în EDITURA APH au apărut:

Seria FIZICĂ:
A. Hristev - Probleme de fizică, pt. licee, bac., admit. fac., şcoli
postlic., învăț. tehnic și politehnic.
Vol. 1. Mecanică; Vol. 2. Termodinamică;
Vol. 3. Electricitate; Vol. 4.0ptică. Fiz.atom.nucl.
A. Hristev - Problemne rezolvate de fizicăả pt. cls. IX, ediția IV.
R. Argeşanu, M. A. Călin - Probleme de Fizică pentru Gimnaziu,
Vol. 1. Enunțuri, Vol. 2. Rezolvări compłete.
A. Hristev - PROBLEME REZOLVATE DE FIZICĂ.
Termodinamică. Fizicā moleculară. Căldură.
Electricitate
-Optică. Fizică atomică şi nucleară.
M. Enache - Probleme de fizică pentru gimnaziu
Seria INFORMATICĂ:
M. M.Popovici - BASIC pt. calculatoarele SPECTRUM etc.
Vol.1. Instrucțiuni. Exerciți. Probleme.
Vol.2. Colectie de programe.
M.M.Popovici - LIMBAJUL MAŞINĂ al calculatoarelor
SPECTRUM
R.M.Hristev - Introducere în PROLOG - un limbaj al
inteligenfei artificiale
R.M.Hristev - GHIDUL utilizatorului şi programatorului
SPECTRUM
Seria CHIMIE:
T. Ivana - GHID de pregătire la chimie organică
Seria MATEMA TICĂ:
1. Tudor - Probleme de
matematicã date la concursurile de
admitere în licee I975 - I993. cU REZOLVĂRI COMPLETE
Cărțile se pot procura și de la EDITURA (direct sau prin
poştā) cu reducere de preț sau rabat comercial convenabil.
P)
EDITURA APH - SRL
str. Caporal Preda nr. 12, sect. 5, 76437 Bucureşti 69
tel. 780.74.77,423.12.60, 780.93.97

SERIA FIZICA
Dr. Fiz. ANATOLIE HRISTEV
PROBLEME REZOLVATE
DE FIZICĂ
* MECANICĂẢ *
Ediția a l! -a revizuitả
În ajutorul elevilor și părinților
FIZICA FĂRĂ MEDITATOR!
AP)
EDITURA APH Bucureşti

Lucrarea conține probleme din fizica predată în liceu.

Se adresează atât elevilor din liceu, celor care se pregåtesc
pentru examenul de bacalaureat și pentru examenul de admitere în
învățämântul superior, cât și studentilor din şcolile postliceale,
colegii, institute pedagogice, institute tehnice şi politehnice pentru
subingineri şi ingineri, universități, unde se predă fizica generală.
(Breviarul se adresează mai ales studentilor.)
La sfârşitul cărții se dau Tabele utile de constante fizice.
Toate problemele sunt rezolvate complet
şi amănunțit !
Prin aceasta autorul vine în ajutorul elevilor care se pregătesc
singuri fără meditator.
Problemele notate cu asterisc* sunt rezolvate cu ajutorul
derivatelor (clasa XI), cele notate cu ** - cu ajutorul integralelor
(clasa XII), cele cu (). ( conțin şi o rezolvare elementară.
568 + *55 + **114 = 737 probleme.
Lucrarea reprezintă ediția a Ill-a a binecunoscutei cắrți a
autorului, actualizată şi cu toate problemele rezolvate.
Autorut
Cărtile se pot procura şi de la EDITURĂ, direct sau prin
poştă (cu rabat comercial sau reducere de pret convenabile).
(AP)
Copyright © 1991,1996, 1998 by Anatolie HRISTEV
tel. 780.74.77, 423.12.60, 780.93.97

INTRODUCERE
cateva observații generale privind rezołvarea problemelor
notate cu asterisc * (cele notate cu asterisc în paranteze se pot
rezolva cu matematici elementare).
Märimiłe fizice sunt de obicei variabile în spațiu, de la un
punct la altul, şi în timp, de la un moment la altul, adică sunt
funcii de coordonate şi timp : f(«,y, z, ). Pentru a scrie relații "gio-
bale pentru fenomene şi procese fizice având loc într-un volum
oarecare și îtr-un iterval de timp oarecare ar trebui folosite valori
medii - mediate pe volumul şi pe intervalul de timp respetiv. Dar
însuşi calculut acestor valori medii implică folosirea calculului
integral. De aceea, se studiază întâi procesele "locar, adică într-
un anumit punct (x,y,2) și îtr-un anumit moment t, mai exact într-
un element de volum dV situat în punctul considerat (K,y,z) (adică
într-un volum AV infinit de mic - infinitezimal- care tinde către
zero, restrângându-se la punctul considerat) şi într-un interval de
timp infinitezimal dt în jurul momentului considerat t (adicả într-un
intervai At infinit mic - infinitezimal -care tinde către zero, restrân-
gându-se la momentul considerat ). Se stabilesc apoi relații "dife
rențiale" între măimile interesate şi diferențialele lor, şi în sfârşit se
integrează ('sumează") ecuațile diferențiale obtinute pe volumul şi
intervalul de timp dorite.
în locul cuvintelor: "mărimne infinit mică (infinitezimatä"),
diferențiala unei mărimi, vom fołosi cuvintele: "elenent de ... sau
elementar(ā)" , de exemplu : element de arie dS sau element
de volum dV, deplasare elementară dř , lucrul mecanic elementar
dL = Fdř sau dL = pdV efectuat într-o deplasare elementară sau
într-un proces elementar de destindere a unui gaz, etc.
lată câteva exemple simple:
a) Fie o substanță distribuită neuniform într-un vas. Raportul
p=n/V
(1)
d densitatea medie pe volumul V. Pentru a obține densitatea într-
un punct dat considerằm un element de volum dV situat în pun-
ctul dorit, avâd masa dm. Atunci raportul

(2)
ne dă densitatea în acel punt. Luând diferite puncte obținem den-
sitatea p(x,y,z) ca funcție de punct. Invers, cunoscând densitatea
px,y,z) cu care este distribuitä substanța, putem calcula masa
oricărui element de volum : dm =pdV= p(x,y, z) dV,
şi prin integrare (sumare) pe volumul dorit, găsimn masa totală :
p= dn: dV= p<,y,z)
m=fam=Syp dV-f,p(xy,z) dv
p
p+dp
b) så calcutăm lucrul mecanic efectuat de un gaz perfed într-
o transformare (destindere) izotermă. så considerăm întâi un pro-
ces elementar de destindere, adică un proces în care parametrii
(p, Vde stare se schimbă infint de puțin (presiuneap se schimbă
cu dp, volumul V cu d). Lucrul mecanic elementar efectuat într-un
proces elementar de destindere este
de unde într-un proces finit de destindere de la volumul inițial V,
până la volumul final V, (fig.1):
4
dL = p dV,
L- JaL -pav.
dL=pdv
L-pdv
V+dV
2
V
(3)
Fig.1
(4)
(5)
Nu avem voie så scoatem presiunea p de sub semnul integralei
decât dacă p ar fi constantă. Pentru a face integrarea trebuie să
exprimăm presiunea p în funcție de volumut V. Din ecuația de
stare a gazului perfet avem:
(6)

deci
L=
p=vRT/V,
vRT
V
sả afläm t.e.m. indusă ca funcție de timp. Fomnula
At→0
= vRTIn
am scos de sub semul integralei mărimile constante v,R,T.
c) Fluxul magnetic îmbrățişat de un circuit variază dup legea:
o= cos(wt + a).
E=- lim (4: A) = - () = -d: dt= -
V
Pentru funcțiile de o singură variabilă:
df= f'() dx,
ne dă t.e.m. indusă medie şi anumne mediată pe intervalul de timp
At în care fluxul a variat cu A@. T.e.m. instantanee la un moment t
se obține luând un interval At infinit de mic în jurul lui t (care des-
creşte, tinde către zero în jurul lui ) şi calculâd variația infinitezi-
mală corespunzătoare a fluxului, cu ate cuvinte fåcånd trecerea la
limită :
f'() =df: dx
(11)
deoarece limita raportului dintre creşterea (variația) funcției şi creş-
terea (variația) variabilei independente reprezintă derivata acelei
funcții în raport cu variabila respectivă. Pundul deasupra unei
litere înseamnă derivata acelei mărimi în raport cu timpul (notația
lui Newton, folosită mai ales în mecanică).
adică derivata se reprezintă ca raport de diferențiale:
= ,sin(ot + a) w.
In cazul nostru derivăm ca funcție de funcție:
E=-d: dt = - [d:d(wt+ a)]· [d(wt + a) :df] =
(7)
(8)
dN = -l N dt, A- constanta radioactivă
(9)
(10)
d) Numărul de nuclee care se dezintegrează într-un interval
de timp infinit de mic dt este proporțional cu numärul de nuclee
nedezintegrate N existente în acel moment t și cu intervalul de
timp infinitezimal dt considerat :
(12)
(13)
(14)
(15)
(pentru intervale At mari nu mai există proporționalitatea amintită),
minusul se datoreşte faptului cả numărul nucleelor nedezintegrate
scade în timp, deci dN < 0.
5

Am obtinut o ecuație diferențială, adică o relație între funcția

(necunoscută) (. variabila (independentă) () și diferențialele lor
(dN, d). Un caz frecvent şi important este cazul separărl varla
bilelor. Transcriem ecuația diferențială astfel încat într-un membru
så apară funcția şi diferențiaia sa, iar în celălatt membru - variabila
independentă şi diferențiala sa (constantele pot fi läsate în oricare
membru), pentru a putea integra separat fiecare membru în raport
cu variabila sa (Metoda separăni vaiabilelor).
Separăm deci variabilele în ecuația (15) şi integrăm dela t= 0
când numărul nucleelor nedezintegrate este N, până la un mo-
ment t oarecare când numărul nucleelor nedezintegrate este N:
dN
N dN
-=- dt , JN N
N-S
In(N/N) -lt, de unde N= N,e
dN
df =- fdt.
Se poate face integrarea nedefinită (ceie două constante de
integrare aditve se restrâng la una singură):
Sfat → In N= -At+ C,
6
In N= -at+ in No.
In N, -1·0 + C, de unde C= In N
unde constanta de integrare C se determină din condiția inițială :
la momentul t= 0 numărul nucleelor era No, deci
In(N/Ng= -lt,
De mutte ori este preferabilă integrarea nedefinită în care con-
stanta de integrare se determină din condiția Inițială sau din
condiția la margine (la limitä).
e) Amintim două teoreme utile
N= N,e4
(16)
(17)
2. Dacă prodsul a două mărimi variabile este constant,
atunci suma lor este minimnă când ele sunt egale.
Geometric : Dintre toate dreptunghiurile de aceeaşi arie
perimetrul minim ũ are pắtratul.
(18)
1. Dacã suma a două mẫrimi variabile este constantă, atunci
produsul lor este maxim când ele sunt egale.
Geometric : Dintre toate dreptunghiurile izoperimetice aria
maximă o are pätratul.
(19)
(20)

Vectorul deplasare ař =ř-i1 are drept componente de-

plasările pe axele de coordonate : Ax = X - X4 . Ay = y - Y.Ra-
portându-le la intervalul de timp At obținem viteza medle şi tre-
când la limita at →0 ,0bținem viteza instantanee sau momentană
(tangentã la traietorie) :
dx
deci
V= lim df=F()=i,
ä= im
dx
Componentele vetorului viteză pe axele de coordonate ortogo
nale sunt egale cu derivatele coordonatelor respecive în raport cu
timpul.
dt
dī
Analog, componentele vectorului accelerație pe axele de coor-
donate ortogonale sunt egale cu derivatele componentelor respec-
tive ale vitezei, în raport cu timpul, sau egale cu derivatele de ordi-
nul doi ale coordonatelor respective în raport cu timpul :
dy
BREVIAR
dy
f°(x)=
dy
Vy y'(t)=ý.
dt()=i="(C)=i,
=y"t)=v, =x*(()=x,
ay déy (t)=i, =y"()=ỹ.
df d
dx dx
Derivata de ordinui doi se scrie cu ajutorui diferențialelor astfel :
Sau
d
(--)'-.
(1)
este "operatorni" de derivare în raport cu x:
df
dx2
(2)
(3)
(4)
7

In cazul unidimensional vom omite indicele x la vectori:

dx
V= dEX(t)=*, a=
de unde
și prin integrare:
unghiulară sunt
de unde
ä=
8
V= lim =
In cazul mişcărni circulare neuniforme viteza liniară şi cea
W= lim
dỹ
At+0
dt
E=
s=fds=fvdt
dx = v dt
dw
dt
s=0R, s()=e(t)R sau V=wR
an
As
R=
Accelerația se descompune în componentele normală și
tangențială :
dv
ds
v2
ds
dy
x= fax =fvdt.
ds = v dt, dO = adt şi prin integrare :
de
dv)=v=x"(t)=
de
AF d =s(t)=ś,
unde e este accelerația unghiulară:
dv = a dt
-=w'(t)= o=0"(t)=
a,
0=fde=fwdt.
R=w“R, a, ==s(t)=
dv
dv
dt2
(ds = Rdo)
d²x
s"(t) =
dr2*,
v=Jdv-adt
d²s
Mai general, într-o mişcare curbilinie oarecare accelerația se
descompune în componentele tangențialăã şi nomală :
v2
dt2
dt2s=eR,
(5)
=š. an R
(6)
(8)
(13)
dt
unde R este raza de curbură a traiectoriei, care se defineşte prin
elementul de arc de curbă ds raportat la unghiul do (n radiani)
subintins, definit de normalele marginale la arcul ds (sau unghiul
dintre tangentele marginale), ca în fig.1:
(9)
(10)
(11)
(12)
(14)
adică arcui ds este aproximat cu un elenment de arc de cerc (cer-
cul de curbură) de rază R cu centrut de curbură C care subintinde
un unghi la centru do.

ds
Fig.1
de
dL = dx , L= JFdx
F dt = m dỹ,
fr(t)
Lucrul mecanic elementar dL efectuat într-o deplasare ele-
mentarå di de o fortă F este definit prin produsul scalar:
dL = F dř = F,ds, (|dř| = |ds|)
(15)
unde F, este componenta tangențială a forței şi ds deplasarea ele-
mentarã pe traiectorie. In cazul unidinensional :
Din principiut !l al mecanicii (ex secunda) rezultă teorema
variațief impulsului pentru punctui material :
dE, = - dL,
t
care proiectat pe axe d ecuațiile algebrice
J2Fdt = mV2y
Fig.2
Ep =-,dL = -p,-P
-ym,m,
1
V1y
Energia potențialå a unei particule supusă la forte conserva
tive se defineşte prin lucrul mecanic al acestor forțe :
JdE, = AE, --JdL =-L.
r2
(19)
Alegånd un punct de referințä P, (de obicei, la infinit) în care con-
siderăm E,= 0, avem pentru un punct P oarecare:
E, =-5E di =-S.Fdr=-f-dr=ym,m, S
(16)
(17)
(18)
De exemplu, energia potențială de interacțiune gravitațională
a două particuie (sau sfere omogene) :
dr
(20)
(21)

Teorenma variației energiei mecanice (adică a energiei cine-

tice și potențiale) a unei particule supusă la forte conservative şi la
forte neconsenvative:
AE= A(E+ Ep= Lnecons.
Momentul de inertie al unui sistem de particule fată de o axä:
-Sm,R.
k
avem elementul de
unde R sunt distanțele particulelor respective m, până la axă
In cazul distribuției continue a masei în locul particulei m,
masă dm =p dVcu distanța R până la axă :
I=fR? dm=fR?p dv.
Teorema lui Steiner.
de o axă oarecare este egal
față deo axă paralel cu cea
corpului înmulțtită cu pătratul
10
unde p poate fi scos în afara integralei numai dacă este con-
stant, adică pentru corpuri omogene, când integrala devine pur
geometrică
In cazul rotației în jurul axei fixe: M=1e, P M w,
jP dt = dL = Mwdt = M de L=fMdo,
unde P este puterea și M momentul forțelor în raport cu axa de
rotație .
i-(tz-ti)-I) dt =
Momentul de inerție / al unui corp față
cu momentul de inerție I, al copułui
dată dar trecând prin CM plus masa
distenței CM până la axa dată :
dt.
(22)
Valoarea medie a unei mắimi ) pe un interval (t, , t) este
acea valoare constantă f care dă aceeaşi arie de sub grafic ca
şi mărimea variabilă însäşi (fig.2) :
1
Valoarea medie depinde de intervalul pe care se
mắimi periodice valoarea medie se ia de obicei pe o perioadã
(dacă nu se specifică altfel).
Proprietățile valorilor medii :
Const= const
(23)
r() dt.
(24)
const. f= constf, f+g-+g,
(25)
(26)
mediază. Pentru
(27)
(28)

dar in general:
(29)
unde avem semnul egal numai dacă măńmile f,gsunt indepen-
dente (statistic necorelate sau necoerente).
Dacă o măńme variază liniar în funcție de un parametru,
atunci valoarea sa medie în raport cu acel parametru este egală cu
media aritmetică dintre valornle "inițială" şi "finalā" ale acelei
märimi. De exemplu, în mişcarea unifom variată v= , + at şi
1
atunci v=(v +vz). Exemple :
2
sin(wt+a)=ssin(ot +aldt =-gcos(ut+a)[=
1
f-gf-g.
sin(ot+a) =0.
=-cos(wt twT ta)-cos(wt ta)]=0, (oT=2r).
cos(wt+a)=0
sin² (wt+a)=
ceea ce era evident din interpretarea grafică a valoni medii.
1-cos(2ot +2a) 1 1
sin² (wt +a)=z
sinwtl0,
2
1
T/2
sin (ot+a) sin(ot +p)=cos(ot+a) cos(wt+p)= cos(a-B).
sin(wt+a) os(wt+P)= sin(a-B).
35cos(2wt+2a)=:
cos? (wtta)-
Media unei bucle altemanțe" de sinusoidă :
TI2) 1
t w2x = 0 sau
sinot df =T2
dr?
-coswt |2
2
+ w²x =0.
(30)
Pentru un oscilator ammonic (sinusoidal):
E =(12)mv2 =(12) mu²Acos?(wt + a), E= (1/4)mu?A2= E/2.
E,= (1/2) kx2 = (1/2)kA?sinwt + a), E,= (1/4)kA2 =E/2,
k= m2 E E, + E, = (1/2) kA? = (1/2)
Scriind F=-kx= ma= mi ,obținem
oscilatorului armonic:
mu2A2 = const
(31)
(32)
(33)
(34)
ecuația diferenpială a
(35)
11

1.1. Un fir rezistå la un corp atârnat de masă maximả m, =

= 5,0 kg în cazul ridicării corpului cu o anumitå accelerație, şi
de masă maxim m, = 15,0 kg în cazul coborñrii cu aceeaşi (în
modul) accelerație. Aflați : a) accelerația in cauză ; b) tensi-
unea de rupere a firului ; c) ce masă maximă poate fi ridicată
(sau coborită) unifom sau menținută în repaus (în echillbru)
cu firul dat.
m,g
1. PRINCIPIILE MECANICI
-
m9
12
Tr
Rezolvare. Asupra corpului acționeazå două forte : greutatea
mg vertical în jos şi forța de tensiune din fir vertical în sus. Rezul-
tanta lor trebuie så fie egală cu masa înmulțită cu accelerația. Con-
siderăm cazul limitä când firul este gata sằ se rupä. Atunci tensiu-
nea din fir este chiar tensiunea de rupere, iar maSsele sunt cele
maxime m, . Alegând axa Ox convenabil, ca în figurä, avem în
cele douå cazuri :
T, - mg= ma, respectiv
Fig.1.1
mg - T, = M,a .
Prin adunarea celor douå ecuații membru cu membru, obținem
accelerația : a =g (m, - m,) : (m, + m,) = 4,9 m/s?
Introducând expresia (2) în una din ecuațiile (1), obținem
tensiunea de rupere : T= 2m,m,g: (m, + m,) = 73,5 N.
Viteză constantă înseamnä acoelerație nulă:
T, - M9=0 mą = T, /g
sau folosind expresia (3) :
(1)
(2)
(3)
m, = 2m,m, : (m t m) = 7,5 kg. (4)

1.2.
Două remorci de mase m, =6,0 t, m, = 4,0 t, legate în-
tre ele printr-un cablu orizontal de remorcare, sunt accelerate
de o fortă orizontalả F=5,O kN aplicată primei remorci. Consi-
derând cả fortele de rezistență sunt proporționaie cu greutāțile
respective, aflați fofa de tensiune din cablul de remorcare
dintre remorci.
Fig.1.2
m,
N
km,9&FO
m,g
X
km 9
m49
a
Rezolvare. Forțele care acționează asupra fiecărei remorci
sunt reprezentate în figură ( - constantă de proporționalitate).
Lex secunda proiectată pe direcția mişcării dă pentru fiecare
remorcă :
F-T- km,g = ma , T - km,g= m,a.
Transcriem ecuațiile sub forma:
F -T= m(a + kg). T= m(a+ kg)
şi le înpărțim membru la membru :
(1)
(2)
(F - T):T= m4 : mz de unde T=Fm,: (m, + m) = 2,0 kN .(3)
1.3. Două corpuri de mase m,= 0,40 kg şi m, = 0,60 kg sunt
legate între ele printr-un fir care rezistă până lao tensiune de
rupereT, = 2,40 N. De corpul inferior m, se trage în jos cuo
forță F .a) Aflați forța F maximnả admisibilå pentru ca firul så
nu se rupā, precum şi accelerația sistemului în acest caz.
b) Acum tragem de corpul superior m, cu forta F in sus. Aflați
Fmax admisibil şi accelerația în acest caz.
Rezolvare. Forțele care acționează asupra corpurilor sunt re-
prezentate în figură. Considerăm cazul limită când forța de tensiu-
ne din fir este chiar tensiunea de rupere. Atunci fora de tracțiune
va fi chiar forța maximă cerutả. Alegând axa Ox ca în figură, scri-
em lex secunda pentru fiecare corp.
a) Fm t mzg - T, = mya T,+ m,g = ma
Din a doua ecuație (1) scoatem accelerația:
a gt I,/m, = 15,8 m/s² .
Introducând aceastå expresie în prima ecuație (1). găsim forța Fm:
(1)
(2)
13

m,
m,g
Fm
Fm = T, (m, + m) : m, = 6,0 N.
a
m,g
m2
b) In varianta a doua avem anaiog :
Fm - m9 - 7,= ma, T - mzg = ma.
Din a doua ecuație rezultă acceleratția :
a =7,/m, -g= 5,8 m/s?
Fn
Fm T, (m, + m,) : m, = 4,0 N
care introdusă în prima ecuație (4) då forța F:
F- (m + fm)g - T= (m, + fm) a.
↑X
T- [m, + (1 - pmJg= [m, + {1 - Nm]a,
Fig.1.3
(3)
unde f m, reprezintă masa porțiunii de lant fe (lant omogen şi
uniform).
14
(4)
1.4. Un corp de masă m,=3,0 kg este tras în sus cu o for-
tå F = 50 N. De acest corp este prins un alt corp de masă m, =
= 5,0 kg prin internediul unui lanț de maså m, = 2,0 kg, ca în
figură. Aflați : a) Accelerația sistemului. b) Tensiunea din lanț
la o distanță de m, egalå cu o fracțiune f = 0, 75 din lungimea
lanțului. c) inte ce limite variază tensiunea de-a lungul lanțului.
Rezolvare. Scriem lex secunda proiectată pe direcția verticală
Ox, ca în figură, pentru fiecare corp separat :
(5)
(6)
(1)
(2)

a) Prin adunarea celor două ecuații membru cu membru

obținem: F- (mn, + my t m)g= (m, + mz + mja,
ecuație care se obține direct considerând ca sistem ambele corpuri
legate prin lant (tensiunea T dispare, fiind acum forțä internă). Din
(3) obținem accelerația:
a =F:(m, + m+ m) -g= - 4,8 m/s?
b) Introducând expresia accelerației în ecuația (1) sau (2).
obținem tensiunea cerutå :
semnul minus (față de sensul pozitiv al axei alese Ox) arată că de
fapt sistemul cade cu accelerația 4,9 m/s2<g.
T= F(m, + (1 - hm]: m, + m+ m) = 27,5 N.
(5)
c) Din (5) se vede că tensiunea Tvariază liniar de-a łungul
lanțului, fiind funcție liniară în variabila f (polinom de gradul I în ),
între limitele :
m,
Tmax =F (m, + m): (m, t m, + m) =35 N, când f= 0 (sus) , (6)
Tmin = F m, : (m, + m, + m) =25 N,
când f= 1 (jos).
m,g
T
mg
Fig.1.4
X
m2
m29
(3)
F lFA
(4)
m,g
Fig.1.5
1.5. Două baloane sferice de diametre egale, dar de mase
diferite: m, = 3,0 kg, m, = 1,0 kg sunt legate între ele printr-un
fir iung şi coboară liber, vertical, in atnosferă liniştită, de la o
înătțime mare. Afiați : a) Tensiunea din fir, dupå u timp sufici-
ent de lung. b) Fora de rezistentả maximả din partea aerului,
asupra fiecărui balon, neglijând forța arhimedică.
15

Rezolvare. Deoarece baloanele coboară liber, vertical, în

atmosferă liniştită, ele se vor aşeza pe verticală, cei greu m, fiind
dedesubt. Deoarece baloanele sunt sferice de volume egale și firul
dintre ele este lung, forța de rezistență întâmpinatäă de fiecare
balon din partea aeruiui va fi aceeaşi (baloanele fiind destut de
departe unul de celălalt şi nu se perturbå reciproc).
Forța de rezistență într-un fuid depinde de viteza corpului,
fiind cescătoare cu viteza. La viteze mici pentru corpuri mici, în
regim laminar de cugere (in straturi paralele de fluid, fără turbu-
lență şi vârtejuri) forța de rezistentă este în esență o forță de
frecare, proportională cu vieza (legea Stockes). La viteze mani,
pentru corpuri mari, în regim turbulent de curgere (cu vârtejui),
forța de rezistență se datoreşte presiunii dinamice și este propor-
tională cu pătratul vitezei (legea Newton). La viteze sonice (în
jurul vitezei sunetului) forța de rezistență devine proporțională
aproximativ cu cubul vitezei, pentru ca la viteze şi mai mari să
devină din nou proporțională cu pătratul vitezei.
Pe mäsură ce viteza de coborîre a baloanelor creşte sub acți-
unea greutății lor, creşte şi forța de rezistență. Dupå un timp sufi-
cient de lung, forța de rezistență va echitibra forța de greutate și
forța arhimedică, după care corpurile coboară uniform, cu vitezå
constantă (viteza limită, maximă) atinsă în acel moment (când
rezutanta fortelor devine zero), adică cu accelerație zero.
Alegând axa Ox vertical în jos, scriem lex secunda pentru
fiecare balon:
mg - T - F, -FA =0 mg + T-F,- Fa =0
Prin scăderea, membru cu membru, a celor două ecuații, găsim
tensiunea din fir:
T= (1/2) (m, - m)g = 9,8N.
Prin adunarea celor două ecuații membru cu membru, găsim :
F, +FA = (1/2) (m, + m)g = 19,6 N
(1)
(2)
(3)
1.6. Ciutura unei fåntåni, umplută cu apå de volum V =
= 10,0 L, are pe fundo crặpắtură prin care curge apă cu debi-
tul q = 0,100 Us. Citura este ridicată unfom la suprafață în
timpul =10,0 s, dar imediat ce ajunge la suprafață se rupe
sfoara și ciutura cade liber inapoi în fântână de adâncime h=
= 4,9 m. Catả apă va conține ciutura in momentul când ajunge
la fundul fântânii ? (Se neglijează frecarea cu aerul).
Rezolvare. In timpul idicării uniforme se scurge un volum de
apå q r=1,00 L. În tipui cảderii libere (neglijănd frecările),
16

cu accelerația g, apa nu va curge, deoarece și ciutura şi apa vor

cảdea la fel, aşa cum o dovedeşte şi experiența cu tubul lui New-
ton: în vid toate copurile cad cu aceeaşi accelerație g, deci
dacă ponesc simuitan din repaus, din acelaşi loc, vor cădea la fel.
Prin umare, volumul de apă rămas la atingerea fundului
fântânii :
V'= V-qr=9,00 L.
1.7. Un dinamometru este format din doi cilindri coaxiali
legați printr-un resort de masă neglijabilä. Trågând de cârige
cu fora F, = 13,0 N, respectiv F, = 4,0 N, dinamomemtrul
indică forta F = 10,0 N. Aflați raportul maselor cilindrilor.
Fig.1.7
Rezolvare. Resortul având masă neglijabilă, forța rezultantă
asupra sa (- m,es a) este zero, deci cele două forte F de la cape-
tele sale sunt egale în modul şi de sensuri opuse, ca în figură.
Prin însăşi modul de etalonare a dinamometrului, forța
indicată F reprezintă forța de întindere a resortului, deci resortui
trage prin capetele sale de cei doi cilindri cu această forță F.
Scriem lex secunda proiectată pe axa Ox aleasă, separat
pentru cei doi cilindri : F -F=m,a, F -F, = mza,
de unde prin împărțire membru la membru rezultă :
(F -Ð : (F - F) = m, :m, = 1/2
Fig.1.8
mg
m
1.8. De tavanul unui vagon este suspendat un conp de ma-
să m = 2,00 kg prin internediul a douå fire de aceeaşi lungime
aşezate simetric în planul vertical al mişcării, cu unghiul de
deschidere 2a = 60°. Care vor fi tensiunile din fire, atunci
când vagonul frâneazả cu accelerația la = 10,0 m/s2 ?
X
'ma
T,-o
(1)
mg
(2)
17

