Se știe că americanii sunt o fire puternică și independentă, obligați de sistemul politic

capitalist, bine imprimat în modul lor de a trăi, să fie individualiști și nepăsători față de cei din
jur.
   Piesa de teatru “Atenție! Aterizăm!”, cu genul comedie, prezintă viața încărcată a unui
bărbat bogat, parisian, ce are trei iubite stuardeze. Prima prezentată din cele trei fiind cea
americancă: Janet Hawkins, o stuardeză de la “American Airlines”, ale cărei trăsături fizica
sunt tipice unei femei americane albă: ochi albaștri și păr blond. Trăsăturile morale sunt și
ele tipicie, ea este exagerată din punct de vedere a gesturilor și nerăbdătoare, dar și foarte
centrată pe sine, după cum ne putem da seama din replica sa:
“-Și așa avionul nu pleacă fără mine!”.
   Un prim argument ce-mi susține ideea că americanii sunt oameni obsedați de sine este
momentul în care Janet spune replica:
“-Păi știi, eu mai am un iubit, iar acum el este milionar, așa că te părăsesc!” replică
acompaniată de gesturile nepăsătoare ce rănesc sentimentele lui Bernard și îl fac să
înnebunească pe moment, uitând faptul că și el face același lucru.
   Un al doilea argument ce susține noțiunea propusă se referă la comportamentul stuardezei
americane față de vizitatorul logodnicului său, ea profită de acesta printr-o relație numită
“sărut tehnic”.  Acest “sărut tehnic” anulează tandrețea și iubirea adevărată, exprimate prin
arta sărutului, lăsând în urmă orice tip de emoție si fiind rămas doar contactul fizic, nu mai
are însemnătate.
  În concluzie, personajul portretizat ca iubita/logodnica americancă reprezintă o ironie
asupra poporului din care provine și modul în care ea a uitat cum să fie un om adevărat cu
emoții reale.