TUDORASCU CONSTANTINA CRISTINA FIZICA NUCLEARA PROPRIETATI GENERALE ALE NUCLEULUI Conform modelul planetar al atomului (E. Rutherford), atomul este o sferé (r.=10m) .Sarcina pozitivé si aproape toaté masa atomului este concentraté intr-un volum foarte mic din centrul atomului ,numit nucleul Numérul electronilor din atom se noteaza cu Z si se numeste numar atomic —— Aton ye oe, ‘carbon oe ‘( @) YX / Sat gee sutra @ 1. Constituienti atomului - Nucleul este format din nucleoni cate sunt protoni si neutroni - Numérul de nucleoni di nucleu este A si se numese numar de masé - Nucleul confine Z protoni si (A-2) neutroni 2. Sarcina nucleului = nucleul este incdrcat pozitiv cu sarcina Qu=+Z-e, unde e=1,6-10"° C - protonul este particuld incdrcaté cu sarcind pozitiva qy=+e - neutronul este neutru din punct de vedere electric qn=0 3. Dimensiunile nucleului - Volumul atomului, cosiderat o sfeté, este proportional cu numarul de masé A (numarul de nucleoni) 0 VA, unde Ro=1,45-10"° m - Raza nucleulu este 4, Masa nucleului -a fost determinata prin metoda spectrometrului de masé care const in masurare devierii particulelor incércate in campuri electrice si magnetice - se exprima in unitdti atomice de masé (u)Ounitate atomic de este a 12-a parte din masa izotopului *C 1u=1,66-1077kg Numérul numérul intreg cel mai apropiat de masa atomicé, exprimatd in unitéti atomice de masd se numeste numér de masd A -masa protonului m,=1,673-10"’kg =1,007276 u -masa neutronului m,=1,675-10"’kg = 1,0086 65u 1 -masa electronului me =9,109-10-31kg = —_—> 2 1837 Simbolul nucleului 4x Z-numér de masé A-numar de masé -numarul de electroni din atom - numérul de nucleoni -numarul e protoni din nucleu Exemplu: 4H, “3C 1zotopii - sunt nuclee ale aceluiasi element chimic care au mase diferite (Z-acelasi, A-diferit) Ex. Izotopii hidrogenului “i, 34 (deuteriu), 3H (tritiu) ae ap al, GL, EC 40 Izobarii- sunt nuclee cu acelasi numér de nucleoni dar cu numere de masé diferite (A-acelasi, Z-diferit) bx G,, zotonii- sunt nucle cu acelasi numdr de neutroni , (A-Z) este acelasi ex. 4c, 1a, 15 izotopii carbnului lzotopii oxigeului *$0, Stabilit tea nucleului Nucleul este o stare legaté de protoni si neutroni intre care se exercité forte de atractie nuclearé Fortele nucleare - sunt forte de atractie dintre nucleon - sunt mult mai puternice decat fortele de respingere dintre protoni- au caracter de saturatie, adicd scad foarte repede cu distanta - ENERGIA DE LEGATURA A NUCLEULUI (Wie) -reprezintd lucrul mecanic necesar pentru a desface nucleul in nucleoni izolati Dacéi Wieg>0 nucleul este stabil Wieg<0 nucleul este instabil si se dezintegreazd spontan Weg=Wnucteoni izolati~ Wruciew Wreg=Z: mpc? + (A-Z) + myc? - my: Wreg= C [ Z-Mmp+ (A-2)- my - my] (1) Wieg= Am Am-diferenta de masé dintre masa masa nucleonilor si masa nucleului c-viteza luminit in vid c=3-10°m/s m,- masa protonului_m,=1,007276 u |,008665 u m,- masa neutronului m,, My- masa nucleului Exemplu: Energia de legdturd a nucleului de litiu ."{Li A=7 si Z=3, rezulta ca nucleul de litiv contine Z=3 protoni $i A-Z=4 neutroni Se cunosc din tabele masele atomice -masa atomului de litiu %:,,=7, 016005 u -masa atomului de hidrogenu m,=1,007825 u Masa hidrogenului ese m,=m,+m, , iar masa atomului_ ma=m,+Z-m. Din realtia (1) obtinem: Wreg=C*[ Z:mp + (A-Z):Mq- My Jzc* [Zp + Z-met (A-Z)-my- my- Ze] = 2 Ze(mmp + ime) + (A-Z) etm (my +Z-mmp)] = of Zemyct (AZ) =931,5-[ Z-myt (A-Z)-m,-m,] (Mev) =, 1MeV=1,6-19° JFormula de calcul a energiei de legdtura in MeV (megaelectron-volt) in care masele se inlocuiesc in unitati atomice de masé este: Wreg=931,5-[ Z-myt (A-Z)-my-ma] Mev Inlocuind valorile numerice, energia de legéturd a nucleului de litiu este: Wreg=931,5 -[3:1,007825 +(7-3)-1,008665 - 7, 016005] =931,5 -[3-1,007825 +(7-3)-1,008665 - 7, 016005] =931,5 -[3,023475+4,03466 - 7, 016005] = 931,5 -0,04213=39,42 MeV ENERGIA DE LEGATURA MEDIE PE NUCLEON (8) W, i Go Be = A-numérul de nucleoni - Beste o mérime ce caracterizeazé stabilitatea nucleului 0 valoaree mare a energiei de legdturd pe nucleon B inseamné stabilitate mare a nucleului s aaa = Fee i us Bec eo eeu 3 het Bri] 3g - Ee | Blu Bile 4 By 4 Z5ifus Stes a2 Sy bee 5 | Bolt 08 SCmSCBOSCBD.SCaTOS2 ar Numarul de micleoni din nucleu Beant-nucleele interemediare cu 40140) au stabilitate micé Nucleele usoare au tendinta de a fuziona (a se uni) cu alte nuclee pentru a forma un nucleu mai stabil Nucleele grele au tendinta de a fisiona spontan (a se sparge) in nuclee mai usoare, din categoria celor stabile. ENERGIA DE LEGATURA A UNEI PARTICULE IN NUCLEU (W,°.,) -reprezinté lucrul mecanic necesar pentru a scoate particula din nucleu Considerdm un nucleu N care se descompune in particula a si X N © «= ©)= ‘O ve. Atty CA Tity Wieg = 921,5°(m,, ry +m™hy) (MeV) Wi, > Onucleul este stabil fasé de dezintegrarea in particula a Wi. < Onucleul este instabil adicé see dezintegreaza in particula a