Rezolvare. Considerând cả firele råmân întinse, scriem lex

secunda mg + T +T, = mã proiectată pe axele Oxy:
Tịsina - Tzsina = -
Tcosa+ T,coSa - mg =0
Inmulțind prima ecuatie cu cosa, iar a doua cu sina şi adunându-le
membru cu membru, obținem pe T
mjal,
T, = (1/2)(g / cosa - laļ /sina) = - 8,68 N < 0!
(2)
Deoarece în fire tensiunea nu poate fi negativă (firul se strânge la
comprimare ! cu un fir nu putem împinge o ladä !) înseamnă cả
T,=0, corpul va devia față de vagon, ca în figura b şi atunci
tensiunea T, va fi:
iar unghiul ß de deviere:
T,= ma)² +(mg)? - mya?+g? = 28 N,
18
tgß = mjal /(mg) laļ /g, ß= 45° 35 >a
mg
(1)
1.9. Intr-un vagon, de două puncte de pe tavan, situate pe
direcția orizontalā de deplasare a vagonului, se aflä suspendat
un fir ideal trecut printr-un inel greu care lunecă fảră frecåri pe
fir. Cẩnd vagonul este in repaus unghiul dintre firele de sus-
pensie a inelului este a = 300. Care este accelerația vagonului
dacă inelul se aflå în echilibru relativ chiar pe verticala unuia
din punctele de suspensie ale firului ?
T sin ß= ma, T+ Tcos B - mg = 0 ,
de unde, eliminând tensiunea T, obtținem
a/g= sin B/(1 + cos B)
Fig.1.9
(3)
(4)
Rezolvare. Deoarece nu avem frecảri între inel şi fir, tensiu-
nea în fir de o parte şi de alta a inelului este aceeaşi. Proiectăm ex
secunda pe axele Oxy:
(1)
(2)

Scriem condiția cả lungimea firului este aceeaşi, în repaus şi în

timpul mişcării, exprimând-o prin distanța d:
2=d: [2sin(al2)] ,
2e=d: sin ß + d:tg B,
de unde 1: sin(al2) = 1 : sin B + 1: tgB.
sin(ar2)= sin B/(1 + cos B).
Din formuleie (2) şi (3) rezutä imediat:
a /g= sin(a/2) , a=g sin(al2) =4,9 m/s?
Fig.1.10 m
1.10. Pe un plan înclinat, de unghi a cu orizontala, este
aşezat un cop de maså m 0,200 kg, legat print-un fir paralel
Cu planul, ca în figură. Frecắrile sunt neglijablle. Sistemul se
mişcă cu acceleraia a= 2,2 m/s² în sus. Aflați tensunea din fir
şi forta de apảsare asupra planului .
mg
Tsina + NcoSa - mg = ma.
Rezolvare. Forțele care acționează asupra corpului sunt re-
prezentate în figură. Scriem lex secunda T+N+ mg = mã ,proiec-
tată pe axele Oxy alese ca în figură. Corpul are accelerația
vertical în sus.
Tcosa - Nsina = 0,
Inmulțim prima ecuație cu coSa, iar a doua cu sina şi le adunăm
membru cu membru pentru a elimina pe N:
T(cos²a + sina) - mgsina = masina ,
T= mg + a) sina = 1,20 N
X
Analog, înmulțind prima ecuație cu sina, iar a doua cu coSa și
scăzându-ie membru cu membru, obținem apăsarea N:
N= mg+ a)cosa = 2,00 N.
(3)
În particular, dacă sistemul este in repaus (sau se mişcă
rectiliniu uniform), punem a = 0
(4)
(1)
(2)
(3)
Observație. Putem considera sistemul ca fiind în repaus (față
de Pământ), dar în schimb acționeazå un câmp gravitațional
echivalent, suplimentar gech -ã, deci orientat în jos, care se
adună la g.
19

1.11. Pe un plan înclinat, de unghi a =30° cu orizontala,

poate luneca fără frecare un cănucior de masă m, = 10,0 kg. De
cắrucior este suspendat printr-un fir un corp de masă m, = 40
kg, ca in figură. Cảruciorul este tint în repaus și la un mo-
ment dat i se dă drumul. Aflati pentru acest moment tensiunea
din fir şi accelerațiile corpurilor.
m,
a
Rezolvare. Cănuciorul are accelerația a, paralelă cu planul,
iar corpul m, va avea în momnentul eliberării accelerația a, verticalä
ca și forțele T, mɔğ care actionează în acest moment asupra sa.
Scriem lex secunda pentru cảrucior, proiectată pe direcția paralelă
cu planul şi pentru m, pe direcția verticală :
mgsina + Tsina = ma,. mg- T= Mza2
20
Fig.1.11
Din cauza firului presupus ideal, inextensibil, accelerația a, în jos
a corpului m, trebuie să fie aceeaşi sau egală cu componenta ver-
ticală în jos a acceleratiei a, a căruciorului :
a, = a, sina
Introducem această relație în a doua ecuație (1) şi împărțim cele
două ecuații (1) menbru la membru :
T= m,mzgcosa : (m, + mysin²a) = 147 N
(1)
(m, gsina + Tsina) : (mzg - ) = m,a, : (m,a, sina) = mn, : (msina).
de unde rezultă tensiunea:
Introducånd această expresie în prima ecuație (1) obținem
accelerația a, și apoi a, :
(2)
(3)

a, = g(m, + m) (sina) : (m, + m,sina) = 12,25 m/s? > g.

a, = a, sina = gm, + m) (sin?a) : (m, + m,sina) = 6,12 m/s?. (5)
1.12. In sistemul din figură m=2,0 kg. m, = 5,0 kg, scri-
peții sunt ideali şi forțele de frecare sunt neglijabile. Scripetele
S este tras în sus cu o forță F. Inițial copurile m, sunt in
repaus şi distanțele lor până a scripeții ficşi sunt respectiv
d2Aflați : a) Raportul distanțelor d,/dz pentru ca my,2 Să
ajungă simultan la scripeții S,2. b) Vteza relativă a corpului
m fafaă de corpul mz.
Fig.1.12
m
1
F/2
d
S
S
T
S2
FI2
-d2
(4)
Rezolvare. Scripeții fiind ideali, au masă neglijabilă, iar tensi-
unea în fir de o parte şi de alta a scripetelui este aceeaşi. Pentnu
scripetele S:
F-2 T= mserascr. 0, (mscr = 0), T= F/2.
Frecårile fiind neglijabile, rezută imediat accelerațile corpurilor:
a, = T/ m = F/ (2m,) az = F/ (2m,)
v,= -ūz= a,t - (- a,) (1/2) F (1/m, + 1/m,) t.
(1)
(2)
a) Distanțele d, trebuie să fie parcurse în acelaşi timp:
di.2 (12)a, ,, de unde d/dz= a,/a, = m/m, =2,5. (3)
b) Viteza relativă este diferența vitezelor, dar vitezele fiind în
sensuri opuse, până la urmå apare suma vitezelor absolute
(4)
21

1.13. In sistemul din figură m, 2.3.4 = 2,00 kg, Am = 1,80 kg.

firul şi scripeții sunt ideali, frecările sunt neglijabile. Afați : a)
accelerația sistemulul, b) tensiunlle din fire.
Am
T, (m, + Am)a
2
T3- T2= mga,
m3
Rezolvare. Scipetii fiind ideali, tensiunea din fir de o parte şi
de alta a scripetelui este aceeaşi. Toate corpurile au aceeaşi acce-
lerație in modul. Scriem lex secunda pentru fiecare corp separat,
proiectată pe direcția mişcării corpului respectiv :
mzg+ T2- I mza ,
mg - T3= maa
a) Avem un sistem de 4 ecuații cu 4 necunoscute T23 și a.
Prin adunarea tuturor ecuaților membru cu membru se elimină
tensiunile (care sunt forțe interme pentru întregul sistem):
mg+ mag = (m, + m, + m3 + m4 + Am) a.
Fig.1.13
a = gmz t m : (m, t m, t m, + m4 + Am) =
=g 2m : (4m t Am) = 4,0 m/s2.
T3 = m2m + Am)g : (4m+ am) 11,6 N.
(1)
(2)
b) Introducând accelerația (2) pe rånd în ecuatile (1), găsim
tensiunile: T, = 2mm + Am)g : (4m + am) = 15,2 N,
T, = m Amg: (4m + Am) = 3,6 N;
1.14. Două talere încắcate sunt legate printr-un fir trecut
peste un scripete ideal şi inițial sunt în echilibru. Masa unui
taler incărcat este M= 1,00 kg. De pe un taler se scoate un
corp de maså m = 200 g şi se pune pe celalat tale un corp de
masă m.Aflati :a) Masa m' asttel ca tenslunea din fir så fie
22

cea inițială. b) Accelerațiile sistemului dupå scoaterea copu-

ui m şidupă aşezarea corpului m'
Fig.1.14
m
M
de unde
m,
mg - T= m, a,
m,g
Rezolvare. Talerele încărcate fiünd inițial în echilibru, tensiu-
nea din fir este chiar Mg.
Sả calculăm accelerația și tensiunea din fir în cazul general a
două corpuri m legate printr-un fir ideal trecut peste un scripete
ideal. Scriem lex secunda separat pentru fiecare cop, proiectată
pe direcția mişcăii respective :
T - mg= ma,
a
m,g
de unde prin adunare, rezultă accelerația și apoi tensiunea :
a =g (m, - m) : (m, + m2). T2 = 2m,m29: (m, + m).
a) In acest caz masele sunt m, = M - m şși respectiv m,
= M+ m' deci punem condiția de egalitate a tensiunilor :
Mg = 2(M - m)( M + m ")g: (2M - m+ m),
m'=m M: (M -2 m) = 333 g
a gm: (2M - m) = 1,09 m/s2
b) După scoaterea corpului m taierul respectiv va urca Cu
accelerația, conform primei formule (2) :
iar după aşezarea masei m' accelerația creşte la
a'=g(m + m : (2M - m+ m ") =g m: (M - m) = 2,45 m/s?
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
1.15. Peste un scripete ideal, fixat de tavan, este trecutăo
sfoară având la un capăt un corp de masă M = 1,50 kg, iar la
celălat o bară de care este agåțată o pisică de masă m= 1,00
kg, totul fiind inițial in repaus. Cu ce accelerapie fafa de Pămånt,
23

respectiv față de bară, trebuie så coboare pisica petru ca

Scripetele så nu apese asupra lagắrelor sale ?
M
Mg
m
Fig.1.15
Rezolvare. Din condiția inițială de echilibru rezultă cả masa
barei este M - m. Scripetele apasă asupra lagărelor sale cu propria
sa greutate (neglijabilă în cazul problemei) la care se adaugă cele
două forțe de tensiune 27. Prin ummare, condiția cerută înseamnă
T=0, dar atunci corpul M cade liber cu accelerația g, iar bara va
urca cu accelerația g.
Pentrua coborî, pisica împinge cu ghearele bara în sus cu o
forță F (acțiunea), iar bara răspunde cu o forță egală în modul dar
de sens opus (reacțiunea) asupra pisicii (principiul 3 al acțiunii şi
reacțiunii).
Scriemn lex secunda separat pentru
proiectată pe axa verticală Ox ( T= 0):
24
bară și pentru pisică,
(M - m)g - F= (M - n)(- g) : mg + F= ma
(1)
Prin adunare a celor două ecuații , membru cu membru, obținem :
Mg = - (M - m)g + ma a =g(2M - m) / m= 19,6 m/s2
Accelerația relativă a unui corp față de altul (în cazul transla-
tiior, färă rotații) este diferența acceleraților: å rel *ả, -ẫ,.
(2)
In cazul nostru, față de bară (care urcă cu accelerația g), ac-
celerația pisicii va fi
a'=a -(-g) = a+g= 29,4 m/s²
(3)

1.16. În sistemu din figură fiui şi scripeți sunt ideali,

m = 1,50 kg. m, = 2,00 kg. Afați accelerația a, a corpului m,
şi tensiunea T1 .
Fig.1.16
m
S
T
S2
m9
Rezolvare. Scripeții fiind ideali, tensiunea în fir deo parte și
de alta a scripetełui este aceeaşi. Pentru scripetele S, lex secunda
proiectată pe axa Ox dă :
Tz t mser 9- 2T, = mscr. a, dar mscr. 0, deci Tz= 2T . (1)
Scriem acum lex secunda pentru fiecare scripete pe axa Ox :
mg - T = m,a .
Tz =2T1.
(2)
Intre accelerațiile a, existăo legatură, care se poate stabili
de exemplu, astfel. Se vede cả dacă m, coboară, atunci m, urcă,
deci a,2 Sunt de semne contrare. Dacả m, coboară cux metri într-
un anumit interval de timp, atunci m, urcă în acelaşi interval de
timp cu x/2 metri sau, invers, dacă m, coboară cu y metri, atunci
m, urcă cu 2y metri, din cauza firului care înfäşoară pe S,. Prin ur-
mare, viteza v este dublul vitezei v, şi cu semn schimnbat :
25

V =2 V2
Aceeaşi relație este valabilă și pentru variațile de
viteză (in acelaşi interval de timp), adică pentru accelerații :
(3)
Urmeaz sả rezolvăm acum ecuațile (2), (3). Înlocuim întâi pe Tɔ
şi pe a,= - a,/2 și obținem :
a, = - 2a,
mg - T, = ma.
Eliminăm pe T, înmultțind prima ecuație cu -2 și adunând ecuațiile:
- 2m,g + m,g = - 2m, a, - Mza, /2,
a, = 2g (2m, - m) : (4m, t m,) = 2,45 mus?
Introducând în prima ecuație (4), obținem tensiunea T, :
m) = 11,0 N.
26
mzg - 2T, =- mza, /2.
T, = m,(9 - a,) = 3m,m,g : (4m, +
S
m,g.
1.17. In sistenmul din figură firele şi scripeji sunt ideali,
m, = 400 g. m, = 100g, m, = 200 g. Aflați accelerația a, a
corpului m, şi tensiunea T,. Ce valoare trebuie sả aibå masa
m pentru ca acest cop så rămână pe loc ?
m,g
S2
mg
Fig.1.17
(4)
T, =2 T,
Alegånd axa Ox ca în figură, scriem lex secunda pentru fie-
care corp separat (față de Pământ) :
(5)
Rezolvare. Tinând seama cả scripeții sunt ideali, tensiunea
din fir de o parte şi de aita a scipetelui este aceeaşi. Scripetele S,
având masa neglijabilă (ideal), rezuită:
(6)
(1)
mg- T, = ma, mg- T2 myāz, Mgg - T2= mgâg . (2)

Scripetele S, are acceierația (- a,). Dacă scripetele S, ar fi in

repaus, atunci accelerațiile corpuriior mz,3 ar fi egale în modul dar
de semn opus (fiindcă unul urcă, celälalt coboară). De aici rezută
imediat cả accelerațiile relative fațä de saripetele S, (care se
mişcă cu accelerațja - a4) ale corpurilor m3 trebuie să fie egale în
modul şi de semn schimbat.
Accelerația relativă a unui corp față de altul (la mişcări de
translatie, fară rotați) este diferenta accelerațtilor, deci în cazul
nostru avemn:
a2 rel a -(- a),
a3
re= ag -(- a).
a2 rei a3 rel → a, + a, = - (a, +
Introducem T, T/2(1) și a, = -2a,
m,g- T =ma, . mzg - T2 =m,a,, Mg - T2=-m(2a,+ a,).(4)
Inmulțtim ultimele două ecuații respectiv cu m3 și m, și le adunăm
pentru a elimina pe a,:
a,). 2a + a, + a,0. (3)
a, (3) în ecuațtiile (2):
mgmzg - mT/2 + mymgg - mzT,/2= - 2m,mga,
Sau - 4mzmg9 + (m, t m)T, = 4 mymgâ, .
Eliminăm pe T, înmułțind prima ecuație (4) cu m+ mg și adu-
nând-o cu (5):
m(mz + m)g- 4m,m3g = m,{mz t Mg)a + 4 mmgâą ,
(6)
a, =gm,(mz + m) - 4mzm,] : [m,(my + m) + 4mm,]= 1,98 m/s?.
Introducând această expresie a, (6) în prima ecuație (4) găsim
tensiunea T= m, (g - a,) =
= 8m,mzmg: (m, (mz t m)+ 4m,mal = 3,14 N.
Condiția cerută înseamnnă a, = 0, deci din (6):
m, = 4m,m, : (m, + m) = 267 g.
(5)
Scriem lex secunda separat pentru cele două corpuri m,2
(dupå tăierea firului superior ):
()
1.18. Două copuri de mase m, =2,0 kg , m, = 1,8 kg sut
suspendate prin fire şi printr-un scripete ideal, ca în figură.
Unul din fire este tảiat în locul indicat prin sãgeată. Care vor fi
accelerațiile corpurilor şi tensiunile din fire ?
m,g+ T = ma,: mg - Tz= mya,. (Tz= 27,).
(8)
Rezolvare. Scripetele fiind ideal, tensiunea în fir de o parte şi
de alta a scripetelui este aceeaşi T,. Mai mut: T,=2 T, deoare-
ce masa scripetelui este neglijabilä (ideal).
(1)
27

m
Fig.1.18
Accelerațiile a, nu sunt independente din cauza legăturii prin fir.
Intr-adevăr, dacă m, coboarå cu x metri într-un anumit interval de
timp, atunci scripetele cu m, coboară cu x/2 metri în acelaşi inter-
val de timp. Prin umare, viteza corpului m, este de două ori mai
mare decât a corpului m, : Vị =2 V. Aceeaşi relație este valabilă
şi pentru variafile vitezelor (pe un anumit interval de timp), deci
pentru accelerații :
a, = 2 az .
a, = a, /2 în ecuațiile (1):
mg+ Tị= ma. mg - 2T = myâ, /2
inmulțim prima ecuație cu 2 şi le adunăm (se eliminả T):
2m,g + mg= 2m,a, + mza4/2 ,.
Introducem T=2 T și
a, g2(2m, + m) : (4mn, + m) = 11,6 m/s?
Introducând în prima ecuație (3) găsim tensiunea :
T=m, (a, - 9) = m,mg: (4m, t m) = 3,6 N
(2)
(3)
(4)
(5)
1.19. a) Peste un scripete, care se mişcă vertical cu acce-
lerația a, este trecut un fir ideal având la capete două co-
puri de mase m, 2 având accelerațille a față de Pământ.
Stabiliți legătura dintre accelerații.
b) Aflați accelerațiile corpurilor din figură (scripeții sunt
ideali) şi tensiunea din firul trecut peste cei trei scripeți.
Rezolvare. a) Dacă scripetele ar sta pe loc, atunci datoritả
firului inextensibil, cu cất urcă un cop, tot cu atâta coboarằ celälalt,
în acelaşi interval de timp. Oricare ar fi mişcarea primului corp,
exact aceeaşi mişcare va avea celălalt corp dar în sens invers.
28

Prin urmare, accelerațiile corpurilor sunt egale în modul și de sens

opus. Dacă acum scripetele se mişcă pe verticală, atunci datorită
firului inextensibil, accelerația relativä fațä de scripete a unui corp
este egală în modul şi de sens opus cu accelerația relativă fațä de
soripete a cetuilalt corp.
m,
a)
as
S4
m,]
a
b)
S3
S2
T2
Fig.1.19
m2
S1
a
a
as
a, - a =-(a, - a), de unde (a, â) /2 = as
S2
Accelerația relativă a unui corp față de alt corp (la translații,
fără rotații) este egală cu dferenfa vectoialå a accelerațiilor.
Prin urmare, în cazul mostru; în raport cu axă Ox verticalå :
(1):
b) De o parte şi de alta a unui scripete ideal tensiunea în fir
este aceeaşi, de aceea în fiul care înfäşoară cei trei scripeti ten-
siunea trebuie să fie aceeaşi T,. deci Ta= T
Pe de attă parte, scripetele S, find ideal, deci de masă negi-
jabilä, trebuie să avem T3= 27,. Condiția T, = T, și T3 = 2T, im-
plică T, =0. Dar atunci corpurile n, , vor cắdea liber cu accele-
rația g.
să calculăm accelerația a, a scripetelui S, (scripetele S, cade
liber cu accelerația g ca și corpul m, ). Accelerațiile firelor sunt re-
prezentate în figură. Folosind relația (1) avem pentru scripetii S:
(g + a 9/2= a,, (a'- a)/2=g.
de unde rezutä : a = 3g, a= 5g.
(2)
(3)
29

1.20. In sistemul din figură scripeții sunt ideali şi corpurile

au masele : m, = 1,00 kg. m, = 1,00 kg, m3= 2,00 kg. Afiați
tensiunea din irul care înfäşoarå cei trei scripefi.
m,
-a4
m3
30
Om2
Rezolvare. Scripeții fiind ideali, tensiunea din fir este peste tot
aceeaşi. Scriem lex secunda separat pentru fiecare corp, proiec-
tată pe axa Ox:
mg- T= ma, . mzg - T= mzâz mag - 2T= m3ag. (1)
Pentru scripetele mijlociu scriem relația stabilită la problema prece-
dentă 1.19 a:
(- a, - az) /2 = ag
a2
Fig.1.20
Pentru a elimina accelerațile din (1), (2) şi a găsi T, înmulțim
prima ecuație din (1) cu m,m3, a doua cu m,m3, iar a treia cu
2m,m, şi le adunăm mnembru cu membru :
a)
4m,mzmg- (mgmg t m,m, +4 m,m) T=0,
T= 4m m,m,g : [m(m, + m) + 4 m,m,] = 9,8 N.
a
1.21. Pe un semicilindru fix sunt aşezate două corpuri
mici de mase m, = 180 g, m, = 800 g legate între ele printr-un
fir, ca in figură. Frecảrile sunt neglijabile. Lảsând corpurile
Iibere, accelerația în acest rnoment este a = 4,00 mís2 Care va
fi accelerația inițială dacă aşezăm corpurile simetric ?
m,g
(2)
b)
m2
(3)
Fig.1.21

Rezolvare. In primul caz, pe direcția tangențială lex secunda

dă pentru fiecare corp separat:
unde a este accelerația tangențialä comunä (acceierația normalä
v2/Reste nulä în acest moment, v= 0) . Prin adunarea ecuațiilor
se elimină T(rezultatul se putea scrie dintr-o dată considerând
întregul sistem):
mzg sina = (m, + mz)a,
sin a = (a/g) (m + n) /m=1/2,
a =300
Tn al doilea caz avem : T' - M,gsin(al2) = m, a'.
m,gsin(al2) - T' = m, a
care prin adunare dau (m - m,) gsin(al2) = (m, + m,)a'
unde a' este accelerația tangențială comună în momentul inițial
(accelerația normlă v2/Reste nulă în acest momnent, v= 0).
Ecuația (4) se putea scrie și direct considerând întregul sistem
a'*gsin(a2) (m, - m,) : (m, + mn,) = 1,60 m/s?
m
T= Ma,
kv
mgsina - T= Mza,
mg
a)
1.22. O picătură de ploaie cade vertical. Ea întâmpină din
partea aeruiui o forfả de rezistență proporțională cu viteza. In
momentul când viteza particulei era v = 2,5 m/s, accelerația ei
era a,= 4,9 m/s². Lângă suprafafa Pământului picătura nime-
reşte pe geamul lateral al unui vagon, läsând o urmå înclinatai
cu unghiul a = 60° fațå de verticalāã. Alați viteza vagonuui
kvo=mg
m Oa0
mg
b)
Fig.1.22
(1)
c)
Rezolvare. In primul caz avem lex secunda :
mg - kVy * ma
mg - kv, =0.
(2)
(3)
(4)
(5)
(1)
Deoarece fora de rezistențå creşte cu viteza, la un moment dat ea
va egaa forța de greutate (lângả suprafața Pământului) și atunci
accelerația este zero, iar viteza este constantă : viteza limitä,
maximă, de cădere liberă :
(2)
31

Din ecuațiile (1), (2) eliminăm pe k:

Vo= V g/(g - a).
Pe geam picătura se va deplasa
Vo -' astfeł încât, conform figuni,
v'= vtga = V, tga
32
2. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL
2V
dupå direcția vitezei relative
tg a = v'vo.
g/(g - a,) = 8,66 m/s .
2.1. Mişcarea rectilinie unifomă
sau mai comod sub forma
2.1.1. Un tren se mişcå cu viteza v=54 km/h spre Vest. Un
călător de pe plattoma vagonului simte vántul sufiând din-
spre Nord. Cảnd viteza trenului se dublează, călătorul simte
vántul sufländ dinspre Nord-Vest, Care este viteza V, şi direc-
ta vântului fată de Pămånt ?
(3)
Rezolvare. Apłicăm legea de compunere a vitezelor:
viteza vântului fațå de Pämânt v,(absolută) este egală cu viteza
vântului față de călžtor (relativă) v,, respectiv v . plus viteza
trenului (de transport) ▼ , respectiv 2 v
V= v+ ▼,=2 V+v,'
Fig.2.1.1
deci
(4)
(1)

In această relație cunoaştem viteza trenului v , respectiv 27

(Es - Vest) şi directia vitezei relative ū, dinspre Nord şi respetiv
V, dinspre Nord-Vest. Construcția se vede din figură : ducem din
capătul lui V direcția lui v, spre Sud (linia punctată), apoi din vârful
lui 2v ducem direcția lui v,' spre Sud- Est (linia punctată). La
intersecția acestor drepte se află vârfui vitezei căutate vo. Din tri-
unghiul dreptunghic isoscel rezută
Vo = V2 = 21 m/s dinspre Nord-Est.
2.1.2. Două trenuri merg paralel în sensuri opuse cu vite-
zele V, = 18 km/h, V, = 36 km/h. Din primul tren se aruncă spre
al doilea un pachet cu viteza relativă v'= 8,0 m/s, orizontal şi
perpendicular fafå de primul tren. Aflați viteza relativā a pa-
chetului şi unghiul ei față de al doilea tren.
Fig.2.1.2
2
Rezolvare. Aplicăm legea de compunere a itezelor:
viteza pachetului față de Pământ ▼ , (absolută) este egală cu vite-
za pachetului față de tren (relativă) v", respectiv v" . płus viteza
trenului (de transport) v. respectiV
, deci
(1)
Constucția grafică se vede din figură : compunem pe v, cu v'şi
obținem viteza pachetului față de Pământ v.Apoi construim
V"= vo-v2, unind vârfurile vectorilor vo.v,. Rezută :
v*= yu{vy +v2)
(2)
=17,0 m/s
tg a = v '/( + V). a =28º 4 ".
mul tren şi în acelaşi sens. cất timp va vedea fiecare cälätor
trenul celălatt, dacă trenul al doilea se va
CU aceeaşi viteză ?
(2)
(3)
2.1.3. Un călător aflat intr-un tren de lungime l, = 900 m,
care se mişcả cu viteza v, = 54 kmnm, vede un timp t, = 60 s un
tren vecin de lungime l, = 600 m care merge paralel cu prl-
mişca în sens opus,
33

Rezolvare. Alegem un sistem de coordonate (SC) legat de

primul tren, atunci trenul al doilea se mişcă față de primul tren cu
viteza relativă v,=v2-V1. In cazul nostru vitezele sunt pe
aceeaşi direcție, deci V - V. Dacă v, > Vy trenul 2 va depäşi
trenui 1 şi observatorul va vedea întii tocomotiva și apoi ultimul
vagon. Dacă V, < V,trenul 1 va depäşi trenui 2 și observatorul
va vedea întii ultimul vagon şi apoi locomotiva.
(<-
fi
Timpul cât trece trenul 2 în dreptul călătorului (din trenul 1) va
t, = lz: |v2 - V|= tlz: (V - V),
Vy = V ± ly/th = 25 m/s sau 5,0 m/s
(1)
Dacă acum trenul al doilea se va mişca în sens opus cu ace-
eaşi viteză (v,), atunci viteza relativă a unui tren față de celălalt va
fi (- v) - v, =- (V, + V) sau v -(- V) = V+ V și timpul cât
vede fiecare observator celălalt tren va fi
34
Fig.2.1.3
t,'= l, : (v, + v)= 15 s sau 30s:
t=l, : (v, + V) = 22,5 s sau 45 s.
2.1.4. Pe platorma unui vagon care se mişcă orizontal cu
vitezav= 10 m/s se află un tub. Cu ce unghi fațå de verticalả
trebuie inclinat tubul pemtru ca picăturile de ploaie care cad
vertical cu viteza c= 17,3 m/s să traverseze tubul fắră sả ude
perefii tubului ?
(2)
Fig.2.1.4

Rezolvare. In timp ce picătura coboară pe verticală distanța

e cos a cu viteza c, vagonul trebuie să se deplaseze cu distanța
é sin a cu viteza v, pentru ca picătura să cadă paralel cu axa
tubului:
cOs a:C=l sin a:v
(1)
(tubul trebuie înclinat înainte în sensul mişcării) (fenomenul este
analog aberației Iuminii ).
d
t=
2.1.5. a) Cum trebuie orientatà o barcă pentru a ajunge la
malul opus al râului, indiferent in ce punct, dar intr-un tmp
minim ? b) Ce viteză minimå a bảrcii este necesarả şi cum
trebuie orientată pentru a junge pe malul opus al råului într-
un anumit punct dat ?
P
tg a = V/c, a= 300
a)
Fig.2.1.5
b)
Rezovare. a) Viteza bảrcii față de tăm ỹ este egalå cu vite-
za bårcii față de apå vh plus viteza apei râului V,
In timp ce barca se mişcă cu viteza v pe direcția OP, proiec-
tia "umbra") bărcii pe direcția transversală a râului se mişcă cu o
vitezå egalå cu proiecția vitezei bărcii pe aceastả direcție (, nu
dă proiecție pe aceastả direcție). Prin urmare, barca și "umbra" sa
ajung în acelaşi timp (simultan) la malul opus. Pentru ca timpul de
traversare så fie minim trebuie ca proiecția amintită a vitezei v b
så fie maximă, adică Vh să fie transversal pe direcția râului, ca în
figură :
min V, /d.
(1)
minimă dacă este
b) Viteza bărcii față de tm V trebuie să fie pe direcția OP
(pentru a ajunge în punctul dat P). Ea se compune din viteza râului
V, cunoscută şi viteza bårcii față de râu vh . Aceasta din umå
este
perpendiculară pe direcția OP, aşa cum se
vede din figurả:
Vb min = y cos a
(2)
35

2.1.6. Steagul de pe catargul unei nave formeazå un unghi

a 60° cu direcția navef, când nava are vitezav= 40 km/h.
Dublând viteza navei, unghiul devine ay = 30°. Aflați viteza
vântului față de ocean.
La ce viteză a navei steagul va sta perpendicular pe
đirecia navei ?
X
dir.
vârt.
direcția
steag
Rezolvare. Direcția steagului față de navă va fi chiar direcția
vitezei relative a vântului față de navă.
de unde putem afla
dir.
steag.
Viteza relativă a vântului față de navă (v) este điferența
dintre viteza vântuiui față de Pământ (ū ) şi viteza navei v (res-
pectiv 2v):
36
dir. navă
uy= v (tg a
uy =v(tg a
tg ß = u/u,= (tg a
(1)
Diferența a doi vectori este datå de linia care uneşte vârfurile celor
doi vectori (având originea comună).
Construcția grafică este dată în figură. Ducem viteza v (res-
pectiv 2v) cunoscutả. Apoi din vârful acestei viteze ducem pun-
ctat direcția vitezei relative (a steagului) sub unghiul cunoscut a
(respectiv a). La intersecția celor două direcții ale vitezei relative
se află vârful vitezei absolute ủ a vântului. Din figură rezută rela-
țiile : tg a uy : (V- Uy). tg az = uy : (2v - u).
(1)
uxy (tg a) :: tg az = (2v- u) : (v- u),
-2 tg a) : (tg a - tg a) = V/2,
tg a) : (tg a, - tg a) = v/3 /2,
Fig.2.1.6
respectiv v,=ū -2V
=V=40 km/h
(2)
tg a,) : (tg a - 2 tg a) = 3 . B=60°
Dacă steagul stă perpendicular pe direcția navei, înseamnă
a=900, deci viteza avei trebuie så coincidă cu u,= v2 =20 km/h.
(3)
(4)

