatele, se prepara solutiile, etc.

Cilindri gradati – pentru masurarea volumelor de lichide atunci cand se cere o precizie mare.

Baloane cotate – se utilizeaza pentru masurarea exacta a volumelor de lichide, prepararea unor
solutii cu o anumita concentratie si pentru diluarea unor solutii. Baloanele cotate sunt prevazute cu
un dop rodat (slefuit) si au un reper (cota) care delimiteaza capacitatea lor.

Pipete gradate – pentru masurarea rapida a volumelor de lichid, avand capacitatea intre 1 si 25 mL.
Pentru umplerea pipetelor se aspira cu para de cauciuc pe la partea superioara, iar cand nivelul
lichidului a depasit reperul, se astupa orificiul pipetei cu degetul aratator, se ridica pipeta la nivelul
ochilor si prin intermediul degetului aratator se coboara nivelul lichidului astfel ca meniscul sa devina
tangent la diviziunea dorita.

Biuretele – pentru operatii de titrare si masurare a volumelor de lichide. Capacitatea lor variaza intre
10 si 50 mL.

Biuretele pot fi de mai multe tipuri:

a) biuretele Pellet – au recipientul in care se depoziteaza reactivul de titrare din sticla. O astfel de
biureta este constituita din:

- doua tuburi capilare verticale , din care unul este gradat;

- la partea superioara a tubului vertical gradat se afla rezervorul de prea – plin de forma sferica
prevazut cu un mic tub care permite ca surplusul de lichid sa fie evacuat catre exterior;

- un tub orizontal la care se ataseaza para de cauciuc pentru umplere, prevazut cu o deschidere cu
exteriorul;

- un tub inclinat prevazut cu un robinet de sticla cu ajutorul caruia se regleaza viteza de curgere a
picaturilor de reactiv in timpul titrarii.

Umplerea biuretei Pellet se face utilizand para de cauciuc. Se aspira reactivul din recipientul de sticla
pana cand acesta ajunge la partea inferiora a rezervorului de prea-plin, obturand deschiderea de pe
tubul orizontal, apoi se elibereaza deschiderea, nivelul lichidului stabilindu-se in dreptul diviziunii
„zero” de pe tubul capilar gradat.

Pentru masurarea analitica, de precizie ridicata, se utilizeaza microbiuretele cu capacitatea cuprinsa

intre 1 si 5 mL.
b) biuretele Schilling au o contructie asemanatoare cu cele Pellet numai ca rezervorul in care se
depoziteaza reactivul de titrare este din material plastic. Umplerea se face apasand pe rezervorul din
material plastic pana cand nivelul reactivului ajunge la partea inferiora a rezervorului de prea-plin.

c) biuretele manuale sunt constituite dintr-un singur tub capilar vertical gradat, prevazut la partea
inferiora cu robinet de reglare a  vitezei de curgere a picaturilor. In acest caz, umplerea se face pe la
partea superioara a acestora, cu ajutorul unor palnii mici. Pentru lucrul cu biureta, aceasta se fixeaza
in pozitie verticala, pe un stativ metalic, cu ajutorul unor cleme.

Atentie

- Inainte de inceperea operatiilor de titrare, se umple biureta pana in dreptul diviziunii „zero”.

- Dupa terminarea operatiei de titrare se determina volumul de reactiv utilizat. Pentru aceasta se
citeste de pe tubul gradat reperul care este tangent la meniscul inferior de lichid (in cazul solutiilor
apoase).

Mojare – pentru faramitarea substantelor solide.

Creuzete de portelan – pentru analiza cantitativa, pentru calcinarea si cantarirea substantelor.

Exicatoare – pentru uscarea si conservarea substantelor higroscopice.