2.1.7. in gara Ploieşti (s, = 60 km de Bucureşti) se aflä in

repaus un tren. Din gara Bucureşti pleacă în diecția Ploieşti-
Braşov un tren cu viteza v, = 50 km/h. Dupå t, = 1,5 h de la
plecaea acestuia, pleacă şi trenul din Poieşti spre Braşov cu
viteza V→ = 60 k/h. Dupå cât timp şi unde se vor intâlni tre-
nurile ? Reprezentați pe aceeaşi diagramă legile mişcării ce-
lor două trenuri.
Fig.2.1.7
So
|S,2
2
to
2
t
1
Rezolvare. Alegem axa Os (curbilinie", de-a lungul drumu-
lui) de la Bucureşti spre Ploieşti şi Braşov. Alegem momentul t= 0
(originea timpului) în momentul când pleacă trenul din Bucureşti.
Ecuația mişcării acestuia va fi atunci :
(1)
Trenul din Ploieşti, în timpul (0, t) staționeazä în gara din
Pioieşti, deci în acest timp s, = So: Dar timpul "curge" şi atunci
graficut mişcării este o dreaptả orizontalä. De la momentul to
(đin punctul s,) pleacă și trenul din Pioieşti. Condițiile inițiale sunt :
pentrut=t, avem S = So :
S So pentru te (0, t) și s = S, + V(t - t pentru tto. (2)
Condiția de întâlnire este egalitatea coordonatelor (socotite pe
aceeaşi axă de coordonate) : s = s.
S = Vt= s, = So . de unde = s,/v = 1,2 h, s*= So (3)
este prima întâinire, I , în gara Ploieşti când trenul de acolo stațio-
nează. A doua întâlnire, Il :
vt= s, t vz(t - to. de unde t= (Vylo -S : (Vz - V4)= 3,0 h
la distanța
d= v,t= 150 km.
(4)
(5)
37

2.1.8. O barcả cu motor parcurge pe un rầu distanța de la

portulA la portul B in tị 1,5 h şi înapoi in t,= 3,0 h, avånd
aceeaşi viteză faå dde apä. Cu cât timp ai târziu trebuie så
plece aceastả barcă din A spre a întálni o barcã identică, care
pleacả din B spre A, asttel încât, după îtálnire, cele două
bắrci så se întoarcă înapoi fiecare şi så meargă pe apå durate
egale ?
B
A
To
2
1
38
Rezolvare. Deoarece bằrcile sunt identice, graficele legii
mişcări sunt linii drepte "in prelungire" ca în figură. Timpui de
parcurgere de la A la B este t şi de la B la A este tɔ, aşa cum
este marcat pe figură. "Panta" dreptelor la ducere de la A la B
(față de axa timpului) (reprezintă viteza) este mai mare decât cea
de la B la A. Condiția cerutả în probiemă :
Fig.2.1.8
(1)
2.1.9. Din două localități A şiB pleacă simutan, rectiliniu
uniform, unul spre celälait, doi biciclişti. Dupå t, = 10 min de
la intiinire primul biciclist ajunge in B, iar al doitea parcurgând
s= 6,0 km in t, = 40 min ajunge în A. Aflați:a)Timpul de la
plecarea bicicliştilor până la intálnirea ior. b) Viteza primului
biciclist. c) Distanfa dintre localitặți.
T2 To = To + t, de unde To = (T2-I1)/2= 45 min.
Rezolvare. Ecuațile mişcării sunt reprezentate prin liniile
drepte din figură. Notăm cu to timpul până la întâlnire (s este chiar
distanța de la A până la locul întâlnirii). Din asemănarea triunghi-
urilor: A AEF-A ACD și A ABG ~A CDG avem:
d:s= (o + t) : to. respectiv d:s= (, + t) :.
(1)

Egalând aceste rapoarte, avem

t/ to = tot. de unde , *Jtz = 20 min .
h
Fig.2.1.9
B
b) Viteza primului biciclist :
v,s:tos: Jt,t = 5,0 m/s
Dltos,
led 14
3
c) Din prima relație (1) găsim distanța :
d- s(1 + t/ t) = s(1 +,Jt, t, ) = 9,0 km
F
2
1
2
M
-tz-
2.1.10. Undeva la mijlocul Mării Negre, pe fund, 5-a insta-
lat un microfon. In apropierea microfonului, pe fundul mảrii,
considđerat plan, s-a produs o explozie. Intervalul dintre primul
şi al doilea semnal sonor înregistrat de microfon a fost T, =
= 1,00 s, lar între primnul şi al treilea (slab) Tz=3,00 s. Ştiind
viteza sunetului în apă, c = 1,50 km/s, afai la ce distanț de
microfon s-a produs explozia și la ce adâncime.
t
(2)
(3)
(4)
Fig.2.1.10
Rezovare. Cele trei semnale sonore de la explozie (E) sunt
reprezentate în figură (M-microfon)
39

C
Avem două ecuații cu
- d/c in membrul stâng
două necunoscute d şi h. Trecem termeni
și ridicăm ecuațiile la pătrat :
T,2-2 T, d/c+ d V2= (d2 + 4h) /
T2 -2 T, dlc+ d /= (d 2 + 16h2/2
sau reducând d2/din ambii membri :
T,2 -2 T dlc= 4h,
C
T -2 T, dlc = 162/ . (2)
Eliminăm pe h înmulțind prima ecuație cu (- 4) şi adunându-le :
- 4T,2 + 8T, d/c+ T2 - 2T,d/c= 0,
d= (c/2) (T,2 - 47) : (4 T, - T,) =3,75 km
Introducând pe d in primna ecuație (2), obținem peh:
h=(T,-T,): (4T,-T) = 1,84 km
T/2-a
Vmin I
40
A
2.1.11. Un omn aflat la distanță de o şosea observả la un
moment dat, sub un unghi a =75° faf de nomala la şosea,
un camion venind cu viteza v, = 10,0 m/s, ca în figurả. Sub ce
unghi B fafă de normala la şosea trebuie să alerge retiliniu
omul cu viteza v = 3,0 m/s pentu a putea întáini camionul ?
Cu ce viteză minimă trebuie să alerge onmul şi în ce direcție
pentru a putea întâlni camionul ?
B
C
1200\
(1)
o.86/
sinx > 0,86
(3)
(4)
Fig.2.1.11
Rezoivare. Fie B punctul unde omul întâlneşte camionul. Nu
este obligatoriu ca omul sả ajungă în punctul de întâinire B simul-
tan cu camionul, ci poate så ajungă mai devreme și să aştepte
acolo sosirea camionutui. Fie t, timpul cât aieargă omul până la
şosea (de la O la B) și t, timpul cât merge camionul de la C la B.

CB = Vt, unde t s t.
In triunghiul OBC teorema sinusurilor dă :
Atunci
sau
OB = V.
de unde tinând seama că t,> t, :
BC : sin(a -B)= 0B: sin(2- a)
Vot : sin(a - B) = vt:cos a
sau
sin(a -B) = [vo/(t,)] cos a > (v/) cos a = 0,86, (, 2 t,). (3)
(arc sin 0,86 = 60°). Soluția ecuației (3) este
a -Be (60°, 120°), 75° -B e (600 1209)
-Be(- 15°, 45°),
(4)
Deci omu! poate alerga pe orice direcție cuprinsă în intervalul de la
15° spre camion (de la normala la şosea) și 45° spre partea opusă
camionului. Din fomula (2) avem
V= V, (t/t)( cos a) : sin(a - B).
Fig.2.1.12
Be(-450 159).
(5)
Viteza v este minimä când t= t, și sin(a - B) =1, dar atunci
a -ß= 90°, B=a - 90 =- 150 şi Vmin = V, cos a=2,6 m/s, (6)
viteza fiind perpendicularå pe direcția de observație OC
AT
2.1.12. Un autoturism AT se mişcả cu viteza v, = 22 ms in
spatele unui autocamion AC care are viteza V, = 15 m/s. Când
distața dintre autoturism şi autocamio devine d,=30 m, con-
ducātorul autoturismului se angajează în depişirea autocami-
onului, dar observă în acelaşi timp un autobuz AB venind din
sensul opus cu viteza vą = 18 m/s. Ce distaanțå minimå dą trebu
ie asigurat între autobuz și autoturism pentru a efectua în sigu-
ranțå manevra de depăşire, astel ca, dupå dlepäşire autoturismul
să fie la distanta d, = 40 m in fafa autocamionului ? Care sistem
de coordonate este mai potrivit pentu rezovarea problemei?
ALv,,
AC
-dg
3
(1)
(2)
AB
SC legat de Pământ
SC legat de AC
AB
41

Rezolvare. In SC legat de autocamion acesta este în repaus,

autoturismul se apropie de autocamion cu viteza reiativă vị - V,.
iar autobuzul se apropie cu viteza relativă Vg -(- V) = V3 + V, ca
în figură. Poziția finală a autoturismului şi cea a autobuzului sunt
desenate punctat. Din figură se vede că timput de depăşire, de la
poziția inițială la cea finală este acelaşi pentru AT şi AB:
t= (d, + d) : (vy - V) = [d, - (d, + d,)] : (V3 t v)
de unde
dz): (vy - Vg)] (V3 + V2) = d - (d, + d)
(V + V : (v, - V2) = 400 m
2.1.13. O coloană de sportivi de lungine
teza v. In întâmpinarea lor fuge un antrenor cu viteza u. La
intâlnirea fiecărui sportiv cu antrenorul, sportivul o ia imediat
înapoi cu aceeaşi vitezå v. Ce lungime va avea coloana dupå
ce antrenorul ajunge la utimul sportiv ? Discuție. Caz parti-
cular u =v. Care sistem de coordonate (SC) este mai conve-
nabil pentru rezovare ?
n
I(d, +
d, = (d, t dz)
C'
42
A
vtu
vtu,
A
e aleargå cu v-
1 booo
Fig.2.1.13
Toată coloana trece îin dreptul antrenoruiui în timpul
t= t:(v+ u) in care se formează și coloana finală, deci
e"= v • u|t=
(1)
Rezolvare. Alegem un SC legat de antrenor. Atunci antrenorul
stă pe loc în acest SC şi coloana se apropie de el cu viteza v-(- u)
= y+ u. Fiecare sportiv după întâlnire cu antrenorul va fugi ori
inapoi cu viteza v -u, dacă v>u, ori tot înainte (fată de antrenor)
cu vteza u - v, dacă v<u. In particular, dacă v= u toti sportivii se
opresc în dreptul antrenorului (față de antrenor, în SC ales !). Față
de Pämânt, în primul caz coloana fuge în sens invers, în aceeaşi
ordine: în al doilea caz coloana fuge înapoi, dar î ordine inversă:
primul devine ultimul, iar uitimul fuge primul în fruntea coloanei.
Dacă v= u, toti sportivii întâlindu-se cu antrenorul, fug în acelaşi
rând cu el.
|v-u|: (v+ u).
(2)
(1)

2.1.14. Pe o şosea merge o coloanả de automobile cu vite-

za v= 72 kmh, fiecare automobil având lungimea l= 4,0 m şi
pắstráầnd distanfa d= 20 m între automobile. LLa întálnirea cu o
maşinả a Poliiei venind in întámpinare cu vitezau= 54 km/h,
fiecare şofer reduce viteza la v' 36 kmh. Care va ff noua
distană d' dintre automnobile ? Care SC este mai convenabll
pentru rezovare ? Care trebuie så fie distanța d minimả ne-
cesară pentruv,v'date, respectiv viteza v'mlnimå pentru
d,vdate ? Dacă lungimea coloanei era L= 460 m, care va fi
noua lungime L'a coloanei?
P
Rezolvare. Alegem un SC tegat de maşina Poliției. Atunci
coloana se apropie de maşina Poliției cu viteza relativă v+ u și se
depărteaz cu viteza relativă v '+ u, ca în figură.
de unde
Fig.2.1.14
Timpul în care coloana avansează cu e+d fafă de maşina
Poliției este t= ( + ): (v+ u). In acest timp noua coloană for-
mată se deplasează (tot față de maşina Poliției) cu +d' cu viteza
v'+u, deci e+ d'= (v'+ u) t= (e + ) (v' + ): (+ u),
d"= (e + ) (v'+ ): (v+ u)- t=
= [d(v + )-l (v -v D : (v+u) = 13,1 m.
Distanța d minimă necesară dintre maşini se obține punând
condiția d'= 0, atunci din (1) rezută:
dmin l (v-v):(v'+ )= 1,14 m
min
Viteza minimă v'min Permisă se obține punând condițtia d'=0
în (1) :
= (e v- du) : (d+ ) <0, deci v', =0
maşinile pot opri (considerăm oprirea practic instantanee) la
întâlnirea cu maşina Poliției, fåră să se ciocnească între ele
min
(1)
(2)
L'= [(L - ): (e + )] (e + )" + l= ((L - ) : (e + )) (! + )-
(3)
Numărut de intervale dintre maşini este (L - ) :(e t ). prin
umare, noua lungime a coloanei :
- (v'+u) / (v+ )+ = [L(v'* u) + e (v- V]: (v+ u) =330 m.(4)
2.1.15. Două avioane zboarå unul spre celälalt cu aceeaşi
viteză V= 504 km/h fiecare. Care va fi distanta dintre avioane în
momentul când un semnal soor (viteza de propagare a sunetuui
43

în aerc= 34O m/s), emis de un avion şi reflectat de celälalt, se

intoarce înapoi la primul dupå un timp T = 68 s ? Care sistemn
de coordonate (SC) este mai convenabil pentru rezolvare ?
dar
C-V)t4
(c + v)t
Rezolvare. Aiegem SC legat de primul avion. Atunci viteza
semnalului sonor la ducere va fi C -V, iar la întoarcere c + v (n SC
ales, deci față de primul avion). Notând timnpul de ducere cu t, şi
cel de întoarcere cu tz, avem
(C - ) t == (c+ ) t
t, + t, = T.
S
2
Fig.2.1.15
Eliminând pe t, obținem pe t: t= T (c - )/(2c)
Distanța dintre avioane în momentul recepționării semnalutui
reflectat va fi distanța s (1) în momentul reflectắrii semnalului
minus distanța străbătută de cele două avioane în timpul t,:
-ct;
d=s - 2vt, = (C - ) t= T (c- y²/(2c) = 4,0 km .
2.1.16. Intr-un tren care merge cu viteza v, = 72 km/h lovị-
turile unui ciocan se succed la un interval T1,00 s.
-ctg
(1)
(2)
a) Ce inteval de repetițieT'a loviturilor va înregistra un
călặtor dintr-un at tren care merge Cu viteza v, = 90 kmh în
sens opus primului, apropiindu-se, respectiv depårtându-se
de primul tren ? Viteza sunetului in aer c=340 m/s.
b) Ce interval de repetiție T, va înregistra un obsenvator
din gară ? c) Cu cât la sutả se va schimba frecvența de repe-
tițię la trecerea trenului pe lângả observatorul din garả?
-vzT'
(3)
R
(4)
Fig.2.1.16
Rezolvare. a) Fie douå ceasomice identice, unul in trenui1,
celălat în trenul 2. Så presupunem că la ora 0 (zero) în poziția S
se produce o lovitură de ciocan; zgomotul ajunge la trenul 2 în po-
ziția R la ora t,.A doua loviturå se produce la ora T în poziția S
44

când trenul a parcurs distanța ss = v, T. Zgomotul ajunge după

timpul l, la trenul 2 în poziția R' la ora T+ t, (trenurile se apropie
unul de celălalt). Diferența celor două înregistrări (T+ t) -t, re-
prezintả . perioada T' înregistrată de călätorut din trenul 2:
(T+ t) - t, = T' sau
Distanța parcursă de trenul 2 în acest timp T' este RR = V,T'.
Din figură se vede cå ct, = v, T+ ctz + vT sau
T'= T. (c+ v) /(c - v) =1,14 s:
Introducând aici t, -t din (1), obținem: T- T') = v, T+ v,T'.
T'= T. (c- v) / (c+ v) = 0,88 s
(3)
În cazul când trenurile se depårteazå unul de celălalt, în (3) se
schimtbả semnul la V 2:
b) In acest caz punem v, = 0 în fomulele de mai sus :
T'=T- (c - v) /c= 0,94 s (trenul se apropie de gară).
T'= T. (c + v) /c= 1,06 s (trenul se depărtează de gară)
Dacă trenul 1 stå pe oc (v, = 0), observatorul din gară înre-
gistrează acelaşi interval T ca şi călätorui din trenul 1.
Fig.2.1.17
c) Când trenul 1 trece pe lângă observatorul din gară frecven-
ta de repetitie a loviturilor va scădea (v=1/ ):
A
v-v'=y: (1 -v,/c) -v :(1 + Vy/c) = v 2(v,/c) :(1 - V/ )=
V 2v, /c= (1/ ) 2v /c= 0,12 = 12 %.
d
(6)
2.1.17. Lângả un perete vertical stau doi oameni la distan-
fele d,= 50 m, d, = 63 m de perete şi la distanța r= 20 m înte
ei. Ce durată maximắ trebuie să aibå u cuvânt pronunțat
de primul om pentru ca cel de-al doilea om sắ-l distingă de
ecou ? Viteza sunetului în aer este
d,
(1)
C=340 m/s
d,
-dz -
(2)
S
-R
(4)
(5)
45

Rezolvare. Trebuie ca sfârşitul cuvântului sosit direct la re-

ceptor la momentul r/c+ r sả nu se suprapună peste începutu!
cuvântului sosit prin reflexie pe perete (ecou). Raza indirectă,
reflectată , SIR, vine aparent de la imaginea S' a sursei S față de
perete:
=
S2
C
1
S2
ric ttss'R/C=-d, +d,)+sA* =
+4d,d2
C
1
iar vitezele vor fi :
C
X
=
= 0,28 s.
2.1.18. Fie axele ortogonale Oxy şio
prin origine şi fomează unghiul a cu Ox. O riglă se mişcă cu
viteza v de-a iungul acestei drepte rămânând permanent per-
pendiculară pe dreaptă. Aflați vitezele punctelor de intersecție
a riglei cu axele.
+ 4d,dz
dreaptă care trece
S, = S: sina
(1)
Fig.2.1.18
Rezolvare. Intr-un timp oarecare t distanța parcursă de riglă
va fi s= vt.Distanțele parcurse de punctele de intersecție sunt
atunci:
S = S: coSa
V, = S4/t=s: (cosa s/) =V: coSa ,
Vy = S/t= v: sina
(1)
(2)
Observați că vitezele V2 nu sunt egale cu proiecțiile vitezei v
pe axele Oxy !
46

2.1.19. Intr-un râu care curge unitorm cu viteza u = 0,50

m/s cade o piatră la distanța d= 10 m de făm. Dupå cât timp
valurile, care se propagå cu viteza v= 1,0 mís fafå de apă,
ajung la fărn in đreptul pietrei ? Care sistem de referință (SR)
este Convenabil ?
Fig.2.1.19
M
Rezolvare. Alegem un SR legat de apa râului. In acest SR,
locui cåderii pietrei P şi locul sosirii vaiurilor la mal M se deplasea-
ză în sens opus, cu viteza râului, iar vaiurile sunt irculare și se
propagă cu viteza v. Fie t mnomentu! socotit de la cảderea pietrei
când valurie ating tărmut în punctui cerut M. Atunci locul P se
deplaseazå cu distanța OP= ut în sens opus curgerii râului, iar
valul ajunge în M, deci OM = vt.Din figură se vede cả
(v92 = (u2 + , t=d: v² -u = 11,5 s
(1)
Sunt desenate punctat câteva poziții intermediare ale frontului de
undă
Fig.2.1.20
2.1.20. La distanta D = 200 m de fảmui unui lac, o bacă
cU motor descrie Un cerc cu raza R = 100 m pomnind din pun-
ctul A, cU viteza v = 2,00 m/s, ca în figură. După cất timnp ajung
primele valuri la tăm, dacă viteza valurilor este u = 0,50 m/s ?
ut
D
B
R
47

ajung mai repede la tằm, decat cele emise în A, şi anume, atâta

timp cất componenta transversală a vitezei bărcii (cu care barca se
apropie de tăm ) este mai mare decât viteza u a valurilor. Rezuhă
cả în punctul cảutat B, din care se emit valurile care ajung primmele
la tămm, componenta transversală v cosa a vtezei bărcii egalează
viteza valuilor:
Rezolvare. Deoarece v> u, valurile emise ulterior lui A
(1)
Timpul cerut se compune din timpul de mişcare a bărcii pe
arcul AB plus timpul de propagare a frontului de undă de la B la C.
Conform figurii:
A
V cos a = u, cos a = u/v, a=75,50 = 1,318 rad
48
t= a R/v+ (D - Rsin a) /u=272,3 s
(o) 2.1.21. Un elev înoată cu viteza v, = 0,50 m/s. In ce direc-
tie fațả de nomala la tărm trebuie så înoate spre celălalt mal
pentru ca apa care curge cu viteza v, = 1,00 m/s så-l deplaseze
cât mai puțin la vale ?
B
A
a)
Xmin
X
b)
(2)
Fig.2.1.21

Rezolvare. Din asemănarea triunghiurilor avem

x: AB = (Va - Vsin c) : (V,cos a)
de unde
x= AB (Va - Vosin a) : (V,cos a) =f (a).
x '(a) = f '(a) = (AB/V) [(Va - Vo sin a) : cos a] ' =
Distanța x este funcție de unghiul a şi are extreme acolo unde
derivata sa se anulează :
care se anulează peentru
= (AB/v) (- V, cos a · cosa - (Va - Vosin a)(- sina)] : cos²a =
= (AB/v) (- Vo + V,sin a) : cos?a,
- Vo+ V, sin a = 0,
Fig.2.1.22
sin a = Vo/va = 1/2, a =300
S2
(1)
2
(2)
Problema se poate rezolva și elementar, fărå derivate, dacă
facem desenul ca în figura b şi observăm cả se obține x minim
atunci când direcția vitezei rezuitante v =v,+va este tangentả
la semicercul din figură care este loc geometric al vârfurilor vitezei
rezultante.
(e) 2.1.22. Douå camioane se mişcă unifom pe douả şOsele
rectilinii care se intretale sub unghi drept, cu vitezele v, = 60
kmh, V, = 50 km/h. Când distanța dintre camioane este mini-
mă, primul camion se aflä la distanța s, = 5,0 km de itersectia
şoselelor. La ce distanță S, de intersecfie se gåseşte in acest
moment cel de-al doilea camion ?
(Ơ)
X
(3)
(4)
Rezolvare. Alegem momentul inițtiat t= 0 când primul camion
trecea prin intersecție y,=0, atunci celălalt camion era la dis-
tanța yo La momentui t distanța dintre camioane devine:
49

de unde
d2= (v)2 + Y2o t V)?= f ().
Condiia de extremum este anularea derivatei :
f () =0 sau 2v,t+ 220 + vov, =0,
t= (-Y20v): (v2 + v).
Natura extremului se obține din semnui derivatei a doua
f ") =2 v,2+ 2v,2 >0,
deci avem un mininm.
t= (-b (2a)] = -2 YoVy : [2(v,2 + v].
Pentru acest moment de timp :
de unde Y2o=- s(v,2+ v2): (v, V2) și t= s :V
şi deci
S, = Y2o + vy=- s v/= - 6,0 km
50
Rezuttatul (3) se poate obține şi färå derivate. În adevăr,
d2= (v2 + v) t2+ 2 YoVzt+ y0?
Această functie pătratică se reprezintă printr-o parabolă care are
un minim (a = v,2 + v> 0) pentru
2.2. Mişcarea rectilinie uniform variată
(1)
(2)
(3)
După t= 4, corpui stă în repaus (v =0, x = const).
(4)
(1)
(3)
(5)
(6)
2.2.1. Se dã graficul fortei intr-o mişcare rectilinie, viteza
şi coordonata inițiaie fiind nule. a) Desenati graficul vitezei şi
graficul coordonatei în functie de timp. b) Reprezentați coor-
donatax in funcție de viteză (spațiui fazelor).
(7)
Rezolvare. a) Forța fiind constantă pe porțiuni, avem mişcare
unifom variatã pe porțiunile respective. Acolo unde forța este pozi-
tivă mişcarea va fi accelerată. Viteza creşte liniar (v= a), res-
pectiv descreşte liniar. Coordonata creşte parabolic (x = at 212)
(concav sau convex, după semnul accelerației).
Forța şi accelerația sunt discontinue în punctele 1, 2, 3, 4, vi-
teza are aici puncte unghiulare, iar coordonata se racordează
neted.
Fig.2.2.1a
X m
2
3
3
4
b) Mişcarea find uniforn variatä pe porti-
uni, confon fomulei lui Galilei 2ax =v 2 - v2
x în funcție de v se re prezintă printr-o parabo-
lă, crescătoare (F> 0, a > 0) sau descrescả-
toare (a < 0), aşa cum se arată în figură
2.2.2. O particulă pleacă din repaus din
originea axei Ox sub acțiunea forfei repre-
zentate in figură. a) Reprezentați grafic
viteza şi coordonata particulei in funcție de
timp.
b) Reprezentați coordonata în funcție de
viteză .
5
5
6
Fig.2.2.1b
Rezolvare. a) Mişcarea este unifon variată pe porțiuni.
Viteza variază liniar cu timpul, iar coordonata pătratic, ca în figurả.
51

-fo
-m
-
-Vm
52
nea axei Ox.
2
3
X
b) Conform formulei lui Galilei 2a x = v 2 - v2, coordonata
variază parabolic cu viteza. Se obține o figură închisă din 4 arce de
parabolã, parcursă o dată şi jumătate.
m
4
Fig.2.2.2b
5
6
Vm
Fig.2.2.2a
2.2.3. Pentruo
mişcare rectilinie pe
axa OX se dă graficul
vitezei în funcție de
timp, în care t, = 2,0 s
şi t, 3,0 s. a) Dese-
nați graficul accelera-
tiei şi al coordonatei în
funcție de timp, ştiind
cả x = 0 la t = 0. b) Re-
prezentați coordonata
in funcție de vieză.
c) Aflafți timpul ta când
mobilul revine in origi-

Rezolvare. a) Pe intervalul de timp (0, t) mişcarea este uni-

form încetinită, apoi unifomă. Accelerația este panta graficului vi-
tezei (- Vo/t).
Fig.2.2.3
Vo
Vy = Vo t at,* Vo - (Vo/t) tz
t3
Fig.2.2.3b
Coordonata variază parabolic având un maxim în dreptui lui
V= 0, (t4). Viteza în momentul t, se obtine din asemănarea ti-
unghiurilor: - Vg/Vo = (z-t) /t, V2 = - V(t/t - 1)
sau din legea vitezei :
t
= V(1 - tz/t).
t
b) Conforn fomulei iui Gali-
lei 2a x= v2- v2, coordonata
variază parabolic cu viteza. Pen-
tru mişcarea uniformå (v= const)
coordonata se reprezintă printr-o
linie dreaptă paralelă cu Ox
(graficul în "spațiul fazelor).
c) Coordonata x, se poate
obține de exempłu, astfel :
xg = (1/2) (V, + v) t =
= (1/2) votg (2 - tz /t)
sau din Xz= Vot t
(1)
(1/2) at?
(2)
53

Dar viteza este panta graficului coordonatei, atunci din triun-

ghiul Ctat, Sau direct din legea mişcårii uniforme, rezuitä :
Inlocuind aici v, (1) și x, (2), obținem:
O= (V,/t) y/2 - t, (z - t)}.
t3 = t?: [2(2 - t)) = 45 s.
unde v este dat de (1)
Rezultatul se poate obține judecând şi altfel. Aria de sub gra-
ficul vitezei (funcție de timp) reprezintă coordonata (funcție de
timp). Prin umare, aria triunghiului (1/2)v,t, trebuie să fie egală cu
aria trapezului haşurat :
(1/2)(, - ,) +(3 - tz)]· (- v2).
(1/2)vo1 = (1/2)(2t, - t, - t) Vo (tz - t) /t. etc.
54
2.2.4. Un fotograf vrea så fotografieze un automobil care
se mişcă pe şosea cu vitezav. Fotograful se aflä la distanța d
de şosea și in momentul fotografierii raza vizualăả cảtre
automnobil face unghiul a cu nomala la şosea. Distanta focală
a fotoaparatului este f, iar rezoluția imaginii d.Aflați timpul
de exppunere maxim permis.
d.
VCOs a
cos a
(3)
Fig.2.2.4
(4)
Rezolvare. Viteza ima-
ginii pe peliculă, care dă re-
zoluția, este dată în esentả
de componenta transversa-
-- - lả a automobilului față de
raza vizualá şi anume
v'=v cOsa f: (d/cos a) =
=v cos²a:fld.
(1)
când a parcurs prima jumätate din distanță ?
Atunci timpui de expunere
maxim tex =ð /v'=
= d/ (fv cos²a)
(2)
2.2.5. Un corp pornes-
te din repaus unifom ac-
celerat şi dupả parcurge-
rea unei anumite distante
atinge viteza v= 14,1 m/s.
Ce vitezå a avut corpul

Rezolvare. Fie s distanța totală parcursă, atunci viteza finală

atinsă v şi viteza la jumătatea distanței v' se obțin cu fonula lui
Galilei: v2= 2as, v2=2a ( s/2) =v2/2,
v'=v: J2 = 10 m/s
(1)
2.2.6. Un motociclist, la un moment dat, frâneazå unifom.
In timpul t=2,0 s el parcurge jumătate din distanța totală de
frânare. In cât timp al parcurge întreaga distanță de frânare ?
Rezolvare. Fie s distanța totală de frânare și T- timpul total
de frânare. Cel mai simpiu este să privim mişcarea retrograd în
timp (în sens invers sau înapoi în timp). Atunci corpul pleacå din
repaus și parcurge distanța s în timput T şi distanța s/2 în timput
T-t: s = (1/2) |a| T2, s/2= (1/2) la | (T-92.
Impärțim ecuațiile membru la membru
2= [T/(T - 2 de unde T=t(2 +2 )= 6,8 s.
Putem judeca şi astfel. Timpul până la oprire și distanța până la
oprire sunt
T= - Vo/a, s= - v/(2a) .
s/2= vot + (1/2) at 2 sau 0 v2/(2a) + [2v,/at + t2
sau în virtutea lui (3): T2 - 4t T+ 2t2=0,
Dar
T= 2t t V4r*-2
= t (2 V2 ),
unde trebuie ales semnul +
Sunt:
Rezotvare. Timpu! până la oprire și distanța pånă la oprire
fmVo/a, Sm =-/ (2a).
Condiția cerută în problemå
S= V,(m/2) + (1/2) a (m /2)2
introducând aici tm din (1), obținem:
(1)
2.2.7. Un vagon frânat unform a parcurs distanța s=
= 400 m până la oprie. Ce distanțå a parcurs vagonul in prima
jumitate a timpului de fránare ?
s= - v2 / (2a) + (1/2) a v/ (4a) =
(3/4)v2/ (2a) = (3/4) Sm = 300 m
(2)
Sunt
Viteza la mijlocul distantei de frânare se obține cu fomula lui
Galilei : v'2= v+ 2a Sn/2 = v2 + a (- v2/ (2a)] = v?/2.
(3)
(4)
(1)
(2)
(3)
2.2.8. Un vagon frånat unfom s-a oprit în timpul tm
s. In cât timp a parcurs e prima jumătate din distanța de frånare ?
Rezolvare. Timpul până la oprire și distanța până la oprire
m=- Vo/a, Sm = - V%/ (2a)
141
(1)
55

v'= v% : 2
Scriem acum legea vitezei :
v'= Vo + at = vo +(- Votn)t.
de unde t= tm (Vo -v9/, = tn(1 - 1 : 2) = 41 s.
Vm
2.2.9. Un camion pomeşte din repaus unifom accelerat şi
după un anumit timp atinge viteza vm= 10 m/s. Dup aceasta
motonul este decuplat şi cmionul se mişcă unifom încetinit p&
nă la oprire. Anafi viteza medie a camionului pe întregul parcurs.
definiție
= (1/2) (a,t,2 + at,) : (t + ).
Dar viteza atinsă v, este Vm = at,
T
(2)
Rezolvare. Pentru prima parte a mişcări S, = (1/2)a,t2, iar
pentru a doua parte $z = (1/2)|a,lt,2 Viteza medie este prin
(v>= (S + s,) : (t4 + ) =
Tv)= (1/2) TVm
Fig.2.2.9
lazlz
(3)
(1)
(2)
de aceea ( v)= a,t,(t, + t) : [2(t, + t)] = vm/2=5,0 m/s.
Rezultatul este evident de la bun început întrucât viteza varia-
ză liniar cu timpul și din figură rezuită egalitatea arilor:
(3)
Viteza medie pe prima porțiune este egală cu viteza medie pe cea
de-a doua porțiune.
2.2.10. Un corp pomeşte din repaus uniform accelerat şi
parcurge astfel o anumită distanță. De câte ori viteza medie
din a doua jumătate a drunmului este mai mare decât cea din
prima jumătate ?
Rezolvare. In mişcarea uniform vaiată viteza variază liniar cu
timpul şi viteza medie pe un intervai de timp este chiar media arit-
metică a vitezelor inițială şi finalä.
Viteza v, la mijlocul drumului şi viteza v, la sfârşitui drumului
se pot exprima prin formula lui Galilei :
56

V2as /2 = Jas
Atunci vitezele medii vor fi :
V=
2
*1
2
Vo2
V
de unde rezultă raportul cerut:
2
=(vas + 2as )= Jas (1 + 2 ).
Vas
2d
-t
de unde
1
(v">:(v'= (1 + 2 ).
2
în care introducem
V2= 2as
= 2
|a
<v">= (v, + v) =
2.2.11. Un tren începe så fâneze unfomm şi parcurge ast-
fel o distanfă s=75 m pânả la oprire. In intenvalul de timp de
la t, = 2,0 s la t, = 1,0 s înainte de oprire (adică în penuitima
secundă înainte de oprire) trenui parcurge o distanță d = 2,25
m. Aflați viteza inițjală a trenului.
1
Rezolvare. Putem privi mişcarea în sens retrograd în timp
(înapoi în timp). când ea apare unifom acceleratả. Atunci:
Vo= J2] aļs d= (1/2) lalt,? - (112) laļt2.
(1)
Scoatem accelerația din a doua formulä şi o introducem în prima :
sd
2
S, = (1/2) a t?. s-s, = (1/2) |a' I(¢ - t,) .
şi pentru viteza în momentul trecerii de la accelerare la frânare:
Vm =a t, = I(t- t)
Tinând seama de această din umă relație, prelucrăm ecuația a
doua din (1) :
s - S (1/2) at,(t - t)
= 15 mn/s
s-(12) a t= (1/2) at, (t - t).
2.2.12. Un vagonet parcurge distața s=18 km dintre do-
uả stații în t= 20 min şi anume, în primele t, = 5,0 min merge
uniform accelerat, pomind din repaus, apoi merge unifom
încetinit pånă la oprire. Aflați accelerația pe prima portiune:
Rezolvare. Mişcarea încetinită pe a doua porțiune poate fl
privită retrograd în timp (în sens invers). Atunci putem scrie :
(1)
s din prinma ecuație (1) :
(2)
(3)
S= (1/2) at,t, a= 2s: (tt,) = 0,10 m/s2
(2)
(1)
(2)
(3)
(4)
57

2.2.13. Un vagonet pomeşte unifon accelerat fără viteză

inițialả şi parcurge asttel o distanțả d, 6O m, dupå care mer-
ge uniform incetinit şi parcurge astfel o distanță d, = 40 m pâ-
nă la oprire. $tiind durata totală T 100 s a mişcării, calculați
acceleraiile in cele douå miŞcări.
Rezolvare. In mişcarea unifom variată viteza variazå liniar în
timp şi viteza medie este egală cu media aritmetică a vitezelor
inițială şi finală pe intervalul respectiv.
De asemenea, mişcarea încetinită din porțiunea dy poate fi
privită în sens invers temporal, cu accelerația la,], astfet încât
putem scrie :
d, = (1/2) Vm ty. d, = (1/2) Vm tz. d + dz= (1/2) vm T. (1)
Vm = 2a,d, = 2la,|d2
Din utima ecuație (1) scoatem vm şi îl egaläm cu (2) :
Vm = 2(d + dz) : T=2a,d,
58
de unde
a, = 2(d, + d?: (T2 d) = 0,033 m/s?
a, - la= 2(d, + d)? : (T² d) = -0,050 m/s?
Xm
X
2.2.14. Un mobil pomeşte uniform variat din originea axei
Ox cu viteza inițialä V, = 15,0 m/s. Dupå un timp t'= 4,0 s vi-
teza mobilului este v *=- 10,0 m/s. Aflați distanța parcusă de
mobil in acest timp t' şi vitezele medli (v>,< {v|>
X
J21a,1d,
1
P).-v
(t')
a)
(2)
b)
(3)
(4)
Fig.2.2.14

Rezolvare. Mişcarea este uniform încetinită deoarece viteza a

schimbat semnul. Inseamnå că mobilu! a mers fncetint, a trecut
printr-un punct P(x") cu viteza + 10 m/s, S-a oprit îtr-un punt S,
dupå care S-a întors şi la momentult'a trecut din nou prin punctul
P(x ) cu viteza v'=- 10 m/s.
Accelerația este
(1)
Distanța parcursă de mobil se compune din distanța OS până
la oprire şi apoi distanța SP: d= -v2/ (2a) + (-v2a)] =
= - (v2 + v)/2a) = t' (v2+v ): [2(o - v]=26 m . (2)
Vitezele medii sunt prin definițje :
a= (v'- V) :t"
(v) = (V, + v972=2,25 m/s
< |) =d/t= (v2+ v):(2(v, -v ] = 6,5 m/s
Fig.2.2.15
2.2.15. Print-o garã trece un trem marfar cu viteza con-
stantă v'=3,0 m/s, lar după t= 10,0 s trece prin garš un ren
accelerat cu viteza v, = 20 m/s şl care incepe să franeze cu c-
celerața a = - 2,00 mưs². Dupå cât tmp se vor fntalni trenurlle
şi la ce distanțå de garå ? Reprezetați pe aceeaşi dlagranmă
leglle mişcăni trenurilor.
2a
m-
(3)
2
Rezolvare. Alegem axa Ox în sensul mişcării trenurilor şi cu
originea în gară. Originea timpului t=0 o alegem în momentul
când primul tren trece prin gară. Atunci ecuațiile mişcăni trenurilor
se sciu astfel: x = v't, x, = V,(t - ) + (1/2) a (t - )2. (1)
Pentru trenul accelerat 2 , ecuațja mişcării (1) este valabilä până la
oprire ts tm= - V,la= 10,0 s, deoarece după oprire trenul rămâne
pe loc şi atunci x Xm=- v/(2a) = const (dreaptă orizontalăä).
59

Condiția de întâlnire x = X, dă
v't= v.(t - r) + (1/2) a (t - r)² sau t2 - 37 t+ 300 = 0,
t, = 12,0 s sau 25 S
Dar dupå tm = - V,la= 10,0 s trenul 2 stă pe loc deci
şi conditia de întâlnire :
v't= - v2/(2a), t= - v2/(2v 'a) = 33 s
X, =- Vo2/(2a)
Rezolvare. Timpul total se compune din timpul cât merge
accelerat plus timpul cât merge unifon :
2.2.16. Un tren accelerează, pomind din repaus, cu acce-
leraia a= 0,10 m/s², dupå care merge uniform cu viteza atinsă,
o distanțä d = 4,0 km. Pentru ce viteză constantă atinsă timnpul
total de mişcare va fi minim ?
t = d/ Vo.
t= t, + t, = Vo/a+ d/o
Vo= at, → t V,/a.
Produsul ceior doi termeni este constant (d / a), atunci suma lor
este minimă când ei sunt egali :
60
Vo/a= d/vo →
şi distanța totalả parcursă :
min 2Vdla = 400 s=6 min 40 s
= 20 m/s,
m = (1I2)at,2 + d=
= (1/2)a v,2/a+d= (1/2) d + d= (3/2) d= 6,0 km
Rezolvare. Viteza la baza planului se obține din
(v)= l4 /t, = 4,0 m/s
l, =(v) t, = (12) v,t, . V, =2 l4/t = 8,0 m/s.
2.2.17. O sanie coboară pe un plan înclinat de lungime
l4 = 40 m în timpul t, = 10,0 s, apoi parcurge pe planul orizon-
tal (racordat cu cel inclinat) incă l, = 20 m până la oprire.
Aflați timpul de mişcare pe planul orizontal şi viteza medie pe
cele douå poțiuni de drum. Care sunt accelerațiile ?
Viteza medie pe planui orizontal este aceeaşi ( v )= V/2.
astfel încât l, =(v), t, = l: (l4/ t) = t
Accelerațile se obțin din ecuația mişcăii :
(2)
(3)
t, = (112) a,t,2. a, =2 l, /t2= 0,80 m/s2
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
l/l4 = 5,0s. (3)
(4)
e, =-v2/ (2a,) = -20,2 / (azt,2. a, = - 2e,2/ (e,)= -1,6 m/s?.

2.2.18. Un vagonet de lungimne

= 49 cm coboară fără fre-
care pe un plan înclinat de unghi = 30°. El eclipsează douả
suse punctiforme de lumină pe duratele t, = 0,20 s, respectiv
t, = 0,10 s, ca în figură. In cât timp fața frontalã a vagonetului
străbate distanta dintre sursse ?
Fig.2.2.18
S1.
Rezolvare. Fie v, viteza frontului vagonetului când atinge
sursa S,>. Atunci pentru durata eclipsării surselor avem (a =
=g sina): = v,t, + (1/2) g sina t2, = Vyt, + (1/2) g sina t. (1)
Pe de altă parte,
Vz= Vy +g sinat.
Scoatem v, din (1) și introducem în (2) :
Vi2=/t,,2 - (1/2) g sina t,2
Fig.2.2.19
S2
m
t= (V - v): (g sin a) = [ /(g sina)(1/t, - 1/ t,) + (1/2) (t, - t) =
= 0.55 s.
(2)
h
(3)
2.2.19. De o parte şi de atta a unui diiblu plan înclinat (un-
ghi diedru) cu unghiurile a=30°, a 60° fața de orizontală,
sunt aşezate două corpuri cu raportul maselor m,/ m4 = 3,0,
legate printr-un fir trecut peste un scripete ideal fixrat în vârful
planului. Se neglijează frecările. Diferenfa de nivel dintre cor
puri este iniial h= 1,00 m. Dupã cât timp cele două corpuri
ajung la acelaşi nivel ?
(4)
61

Rezolvare. Sistemul se mişcả unifom acoelerat. Considerând

că m, urcă și deci m coboară, scriem lex secunda pe direcția
mişcării : T- m,g sin a = ma,
Prin adunarea ecuațiilor obținem accelerația :
Pentru a ajunge la acelaşi nivel corpurile străbat aceeaşi
distanță s ca în figură :
rezuitả
a =g (mg Sin az - m, sin a,) : (m, + mz)
h=ssin a4 + s sina,
s= h: (sin a +
de unde timpul cerut
Vo
mg sin a, - T= mya.
62
= (112) g [(m, sin a, - M sina) : (m, + my)] T².
r2= 2h(1 + m,/m) : (9(sin a, + sinaz(m,/m,) sinaz - sin a,D
dar s = (1/2) a r2,
sina) =
I=0,53 s
At
o
2.2.20. Viteza unui corp variază dupå graficul din figură
care reprezintă o semielipsă. Distanta parcursă de acest corp
în timpul t, este egală cu distanța parcurså uniform în acelaşi
timp de un ait corp cu vitezav'= 8,6 m/s. Aflati viteza inițială a
primului corp.
t
(1)
Fig.2.2.20
(2)
(3)
(4)
(5)
Rezolvare. In diagrama v -t (viteza funcție de timp), aria de
sub graficul vitezei reprezintă variația coordonatei în acel timp. In
adevảr, pentru intevale extrem de scurte At avem Ax = v At care
reprezintă aria unei fäşii de înălțime v şi läțime At. Sumând toate
aceste fäşii gäsim că aria de sub graficul vitezei reprezintă Ax total.
Aria unei elipse este rab, unde a, b sunt semiaxele elipsei, în
cazul nostru a = t/2,b= Vo Aria de sub graficul vitezei este deci
s= Vofo - (1/2) n (/ 2) o = v' to
(1)
pe care am egalat-o cu distanța v o
mobil. Rezultă
parcusă uniform de al doilea
V, = v':(1 - 4) = 40 m/s.
(2)

2.2.21. De un tren de masă M = 110 t, care merge rectiliniu

uniform, se desprinde la un moment dat uitimul vagon de ma-
så m =10,0 t. Acesta parcurge o distană d = 3,0 km până se opreş-
te. La ce distană s de vagon se va găsi în acest moment loco-
motiva, dacă forta de tracțiune a locomotivei a rămas aceeaşi ?
Fig.2.2.21
M
F - kMg = 0 , F - k(M - m)g = (M - m)a,
de unde accelerația trenutui după desprindere :
a= kg m/(M - m)
Rezolvare. Fie F forța de tractiune a locomotivei şi k - con-
stanta de proporționalitate a forțelor de rezistență. Alegem axa Ox
în sensul mişcării. Lex secunda pentru tren înainte și după desprin-
derea vagonului se scrie :
Vm
Timpul şi distanța pânả la oprirea vagonului sunt
Pentru vagon lex secunda ne dă accelerația (de frânare) :
- k mg = ma
a'=- kg
t=- Vo/a'= vo/ (k9) , d= - v2/ (2a') = v2/(2kg)
Distanța cerută s rezută conform figurii :
s= (Vof+ (1/2)at ) -d= Vo Vo(kg) +
+ (1/2) kgm / (M - m)]· v2/(K²g -d= v/(kg) +
Fig.2.2.22
L
M-m:
+ (1/2)[ v,2/ (kg)] m/ (M - m) -d= 2d + dm/(M - m) - d=
= d MI (M - m) =3,3 km.
a
S
(1)
(2)
(3)
2.2.22. De un tren, care se mişcă rectilinlu uniform, se de-
sprinde la un moment dat uitimul vagon, care parcurge uni-
form încetinit o distanță d= 2,0 km până se opreşte. a) ştiind
cả din momentul desprinderii trenul se mişcả cu accelerația
a, =0,010 m/s, iar vagonul cu accelerația a, = -0,10 m/s,
aflați distanțas parcursă de tren de la desprindere până în
momentul opririi vagonului. b) Ştiind masa trenului M = 110 t
şi a vagonului m= 10t şi considerånd că forțele de rezistentă
sunt proporționale cu greutatea, iar forta de racfiune a loco-
motivei a rămas constantă, aflați distanța s.
(4)
(5)
o
63

Rezolvare. a) Timpul și distanța până la oprirea vagonului

t= - Vo/ az. d= v2/(2a,).
In timpul acesta trenul parcurge unifom accelerat distanța :
s= Vot + (1/2) a,t2
sunt :
Introducând aici t din (1) şi apoi pe d obținem
s= - Vo Vo/a, + (1/2)a (v/a,)= 2d - a, d/a=
= d2 - a, /a) 4,2 km
a, = kg
b) Notằm cu F forța de tracțiune a locomotivei şi cu k constan-
ta de proporționalitate din legea forței de rezistență. Atunci lex
secunda pentru tren înainte şi după desprinderea vagonului dă :
F- kMg=0, F - k(M - m)g= (M - m)a
de unde
m/ (M - m) .
Analog pentru vagon :
Din (5) și (6) aflm raportul accelerațiilor :
a, /a= - m/ (M - m)
care introdus în (3) dă
- kmg= ma,
S= d2+ m/ (M - m)]= d (2M - m) / (M - m)=4,2 km
64
F - kMg = 0, F - k(M - m)g = (M - m)a.
de unde accelerația de frånare
a, = -kg.
Vo=Vo+ a,t. 0= v'+ a,' t'.
(1)
(2)
a,'= - v' /t"= - (v, t a,) /t*
în care introducem pe a, din (1) şi pe kg din (2) :
(3)
2.2.23. Un tren de maså M= 110t se mişcă orizonta rectiliniu
unifom cu viteza v, =72 kmn. La un moment dat se desprinde
uhtiml vagon de mnasă m= 10t Dupăt=3,0 min mecanicul pune
frånă astfel incât dupå alte t'= 20 s trenul se opreşte simuhtan cu
vagonul. Considerånd cả toate forfele de rezistentă sunt propor
pionale cu gretăile, afapi cu ce accelerafie a frânat trenul.
(4)
Rezolvare. Notăm cu F forta de tracțiune a locomotivei şi cu k
constanta de proportionalitate din legea forței de rezistență. Scriem
lex secunda înainte şi dupá desprinderea vagonului :
(5)
(6)
a, = kg m/(M - m).
Analog pentru vagonul desprins :
- kmg= maz . a, = - kg, t+ t'= - Vo/a = V,/(kg). (2)
Viteza trenului la începutul frânăii se scrie în două moduri
(a,'- accelerația de frânare) :
()
(8)
(1)
(3)
(4)

Vo1
a,'= - (1/t) (Vo + kg
=- (Vo/tn {1+ [m / (M - m)] t/(+ t9)=- 1,09 m/s2 (5)
(*) 2.2.24. Două particule pleacă la momentul t= 0 din origi-
nea axei Ox având vitezele reprezentate în figură. Aflați distan-
tele maximă și minimă dintre ele.
Vo2
Rezolvare. a) Pentrut< T:
X4 Vo1 - (1/2) (Vo1/Tt2,
deci avem un maxim
m / (M - m)) t}=
2T
b)
Xym
Pentru t>T:
X2m
Fig.2.2.24
este aularea derivatei :
Condiția de extrem pentru s = x4 - X, = f ()
este anularea derivatei : f" ()= Vo1 -(Vo1/ T)t- (Vo2/ T)t=0,
de unde
tM= TVo1 : (Vo1 + Voz)
(x4 - X)max
(1/2) T Vo1 : (Vo1 + Voz)
Natura extremului este datả de semnul derivatei a doua:
f" () = - Vo1T- Vo/T<0,
tM
T tm
X2= (1/2) (Vo2/) t2
t= [ -b / (2a)] = - Vo1 : {2- (1/2) vos/T-(1/2)Vo2/ ]}.
X1m =(12) Vo1 T X2m = (1/2) Vo2 T< X1m
x = X1m + (1/2)( Vo1/T) - )².
xz = Xzm + Yozlt - ) - (112)( Vo2/ T) - )2.
Condiția de extrem pentru s= X4 - X = s()
2T
(1)
(2)
Rezuttatul (3) se obține și fårả derivate, observând că funcția
(2) este pătratică și se reprezintå deci print-o parabolă, care are
un maxim [căci a =-(1/2) Vo1/T- (1/2)Vo2/T< 0] pentu
(3)
(4)
(5)
(6)
)
(8)
65

s' () =(Vo1/T)t- ) - Vo2+( Vo2/ T)t -.) = 0,

T+ Vo2: (Vo1 t vo2)
de unde
(x - X2)min
Natura extremului este
s" () =
deci avem un minim.
tn
(x4 - X)min = 0.
semn schimbat).
Dacă Vot < v2 Vo2 mobilele se vor încrucişa (s = 0) şi deci
după care însă |s] va avea maximul (11) (cu
(1/2) T(Vo1 - 2Vo2) : (o1 + Voz).
dată de semnul derivatei a doua :
Vo1/T+ Vo!T>0,
Rezultatul (10) se poate obține și färă derivate, observând cả
s () (8) este o functie påtratică și se reprezintă printr-o parabolä
care are un minim [cắci a = (1/2) Vo1 /T+ (1/2)v/T> 0] pentru
t= [- b/ (2a)] = - (- Vo1 -Vo2 - Voz) : {21 (1/2) Vo1/T+ (1/2)vo2/T]}=
= T (Vo1 + 2Vo2) : (Vo1 t Vo2)
(10)
de unde
Rezolvare. Timnpul totai de mişcare:
66
(*) 2.2.25. Un camion parcurge o distanță t= 400 m cu vi-
teżă constantả vo, đupă care frânează cu accelerația laļ = 1,0
m/s². Pentru ce viteză constantă v, timpul total de mişcare va
fi minim ?
t= €/vo+ Vo/lal = f(V)
Natura extremului este dată de semnul derivatei a doua:
este funcție de vo. Condiția de extremum pentru t este anularea
derivatei :
f" (v) = - l/v2 + 1/|a = 0,
V, = Je jal = 20 m/s.
deci avem un minim.
(9)
(10)
f" (v) =+2e /v3 > 0,
(11)
(12)
(1)
(2)
(3)
(4)
Problema se poate rezolva elementar fărằ derivate deoarece
produsul celor doi termeni din expresia timpului t este constant,
suma lor este minimå când ei sunt egali :
e1v= Vo/lal etc.
(5)

2.3. Mişcarea sub acțiunea greutății

2.3.1. Dintr-un tum înalt se aruncă vertical în sus un cop
cU viteza inițială v, =7,0 m/s (în vid). Timnpul de urcare este t,,=
= V,/g până la înătțimea maximä h= v2/(2g). Ce distanță
parcurge corpul in t = 3 t, şi care va fi distanța sa pânã la
punctul de lansare ?
Rezolvare. Alegând axa Oy vertical în sus cu originea în pun-
ctul de lansare, avem viteza și legea mişcării (proiecția accelerației
g pe axa aleasă este - ):
V= Vo - gt . y= Vot- (1/2) gt2
Corpul urcă în timpul ty= Vo/g până la înălțimea maximă h=
= v,2/ (2g) dupå care cade înapoi cu acceleratia g.
Punând în ecuația (1) t= 3t, 3 V,/g obținem coordonata
y în acest moment:
y= Vo 3 v/g- (1/2) g 9v/g=-3 v2/ (29) = -3h = -7,5 m. (2)
Aceasta este coordonata mobilului la momentul respectiv : corpul
se află la distanța 3h de punctul de lansare in jos.
Distanța parcursă este formată din distanța la urcare h, la
coborire h și plus distanța 3h, deci în total 5 h= 12,5 m.
(1)
Nu confundați coordonata mobilului (x sau y) la un moment t
cu distanța parcursă (d sau s) în timpul t.
2.3.2. Orachetă porneşte vertical in sus cu accelerația a =
= 4,9 m/s². Dupå t= 5,0 s motorul este oprit. Cu ce viteză cade
racheta pe Pământ ? (Se neglijează rezistența aerului.)
Rezolvare. Viteza atinsă şi înălțimea atinsă în timpul t sunt
Vo at h= (1/2) at 2
v2= v2 + 2gh =
După acest tinmp racheta mai urcă încetint, atinge o înăttime maxi-
mă, după care cade înapoi pe Pământ cu accelerația g. Aplicăm
direct formula lui Galilei în care introducem (1):
2+ 2g (1/2) af2 = a?p(1 + g/a),
v= at J1+gla = 42,4 m/s
(1)
(2)
2.3.3. Sunetul de la ciocnirea unei pietre de fundul unei
prăpăstii se aude după t =10,0 s de la începutul cắderii pietrei.
Aflai adâncinmea pråpastiei, ştiind viteza sunetului c =340 m/s.
67

Rezolvare. Timpul dat t se compune din timpul de cắdere

plus timpul de propagare a sụnetului de la fundul pråpastiei până la
observator : t= J2h/g + h/c, (h= g/2)
Transcriem ecuația (1) astfel : h+ J2?/g Jh - ct=0.
Aceasta este o ecuație de gradul doi în Jh,deci
I1 20
h=
unde trebuie luat sermnul + la radical (h > 0).
2| g Y4 g
V29
Fig.2.3.4
intervalului
+ct
de unde
Vo = gT -
C
V29
+Ct
2
2.3.4. Un corp în cảdere liberă parcurge în uitimul interval
de timp t= 1,0 s (in uttima secundă de cảdere) o distanfă t=
= 19,6 m. De la ce înățime a căzut corpul ?
= 392 m
sau
Rezolvare. Notăm cu v, viteza copului la
începutul distantei :
J2g(h-2) T=l - (1/2) gr 2.
Impărțim la gr șt ridicảm la pătrat :
(2/g) (h - ) = [e / (gr) - t/21² .
h=l+ (g/ 2) [e / (gr) - / 2] =
V
2g(h-). (1)
Atunci distanța e este := vor + (1/2) gr 2. (2)
Introducem aici V, din (1):
e=J2g(h-) •z+ (1/2) g 2
= (g/2) [e (gr) + t/ 2]2 =30,6 m
(1)
t= g(T- )r + (1/2) gr 2=gr T - (1/2) gr2,
(2)
T= l/(gr) + z/2
(3)
h= (1/2) g T2.
Putem judeca şi altfel. Notăm cu T timpul
total de cădere. Atunci viteza la începutul
şi expresia acestui interval se scriu :
), l= Vor + (1/2) gr2.
(3)
(5)
2.3.5. in ultimele t secune înainte de atingerea Pământu-
lui un corp în cãdere liberă pacurge o fracțiune f = 0,36= 36 %
68

din înáțimea totalå de la care cade. Aflați ce fracfiune f' din

timpul total de cãdere reprezintă intervalul .
Rezolvare. Fie h înăitimea totală şi t- timpul total de cădere,
atunci t/t= f. Pentu întreaga înălțime h, respectiv pentru prima
porțiune, avem
h=(1/2) gt 2, h -fh= (1/2) g(t - r)2 = (1/2) gt 2(1 -f')2. (1)
Impărțind membru la membru ecuațile :
1 -f= (1 - fy2 f°=1- V1-f = 0,20 = 20 %.
2.3.6. O piatră aruncată vertical in sus de la sol trece in
dreptul unei ferestre de două ori : la momentul t, = 1,0 s (la
ducere), respectiv t, 2,0 s (la întoarcere), socotit de la mo-
mentul aruncării. Aflați înáhțimea la care se afả fereastra.
Rezolvare. La aruncarea de jos în sus avem :
h= vol, - (1/2)gt,2 şi h= votz - (1/2)g,2
h= voti2-(1/2) gti.2.
sau
tty = 2h /g, de unde h= (1/2) gtt = 9,8 m .
Prin umare t, 2 Sunt rădäcinile ecuației (1) de gradul II. Produsul
rădãcinilor este (relațile lui Vieta !) :
2.3.7. Impärtiți inätțimea h= 100 m de la care cade liber
un cop în n = 10 intervale de lungimi s,, (i=1, 2, ..., n)
parcurse în acelaşi timp fiecare.
S;= Voi-t T+ (1/2)gr 2
Rezolvare. Fie r - timpul în care este parcurs fiecare interval
S;. Atunci
S, = (1/2)gr 2, Sy = Vo1r + (1/2) gr 2
Voi-1 = 9i - 1)r , i=1, ... ,n.
astfel încât
S;= gi - 1)rr + (1/2)gr 2= (2i - 1) (1/2)gr 2
Observăm că intervalele s; sunt proporționale cu succesinea
(2)
unde v,i-1 este viteza la sfårşitul primelor i - 1 intervale sau viteza
inițiată la începutul celui de-al i - lea interval :
numerelor impare (2i - 1).
(1)
h= (112) gn r)2, de unde (1/2)9gr 2 = h/n,
astfel încât (3) dả
(2)
S, = (2i- 1) h/n=1, 3, 5, 7, .., 19 m.
(1)
(2)
Dar pe de ată parte pentru întreaga distanță h străbätutä în
timpul m avem :
(3)
(4)
(5)
69

2.3.8. Picăturile de pe streaşina unui bloc cad la un inter

val de timp una după ata. Ştiind cả dupā timnpul t 2,0 s
de la desprinerea unei picături, distanța sa până la picătura
pecedentå este =24,5 m, afiați intevalul T.
Rezolvare. Timpul de cădere al picăturii precedente este t'=
=t+r, astfel încat putem scrie :
X= (1/2) gt 2,
de unde
8=x'-x= (1/2) gr 2+ gtr sau r2 + 2tr -22 /g=0
T=-t+ ye2 +2€g =1,0 s.
Rezolvare. Timpul în care cade primul corp pe distanta d,
respectiv pe întreaga distanță h, este
h
70
2.3.9. De la o înātime h cad llber färå viteză inhțialå douả
corpuri unul dupå atul, al doilea cade în momentul când pr-
mul a parcurs d= 16,0 m. In momentul când primul corp atin-
ge suprafața Pământului, cel de-al doilea se afiă la înătțimea
h'=104 m de suprafața Pământuiui. Aflati înăhimea h.
d= (1/2) gt?. t, = 2d/g . t= J2hlg
de unde
h-h'= (112)
x"= (1r2) gt2 = (1/2) gt + r)²,
Timpul cât primul corp cade de la punctul B la punctulD (Pămnânt)
t-to este egal cu timpul cât al doilea corp cade de a A la C, con-
form problenei, deci AC= h -h'= (12) gte - t?.
Inlocuim aici timpii din (1) :
A
B
D
h'
2h/g -
2Jhd =d+ h,
H
2
2dlg ) = h+ d- 2 Jhd.
h= (d+ h)²/(4) = 225 m.
Vo
(1)
Fig.2.3.9
2)
Fig.2.3.10
(3)
(1)
(2)
(3)
(4)
2.3.10. Un corp cadle liber de la o inălțime h = 4,9 m. De la
ce înăime H trebuie aruncat simultan, cu viteza v, = 6,0 m/s,
vertical in jos, un al doilea corp pentru ca cele douå corpuri sả
ajungă simutan pe Pământ ?
Rezolvare. Avem evident h=(112)gt. te = /2h/g
H= vofe + (1/2)gt?= vo V2h /g + (1/2)g 2h /g=
=h+ vo J2h/g = 10,9 m.
Fig.2.3.11
2.3.11. Două corpui sunt aruncate vertical în sus cu ace-
eaşi vitezä inițială v,= 19,6 m/s, la un inteval de timp t unul
dupå atul. Determinați t astfel ca cele două corpuri sã se in-
tâinească la o înäțimne egală cu o fracfiune f= 0,64 din înălți-
mea maximă la care ele pot ajunge.
2g
ty
2
Y4= Vt - (1/2)gt 2 Y2 = V,(t - r) - (1/2)gt - r)?.
Inălțimea maximă la care ajung corpurile este
deci condiția de întâlnire la înăițimea cerutå este
Prima egalitate y, = Y dả
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical în sus cu originea în pun-
ctul de lansare, iar mnomentui inițial t= 0 în momentul lansării pri-
mului corp. Atunci ecuațile mişcării pentru cele două corpuri sunt
(proiecția accelerației gravitaționale ğ pe axa Oy aleasă este - g):
(1)
vot- (1/2)gt 2 = v(t - ) -(1/2)g2- 2tr + r2)
(1)
(2)
h= v/ (2g). (2)
O= - Vor + gt r - (1/2)gr2,
Acest timp îl introducem îin cealaltả egalitate y, f· v2/(2g):
t= V,/g+ /2
(3)
(4)
71

t (V, {12)g| =f- V (29). (Vg + tf2)(v, -VJ2 - grl4) =f- v/(29).
v2- gr214 = fvo2. r= (2v,/9) 1-f = 2,4 s. (5)
2.3.42. De la o înăițime h= 19,6 m cade liber un corp. Cu
ce viteză inițială v, trebuie auncat în jos de la aceeaşi înătpi-
me un al doilea corp, la un intenval de timp t=1,00 s dupå
primul, pentru ca cele două corpuri sã se fntâlnească la supra-
fața Påmântului ?
h
Vo
Fig.2.3.12
Rezolvare. Alegem axa Ox ca în figură şi
momentul t= 0 când poneşte primul corp.
Atunci ecuațile mişcării sunt: x = (1/2)gt2,
X2 = V(t-) + (1/2)g(t - r)?.
(1)
Condiția de întâlnire la suprafața Pământuiui :
(2)
72
care introdus în (3) ne
Vo gr (J2h/g -
Prima egalitate dă
(1/2)gt 2= v,(t - r) + (12)g2 - 2tr + ).
0= v(t - ) - gt r+ (1/2)gr 2,
Vo= gr (t - t/2) / (t - ).
Dar timnpul t se obține din X, = h:
t=
(1/2)gt2= h,
dă viteza cerută :
J2h/g
/2) :(2h/g -) = 14,7 s.
(3)
(4)
2.3.13. Douả corpuri sunt aruncate vertical în sus cu vite
zele inițiale Vo1 = 29,4 m/s şi vo 19,6 m/s, corpul 2 la un in-
terval de timp t dupå primul. Intre ce limite trebuie sả fie cu-
prins T pentru ca cele două copuri sả se întálnească în aer.
Reprezentați pe aceeaşi diagramả legile mişcării.
(5)
Fig.2.3.13

Rezolvare. Din figurả se vede imediat cả al doilea corp trebu-

ie aruncat după timpul I, dar nu mai târziu de t,. In primul caz
corpurile se intâlnesc chiar în momentul când amândouă cad si-
muttan pe Pämânt, iar in al doilea caz în momentul când primul
atinge Pământul, iar al doilea este tocmai lansat.
Tị <r< Tz, I1 = 2tu1 -2u2 =2Vo1 /g- 2Vo2/g =2,0 s,
T2 = 2t,u1 2Vo1/g= 6,0 s ; 2,0 s <I<6,0 s
Fig.2.3.14
2.3.14. Un cop este aruncat vertical in sus cu viteza înii-
ală va1 = 5,8 m/s. Dupå un timp = 1,00s se aruncå dupå el
un al doilea cop. Deterninați viteza intțialå vo a acestuia ast-
fel ca cele douå conpuri så se întâlnească în momentul când
corpul2 este la înățimea sa maxim. Reprezentați pe aceeaşi
diagrană legile mişcăni.
Yo2
y = Vo1t - (1/2) gt2, yz= Voz(! - r)- (1/2) gt - r)2.
Condiția de întâlnire
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical în sus, iar momentul t=0
în momentul aruncării primului corp. Atunci ecuațiile mişcării sunt
(proiecția accelerației gravitaționate ğ pe axa aleasă este - g) :
Voit- (1/2) gt 2 = vozlt -r) - (1/2) 9(t - r)²,
Vo1t= Vozt - Vozt t gtr - (1/2) gr 2.
(1)
t= (Vo2 + gr 2/2) : (gr - Vo1 t Vo2)
(2)
t=r+ t
(1)
(2)
Pe de altă parte, timpul de întâlnire este, conform fgurii (ca
să se întâinească la înăitimea maximă a corpuiui 2) :
+ Vo2g.
Egalând (2) cu (3) şi trecând la numere, obținem ecuația de gradul
doi : Vo-9,82 /2 = 0, V, =9,8/ 2 m/s = 6,9 mis.
(3)
(4)
73

2.3.15. O rachetă pomeşte din repaus vertical în sus de pe

suprafafa unei planete. in timpul T=3,0s de la pomire toate
obiectele din rachetă apāsau pe platane sau întindeau resor-
turile dinamometrelor cu forte de n = 1,8 on mai mari decất în
racheta în repaus. Dupå timpui t şi până la cảderea rachetei
pe planetă toate corpurile din rachetă se aflau în stare de im-
ponderabilitate. Cât timp s-a aflat în zbor racheta ? (se consi-
deră g = const).
Rezolvare. Din condiția de imponderabilitate rezultă cả rache-
ta cade liber cu acceleeratia gravitațională, deci rezistența aerului
este neglijabilă.
In timpul urcăni accelerate forta indicată de dinamometru
minus greutatea corpului trebuie să fie ma:
F- mg = ma, dar Fn mg, deci a = (n- 1)g.
Racheta urcă accelerat în timpul , atinge viteza vo = â , după
care urcă încetinit până se opreşte la înălțimea maximă h şi apoi
cade liber înapoi. Timpul total de zbor se compune din r plus
timpul de urcare v,/g şi plus timpul de cảdere J2h/g (din h=
= (1/2)gt 2):
t= t V/g+ 2h/g
Aici V, = ar . iar h se compune din porțiunea parcursă accelerat
în sus (1/2)gr 2 plus portiunea de mişcare încetinită v2/ (2g), deci
t= + a /g+
=+ (n - 1)r +
= m+r
1
a22
2g
1)g +
(n-)2-g
2
n-1+n-1) = t|n+n-)n=9,0 s.
(1)
Rezolvare. Alegånd axa Oy vertical în sus avem:
Y1= Yo+ Vo1t - (1/2) gt2
Vy = Vo1 g.
V2=Vo2 9t, Y2 Yo - Vozt - (1/2) gt 2
de unde viteza relativă și distanța dintre bile:
74
(1)
2.3.16. Dintr-un tum se aruncă simuitan, vertical, două
bile : una în sus cu viteza inițialä Vot: Cealaită în jos cu viteza
inițială Vo2- Aflați viteza relativă a bilei 1 față de bila 2 . Cum
creşte distanta dintre bile ?
(2)
(1)

V= V V2= Vo1 + Vo2 Const

distanța dintre bile creşte proporțional cu timpul, deşi coordonatele
bilelor sunt funcții pätratice de timp.
at
2.3.17. Un cop este aruncat dintr-un tunn cu viteza
orizontală vo = 9,8 m/s. Aflati raza de curbură a traiectoriei în
punctul unde ajunge copul după t=1,00 s.
Fig.2.3.17
X
a,
unde R este raza de curbură a traiectoriei.
Rezolvare. Ştirn de la mişcarea circulară cå accelerația cen-
tripetă (nomală la traiectorie) este
Fig.2.3.18
IR,
In cazul nostru componenta nomală a, a accelerației g
este confom figurii :
a, =g sin a
Pe de ată parte, componentele vitezei sunt
sina = Vo/v.
= [1/ (gv) (v2 + at=27,7 m.
atunci rezutä R=/a, = (v2 + v,) : (g sin a) =
(2)
(3)
Rezolvare. La limită titirezul trebuie så depắşească situația
din figură. Prin umare,
din care rezută
h=(1/2) gt 2,
v=r/t=rlg2h) = 25 ms.
(1)
(2)
(3)
2.3.18. Ce viteză orizontală poate avea un titirez conic de
ind-țime h = 4,9 cm şi razả r=2,5 cm, astfel incât sắrind de pe
o ma-sA så nu se lovească de marginea mesei ?
(4)
(1)
(2)
75

2.3.19. Dacă dintr-un punct fix ducem vectorii viteză ai unei

particule şi unim vánfurile acestor vectori, obinem o curbå numi-
tả hodograful vitezei, altfel spus, este locul geometric al vánfuilor
vectorilor vitezå duşi dintr-un punct fix. Arătați cả " viteza" pun-
ctului reprezentativ de pe hodograful vitezei reprezintă vectoru!
accelerație. Ce reprezintă hodograful vectoului de poziție al unei
particule ? Desenați hodograful vitezei şi accelerației unei par-
ticule auncată oblic in câmpul gravitațional.
AV
traiectoria particulei.
Vo2
Fig.2.3.19
76
vcosa
to
Rezolvare. Hodograful vectorutui de poziție este evident
Luând două puncte oarecare pe hodograful vitezei, calculăm
variația vitezei AV Şi raportând-o la At obținem "viteza" medie a
punctului reprezentativ de pe hodograful vitezei, care nu este alt-
ceva decât acceleraia medie a particulei. Restrângând către zero in-
tervalul At, obținem la limită "viteza" instantanee, tangentă la hodo-
graf ("viteza" vitezei) care nu este atceva decât accelerația particulei.
In cazul aruncării oblice, componenta v= Vcosa rằmâne
fixă, de aceea hodograful este un segment de dreaptă vertical.
Hodograful acceleratiei se reduce la un punct.
2.3.20. Dintr-un tun se aruncă simultan, orizontal, în sen-
suri opuse, douå corpuri cu vitezele vo1 * 4,0 m/s, respectiv
Vo2 = 25 m/s. Dupå cât timp unghiul dintre vitezele celor douå
corpuri devine egal cu 90o ?
Fig.2.3.20

Rezolvare. Conform figurii,

drept format de vitezele v12
dă:
v, = Jo1Vo2 gt. de unde t= (1/9) VojVo2 = 1,00s .(1)
2.3.21. Dintr-un furtun iese (la nivelul solului) apå cu vite-
za v, = 10 mls. Ce arie maximă pate fi udată ?
Rezolvare. Aria udatả este un cerc cu raza egalå cu bătaia.
Dar båtaia maximă se obține îndreptând jetul de apă sub unghiul
de 45o:
b= (1/g) vZsin 2a ,
v,=gt este înälțtimea din unghiut
Teorema înăițimnii din unghiul drept
Vo
S=n bma2 = V4/g=327 m2.
Fig.2.3.22
2.3.22. Un om aruncă o piatră spre vârful unui copac de
îinătime h= 10,0 m, situat la distanța (pe orizontală) b=30 m,
dar piatra cade la rădãcina copacului. Ce viteză a imprimat
omul pietrei?
bmax v/g.
Dar sina și cosa sunt, conform figurii :
sin a =h:
Vo
Rezolvare. Distanța b reprezintă bắtaia :
b= (2/g) vsina cos a,
Fig.2.3.23
h
cosa = b: Vb2+h2
care introduse în (1) dau b= (2v?/) hb: (b2 + h.
Vo = Jo(b2 +h2): (2h) = 15,6 m/s
(1)
hmax
(1)
(2)
(3)
2.3.23. Un corp este lansat cu viteza v, în sus dea lungul
planului înclinat din figură. Se cunosc: v, = 10 m/s, = 45°,
h=4,0 m. Aflați înätimea maximå la care se ridicả corpul
(trecările sunt neglijabile).
77

Rezolvare. Calculăm viteza v' cu care corpul ajunge în

vårful planului înclinat pe baza conservării energiei cinetice și
potențiale (nu avem frecări):
(1/2) mv,2 = (1/2) my 2+ mgh, v 2= v2 - 2gh
(1)
De aici încolo este aruncarea oblică și înălțimea maximă atinsă la
aruncarea oblică este vz sina / (2g). Inălțimea maximå totală
atinsă va fi deci hmuxh+ [(1/(29)(V2 - 2gh) sin?a =
= h cosa + [1/ (29)] vo2 sina = 4,5 m.
78
2.3.24. Un om aruncả o minge de la înățimea h =2,00 m
peste un zid de înățime H=6,4 m şi lățime b 1,00 m. Cu ce
viteză minimả trebuie så arunce, sub ce unghi și la ce distanță
de zid ?
h
d
H
b
Rezolvare. Pentnu diferite unghiuri a ale vitezeiv' bătaia
maximå se obține sub a= 45°
b= (v2/ g) sin 2a = v/g,
Fig.2.3.24
Jgb = 3,13 m/s
Din conservarea energiei mecanice obținem viteza vo :
(1/2) mv,2 + mgh = (1/2) my 2 + mgH,
ao = 76° S7
vo = yv +2gH -h) = Jglb +2H- 2h) = 9,8 m/s
Pe orizontalä mişcarea mingi este uniformå :
Vx= VocoSa, = v'cos 450
COSa, = (v/V) V2 /2 = 0,226
(2)
Pe verticală mişcarea este încetinitä; legea vitezei dả:
(1)
(2)
(3)

v 'sin a= Vsina, - gt. t= (1/g)( V,sin a, - V'2 /2),

prin umare distanța până la perete: d= V,cosa, t=
= (v"2 /2) (1/g) (Vosin a, - v'2 /2) = 0,59 m.
2.3.25. Douả copuri sunt aruncate cu aceeaşi viteză ini-
tialå sub acelaşi unghi față de orizontală, unul liber in aer
(vi), celălatt de-a lungul unui plan înclinat fărà frecảri. Care
cop va atinge o înălțime mai mare ?
Rezolvare. Pentru aruncarea în vid, respectiv de-a lungul
planuiui înclinat, înăițimea maximă atinsă va fi:
h, = vZ sina /(29). h= [v/ (2g sin a)] sina = V/ (2g) > hị .(1)
ceeace era de aşteptat, fiindcă în primul caz corpul mai are la
înățimea maximă un rest de energie cinetică (1/2) m2, pe când
pe planul înclinat, el se opreşte consumând toatả energia cineticả
pentru energia potentială
Vo
2.3.26. O particulå de maså m = 0,40 kg are la momentul
t=0 viteza v, = 4,0 m/s. Cum trebuie aplicată particulei o foră
constantă F de modul F=3,2 N (atte fonte nu există, astfel
ca vectorul viteză sả se rotească cu un unghi a= 30° şi la
sfârşit så aibå acelaşi modul? Care va fi modulul vectorului
deplasare pentru acest interval de timp ?
A S22
a
Fig.2.3.26
B
(4)
Rezolvare. Dacă unim punctul inițial A
(5)
R
Fig.2.3.27
cu cel final B şi pre-
lungim dreptele suport ale vitezelor inițială şi finală, obținem dia-
grama din figură. Problema dată este identică cu problema arun-
cằrii oblice cu viteza inițială v, sub unghiul a2. Rolul accelera-
tiei gravitaținale ğ n joacă acum accelerația F/ m
79

Prin urmare,
b= (1/g) vsin(2a/ 2) = (m/)v2sina = 1,00 m
şi forța trebuie orientată ca în figură.
2.3.27. Din polul sperior al unei sfere pomesc simultan
din repaus, fără frecare, mai mute bile pe diferite jgheaburi, ca
în figură. In cât timp ajung bilele la suprafafa sferei ?
Rezolvare. Acceleratia de coborîre este g cosa (pe planul
înclinat fomat de jgheab), iar distanța de parcurs (lungimea jghea-
buiui) e= 2R cosa. Atunci timput va fi:
e= (1/2) at 2
t= V2e/a = y4 Rcosa /(geosa) =2/Rlg .
independent de unghiul a de înclinare a jgheaburilor
2.3.28. La o anumită altitudine explodeazả un obuz, aflat
iniial în repaus, asttel încâ toate schijele au aceeaşi vitezả
inițialả. Aflați locul geometric al schijelor la un mnoment
Oarecare t.
Rezolvare. Coordonatele unei schije la mnomentul t sunt
(aruncarea oblică) :
x= Vot cos a . y= Yo + Vt sina - (1/2) gt 2 ,
80
cos a =x: (voD.
sin a = y - Yo + (1/2) gt ]: (vo0
Ridicând la pătrat şi adunând membru cu membru (pentru a elimi-
na pe a), obținem
cos²a t sin? a = 1 = [1/(I[? + y-Yo t+ (1/2) gt ].
x2 + {y - vo - (1/2)g1}*= (v,02
(1)
(3)
Aceasta este ecuația unui cerc, deci în spatiu în cazul nostru va fi o
sferă cu acelaşi diametru vertical ca și cercul, cu centrul și raza :
Xc =0, Yc = Yo - (1/2) gt 2,
R= Vt.
(4)
Deci locul geometric este o sferå de razå crescătoare vat, al cărei
centru cade liber cu accelerația g.
Rezolvare. Conform figurii
(1)
2.3.29. Un cop este aruncat (în vid) cu vteza inițială V, =
= 19,6 m/s sub un unghı * 450 fațả de orizontală. După cât
timp şi la ce înălțime vectorul viteză formează unghiul a = 300
cu orizontala ?
tga = vy/vy = (v,sin a, - g): (V,cos «,).
t= (vo/ g)( sin ao - tga cosa,)=
(2)
= (Vo/9) cos a,(g a, - tg a) = 0,60 s
(1)

Fig.2.3.29
y= v,sina, t - (1/2) gt 2= t [V,sin a, - (1/2) g =
-(v/9)cos a,(tg a,-tg «) [Vosin a,- (1/2) s(v/ 9)cos a,(tg a, tg a)]=
(2)
= [v2/(29)] cos? a(tg a - tg a) =6,5 m
X
2.3.30. Două corpuri sunt aruncate din acelaşi loc cu ace
eaşi viteză v,= 10,0 m/s dar sub unghiuri diferite : a = 30°
= 60°. Care va fi distanța dintre corpuri đupả t= 1,00 s ?
Rezolvare. Coordonatele unui punt aruncat oblic în vid sunt
date de formulele cunoscute (axele Oxy alese ca de obicei) :
x= Vt cosa. y= Vot sina - (1/2) gt2
Distanța dintre două puncte situate într-un plan este dată de
formula cunoscută (din teorema lui Pitagora) :
d2= (x4 - x)² + Y, - Y)2
astfel încât, introducând coordonatele (1), obținem:
d2= v2t2(cos a - cos a,)2 + vt 2(sin a - sin a,)² =
= Vt2 -2 cosa, cosa - 2 sin a sina) =
(1)
(2)
= (2v,0 2- (1/2) [1 - cos(a - ag)].
d= 2v,t |sin[(a - azy 2} | = 5,17 m
2.3.31.O pintă de pe un deal se vede sub unghiul B = 6°17' fafă
de orizontală. Distanfa pe oizontalả până la tintă este 4,00 km.
Ştiind viteza inițială v, =280 m/s a obuzului, aflați unghiul a de
tragere. Care este viteza minimå necesară pentru a attnge pinta ?
Rezofvare. Ecuația traiectoriei la aruncarea oblică in vid este
Cunoscută:
y= xtga - gx2 : (2v2cos?a).
(1)
Punem condiția ca aceastä traiectorie să trea că prin tintă. Aceasta
înseamnă ca coordonatele tintei (d, d tg) să verifice ecuația (1) :
(3)
81

(d, dtg£)
dtgß
X
d tgß = d tga - gd 2/ (2vI(1 + tg a)
Aceasta este o ecuație de gadut || în tg a (o ordonăm):
Sau
tg Za - [2v,2/ (g)] tg a + (2v2/ (g)] tgß + 1=0,
care poate avea rådắcini reale sau complexe:
82
Fig.2.3.31
a=74° 29' sau 210 48
Vo
tga= v,2/ (g) t v Kgd))-[2v8 /gd)t8 –1 =2 * 1,6,
(2)
Prin umare, în cazul problemei date sunt douä parabole care ating
tinta, ca în figură.
(3)
Pentru a putea atinge tinta ecuația (3) trebuie så aibă rådăcini
reale pentru tga,deci discriminantul ei trebuie să nu fie negativ:
D0, D= [v2/ (g)] - 2[v,2/ (g)] tgß - 120.
(5)
Aceasta este o ecuație de gradul l în [v2/ (g)) având rădăcinile:
v2/ (gd) = tgß t ytgß+1 = tgß ± 1/ cosß = (sinß± 1) : cosB. (6)
Discriminantut (5) este pozitiv în afara rădăcinilor (6), adică pentru:.
v/(go) < (sinß -1) : cosß sau v/(go)> (sinß * 1) : cosß. ()
Prima posibilitate cade deoarece v (g) > 0. Prin umare,
v/ (g) > (sinß + 1) : cosp
gd
VcosgSinß+1)
= 209 m/s
(4)
(8)
2.3.32. Dintr-un punct situat la înăițimea h se aruncă o
bilă cu viteza v, înclinat cu unghiul a faă de orizontalả. La
ce distanțå onizontalăå de fintă trebuie să fie punctul de arun-
care ?

h
Fig.2.3.32
b
gx/(V,cosa) = - Vosina + vzsina+2gh
Rezolvare. Distanța orizon-
tală reprezintă "bắtaia" bilei, care
este aruncată sub unghiui a în
jos. Atunci ecuația traiectoriei
bilei va fi: y=h+ x tg(- «) -
- Lg/(2v,2cos?a)] x2. (1)
Punând condiția y= 0 pentru
ţinta Q, obținem:
x= b= (V,cosa)/gi (- v,sina + yvisin²a+2gh ]:
X4 = V4t .
Lgx/(v,cos) + 2v,sina
Lgx / (vcosa)] - 2gh = 0,
Rezolvare. Deoarece h=(1/2) gt 2, ferestrele se află la
aceeaşi înălțime. Pe orizontală:
R
2.3.33. Din douå ferestre dferite se aruncå orizontal, si-
mutan, cu vitezele v, = 5,0 m/s, V = 2,0 m/s, dou pachete
care cad simutan pe Pământ, astfel încât distanța "longitudi-
nală dinre punctele de cãdere este b=6,0 . Aflați înățimea
ferestrelor și timpul de cảdere.
Lo
b= x4 - X = (V - V) t.
t=b:(v -V) = 2,0 s, (2)
(2)
Fig.2.3.34
(3)
h= (1/2) gt 2 = 19,8 m. (3)
2.3.34. Dintr-un punct de pe suprafața Pảmântului se
aruncả simutan o muțime de bile identice, cu aceeaşi viteză
Vo=4,0 m/s, simetric în toate părțile. Care este raza ba ce
cului situat pe suprafața Pämántului, în exteriorui cảruia cad
f=25 % din numărul total de bile ?
(4)
(1)
83

Rezolvare. In exteriorul cercului de rază b cad toate bilele

care au vitezele îndreptate spre zona sferică evidențiată în figură
Aria unei zone sferice este
S= 2n Rh
h= R cOs a, - R Sin ao
unde a, este unghiul corespunzător bătäii b.
Deoarece bilele sunt aruncate unifom și simetric în tot semi-
spațiu, vârfurile vectorilor V, se distribuie uniform pe suprafața
emisferei, deci fracțiunea de bile cerut f este raportul dintre aria
zonei sferice amintite şi aria emisferei (2rR 2):
f= 2n Rh: (2nR) = cOSa, Sin ao
Dar bätaia corespunzătoare lui a, este
b= (2v/g) sin a, coS ao
Ridicând f(2) la pătrat, obținem
f2=1 -2 cosa, Sinao
84
b= (v?/ )(1 - f)= 1,53 m.
H
X
(1)
2.3.35. De la o înăhțimne H= 17,3 m cade liber un corp. Si-
multan de pe Pământ, la o distanță d= 30 m de verticala de
cảdere a primului cop, se aruncă un at corp, astfel încât cele
douå corpuri sả se întálnească în aer. Aflați viteza şi unghiul
de lansare al celui de-al doilea corp
Fig.2.3.35
Rezolvare. Alegem axele Oxy ca în figură. Atunci ecuațiile
mişcării celor două corpuri sunt
(2)
(3)
(4)

y, = H - (1/2) gt 2,
Condițiile de întâlnire sunt :
Prima condiție ne dă
y2= Vot sin a - (1/2) gt 2
Y = Y2 şi d=Vot cosa.
H -(1/2) gt 2= vt sina - (1/2) gt2, t=H: (v, sin a) ,
după care condiția a doua dả :
d= v, [H / (V, sin a)] cosa
tg a = H/d, a300
t= H:(v, sin a) = H VH*+ d² : (voH) =VH* + d² :vo
Ca să se întâlnească în aer trebuie ca t< t = J2H/g şi
atunci (5) dă
V= (1/) VH²+ g² >
Fig.2.3.36
deci vârful vitezei de lansare vo trebuie să tinte ască poziția inițială
a corpului care cade liber. Inlocuind (4) în (3) obținem
= 18,4 m/s
(1)
(2)
R
(3)
(4)
(5)
2.3.36. Din cauza rotației Pământului corpurile nu cad du-
på direcfia foței de greutate (a firului cu plumb). Evaluați de-
viația unui corp care cade liber de la o înătțime h=98 m la
latitudinea p = 450.
(6)
85

V
Rezolvare. Față de Soare baza turmului are o viteză spre Est
r=o R cosp, în timp ce varful turmului are viteza V=
= o (R+ h) cos Corpul din vârful turmului are viteza inițială (față
de Soare) v, dar față de baza tumului are o viteză relativă spre
Est v,= V,-V, , ca și cum ar fi aruncat orizontal cu această vite-
ză față de tum. Dar atuni bắtaia este b= v, te . unde timpul de
cădere poate fi evaluat ca fiind 2h/g Prin umare, corpul va
cắdea deviat spre Est cu
J2n/g w cosp = 0,71 m.
Calculul mai iguros dă un coeficient 2/3.
(*) 2.3.37. Două bile sunt aruncate vertical în sus cu vitezele
inițiale vos 2la un inteval de timp t upa dupå ata. Determi-
nati astfel ca bilele så se întálnească după un timp minim
de la aruncarea primei blle.
86
b= (vg- v) 2h/g
tmin
hmi
T* (1/9) Vo1 - Vo2
Fig.2.3.37
Rezolvare. Din condiția de întâlnire:
Vo1l - (12) g2= Voll -) - (1/2) gt -r) 2
rezută
t= (gr²/2 + Vor) : (g - vot t Vo2) =f (r).
Condițtia de minim pentru t este anularea derivatei: f" () =
= [(gr + Vo) (gr - Vo1 t Vo)- (gI2+ Vor)g] : (g - Vo1 t Vo2)=
= gr/2 - (Vo1 Vo) gr - Voz(Vo1 Vo2)] : (9g Vo1 t Voz) =0
care dă rădäcinile r= (1/9) Vo1 - Vo2 t o -voz J.
Dacă vo1 > Vo2 avem o soluție reală pozitivă,deci existå un minim:
(1)
(1)
(2)
(4)

Imin = (1/) [Vos

yvố -vốż ] și hm= Vo/(29).
adică atunci când al doilea corp se află la înălțimea sa maximả.
Acest lucru se vede direct, fără nici un calcul, din figură.
(* ) 2.3.38. Un schior intră cu viteza v, = 12 m/s pe o trambu-
lină al cắrei capät este orizontal. Neglijând frecănile, aflati
pentru ce înătime h a trambullnei "bătaia b (distanța ori-
zontalä) đupă prisirea trambulinei va fi maximả.
Fig.2.3.38
Rezolvare. v= vo -2gh
de unde
Transcriind pe b sub forma :
b=v y2h/g -v-2gh) 2h/g
h
h= (1/2) gt 2 , b= vt,
b= (1/ g) vổ -2gh)- 2gh
de unde
b (h) = V2/9 Vvh - 2gh?
(5)
b' (h) =2/g (v,2 - 4gh) : [2 yv6h- 2gh² ]= 0.
hm = Vo/ (4g), etc.
se vede imediat că sub radical suma celor doi factori variabili este
constantă, deci maximul produsului lor are loc când ei sunt egali :
VZ-2gh = 2gh, hm = v/(4g) = 3,6 m,
bmax = 2 hm= ,7/ (29)=7,2 m.
(1)
(2)
(*) 2.3.39. Dintr-un tumi de înăiime h= 4,9 m se aruncă o
bilă cu viteza v,= 9,8 m/s. Sub ce unghi trebuie aruncată
(3)
Desigur putem folosi calcului diferențial. Bắtaia b este funcție
de h.Condiția de extremum este anularea derivatei :
(4)
(5)
(5)
De asemenea, putem obsenva că în expresia lui b(h) sub radi-
cal avem o funcție påtratică (polinom de gradul lI) care se reprezin-
tả printr-o parabola, care are un mnaxim (caci a = - 2g< 0) pentru
h=(- bl(2a)] = - v2: [2 (-29)] = v2/(49).
87

pentru ca bätaia, măsurată de la baza tumnului så fie maximă ?

cất este această båtaie ? cất timp dureazả mişcarea ?
Rezolvare. a) Problema se poate rezolva elemnentar cu ajut0-
rut noțiunii de "parabolä de sigranța astfel :
Să aruncăm bile cu aceeaşi viteză inițială v, sub diferite
unghiui a Un pund (x, y) va fi atins de traiedorie dacă coordo-
natele sale verifică ecuația traiectoriei:
y=x tga - gx?: (2v,2cos?a) = x tga- gr(1 + tg²a) /( 2v,) =
= x m - gx(1 + m) /(2v). unde m= tga .
(1)
Aceastå ecuație are soluții reale pentru m
tul ei nu este negativ : D= x- (2gx/ v
Pentru D> 0 punctul considerat (x, y) este atins de două
traiectorii (parabole). Pentru D<0 punctul este inaccesibil, iar
punctele corespunzätoare lui D= 0 sunt atinse de o singură
parabolă, aceste puncte sunt sitate pe curba
D=0 sau y= v?/(29) - gx²/ (2v,)
numită "parabola de siguranț, ea înfäşoară toate parabolele
(traiectoriile) posibile pentru diferite unghiuri a și aceeaşi viteză
inițială V. Puntele exterioare parabolei de siguranță sunt inacce-
sibile.
Intersectând parabola de siguranță cu dreapta y-h,
obținem bmax i -h=v2/ (29) - gx²/ (2v,)
şi
tga dacă discriminan-
y + gx/ (2v)] > 0.(2)
bmax = Xmax = (Vo/9) vố + 2gh = 13,86 m
Introducând în (1) găsim (ştiünd că D= 0):
[2 gxmax 2/(2v)) =
88
m, = tg ao = xmax
= V,: Jv, + 2gh =1: 2
ao = 350 16
= (1/9) Jvỗ + gh) = 1,73 s.
de unde
tm= Xmax : (v6 cos a)= Kmax /v) 1+tg?a,
(3)
=
F(x, y, m) = y - xm * gx(1 + m) (2v,) =0.
(4)
(5)
b) Ecuația parabolei de siguranță se poate obține și cu ajutorul
calculului diferențial ştiind că ea este înfăşurătoarea tuturor para-
bolelor (1) pentru diferite valori ale parametrului m.Fie ecuația
acestor curbe aie famniliei (metoda de mai jos este generatä pentru
a obține înfäşurătoarea):
(6)
(7)

Două curbe infinit vecine se intersecează într-un punct care la

limitå este puctul de tangențå cu înfäşurătoarea
F(X, y, m) = 0, F(*, y, m+ Am) =0 Cu Am → 0.
În locut celei de-a doua ecuații din sistemul (8) putem scrie
diferența ecuațiilor : Fa, y, m + Am) -F(«, y, m) = 0.
împărțind la An și trecând la limită am →0 găsim prin definiție
dervata (parțiaä)
F(X.y, m)
om
avem sistemul: F(x, y, m)= 0 şi
Eliminând parametru! m din aceste
infăşuršoarei familiei de curbe F(x, y, m)=0.
In cazul nostru, derivând (7):
aF(x.y,m)
am
OF OF db
F (b,m)
de unde
=0. Prin
= -x+ gx²m/ vo2=0,
ôm
&m ab dm
Prin umare condiția de extremum
F(b, m) = -h-bm + gb 2(1 + m/ (2v,3)=0.
=0, de unde
urmare, în locul lui (8)
care introdus în (7) ne dă ecuația parabolei de siguranță (3).
c) O a treia cale de rezolvare este următoarea. Punem condi-
tia ca traiectoria (1) să treacă prin punctul (b,- h) și obținem :
F(X,Y, m)
şi ecuația traiectoriei devine:
două ecuații găsim ecuația
(11)
Din această ecuație putem afla, în principiu, băắtaia b ca funcție
de m = tga, adică b =f (m). Condiția de extremum pentru b
este anularea derivatei f' (m). Această derivatå se poate calcula
prin derivarea funcției de mai sus F(b, m) în raport cu m în care
însă b=f (m), deci trebuie sả cunoaştem derivarea parțială și
derivarea functiei de funcțtie :
ôm
db
-=0, adică - b+ gb2
=0
m= v2/ (g).
= Vo : yvố + 2gh =1: 2.
m, = tg a, = VI(gb)
dm am b
db / dnm=0 devine
F aF
2m / (2v,) =0,
de unde
şi deci din (13) : m, = tg a, = V/ (gbma)=
-h-bv,3/ (gb) + Igb?/ (2v,) [1 + vVG) =0,
bmax (Vo/9) vó +2gh =13,86 m
(8)
(9)
(10)
(12)
(13)
(14)
(15)
(16)
89

06
de siguranță
parabola
z=10 m
max = 18 m
i/g=20 m
42°
m
Podeaua
max = 22 m
Fig.2.3.40
(* ) 2.3.40. İntr-o sal de sport, de inătțime H=7,0 m, respe-
ctiv 4,6 m, se aruncã ọ bila cu viteza v,= 14 mus, de la o
inărime h= 2,1 m. La ce distanả maximã pe podea se poate
arunca mingea ? Dar într-un coş situat la înāhțimea h'= 4,0 m?
Rezolvare. Vom folosi rezuttatele problemei precedente
2.3.39. Intersectẫm parabola de siguranță
y= v2/ (29) - gx (2v,)
cu "podeaua" y= -hşi obținem :
Xmax (Vo/9) yvó +2gh =22 m
şi din ecuația traiecoriei
că D = 0, rezuitä
m, = tg a, = 1: Ji+2gh/v& =1:1,1 , a,
- h= xm - gx(1 + m)/ (2v), ştind
42°.
Reamintim că bắtaia maximă la nivelul punctului de lansare se
obțtine pentru a= 450.
Analog în cazul coşului y=h - h:
Xmax = (Vo/9) vố -2g(h'-h) = 18 m,
deci înălțimea necesară a slii de sport:
Hhec * h+ hmay =6,6 m, resp.
m, = tga, = 1: 1-2g(h-h)/v6 =1 :0,90, a, = 480 . (5)
să vedem acum dacà existã restrictie din partea tavanului
sina=1 :(1 +tga) =1 : (2+ 2gh /v) =1 : 2,21, resp. 1.:1,81.(6)
hnax (v2/(2g)] sina= 4,5 m, resp. 5,5 m.
7,6 m .
-h= xtga' - gr? : (2v2cosa),
obținermn
(1)
(2)
a'=300
(respectiv = h - h)
(3)
(4)
In cazul şălii H= 4,6 m <H trebuie så reluäm problema:
[v/ (2g)) sin²a'= H-h.
şi din ecuația traiectoriei
()
(8)
(9)
(10)
(11)
Xmax 20,4 m, (resp. 12,9 m ).
Tn cazul sălii H=7,0 mn, pentru aruncarea în coş ecuatia (9) dả
a= 44o 26 ' şi (10) dả Xmax 17,6 m.
( o*) 2.3.41. O particulå are traiectola planã y= kx- bx, un-
de k= 3,0, b= 2,0 m1. Ştind cả particula are acceerapla con-
stantă paraleă cu axa Oy şi in sens opus la|=a= 10 ms²,
afiafi viteza parttculei în ontginea reor de coordonate.
91

Rezolvare. Prin identificare cu ecuatia traiectoriei în cazul

analog gravitațional (a = la,):
y= xtgao - (1/2) ax? : (vcos²a).
rezuită : k= tgao b=a: (vcosa) = (1 + tg²a) / (2v,) =
= a(1 + K) / (2v.
de unde Vo =
Dar putem folosi o metodå mult
cu ajutorul calculului diferențial şi integrał :
Dar
dvx
ceea ce dă în cazul nostru:
dt
92
dx
dt
dv, = adt;
dt
dx = vdt ,
ay =
Dar pe de altă parte, y' () =
Vy=y () Vy.
dx
dv =0, deci v, = const = Vox Vy- Voy = Jay dt = ayt. (5)
dt
xVy
Prin elirninarea lui t găsim ecuația traiectoriei :
y= xVoy /Vox t ar(2vox
şi mai departe, prin identificare ca mai sus.
dvy
(6)
ceea ce în cazul nostru dă, considerând că la momentul t = 0 avem
X =0, y= O:
dy
dt
dt
x= fax = Jv,dt Joxdt
dt
,y(x)
d
mai puternicả și rnai generală
. dy = v,d.
Mai derivăm o dată : y" () =y)=
dx
dvy = a,dt ,
=
dy
= 5,0 m/s
dx
dt dt
(1)
=
(2)
(3)
ay-a,yx)
(4)
(7)
(8)
(9)
(10)
deci 2= v(1+ y*) = (1/y ") (a, - ay X1+y•. (11)

In cazul nostru: y (x) =k - 2bx, y"= - 2b, a, =0,

P=-(a,/ (2b)] [1 + (k - 2bx)].
deci
deci în origine (x = 0) :
vZ= - [a,/ (26)] (1 + k) = [1 /(2b)] |a,| (1 + k
(** ) 2.3.42. Un cop de masă m= 1,00 kg este aruncat vertical
în sus cu viteza v, = 10,8 mis şi se întoarce înapoi pe Pământ
Cu viteza v'= 8,8 m/s. Fora de frecare cu aerul este propor-
fionalä cu viteza. Aflați : a) timpul de mişcare a copulut,
b) puterea medie disipată prin frecare.
nirii pe Pământ t=t,+ te ne dă :
sau
Rezolvare. a) Teorema variafiei impulsului sub forma
Fn At = mAŬ proiectată pe axa verticală Oy şi luată de la momen-
tul lansăñi t=0 până la momentul când corpul atinge înăițimea
maximả t=t, Şi apoi de la acest moment până la momentul reve-
sau
dar
deci
dar
(-mg - koo]
- mgt, - koor)
oor).
deci
• ty = hm - înäițimea maximă,
La fet pentru coborîre:
- mgt, - khm = - mvo
ut = - hm
(-mg- kv.jO,)
--m,
t,
proiectat pe axa Oy d:
t,=mvo
deci
(- mg - k= - mv'
Prin adunarea celor douå ecuații (4) şi (5) rezultă :
t= t, + te = (Vo + v)/g=2,0 s.
k-mg - kv, jdt = -,
Mai general, cu ajutorul caiculului diferențial şi integral:
dar
(12)
La fel : !-mg - kv, Jdt --m
(13)
dar
(14)
(1)
(2)
mgt + kh, = my'. (5)
(3)
(4)
(6)
().
(8)
(4)
(9)
93

- mgt kh = - my' (t - t,= t),

de unde rezută ca mai sus timpul total cerut.
b) Teorema variațiel energiei mecanice :
AE = AE + AEp =necons.
deci
ne dă pentru întregul proces de mişcare (AE, = 0) :
(1/2) mv'2- (1/2) mv? = Lnecons. = - Pt.
de unde P(1/2) mv - (1/2) mv ): [(V% +v9/g]=
= (1/2) mggv, - v)=9,8 W.
3. DINAMICA PUNCTULUI MATERIAL
3.1. Forțe de frecare
(5)
(10)
t=t,+ t. (11)
94
(12)
3.1.1. Poate o fonă de frecare så acceiereze un corp ?
Rezolvare. Da, iată cấteva exemple. O ladă aşezată pe plat-
foma unui vagon (camion) va fi accelerată odată cu camionul prin
intermnediul forței de frecare care acționează asupra lăzii înainte din
partea platformei (şi bineînțeles, o forță de frecare, egală în modul
dar de sens opus, actionează asupra platfommei - actțiunea şi
reacțiunea).
La orice vehicul asupra anvelopei rotilor motoare (acționate de
motor) acționează o forț de frecare înainte şi care permite accele-
rarea vehiculului.
La fel, asupra tälpii pantofilor acționează o fortă de frecare
înainte, care permite pomirea și accelerarea omului. Dacă fortele
de frecare ar fi riguros nule, roțile motoare s-ar învârti pe loc şi
omul n-ar putea pomi.
3.1.2. O bară uniformå și omogenå de lungime , lunecă
accelerat pe un plan orizontal rugos, trasă fiind la capete de
fortele orizontale, longitudinale F 2 de sensuri opuse. Aflați
tensiunea din bară la distanța x de primul capăt.
Rezolvare. Scriem lex secunda pentru întreaga bară și pentru
porțiunea delimitată, de lungimne x, ca în figurằ :
F2 -F -umg = ma, T-F - umg(x / )= Mx/) a. (1)

Fig.3.1.2 F
u mg
T
Trecem forțele de frecare în membrul drept şi apoi împărțim ecua-
țiile membru la membru :
(F -F): (T- F) = [mug+ a)] : [m(x /)(ug + a)] = l/x,
de unde tensiunea cerută (creşte liniar de la F la F):
T-F, = (x/) (F2 -Fi). T= F+ (x/) (2 -F).
Fig.3.1.3
Ori de câte ori vrem så aflăm o fortå intemå (fortele inteme
apar perechí - acțiunea şi reacțiunea) trebuie să dividerm (mintal)
sistemul în două subsisteme astfel încât forta intermă cầutată să
apară ca forță extern pentru fiecare subsistem (ca acțiune şi
reacțiune) şi apoi să scriem ecuațiile pentru fiecare subsistem
separat (sau pentru sistemul întreg și un singur subsistem ales).
3.1.3. Două corpuri de masse m, = 6,0 kg , m, = 4,0 kg, sunt
aşezate pe un plan orizontal şi legate între ele printr-un fir
orizontal care rezistă până la o tensiune de rupere T, = 80 N.
Coeficlentul de frecare la lunecare este acelaşi pentru ambele
corpuri. Cu ce fora orizontală maximă putem trage copul m4
pentrua nu se rupe firul în
m2
gpul miscărli ?
X
Rezolvare. Scriem lex secunda pe direcția mişcări, separat
pentru fiecare corp :
F-T- umg ma , T - pm9=mzâ.
F
(2)
Trecem forțele de frecare în membrul drept şi apoi împărțim
ecuațiile membru la membru :
(F- ): T= [m,(ug+ a)] : (mzug + a)] = m, : m:
(1)
F= T. (m, + m) /m2 Fmax= T (m, + m) /m= 200 N. (2)
3.1.4. Un tren de masă M = 1000 t se miscă rectiliniu ni
form. De tren se desprinde o gamiturå de masă m =100 t. Con-
siderånd pentru fortele de rezistenfă un "coeficiennt de frecare
echivalent" u = 5,0· 1o-3 şi cả fora de tracfiune a locomotivei
95

rămâne neschimbată, aflați accelerația relativă a locomotivei

fafă de garnitura desprinsă (până la oprirea acesteia).
Rezolvare. Scriem ex secunda pentru tren înainte şi după
desprinderea gamiturii (F- forța de tractțiune a tocomotivei) :
F- u(M - m)g= (M - m) a.
F uMg = 0,
a ug m/(M - m) .
Pentru garnitura desprinsă accelerația este
a' = ug
-umg= ma'
Rezolvare. Notăm cu F forța de tracțiune și cu m - masa
trenului. Atunci masa graniturii desprinse este fm. Scriem lex
secunda pentru tren înainte și dupå desprinderea garniturii :
F- kmg = 0 , F- k(m - fm)g = (1 -) ma,
96
La fel ca la viteze, accelerația relativă a unui cop față de attul
(la mişcăi de translație, fårå rotații) este diferența acceleraților:
ā, =ā-â ceea Ce dă:
a, = a -(-ug) =a+ug=
= ug M/(M - m) = 0,056 m/s².
(4)
3.1.5. De un tren, care merge orizontal rectiliniu uniform
Cu viteza v,= 80 km, se desprinde o garmitură cu masă egală
Cu o fracțiune f= 1/3 din masa trenului. După un anumit timp
viteza garniturii desprinse se micşoreazả de n = 2,0 ori. Aflati
viteza locomotivei in acest moment, dacă fora de tracțiune a
locomotivei a rămas neschimbată, iar fortele de rezistență sunt
proporționale cu greutatea.
a = kg f/(1 -
Accelerația garmiturii desprinse :
-k fmg= fm a'
a' - kg.
(1)
(2)
t= (1 -1/ n) V,/(kg) .
(3)
v,/ (kg)l(1 - 1/n) =
= v, (n -): (1 - ]= (5/4) Vo = 100 km/m
Timpul dupå care viteza gamiturii se micşorează de n ori se
obține din legea vitezei pentru gamitură
Vo/n=Vo + a't= Vo - kgt.
Legea vitezei pentru locomotivå dă:
v=v, t at = v, + kg [f/ (1 -
(1)
(2)
(3)
(4)
3.1.6. Douå copuri f şi 2 sunt legate între ele printr-un fir
orizontal şi aşezate pe un plan orizontal având acelaşi coefici-
ent de frecare la lunecare. Dacă de corpul 1 se trage orizontal
cu o foră F= 100 N, copurile se mişcă accelerat şi tensiunea
đin firut de legăturå este T, 30 N. Care va fi tensiunea din fir
dacă tragem cu aceeaşi forfă F dar de corpul 2? (v. fig.3.1.3)

Rezolvare. Scriem lex secunda proiectată pe direcția mişcării,

pentru ansambłut celor două corpuri şi separat pentru al doilea corp
(sau primul): F- u(m + m,)g = (m, + m)a, T -umzg = mza .(1)
Trecând fortele de frecare în membrul drept şi apoi împărțind
ecuațiile membru la membru, obținem
7:F [m,(ug+ a)] : [(m, + m) ug+ a)] ,
T, =F m,/ (m, + m)
(2)
și absolut analog pentru celălalt caz: Tz =F m,/ (m, + mz). (3)
Eliminând raportul m,/m, din ecuațile (2), (3) sau prin simpla lor
adunare membru cu membru, obținem
T, + T2=F Tz=F- T,=70 N
3.1.7. Pe plattorma orizontalä a unui vagonet de masă M =
= 40,0 kg se aflå o ladi de masă m= 10,0 kg de care se trage
orizontal cu o foră F.Intre vagonet și şine frecarea ese negli-
jabilä, iar între ladå şi platfomå coeficientul de frecare la alu-
necare este =0,40. Pentru ce valoare a fortei F incepe lune-
carea lazii ?
Rezovare. Scriem lex secunda
proiectată pe diecția mişcării,
separat pentru adă și pentru
vagonet, considerând cazut limitả
când lada este gata-gata să lunecce.
Atunci F va fi forta cerută, copurile
încả mmai au aceeaşi accelerație, iar
forța de frecare devine uN:
mg
Fig.3.1.8
M
m
u mg
(4)
Fig.3.1.7
F- unng = ma ,
emg = Ma
Scoatem accelerația din a doua ecuație şi o introducem în prima :
a = umg / M , F umg + ma =umg (M + m) /M= 49N. (2)
3.1.8. O fortảF= 60N este aplicată unei sănii de masă m =
=40 kg sub unghiul a=30o fafå de orizontală, o datä in sus, o
dată în jos. Coeficientul de frecare la alunecare u= 0,10. De
cate ori acceierația în primul caz este mai mare decat in al
doilea caz ?
(1)
97

Rezolvare. Deoarece sania lunecă, forța de frecare este

(dar N nu este mg l). Proiectăm lex secunda pe axele alese Oxy:
F cosa - uN= ma , ±F sina + N- mg = 0
(1)
(semnul ± se referă a primul, respectiv al doilea caz). Scoatem N
din a doua ecuație și îl introducem în prima:
F cos a - u (mg † Fsin a) = ma
Fåcând raportul ecuațiilor în cele douå cazuri, găsim a, / a,:
a,/a, =[Fcos a - u(mg - Fsin a)] /[Fcos a - u(mg + Fsin a)]=1,65.(3)
3.1.9. O ladå este tâitå unitorm accelerat în sus pe un
plan înclinat Forta necesară este minimă cầnd unghiul dinre
forță şi planul inclinat este ß = 15°. Aflați unghiul de frecare
dintre ladă şi planul înclinat.
N= mg # F sina
m
mg
Fig.3.1.9
Rezolvare. Forțele care
acționează asupra lăzii sunt
reprezentate în figură. Ale-
gem axele Oxy ca în figură.
Lex secunda proiectată pe
axe dă:
(2)
F cosB - mg sin a -N= ma,
F sinß + N- mg cos a= 0. (1)
Din a doua ecuație gắsim
apăsarea normală N (care nu
este mg cosa!) și o intro-
ducemn în prima ecuație:
N=mg cosa - Fsin B,
Fcosß - mg sin a - 4(mg cos a - Fsinß) = ma,
F (ma + mg(sin a + u cos a)] : (cosß+ u sinp)
Exprimăm coeficientul de frecare prin unghiul de frecare :
u =tgp =sinp : cosP, F=[macos + mgsin(a + )l: cos(B - ). (3)
Forta F depinde de unghiul B, ea este minimă când numitoruł este
maxim (numărătorul este constant):
cos(8 - p)=1 -→ B-p= 0, p =B= 15o
(2)
(4)
Deci unghiul de frecare este egal cu unghiul ß care dă forța mini-
mä. Rezutatul este valabil şi pentru un plan orizontal când a=0
3.1.10. Pe un plan orizontal stå o scândură de masă M =
= 10,0 kg peste care este aşezat un cop de masă m =7,3 kg.
Unghiul de frecare la alunecare între scândură şi plan este p=
= 15°, iar între cop și scândură , = 30o, Cu ce forță minimă,
98

orientată oblic convenabil, trebuie trasă scândura pentru ca m

så înceapå så lunece pe scândură ?
Fig.3.1.10
():
M
mP2
M
Rezolvare. Considerăm cazul limită când corpul m este gata-
gata să lunece. Atunci forta Fva fi cea minimă cerutá, accelerațiile
corpurilor sunt încă egale în acest moment, iar forta de frecare este
maximă ụ N. Fortele sunt reprezentate în figură pentru fiecare
corp separat. Scriem lex secunda separat pentru fiecare corp:
ugNy = ma
Ny- mng = 0 ;
N2
(1): Fcosa - u4N -uN, = Ma & Fsina + Ny - Ny- Mg=0.
Din primul sistem rezutā :
N, = mg și a u9
care introduse în al doilea sistem dau :
N = (m + M)g - Fsina
atunci (4) dă :
Mg
Fcosa - u [(m + M)g - Fsina] - uz ng = Mu29 .
F= Lg(m + M) u t u)] : (cosa + u sina)
Exprimnăm pe uị de a numitor prin unghiul :
cos(a - p) =1 →
a = 1
F= [gm+ M) (u4 t u)cospl : cos(a - p).
Acum se vede că forța F este minimă când numitorul este maxim
(numărắtoru este constant):
(1)
Fmin 9g(m + M) sin(p, + P) : cosp = 138,5 N.
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
3.1.11. In figură se dau: l 2,00 m, 4=0,20. Scândura
începe så se mnişte orizontal cu accelerația a=3,0 mis2. In cát
tỉmp corpul cade de pe scânduă ?
99

Rezolvare. Forța de fre care maximă la lunecare este umg

care imprimå corpului m accelerația ug= 1,96 mls² < a, deci
corpul m lunecă sigur. Față de Pămånt corpul m merge înainte
accelerat cu accelerația ug, dar fața de scândură are accelerația
relativă a, = ug - a=- 1,04 m/s, deci merge înapoi accelerat :
t= (1/2) la| t2, t= J2e/(a-ug) = 2,0 s.
20
100
3.1.12. Pe platforma orizontală a unui vagonet de masả
M= 20 kg care se poate mişca orizontal fără frecare, se aşeazả
o ladả de masă m = 2,0 kg de care se trage orizontal cu o fortă
F. Lungimea platfomei în direcția tragerii este = 1,00 m, iar
coeficientul de frecare la lunecare între ladå şi platformå este
4= 0,25. a) Pentru ce valoare a forței F lada începe så lunece
pe platformä? b) Dupi cât timp lada cade de pe platformả
dacă F=20 N?
m
e mg
Fig.3.1.12
F - umg = mna,
X
mg
M
urmg = Ma,
Fig.3.1.11
F - umg = ma, , umg = Ma,
(1)
Rezołvare. a) Conside-
răm cazul linită când lada este
gata-gata să lunece. AtunciF
este cel cerut, corpurile încă
mai au aceeaşi accelerație, iar
forța de frecare atinge valoa-
rea N.
Scriem lex secunda
proiectată pe direcția mişcări,
separat pentru fiecare corp:
de unde rezultă forța minimă necesară :
Fmin mg + m umg / M = umg(1 +
Dacă vagonetul ar fi fix, atunci ar fi Fmin
b) In cazul F= 20 N>Fmin lada lunecă şi acum lex secunda dă:
m/ M) = 5,39 N.
mg.
(1)
(2)
(3)
amândouă corpurile merg accelerat înainte (față de Pământ).
Accelerația relativă a lăzii față de platfonå este diferența
accelerațiilor , ca la viteze (dacă avem numai mişcări de translafe,
fără rotații) :

a, = a4 - a = F/m - ug - ug m/ M=7,3 m/sz

lada lunecă îainte pe platformă :
t= (112) a,t 2
tras
t= J20/a, = 0,52s
3.1.13. Trei corpuri de mase egale m= 1,00 kg, sunt aşe-
zate pe un plan orizontal, unul dupå atul şl legate între ele
prin fire orizontale, care rezistă până lao tensiune de rupere
T,= 4,0 N. Coeficienți de frecare la lunecare sunt respectiv :
H 0,30, H= 0,20, H3= 0,10. De corpul 3 se trage orizontal
pe direcfla corpurilor cu o forțå lent crescătoare. Care dintre
cele două fire de legätură se va rupe mai întái şi la ce valoare a
fortei F ? Dar dacă tragem de corpul 1 ?
ne
T
Rezovare. Pericolul de rupere apare în firul legat de corpul
a) Pentru a umi din loc sistemul m, trebuie o tensiune
T, > (uy tu) mg = 4,9 N > T,.
deci firul se supe static când corpul 3 lunecă la limitä :
F - ugmg= 1,. F=uzmg + T, = 5,0 N.
La limita ruperii T= T, și pentru primul corp
F- T, - 44mg= ma
3
(4)
(5)
b) In al doilea caz, pentru a umi sistemul ma trebuie o tensiu-
T4 > uzt u) mg = 2,94 N<T.
deci sistemul va căpătao accelerație:
F- (u4 +ug t u) mg = 3 m a.
F= (3/2) T, + (1/2) (2 1 -H2 - u) mg = 7,5 N,
iar accelerația, de exemplu, din (5)
a= T/(2m) -(12) (uzt u) g= 0,53 m/s?
(1)
(2)
(3)
(4)
Eliminäm accelerația înmulțind ecuația (5) cu 3 şi scäzând ecuația
(4) : 2F -3 T, - 2 u,mg + uz t u) mg =0,
(5)
(6)
()
3.1.14. Un cảrucior este legat printr-un fir de o greutate,
ca în figură. Scripetele este ideal şi frecarea la rostogolire este
neglijabllä. Dånd drumul căruciorului acesta se mişcă cu o
anumtả accelerație. Dacă blocăm o osie cu rott, căruciorul se
101

mişcă cu o accelerate de k= 1,5 ori mai mică. De cáte ori se

micşoreazå acceierația dacả blocăm toate rofile cảrucioruiui ?
M
Fig.3.1.14
scrise separat pentru fiecare corp :
mg - T= ma
Fi2
Rezoivare. Scripetele ideal
schimbả convenabil direcția forței,
deci putem considera întregul
sistem (m+ M) ca find tras ori-
zontal de greutatea mg :
mg = (m+ M)a,
102
Această ecuație se poate obține
evident prin adunarea ecuaților
T= Ma
Considerând cắ greutatea Mg se repartizeazả egal pe cele
douå osi, avem în cazul blocării unei osii, respectiv a ambelor osii:
mg - u(MI2) g = (m + M) a /k,
mg - Mg (m + M) a /k*
Introducând aici accelerația a (1) şi läsând termenul cu frecare
într-un membru (stâng), obținem
- u(MI2) g= mg + ng /k,
a =g: m/ (m+ M)
- uMg= mg + mg k"
Impărțind ecuațiile membru la membru, obținem
m2
Ff1
(1)
m
(2)
12 = (-1 + 1/k) :(-1 + 1/k, k'=k:(2 - k) =3,0 (k< 2). (7)
3.1.15. n schema din figură m, =7,0 kg. m, = 5,0 kg, m=
= 1,0 kg. Scripetele este ideat, iar coeficientul de frecare fntre
copuri şi masă este H= 0,10. inijal, inainte de a lăsa sistemul
liber T> in 0. Aflați tensiunile din fire şi forfele de frecare,
dupi ce sistemul este läsat Hber.
Fig.3.1.15
(3)
(4)
(5)
(6)
Rezofvare. Deoarece mg = 9,8 N < u(m, t m)g = 11,76 N,
rezută cả sistemul va rămâne în echilibru, în repaus (a = 0). Dar
atunci
T= mg = 9,8 N.
(1)

Deoarece T 9,8 N> um,g= 6,86 N şi deoarece Tɔ in =0,

corpul m, va luneca la limtä (infinit de putin) astfel încât
Ft1um,g= 6,86 N,
iar T, va prelua restul tensiunii T, :
T, = T; -umg = 3,0 N.
Însfârşit, corpul m, fiind în repaus (am văzut mai sus că întregul
sisterm va rămâne în repaus, a= 0) :
Ft2= T2=3,0 N.
Rezovare. Pentru
a urca pe sfoarå pisica
trage de sfoarắ cu
ghearele cu o Torță F
(acțiunea) care este
egală în modul şi de
sens opus cu forța
exercitată de sfoară
asupra pisicii (reacțiu-
nea). Dar forța F cu care
pisica trage sfoara în jos
este chiar tensiunea din
sfoară F= T.
Acum scriem lex secun-
3.1.46. Pe o masă orizontalå stå o lådițả de masă M=3,00
kg şi coeficient de frecare la lunecare u = 0,30. De lădiță este
prinsăo sfoară orizontalä, recută peste un scripete ideal şi
având celälalt capăt liber. La un moment dat de capžtul liber
se agață o pisică de masả m = 1,50 kg, în acelaşi moment lắdi-
ta începe så lunece şi pisica se caăr pe sfoară astfel încât ră-
mâne mereu la acelaşi nivel față de Pământ. Aflați accelerația
lãdiței.
da, separat pentru lãdiță
M
mg -T=0
a =g (n /M - u)=2,0 ms?
T=fE
(2)
Fig.3.1.16
(3)
(4)
și separat pentru pisică, proiectată pe direcția mişcării :
T- uMg = Ma ,
(accelerația pisicii este zero fünd cả stă în repaus fațå de Pământ).
Rezultă prin adunarea ecuațiilor:
m
mg
(1)
(2)
Aceasta este şi accelerația sforii, deci pisica urcă fațå de sfoară cu
această accelerație în sus (dar față de Pământ pisica stå pe loc).
103

3.1.17. Un corp de masă m = 8,0 kg stă pe o scåndură de

masă M=2,0 kg, care la rândul ei st pe o masă orizontalå fårả
frecări. Coeficientul de frecare intre corp și scândurå este u=
=0,50. Scândura este trasä de o forả onizotală F =ct, unde c=
=9,8 NWs. In ce moment începe lunecarea corpului şi la ce mo-
ment acceleația scandri devine de n= 3,0 ori mai are decất a
corpului ? Reprezentafi grafic accelerapiile în funcție de tinmp.
m
M
Ff
(forțele de frecare t
X
Fig.3.1.17
104
a 1,2
1,2
Rezolvare. Considerăm momentu! limită t cerut când corpu!
este gata-gata sả lunece. Atunci ambele corpuri mai au încả acce-
lerația comună, iar forța de frecare devine 4 N= umg
Scriem lex secunda, pe direcția mişcării, separat pentru fiecare
corp şi obsevăm cả pentru corpul m forta de frecare emg este
inainte
emg = ma Cto mg = Ma
to
t, = uumg + Mug) /c= (ug/c)(m + M)= 5,0 s.
Până n acest moment corpurile merg solidar cu accelerația :
F= (mn+ M)a a= ct :(m + M)
t
t= (g/ c) (nM + um) = 10,0 s.
F, sunt inteme pentru intregul sistem).
După momentul t, accelerațiile sunt diferite :
(1)
(2)
emg = ma, . a, g : F-umg = Ma,, a, = (ct - umg) / M, (4)
accelerația copului m rămâne constantă, iara scândurii creşte
liniar. Punem condiția cerutả : az = na, , de unde
Accelerația comună (3) creşte proporțional cu timpul şi se
reprezintă printr-o dreaptă cu panta c / (m + M). Dup ce începe
lunecarea, accelerația corpului 2 creşte liniar cu timpul (4) și se
reprezintă printr-o dreaptă cu panta c / M.
(3)
(5)
3.1.18. La capātul unei scânduri de lungime ( = 2,00 m şi
masă M =2,00 kg este aşezat un mic cop de masả m =0,50 kg.
Coeficientul de frecare la lunecare între scândură și planul ori-
zontal este y =0,30, iar între corp şi scândură este
0,20.
Ce viteză minimă trebuie imnprimatả scândurii pentru ca ea så
iasă de sub cop ?

Fig.3.1.18
M
M2(mtM)g
u4mg = ma .
Rezolvare. Imprimând scândui viteza v, corpul m va luneca
tnainte față de Pằmânt şi înapoi față de scândură, iar scândura se va
mişca uniform încetinit.Sciem lex secunda separat pentru fiecare cop
- u4mg - uz(m M)g = (mt M)â,,
a, = - gu,mt um+ M)] : M.
m 4mg
V = V2
Pentru a cădea de pe scândură corput trebuie să lunece îna-
poi pe scândură până la celălatt capăt, deci viteza sa relativä față
de scândură trebuie să fie nenulä. Pentru viteza minimå a scându-
rii, viteza relativă la limită se anulează chiar când corpul ajunge la
celălat capăt al scânduri. Viteza relativă este diferența vitezelor:
t= V: (a, - a,),
€ = (1/2) v,²/ (a, - az).
V
2 (1). (2), obținem :
v2=2 (a, - a2) =
= 2g u, + u)(m + M) /m, Vo = 5,0 m/s.
(1)
(2)
unde a, = a, - a, = a, + lal este accelerația relativă a corpului
față đe scândură . Condiția pentru distanța parcursă de corpul m
este E= x - X4 , adică in timpul lunecării t (3) scândura parcurge
încetinit distanța x, iar corpui parcurge uniform accelerat distanța
X , când corpul ajunge la celălalt capăt, iar vitezele se egalează :
e = x,- X = (v+ at /2) - a,t /2.
Introducând aici t (3) și apoi a,
Rezolvare. Accelerația la coborîre pe planul înclinat este
a = g(sina - p cos«)
iar accelerația la mişcarea liberă pe plan orizontal (facem, de
exemplu, a = o în expresia de mai sus)
a': - ug.
(3)
(4)
(5)
3.1.49. O sảniuță coboar liber, färă viteză inițială, pe un plan
înclinat dupå care intră pe un plan orizontal (racordat neted cu
cel înclinat) şi se opreşte undeva. Ştiind cả din punctul de oprire
vârful planului înclinat se vede sub unghiul B= 6,00 fața de ori-
zontalā, aflați unghiul de frecare dintre săniuțå şi zăpadă .
(1)
(2)
105

Fig.3.1.19 h
Viteza cu care sania ajunge la baza planului înclinat se obține
din fomula lui Galilei:
de unde
Distanța parcursă pe planul orizontal până la oprire este
S= - v/ (2a') = v2/(2ug) = [(sin a)/u - cos a].
u= l sin a : (l cosa + s) = h : (d+ s) = tgß,
deci p =B= 6,00
dar
V= 2al = 2g (sin a u cosa)
a
V=0
106
min
S
3.1.20. Pentru a mențtine în repaus un corp pe un plan în-
clinat de unghi a = 45° trebuie aplicată o foră minimả în sus
de-a lungul planului, de n = 2,0 oi mai nică decắt pentru a-!
trage unifom în sus de-a lungul planului. Aflați coeficientul de
fercare la alunecare.
Vmg
V= Const
mg
-
(3)
(4)
(5)
(6)
Fmin F,= 1/n= mgsina -ų cosa) : (mgsin a - u cosa)] =
= (tga - u) : (tga t u), u = [(n - 1) / (n + 1)] tg a = 0,33.
Fig.3.1.20
Rezolvare. Scriem lex secunda pe direcția planuiui înclinat,
observând că pentru Fmin forța de frecare este în sus și la limită
atinge valoarea uN (corpul este gata-gata să lunece în jos), pe
când la urcarea corpului forța de frecare este în jos uN. Apảsarea
normalả pe planul înclinat este în ambele cazuri N= mgcos a.
Accelerația în ambele cazuri este zero:
Fmin t u mg cosa - mgsina = 0 . Fo -u mg cos a - mgsina = 0. (1)
Punem condițtia din problemă
(2)

3.1.21. Pentru a menfine in echilibrn un cop pe un plan

înclinat de unghi a = 30° trebuie aplicată corpului o fortả mini-
må nomalå pe plan de n = 2,5 oi mai mare decât o forå mini-
mắ orizontalả. Aflat coeficientul de fecare la lunecare đintre
corp ş! plan.
Fig.3.1.21
(()
uN
, mg
Rezolvare. Forele care acțonează asupra corpului sunt repre-
zentate în figură. Scriem lex secunda proiectată pe axele de coor-
donate alese ca în figură :
(U)
mg sina - u NV= 0,
N-F,- mg cos a = 0;
mg sina - uN' -F, cOsa = 0, N'-F, sin a -mgcosa = 0.
Eliminằm pe N, N'din sistemul respectiv (N sau N' nu este egal
cu mg cos a) :
mg sin a - p(Fn + mgcos a) = 0,
mg
mg sin a - u(Fa sina + mg cos a) -Fo cosa = 0
Scoatem pe F, , respectiv F, din (2) şi punem condiția dată :
Fn/Fo =n= (mg (sin a -u cosa) /u]:
:{ [mg(sin a -e cos a)]/(e sina + cos a)) = sin a + (1/u) cos a,
4 = cosa: (n - sin a) =0,43
(1)
2N sin(al2) = 2F cos (al2) = 2uN cos (al2).
(2)
(3)
3.1.22. O pană cu unghi de deschidere a=30 este bắtută
într-un butuc de lemn. Determinați coeficientul de frecare la
lunecare minim intre pană şi butuc pentru ca pana sả nu sarả
înapoi . (Greutatea panei este neglijabilä) .
Rezolvare. Fortele care acționează asupra panei sunt repre-
zentate în figură. Componentele longitudinale ale apăsărilor nor-
male 2Nsin(al2) caut să scoată pana afară din butuc. La aceste
forte se opun componentele longitudinale ale fortelor de frecare :
2F, cos (al2). La limita lunecării F,=uN şi avem astfel condițtia
107

N
analog condiției de autoblocare pe planul înclinat (aici jumătate din
pană este planul înclinat cu unghiul af2).
= tg (a2) = 0,27,
N a2
Fig.3.1.22
de unde
de unde
In cel de-al doilea caz:
m
3.1.23. Un cop de masă m =20 kg este tras cu fonfa F=
=120 N pe un plan orizontal. Dacả forța face unghiul a,= 60°
cu orizontala, corpul se mişcă uniform. Aflați accelerația cor-
pului dacă fona face unghlul a = 30° cu orizotala.
Fcos a, -uN=0, N+ Fsin a, - ng = 0,
Fcos ao - u(mg -Fsin a) =0.
mg
Rezolvare. Scriem jex secunda proiectată pe axele de coor-
donate Oxy alese, în cele două cazuri (apăsarea normală N nu
este egală cu mg I):
Fig.3.1.23
Fcosa -u N= ma, N+ Fsina - mg =0,
Fcosa - u(mg -Fsina) = ma.
= 0,82 m/s?
(1)
care o introducem în prima ecuație:
108
X
Rezolvare. Scriem ex secunda proiectată pe axele alese :
Fcosß - mg sina - pN= ma, N - FsinB- mgcosa = 0.
Din a doua ecuație găsim apăsarea nomală (N
mgcos a), pe
(1)
Scoatem pe u din ecuația (2) şi îi introducem în ecuația (4):
a= (F/ m) cosa - (F/m) cosa, (mg -Fsin a) : (mg - Fsina) =
(2)
(3)
(4)
3.1.24. Un corp este tras pe un plan inclinat de unghi a
de o forță de mảrime data, sub un unghi B fafă de planul in-
clinat. Unghiul de frecare este p= 18°. Pentru ce unghi p ac-
celerația va fi maximă ?
(5)
(1)

Fcosß - mg sina - u (mg cos a - FsinB) = ma,

a= (F/m)(cosß+ u sinß) -
în prima paranteză exprimăm coeficientul u prin unghiul de frecare
u= tg p = sin p : cosp,
a = [Fcos(B - p)]: (mcosp) - ggsina t u cosa)
Numai primul termen depinde de B şi este maxim când
cos(B - )=1
Rezuitatul este independent de a, deci valabil şi în cazul unui
plan oizontal .
mg
Fig.3.1.24
g(sin a + u cos a)
→B= 180
de unde
Fig.3.1.25
000000000
Rezolvare. Masele celor două porțiuni de lant sunt
este p = 30°. Ce
tru ca corpul sã
3.1.25. Un lanț este aşezat pe un dig (culme) cu unghiurile
a4 = 450, ay =30° şi coeficientul de frecare la lunecare u =
= 0,50, respectiv uy = 0,23. Aflați raportul lungimilor lgll, in
momentul când lanțul începe să lunece spre dreapta.
mzgcosa - lgMzgSin az = mgcoSa4 t uymĄ gSina,:
(2)
(3)
m, = m lz1(l4 + lz), respectiv m, = m l4/(e4 + f). (1)
La limită, în omentul când lanțul începe să lunece la dreapta, for-
ta de frecare în dreapta este în sus și devine F2 Mmgsin a2.
iar în stânga este în jos şi devine Fi1mgsin a, Condiția de
echilibru pentru întregul lant:
(4)
(2)
m,/m, = lz/t, (cosa + u sina) /(cosaz-MzSin a2) = 1,41. (3)
3.1.26. Un corp este lansat de-a lungul unui plan înclinat
cu viteza inițialå v, . Unghiul de frecare dintre corp şi plan
unghi de înclinare trebuie så aibă planul pen-
parcurgå pe el o distanță minimă ?
109

Rezolvare. Corpul urcả uniform încetinit cu accelerația

a=-g(sin a + u cos a)
Distanța parcursă pånă la oprire pe planul înclinat este
s= -V/(2a) = v: 2 g(sin atu cos a)]
Inlocuim aici coeficientul u prin unghiul de frecarep:
u= tgp = sinp / cosp, s= Vo cosp : (2 gsin (at p)].
Distanța s va fi minimă când numitorul este maxim (numărătorul
este constant):
sin (a + o) = 1 a+
3.1.27. in figură tija de
care în ghldajele sale. Ştiind cả prisma de unghi a 15° se
mişcă rectiliniu uniform pe masă, fără frecare, aflați coeficien-
tul de frecare la lunecare đintre tijã și prismå , precum şi forța
cu care tija apasă pe prismả .
vt
m
110
= n/2, a= 900
masă m= 0,50 kg se
V=const
mg
Fig.3.1.27
Nsin a - u NcOs a = 0, u= tga =0,27.
u N
(1)
Mg
(2)
mişcă fără fre-
Ncos a+ usin a - mg = 0 N= mg: (cosa + u sin ),
dar u = tga (1), astfel încât N (2) devine :
N=mg cos a= 4,73 N.
(3)
(4)
Rezolvare. Forțele care acționează asupra tijei și prismei sunt
reprezentate în figură. Scriem pentru prismă lex secunda, proiec-
tată pe axa oizontală Ox (prisma se mişcă uniform:a =0) :
N
Dacă prisma se deplasează uniform cu distanta vt, atunci tija
coboară tot uniform cu distanța v't= vttg a. Scriem pentru tijă
lex secunda proiectată pe axa Oy :
(1)
(2)
(3)

3.1.28. Un cop lansat in sus de-a lungul unui plan încli-

nat de unghi a= 45° revine inapoi la baza planului astfel in-
cất tinpul de coborre este cu f = 50 % mai mare decất timppul
de urcare. Care este coeficientul de frecare la lunecare ? De
câte ori viteza la lansare este mai mare decât viteza la sosire ?
Dar accelerația de urcare fatå de cea de coborire ?
Rezolvare. Accelerația la urcare, respectiv coborîre :
a,= -gsina + ucosa). a = gsina - ucosa)
Timpul de urcare și distanța de urcare (până la oprire):
t,= - Vo/a= v : [g(sina t ucosa)] ,
S,=- Vo7/ (2a) = v2: (2g(sina + ucosa)]
Viteza la sosire se obține cu formula lui Galiliei :
v*2= 2a_s = 2g(sina - ucosa) v2: [2g(sina t ucosa)].
v'= Vo(sina-ucOSa)/(sina+ucosa) .
Timpul de coborire :
t=v'/a, = (Vo/) :/sin?a-42cosZa
Condiția din enunt se scrie astfel
te= t, t fty = (1 + nty sau
(Vo/9):ysin?a-u2cos?a = (1 + n v, : IKsina * pcosa)]
sau (sina + ucosa) : (sina - ucosa) = (1 + n2.
de unde coeficientul de frecare la lunecare:
4=([(1 + n2- 1] : ((1 + n2 + 1] } tga = 0,38
Mai departe, din (3) și (1), tinând seama de (4) :
Vo/v'=J(sina+pcosa)/(sina-ucosa) =1+f= 1,50,
ma pentru ça corpul
să nu lunece pe prismă ?
uN
mg y
Fig.3.1.29
N
(1)
X
(2)
(3)
- a,/a= (sina t pcosa) : (sina - u cosa) = (1 + n2 = 2,25 . (8)
3.1.29. Pe faa
unei prisme cu unghi-
ul a = 30° față de ori-
zontală se ppune un
corp care are unghiul
de frecare cu fața pris-
mei p = 15°. Cu ce ac-
celerație orizontală
trebuie mişcată pris-
(4)
(5)
(6)
()
111

Rezolvare. Deoarece a>o, corpul lăsat liber pe prisma fixă

va luneca în jos. Dacả însă tragem prisma accelerat orizontal spre
dreapta, corpul în virtutea inerției caută să rămână pe loc, prisma îl
va împinge suplimentar și va creşte apăsaea nommală, astfel încât
peste o anumitå accelerație a , corpuł nu va mai luneca în jos şi
forța de frecare va fi statică. La accelerații mai mari copul va tinde
så urce față de prismả și fortța de frecare scăzând, se va anula și
îşi va schimba semnul, fiind acum orientată în jos, până lao anumi-
tă accelerație a, când corpul va lueca în sus.
Pentru cele două situații extreme avem ecuațiile :
ma, . N, cosa t uN,sina - mg = 0; (1)
(1) Nsina + pN,cosa = ma,, ,cosa - uN,sina - mg =0
Cele două sisteme de ecuații diferă doar prin semnul lui u (al fortei
de frecare). Trecând termenut mg în dreapta și împărțind membru
la membru cele douả ecuații din fiecare sistem, obținemn
(1) Nsina - uN, cosa
(sina # ecosa) : (cosa t usina) = a2/9.
Exprimảm pe u prin unghiul de frecare u= tgp:
tg(a F )= a2/9.
a, =gtg(a - p) = 2,6 m/s? < a<a, = g tg(a + p) = 9,8 m/s?
3.1.30. In sistemul din figură se dau m = 10 kg, M= 10 kg,
o =300, = 15° (unghiul de frecare). Cu ce forfå orizontală F
trebue tras penru ca corpul m så urce pe plan şi s nu se
de-prindă de plan ? (Scripetele este ideal).
m
N
ymg
a)
M
fy
Fig.3.1.30
X
b)
FK
(2)
Mg
(3)
F
Rezolvare. Scriem lex secunda pentru corpul m, proiectată
pe axele Oxy alese ca în figură (orizontală verticalä) :
112

Fcosa - Nsina - uVcosa = ma, .

Fsina + Ncosa - pNsina - mg = may
Pentru prisma M scriem lex secunda proiectată pe axa Ox. Obser-
vați fortele care acționează asupra prismei (confom principiului Il
al acțiunii și reacțiunii) :
F- FcOSa + sina + uNcosa= Ma
sau
în locul acestei ecuați vom folosi ecuația rezutată prin adunarea
ecuațiilor (3) și (1) :
F= ma, + Ma
Aceastả ecuație se obține imediat considerând întregul sistem
(m & M) și proiectând pe Ox ecuația Fext =m,ā,
Fsina Ncosa - usina) -
Tnsfärşit, condiția de nedesprindere a corpului m de pe plan
înseamnă că accelerația refativă a corpului m este paralelä cu
planul înclinat. Accelerația relativă a unui corp față de akul este
diferența accekerațiilor (pentru translații fără rotații): ä, = ã, -â,
Proiectând această relație în cazul nostru pe axele Oxy avem
a, x = ay -a, a, y= ay. tga= a, y
,/a, x
ay = (ax - a) tga
F= (n+ M)a
(S)
Considerăm acum cele două cazuri extreme: Fmin necesar
pentru urcarea corpului şi Fmax permis pentru a nu se desprinde de
plan. In primul caz, la limită, a, = a, a,
care F → N. Ecuațiile (1), (2). (4) devin
Fcosa - M(sina+ ucosa) = ma,
mg s 0,
(1)
Fmin mg tg(a ): [sina tg(a + p) + cosa - m/(m + M)J=
= 113,2 N.
Fcosa max :
F=ma, + Ma ,
(2)
(3)
Introducem în prima ecuație pe Nscos din a doua ecuatie şi pe a
scos din a treia ecuație:
Fsina - mg = may
(4)
0, iar forța de fre-
Fcosa - (mg - Fsina)(sina + u cOsa) : (cosa -usina)= MF: (m + M).
Inlocuim aici pe u = tgp și scoatem pe Fmin cerut:
a,= (a, - a) tga .
F= Fcosa + Ma,
In al doilea caz punem condițtia la limitä de desprindere → 0.
Ecuațiile (1), (2), (4), (5) devin :
(6)
(8)
Scoatem pe ayy din primele două ecuații şi introducem in utimele
două :
113

(F/m) sina - g= ((F/ m)cosa - a] tga sau -g*- a tga (9)

Scoatem pe a din ultima ecuație şi îl introducem în prima:
F- Fcosa = Mg/tga.
F= Mg ctga : (1 - cos«) = 731,5 N.(10)
3.1.31. Pe platforma unui vagonet de masả M= 3,0 kg (ca-
re se mişcă fără frecări) este aşezat un cop de masă m =2,0
kg care are coeficientul de frecare u= 0,40 cu platforma. Care
este forta de racțiune minimă necesară, sub unghiul a=300
pentru ca m sẵ lurece pe platfomå ? (Scripeții sunt ideali) .
M
m
Fig.3.1.31
114
m
mg
Rezolvare. Scripeții fiind ideali, tensiunea din fir este aceeaşi
peste tot. Fortele care acționează asupra corpurilor m, Msunt
reprezentate în figură (observați respectarea principiului lil al
acțiunii și reacțiunii).
F umg = ma,
Mg
Considerăm cazul limită al lunecării, atunci F este cel cerut
F → N și accelerațiile sunt încả egale între ele. Scriem lex se-
cunda pe direcția orizontală separat pentru mn și M:
Fcosa -F+ umg = Ma
Prin adunarea acestor ecuații membru cu membru, obtinem
Fcosa = (m + M) a,
ceea ce se putea scrie dintr-o dată considerând intregul sistem
(m & M). Eliminând accelerația din (1) și (2), obținem
(F - umg) : (Fcosa) = m: (m + M).
F(m + M)g:(1 - cosa + M/m) = 9,8 N.
Considerați cazurile particulare : a =0 și a= 90°
(1)
(2)
(3)
3.1.32. Cu ce accelerație orizontalä trebuie deplasat blocul
din figură pentru ca cele douå corpuri identice så nu lunece
pe bloc, Coeficientul de frecare la lunecare fiind u = 0,60 (scri-
petele este idea) ?
(1)
M
(I)
m
m
emg
Rezolvare. Dacă blocul este fix, corpurile vor luneca, deoare-
ce mg> umg. Trăgånd błocul cu o accelerație spre dreapta, cor-
pul superior tinde să rămână pe loc - în virtutea inertiei - deci va
trage prin fir de corpul inferior şi la o anumită accelerație a,min COr-
purile nu vor mai łuneca pe bloc. Dupå aceasta, fortele de frecare
(sunt statice) scad, se anulează, işi schimbå sensul şi la o anumită
accelerație maximă aax devin forțe de frecare cinetice uN.
m
Fig.3.1.32
T-u mg = mamini
mg - T - uN'=0,
Scriemn lex secunda pentru fiecare corp :
N'=ma min
Eliminăm pe N " şi apoi pe T şi obținem :
amin g(1-u) : (1 t u)= 0,25 g = 2,45 m/s2
In celžlatt caz limită corpul superior este la limita lunecării
spre stânga, iar corpul inferior la limita lunecăni în sus, se inver-
sează deci termenul forțelor de frecare, adică în ecuațiile de mai
sus se schimbả semnul lui u:
amax 9 (1 +u) : (1 -) = 4,0 g = 39,2 m/s².
amin < a< amax
m
(1)
(2)
(3)
(4)
3.1.33. In sistemul din figură se cunosc m= 1,00 kg, M=
= 1,00 kg, u = 0,50 şi viteza iniialå v, 4,9 m/s. Aflați ce dis-
tanță parcurge corpul M în tinpul t= 2tm unde tm este timpul
pånă la oprire.
Rezolvare. Corpul M se va deplasa uniform încetinit, se va
opri şi apoi se va deplasa înapoi, deoarece mg > u Mg. Alegånd
sensul pozitiv ca în figură, avem :
115

M
u Mg
Fig.3.1.33
-►a
m
mg
Fig.3.1.34
mg + Mg = (m + M) a,
a-gmt u):(m +M).(1)
timpul şi distanța pånă a
oprire : tn= Vo/a =
m,+mz
=(v g)(m +M) :(m tuM).
S = V/(2a) =
începe så se deplaseze înapoi , spre dreapta, și atunci sensul fortei
de frecare se inverseazả:
= [v2/(29))
mg - uMg = (m + M) a', a'=g (m -uM): (m + M) ,
Distanța parcursă în timpul tm (2) va fi
2T= (m, + m a .
(m + M) : (m + uM) .(2)
După timpul t corpul
S, = (1/2) a ' tmZ = [v/ (29)] (m+ M) (m - M): (m + uM)2. (4)
Distanța totală parcursă în timpul 2 tm:
S + S,= [v2/ (2g)] 2mn (m + M) : (m + uM)? = 2,18 m. (5)
3.1.34. Se dă sistermul din figură pentru care coeficientul
de frecare la lunecare între corpuri este u=0,20, iar planul
orizontal nu prezintă frecãri. Aflafti pentru ce raport m/mz
copurile m2 se vor mişca cu aceeaşi accelerație.
(3)
Rezolvare. Pentru
scripetele cu corpul (m4 +
mz) avem
(m, + m)g-2T=
= (m, t mz)a .
Pe de altă parte, dacă
corpurile m2 suprapuse se
(1)
mişcă cu aceeaşi accelera-
tie, atunci această accelera--
tie este aceeaşi cu cea de
mai sus (1) Şi pentru an-
samblul acestor corpuri
suprapuse avem:
(2)
Prin adunarea celor două ecuații rezultă a= g2. Dacă copurile
m, Se mişcă cu aceeaşi accelerație - aşa cum am presupus - deci
116

nu lunecă unul față de celălat, înseamnă cả între ele acționează o

fortă de frecare statică, orientată intr-un sens sau atul. Scriem
acum ex secunda pentru fiecare corp m, 2 (0bservați principiul ll) :
T- F
Dar
ma
1
unde F poate fi și de semn schimbat. Prin scãderea acestor
ecuații rezultă
Ff= (1/2) (mz - m,)a = (14) gm - m,)
- umzg s (1/4)
T+ F= mza
- 4 umzS m - m, s 4 um,,
mg sina'
m,- m) s umz9.
- 4 u S 1- M/m, s 4u
1 - 44 S m/m, s 1 +4 4 . 0,20 s m,/m, s 1,80
mg
4 u21+ m,/m, 2 -4e.
mg cosa
3.1.35. Un creion rotund lunecă unifomm intr-o carte des-
chisă formånd un unghi diedru cu deschiderea B = 600, atunci
când muchia (cotorul) cảnții este inclinatả cu a= 30° fațå de
orizontală. Afați coeficientul de frecare la lunecare.
Fig.3.1.35
La lunecarea unifomă avem astfel
NA.e2yN
mg cosa
(3)
(4)
mgsina -2uN= 0, mgsina - 2u mgcosa : [2sin(B/ 2)] = 0,
4= sina · sin(B/2) : cosa-= tga· sin(ß/ 2) = 0,29
(5)
(6)
Rezolvare. Descompunem forța de greutate in componenta
paralel cu muchia, mgsina, care imprimă mişcarea, şi compone-
ta nomală pe muchie. Aceasta din urmă se descompune la rândul
sắu în cele douả apăsări normale pe planele unghiului diedru :
N= mgcosa : [2sin(ß/ 2)].
(1)
(2)
117

3.1.36. Pe o şosea, inclinată cu a = 0,10 rad , acoperitả cu

polei, coboarå un camlon având coeficientul de frecare la lu-
necare a anvelopelor H= 0,020. Cu ce acceleraje trebuie så
coboare pentu ca roile motoare så nu patineze ? (toate roțile
sunt motoare)
Rezolvare. Să calculăm unghiul de frecare tgp =u=
=0,020 « 1,deci
(1)
Aceasta înseamnå că, având roțile blocate, camionul va luneca cu
accelerația ac gsina - pcosa) = g (a -) = 0,78 m/s?
Dacă roțile sunt läsate liber să se rotească (fără frecări în lagăre),
atunci accelerația la coborîre va fi a, = gsina = 0,98 m/s2 (3)
Dacă toate roțile sunt motoare, atunci forța de frecare este
orientată înainte și pentru a nu luneca trebuie ca fora de frecare sắ
fie statică : O< F <u N. Atuni lex secunda dă
F+ ngsina = ma a = gsina + Fl m,
0,020 rad < a.
deci gsina < a< gsina + ucosa), 0,98 m/s2 < a< 1,47 ms². (2)
Dacă camionul coboară cu frâna de motor:
mgsina -F=ma , a : gsina - F /m,
dar O< F <u N, deci
118
0,49 mn/s²< a< 1,47m/s2
gsina - ucosa) < a< gsina, 0,49 m/s2 < a<0,98 m/s?
Prin urmare, pentru a nu patina, camionul trebuie så coboare
cu accelerația : g(sina - pcosa) < a< gsina + ucosa).
mgsin a
mg
(2)
(1)
Dacă accelerația este cuprinsă în intervalui (4), carmionui coboară cu
frâna de motor, iar pentru intervalul (2) cu forta activă de traciune.
mgcosa
3.1.37.Pe un drum rectiliniu orizontal de lungine =100 m
situat de-a cumezişul unui plan înclinat de unghi a= 15° cu
orizontala, circulå n autovagonet. Coeficientul de frecare (de
rezistentä) "echivalent" între roți şi teren este = 0,30, Care
este timpul minim posibil de parcurgere a acestui drum ?
Fr = mg cosa
mgsin a
(3)
ma
(4)
(5)
Fig.3.1.37

Rezolvare. Forța rezutantă asupra autovagonetului trebuie sả

fie mã .Ea se compune din greutatea mg , reacțiunea nomală a
planului N şi forța de frecare F. Descompunem greutatea mỹ
în cele două componente. Pe đirecția nomală la plan, N şi
mgcosa se echilibrează și rămân astfel două forte : mgsina şi F
situate în planul înclinat, care compuse fiind trebuie så dea må
Pentru timp minim de parcurgere trebuie o accelerație cât mai
mare, iar pentru aceasta trebuie F, maximă, adică FuN=
FumgcOsa . Conform figurii : a g Juzcos?a-sina
Autovagonetul trebuie så meargă jumătate de drum cu accelerația
(1) şi cealaltă jumätate frânat cu aceeaşi accelerație pentru a opri
la destinație, deci e12= (1/2) a (t/2),
le
9
1
cosZa-sin2a
= 17,7s.
3.1.38. Un cop este tas cuo anumită acceleraie constantă
în sus de-a lungul unui plan înclinat de unghi.a=300, cu o fontă
F care face unghiul B cu planul fnclinat. Unghiul de frecare cu
planul este p = 15°. Pentru ce unghi B fortaF va fiminimă?
Rezolvare. Scriem lex secunda, proiectată pe axele Oxy ale-
se ca în figură (N # mgcoSa) :
(1)
Fcosß- mgsina - uN= ma, Fsinß + N - ngcosa 0. (1)
Pentru eliminarea lui N înmultim ecuația a doua cu u şi adunăm
ecuațiile: F=m [a + gsinat pcosa)] : [cosß+ using] .
u = tgp. F= m [acosp + gsin(a + p)): cos(B - ).
(2)
N= mcosp Lgcos(a + B) - asinß]: cos(8 - ).
N= mgcosa - Fsinß = m gcos(a + B) - asin8] : [cosß + sinß]. (3)
Exprimăm coeficientul de frecare u prin unghiul de frecare p:
Singura mărimne variabilă B apare în expresia forței la numitor,
deci forța este minimă când numitorul este maxim :
cos(B - p)=1 → B=p= 150
Fmin macosp + mgsin(a + p).
(2)
(4)
(5)
(6)
()
Deoarece Feste orientată oblic în sus (și în expresia lui N
apare la numărător o diferență), este posibil ca pentru o anumită
accelerație, prea mare, så nu putem orienta forța F sub unghiul
necesar B din cauza posibilitäții de desprindere a corpului. De
aceea punem condiția N0şi din ecuația (5) obținem:
119

gcos(a + )- asinß > 0, B=.

asgcos{a + p) : sinkp = 26,8 m/s?
N.
Prin urmare pentru accelerații a<amar (8), Feste minimả
pentruß=. Pentru accelerații mai mari B necesar ( * p) se ob
ține punând la limita desprinderii
ggcosa cosß - sina sinß) - a
tg ß=g cosa : (g sina + a) ,
N
mg
Fig.3.1.38
N
0 în (3) sau (5):
sinß = 0,
B= 13° 38 .
mgsina - umgcosa - kv,2 =0,
mg
Vo'= Vosin(a'-p)/sin(a-p)
ky 2
uN
Fig.3.1.39
3.1.39. Un schior atinge la coborîre liberă pe panta de un-
ghi a = 20° a unui munte o vitezả limitả v,= 72 km/h, unghiul
de frecare cu zåpada fiind = 5,00, iar forfa de rezistențå cu ae-
ul fiind proporțională cu pătratul vitezei. Ce viteză limită poate
atinge schiorul pe o altå pantả a muntelui de unghi a'= 35° ?
(8)
Rezotvare. Pe măsur ce creşte viteza, creşte şi forța de re-
zistentă, kv2, astfet încât la un moment dat (limită) fortele se vor
echilibra (accelerație zero) şi schiorul va coborî cu viteza limităả
constantă, atinsă. Punem deci condiția ca forța rezutantă (deci
accelerația) sả fie zero pentru viteza limită :
vZ= (mg / k)( sina - e cosa) = (mg /k)sin(a - p) : cosp
Scriem analog pentru mişcarea pe cealaltă pantă :
vZ= (mg / k)sin(a' - p) : cosp.
= 100 km/h
(9)
(1)
(2)
(3)
3.1.40., Pe un plan înclinat de unghi a = 6,0°
rå de masă m =35 kg având unghiul de frecare
planul. Cu ce acceleratie trebuie så alerge un om de masă M=
= 70 kg pe scândurả pentnu ca scândura sả lunece uniform ?
Rezovare. Intre om și scândură acționează o fortă nommală
() şi una tangențială F- fortă de frecare statică, bineînțeles,
120
stăo scându-
= 11°28 cu

acestea sunt forte perechi - acțiunea și reacțiunea (egale în modul

și de sens opus).
Fig.3.1.40
Mg
N' 0
mg
Proiectăm lex secunda pe direcția planului înclinat (Ox), scrisă
separat pentru om şi scândură . Avem douä cazuri: când scândura
Iunecă unifom în jos, atunci forta de frecare asupra scândurii este
orientată în sus, și cazul invers, când scândura lunecă unifom în
Sus și fora de frecare asura scândurii este atuni în jos (pentru
aceasta omul trebuie să alerge accelerat în jos și forța F, îşİ
schimbả sensul). Semnele superioare corespund primului caz, cele
inferioare corespund celui de-al doilea caz':
- Mgsina ± F= Ma - mgsina F Ft u(m + M)gcosa = 0, (1)
unde apăsarea N' (m + M)gcosa. Prin adunarea ecuațiilor
obținem:
- (m + MMgsina t u(n + M)gcosa = Ma
(2)
Aceastả ecuație se putea scrie dintr-o dată, considerând între
gul sistem (om & scândură) și aplicând ecuația
(atunci F, fiind forță internä dispare).
a = g (m + M) / MỊ (- sina t ucosa) =
=g (m+ M) /MỊ sin( p - a) : cosp =
= 1,43 m/s2. respectiv - 4,5 m/s2
Fext m;ā,
In primul caz omul aleargă accelerat în sus şi scândura lunecă
unifom în jos, iar în al doilea caz el aleargă acceierat în jos şi
scândura lunecă unifom în sus.
(3)
3.1.41. Intr-o sanie este suspendat un cop printr-un fir
prins de tavan. Sania lunec liber pe un plan inclinat unghiul
de frecare cu zăpada fiind p= 5,0°. Care va fi, la echilibru
relativ, unghiul de deviere al firului fațå de normala la planul
înclinat ?
Rezolvare. Asupra corpului m acționează două forte :
121

nlor:
In triunghiul forțelor, evidențjat în figură, aplicăm teorema sinusu-
ma : sin(a - 6) = mg : sin(ư2 + ) ,
a =gsin(a - 6) : cos.
de unde rezultă
a-0
mğ +Ť = mã
a
mg
(1)
Fig.3.1.41
(2)
(3)
Pe de altă parte, corpul find
în echilibru relativ față de sanie,
merge solidar cu sania cu accele-
rația de lunecare liberă în jos :
a=gsina - u cosa)
=g sin(a - p) : cosp
m/s
(4)
Din (3) și (4) rezultă imediat
= = 5,00
3.1.42. La ce inäițime ma-
ximå poate urca un camion, cu
motor funcționånd permanent
şi cu toate roțile motoare, pe
un plan înclinat de unghi ,
acopet cu polei având coefi-
cientul de frecare u (< tga),
dacă la baza planului viteza
este V, ?
Aplicație numencă : v% = 20
a =6, 00
Rezotvare. Asupra camio-
nului acionează forța de greutate care dă o componentả paralelă
cu planul, în jos, mgsina , și o componentă normală la plan,
mgcosa, echilibrată de reacțiunea normală N a planuiui.
Să vedem ce valori ia forța de frecare dintre anvelope şi plan.
Forta de frecare are valoarea umgcosa și sensul în jos când roțile
sunt blocate, apoi devine forța de frecare statică şi se micşorează
în modul până se anulează când roțile se rotesc liber (cu frecắri
neglijabile fn lagăre). Mai departe, când roțile devin motoare, forța
de frecare va fi statică și çu sensul in sus, până când ajunge la va-
loarea maximå umgcosa, când roțile motoare încep sả patineze.
Prin umare pentru a urca la înăițimea maximå roțile tebuie să
fie motoare şi antrenate suficient de putemic de motor, pentru ca
forta de frecare orientată înainte så devină maximå posibilă (la li-
mita patinării). In acest caz accelerația este
122

- mgsina + umgcosa= ma
a=-g(sina - cosa) = -g sina -) : cosp
Deoarece u< tga, rezuită a < 0 şi camionul
Distanța pånă la oprire şi înălțimnea maximă sunt:
h=s sina = - Vsina : (- 2 g(sina - ucosa)] =
= V7: 2 1 - ctga)] = vsina cosp : (2 gsin(a - )]
Va : (2g (a - )]= 40 m.
Am folosit aproximația: pentru unghiuri miçl a< 60 avem
sina a (in radiani), cosa 1.
m
Dacă scândura lunecă:
F
3.1.43. Pe un plan înclinat de unghl a = 45° stă o scândură
de masă M= 1,00 kg, lungime l= 1,40 m şl coeficient de freca-
re la lunecare cu planul inclnat =0,70. Peste scandurå se
pune la capătul superior un cub neted de masă m= 0,50 kg, cu
frecări neglijabile față de scândură. Inițal sistemul este tinut în
repaus. Aflați timpul de lunecare a cubulul peste scândură.
m
Fig.3.1.43
pN'= p(N + Mgcosa) = u(m + M)gcosa .
Atunci prima ecuație (1) dă :
urcă încetinit.
Rezolvare. In figură sunt reprezentate separat forțele care ac-
ționează asupra corpurilor. Apăsarea N exercitată de corpul m
asupra scândurii este N= mngcosa . Scriem lex secunda pentru
scândură : Mgsina - F= Ma
Mgsina - u(m + M)gcosa = Ma
S= - v/ (2a),
t= J2e/(gsina) = 0,60s.
(1)
Mg
N' - N- Mgcosa = 0,
(2)
(1)
(2)
(3)
Numeic: a < 0, deci scândura nu lunecă, deşi fåră corpul m
(sau cu m fixat de scândură) scândura singură ar iuneca :
tga > u! Corpul m iunecă färă frecare pe scândur cu accelera-
tia gsina și deoarece scândura este fxă, timpul va fi
(4)
123

3.1.44. Se consideră sistemul din fgură in care se cunosc:

m= 2,0 kg, M = 6,0 kg , a = 30°, u = 0,26. Scânduta orizontală
este sficient de lungả și lunecă fără frecare pe planul orizon-
tal. Forta F creşte proporțional cu timpul: F=ct, unde c=
=2,0 N/s; fora începe så acționeze in momentul t = 0. Sả se
reprezinte grafic accelerația scândurii M în functie de timp.
m ↑N
M IF
a)
mg
124
a
Fig.3.1.44
F cosa= (m + M) a
F cosa - u(mg-
Ta
Rezolvare. La început corpul m nu lunecă și corpurile merg
solidar cu aceeaşi accelerație orizontală. Scriem lex secunda
pentu ansamblul fomat din cele dou corpuri:
ac
b)
a =ct cosa : (m+ M).
Så considerăm momentu! limită când începe lunecarea, atunci
F → AN, iar accelerațiile încă mai sunt egale. Pentru corpul m:
F cosa -u N= ma F sina + N-mg = 0,
de unde N=mg -Fsina , F cosa - u(mg -F sina) = ma
Pentru scândura M pe direcția orizontală :
uN= Ma, a = uN /M=p(mg - F sina) /M
Introducem expresia accelerației (4) în a doua ecuație (3):
F sina) = u(mng - F sina)m / M,
(1)
(2)
(3)
(4)
Fct= umg (1 + m/ M) : (cosa + usina + usina m/M), (5)
de unde rezultă momentul când începe lunecarea :
t, =(umg /c) (1 + m/M) : [cosa + usina (1 + m / M)] = 3,27 s (6)
şi accelerația respectivă : a, *u(mg - Fsina) / M=
=gum /M) cosa : [coSa + usina (1 + ml M)]= 0,707 m/s? (7)
Pentru t> t, corpurile vor avea accelerațiile diferite : din (3) și (4)
avem
a= cosa + usina) /m -ug.
a = - (uF/M) sina + ugm/M.
(8)
(9)

Accelerația corpului creşte liniar, iar a scândurii scade liniar până

se anulează în momentul t, când corpul se desprinde de scândură.
Din (9) rezuită t,= mg: (c sina) = 19,8 s.
3.1.45. Pentru sistemnul din figură se dau m, = 2,00 kg.
m, = 1,00 kg, coeficienții de frecare la lunecare : H =0,20
y=0,40. Scripetele este ideal. Copul m, nu se rắstoarnả.
Pentru diferite valori ale forței F sistermul pomeşte din repaus.
Reprezentați grafic accelerația a, =f(F)
F
Ff1
m,g
Ca
Fig.3.1,45
Ff2
avemm
TN
F
Rezolvare. Este clar că dacă m, este suficient de mic, el va
pomi pentru o forță F mică când m, coboară, şi invers, dacă
m, este suficient de mare, el va pomi pentru o foră Fmare când
mz urcả.
m2
Punem condiția a, 0, atunci ecuațiile sunt, conform figurii :
F-F =0, N - m9 -F= 0; F-nizg = m,azy. (N= 0).(1)
Din aceste ecuații rezultă :
u4mg:(1 -u) < M,g → m, /m, < (1 - u) /u
Ff2
F=F1 <uN, =u{ (Mg+ ) → F< uyM,g: (1 -4). (2)
Cazul azy
<0 (m, coboară) dă condiția
F< M29.
(3)
deci pentru ca m, să pomească [atunci în (2) avem semnul egal]
când m, coboară [atunci azy <0 și avem (3)], trebuie ca
(10)
a, =0 şi azy = F/m, -g<0.
și pentru ca m, să pomească când m, urcă (atunci azy > 0) trebuie
m, /m > (1 -u) /u.
Så studiem separat cele două cazuri (4) și (5) .
a) Cazul (4). Pentru
F<umg : (1 - u)< mzg
(4).
(5)
(6)
()
125

Pentru punctul 1 din figura (a) avem :

A) =pmg : (1 - u). a,() = 0, a 1)= f1) /m, -g.
Pentru F> F) pormeşte m. iar m, continuă încă să co-
boare a < şi ecuațiile sunt :
()
(UI)
de unde rezuhă întâi
şi apoi
()
(Il)
F-u(m,g+ F+Mgmga,)- mza, = m,a, ,
azy =0, AD = mm, + m,) (1 +uz): m, + m,(1 + )). (12)
a,=g m(1 -u) -4m] : [m, + m(1 + uz)] .
Pentru F> F2, Frz va fi forță de frecare statică, cäci ay = o
şi ecuatiile devin :
(()
N - m9-F-u,N, =0;
F- Mg+ zN Mzazy
a, = (F (1 -u)-4mg): (m + m,(1 +4ug)].(10)
azy {F [m, + mz1+42)] - mgm, t m) (1 tuug)} :
: {mz [m, + m1 tuuz)].
Pentru punctul 2 avem:
de unde rezuttă:
(1)
a, (F -u4(m, +
Pe måsură ce F creşte,
126
F -pN, - N, = ma,
F- mg+ F2 =0.
N = (mn + mz)g9.
m)g]: (m, + m,)
(15)
Fr2statică scade, se anulează, işi schim-
bă semnul şi devine - uN, (alunecare în sus) în punctul 3:
N - m9 -F-F2 = 0:
A)= mzgm, + m) (1 - u): (m, t m,(1 -A)].
Bzy
(8)
(9)
F-uN - Ng m, a,
care diferă de sistemui (9) doar prin semnul lui uɔ. Rezută:
a, = (1 -u) - mgi: m, + m,(1 -uu2)l.
{F (m, + m(1 - uz)] - m9(m, + m,) (1 -uu) }:
{mz [m, + m(1 - ug)].
(11)
a) =g (m(1 -u)- em,]: (m, + m,(1 - p)], az,) = 0. (17)
PentruF>) corpul m, lunecả în sus, ay> 0 şi ecuațiile devin:
N, - mg -F+uzN, =0; (18)
F-mg - 4zN2 = mzazy
(13)
(14)
(16)
(19)
(20)

Pentru reprezentarea calitativ corectă a graficelor trebuie så

tinem seama (calitativ) de pantele dreptelor respective la, (19)
trece prin punctul 1 ].
(3)
a2)
(1)
(()
a1
(II)
a 2y
Fr statică e 1)
a 2y
N = mza4
-(2)
m29
Fr2
m,a
a)
b) Cazul (5). Dacă F< u,m,g : (1 -u)= F), atunci
a, =0 şi azy =F/m, -g.
pånă în punctul 1 când:
Fig.3.1.45a
statică
AD =u4m,g: (1 -u).
a, (1) =0, az,(1)= gum, - m,(1 -4)): (m,(1 - p)).
Dacă F> F) corpul mn, pormeşte şi ecuațiile devin
F-u4N - Ny =
a29
F - Mg - zN2mzâzy
F
(21)
(22)
(23)
127

sistem care coincide cu (18) şi are deci solutiile :

a, = (F (1 -u) -eym,gl : (m, + m{1 -u)l.
={F (m, + m{1 - K2)] - mz9(m, + m,) (1 -pyez) ):
: (m, [m, + m,(1 -uu).
azy
128
Aplicația numerică. Datele corespund cazului (4) :
az)= - 4,9 m/s2
a, (2 = 0,094 m/s2
a, (3) = 1,51 m/s2
E1) = 4,90 N,
A) = 9,34 N,
F3) = 10,4 N ,
a 2y
Fr statică/ m,9 F()
a 2y
b)
a 2y,
Fig.3.1.45b
a4
(24)
(25)
(26)
3.1.46. Peste un scripete leal este trecut un fir ideal
vind la un cpit un cop de masă m, =2,00 kg, lar de-a lun-
g celullat capit lnecă cu frecare un inel (manşon) de masă
m, = 3,00 kg cu ccelerața relatvi W= 9,8 ms² fafä de fir,
orienti în jos. Aflap fosta de frecre dlntre inel şi fir şi acce-
lerapjlle corpurllor faa de Påmánt. Care va f tensinea din
irul de suspensie a scripetelui ?

Rezorare. Intre inel şi fir avem

forte de frecare, una asupra inelului
orientată în sus și alta - egală în modu!
si de sens opus - asupra firului, orien-
tată în jos. Aceasta din urmă este chiar
forța care întinde firut, deci este egală
cu tensiunea din fir F=T.
Scripetele şi firul fiind ideale, tensi-
unea de o parte și de ata a scripetelui
este aceeaşi. Notăm cu a accelera-
tiile corpurilor față de Pământ (sistem
inerția). Atunci
mg- T= ma, Mg - T= mâz
Accelerația relativă a unui corp
(1)
a,
m
m,g m,9W2
față de altul este diferența accelerațiilor
(la mişcări de translație, får rotații),
deci în cazul nostru : W2 a2 - aņr = az-(- a1) = a + a .
Împărțim ecuațiile (1) respectiv la m, și le adunăm, tinând seama
de (2): g-T/m, = a, g -T/m, = a,, 2g-T(1/m, + 1/ m,) W.
T= (2g - Wz)m,m, : (m, + m) = 11,76 N
Mai departe, a, , rezută respetiv din ecuațiile (1) :
(m, -m)g + m,w,] : (m, + m) = 5,88 m/s?,
az = [(m2 - m,)g + m,]: (m, + m,) = 3,92 m/s?
T=F
F=T
2T= 23,52 N
Fig.3.1.46
Scripetele fiind ideal, tensiunea din firul de suspensie a
scripeteiui este 2T:
s = (v2 + vI(2ug) = disina = d o+v I vo.
(2)
(3)
(4)
(5)
3.2.47. Un automat impinge piesele cu vteza v% = 1,00 m/s
transversal peste o bandă rulantă care merge cu viteza v=
= 2,00 m/s. Piesele se opresc la distanța d, de mnarginea benzii.
Ce viteză trebuie så aibå banda pentru ca piesele sả se opreas-
cả la distanța d, = nd =1,50 d, de marginea benzii ?
Rezolvare. Alegem un sistem de referință (SR) legat de ban-
dă. In acest SR banda este evident în repaus, iar piesa în momen-
tul intrării pe bandå are viteza transversală v, şi simutan o viteză
-v (fată de bandă). Ea va lueca pe bandă uniform încetinit cu
accelerația cunoscută - ug, deci distanța parcursă pe bandă va fi:
129

d= v, yvố +v (2ug).
Scriem ultima relație (1) în cele două cazuri :
130
d,2/d,2= n2= (v2 + v): (v2 + v).
n.-1lv, +n'v² = 3,20 m/s
m
v'=
Vo
A
Cd,
mAN
B
3.1.48. Un corp de masă m= 500 g aşezat pe un plan ori-
zontal este fixat de capătul inferior al unui esort verticai de
constantå elastică k= 10 N/m, capätul superior al resortului
fiind prins de tavan la înățimea = 10 cm cầnd resortul nu
este deformat. Mişcând planul orizontal, resortul deviază în
noua sa poziție de echilibu cu a= 60° față de verticală. Aflați
coeficientul de frecare la lunecare dintre cop și planul orizontal.
Jmg
(1)
(2)
Fig.3.1.47
Fig.3.1.48

Rezolvare. Scriem lex secunda pentru corp, proiectată pe

axele Oxy alese : uN- Fesina = 0,
unde forța elasticå este
Fe= k(l- t) = k(lo/cosa - l) = kl(1/ cosa - 1).
Din a doua ecuație (1) scoatem Npe care îl introducem în prima
ecuație și apoi înlocuim F. (2):
u(mg - Fcosa) - Fesina =0, emg - Fucosa + sina) = 0,
umg- klo(1/ cosa - 1) (ucosa + sina) = 0,
p= ke(tga - sina) : [mg - keo(1 - cosa)] = 0,20
NFcosa - mg = 0 .
(1)
F= (mg /R,) ds /2 =
= k (ds/ 2), (= kx).
Forța este de tip elastic cu constan-
ta k= mg /Ro prin urmare peri-
oada oscilațiilor:
(3)
(•)3.1.49. Un punct material executå oscilații foarte mici pe o
curbă netedå (fără frecări) situată în planul vertical, în juru!
minimului curbei, sub acțiunea greutății. Aflați peioada micilor
oscilații, ştiind raza de curbură R, a curbei in punctul de minim.
Rezolvare. Luäm un element
de curbả ds în jurut minimului.
Forța de revenire a particulei este
componenta tangențială a greutäții :
F= mg sin(de/ 2) = mg de/ 2.
Dar ds = R, d, deci
(2)
T= 2r Jn[k = 2r/Ro /9 . (3)
sin(A0 /2) → A0 /2 când A0 → 0.
F
mg
Vy = dx,/ dt=C+ 2Dt + 3E2
v,= V4 - V= Â - C+2(B - D)t - 3ER.
(1)
Desigur, putem judeca şi cu
variații foarte mici (în loc de diferențiale), care descresc cắtre zero
A0, As = R,A0 şi să folosim aproximația bine cunoscută:
(2)
Fig.3.1.49
(4)
* 3.1.50. Douả mobile pleacă simultan din originea axei Ox şi
se mişcả respectiv dupã legea x4 At + Bt², X, = Ct + Dt? +
+ Et. Aflați viteza relativă a primului mobll fațå de al doilea.
Rezolvare. V = dx, /dt = A+ 2Bt,
(1)
(2)
131

* 3.1.51. Un mobil se mişcă dupã legea x= At4- Bt², A,B-

constante pozitive. Aflați viteza extremnả pe care o atinge mo-
bilul. Faceți graficul calitativ v= t)
Rezolvare.
Vmin
132
este o funcție impară v(-) - v() , deci are originea, centru de
simetrie. Condiția de extremum pentru v= v() este anularea
derivatei:
v () = dv/dt= 12At2- 2B =0,
t= + B/(6A)
t
V= dx/dt = 4AB - 2Bt
Rezolvare.
Intre rådăcinile (2) semnut derivatei este negativ, deci prima
rădăcină corespunde unui maxim al vitezei, iar a doua unui minim.
Ne interesează de fapt t 0. Natura extremelor rezultă şi din
semnul derivatei a doua :
a = dv /dx = v =v' () =
d2
v"() = 24 At, v"(t
(3)
• 3.1.52. In intervalul t e (t,, t,). t2>0, legea mişcăi
unui mobil este descrisă satisfåcätor deo functie iperbolică
x=b/t, b> 0. Aflați legea vitezei şi legea accelerației.
Rezolvare. v= dx/dt = * =x () = -b/t2,
dx
Fig.3.1.51
dt
)= 24 At,2<0,resp. > 0.
(1)
= Å =x " () = 2b /.
(2)
*3.1.53. Un vehicul incepe så frâneze asttel incất legea miş-
cării încetinite este x = At - Bt.Ştiind valoarea fortei de frâ-
nare in mometul opririi F. , aflați legea fortei de frânare.
()
-=* = x' () = A - 3Bt 2
(1)
(1)

Condiția de oprire :
a=dv / dt = - 6Bt,
v=0= A -3Bt 2, t=A/(3B)
F,= ma = -6mBt,
dar Fo= - 6mB JA/(3B)
= - (6 / 3 ) m JAB
m= -(3 /6) F,/ VAB
Rezolvare.
t= J(2e/9): (sina-pcosa) - (2b/9):(cosa(sina-ucosa)].
care introdusă în (3) dă legea cerută : F, V3 F JB/A t.
• 3.1.54. Un corp incepe să lunece din vânful unui plan încli-
nat a cắrui bază este b, iar coeficientul de frecare este u.
Pentru ce unghi al planului timpul e coboire este minim şi
cát este acest timp ?
Minimul timpului t corespunde maximului numitorului de sub
radical. Anuläm derivata acestuia :
- sina (sina -ucosa) + cosa (cosa + usin) =0
sau cosZa - sina + 2usina coSa = 0,
tg2a = - 1/u sau ctg2a
#
cos2a + usin2a = 0,
Trebuie luat 2a în cadranul doi, fiindcå a este evident în
cadranul 1
Derivata a doua: - 2sin2a + 2ucos2a
(2)
Rezolvare. a) v= dx/dt = 2At - 3Bt2
(3)
Condiția de oprire : V=0= 2At - 3Bt2, tm = 2A I (3B)
X = At 2- Bt3= 4A 3: (278
F=ma = 2mA - 3B)
(4)
Distanța până la oprire:
b) a = dv /dt = 2A - 6Bt
Pånă la momentu! t, = A/(3B) vehiculul merge accelerat,
apoi merge frânat.
c) Vd. figura.
(5)
(1)
(2)
(3)
şi înlocuind pe u din (4) găsimn: -2/ sin2a < 0, deci numitorut
are un maxim şi timpul tare un minim :
(4)
(5)
• 3.1.55. Un vehicul de masă m porneşte a un moment dat
astfel, incât legea mişcării sale este x = At 2 - Bt 3. Afiați :
a) timpul şi distanța până la oprire, b) forța de tracțiune F,
c) reprezentați grafic pe aceeaşi diagramă x, v, F.
(6)
(1)
(2)
.(3)
(4)
133

3.1.56. Legea vitezei unui mobil pentru intervalul de timp

te [0, ] este v = At + Bt, A, B- constante. Aflați vteza me-
die a mobilului în acest intenval de timp.
Rezolvare. Conform definiției :
Dar
Xm
deci
X, V, F
S
134
*3.1.57. Viteza unui corp variazả đupă graficul din figură ca-
re reprezintăo jumảtate de elipsă. Cunoscând viteza medie în
această mişcare v= 8,6 m/s, aflați viteza inițialå v, a corpului.
At+a) dt =
= (1/) (Ar2/2+ Brs/3) = Ar2+ Br2/3
S= A X
Fig.3.1.57
t
Ax = Vofo -(1/2) z (2) Vo.
V= AX/At = Ax /to.
Rezolvare.
Fig.3.1.55
V= dx/dt, dx = v dt,
Ax =Jdx= J°v dt=S, (1)
unde S este aria mărginită de
curba v(). $tünd că aria
unei elipse este nab, unde
a, b sunt semiaxele, avem
v, =▼ :(1 - n/4) = 40 m/s
•* 3.1.58. Accelerația unei rachete creşte proportional cu
pätratul timpului : a = At 2. La momentul t = 0 avem v=0şi
x=0 (condițiile inițiale). Aflați legea vitezel şi legea mişcării.
Rezolvare. a = dv/dt, dy = a dt,
Jdv =v = Ja dt= J Atdt = (1/3) At 3 +C.
(2)
(3)
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä :
la t= 0 avem v= 0, deci C= 0
v= At 3/3
(1)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund) :
Jav =v-A°at = A 3/3.
Integrăm mai departe: v= dx/ dt, dx = v dt .
Sax=x=fvdt =Arat= At +C'
sau
unde constanta de integrare C' se determinå din condiția inițială :
la t= 0 avem v = 0 şi x = 0, deci C'=0:
3
X= (1/12) At 4
Se poate integra și definit :
Ifax=*-vat - Ar'at =
Integrăm:
3
1
3.1.59. O particulă porneşte cu viteza inițialả v, având
accelerația a = Zx. Aflați legea vitezei şi legea mişcări.
= v2+ w2x2
12
Rezovare. Observăm cả dacă accelerația ar fi a = -0x (cu
minus !!), atunci am avea i + w'x= 0- binecunoscuta ecuație
diferențială a oscilatorului armonic 1
In cazul problemei noastre : a = dv/dt = + w'x.
Înmulțim ambii mermbri ai ecuației cu dx:
(dv / d) dx = w²x dx sau
Deattfel aceasta este forna diferențialå a teoremei variației ener-
giei cinetice: dL = F dx = dE
Se poate integra și definit :
Mai departe,
1
12
V=
At
ma dx= d(mv 2/2) = my dv.
fv dv=Sw'x dx ,
dx
Separăm variabilele şi integrăm
vdv w'x dx
unde constanta de integrare C se determinä din conditia inițialã :
la x= O corespunde v= Vo.deci v/2=C,
Svdv= Sow?x dx, (1/2) (e - v) = (1/2) w?x2.
eI2= w2x/2 +C,
(2)
v= Jv+u²x2
df-v+u?y?
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
135

dt =
Jtu'x?
1
136
dx
wjv lw2+x2
t= In
dx
unde constanta de integrare se detemină din condiția iniială :
la t= avemx =0,deci 0 = (1/ w) in(v,/w) + C;rezultă
Vo /w
Se putea integra şi definit :
t=J
t=fdt=f
Rezolvăm (7) în raport cu x:
dx
n (x+v& le? +x) +c,
lw?+**
1
t= (1/w) argsh(wx /v)
In
1
4 w2
wX+J tw?x? = V,et, v2 + w? = (v,ee- wx)2,
x= (1/2) (V,/w) (e- e-) = (V,/ w) sh ot
dx
unde apare funcția sinus hiperbolic sh Dealtfel cine cunoaşte
funcțiile hiperbolice, putea scrie integraia (6) aşa :
argsh
tu?x2
wX+.
wX
= v(112) (e+e- oty = v chwt
x+Jv/u2+x2
Vo
Vo
Nvo t2ezt-2+e2ot)
Vtw2x2
Vo fw
dx
+C'
de unde wx/ v,= shwt,
x= (Vo/w) sh wt = (V,/w) (1/2) (e-e-o'y
Legea vitezei rezultă din (3) şi (9) :
unde apare "argument sinus hiperbolic argsh, iar constanta de
integrare C' se determină din condiția inițială: la t= 0 avem x=0,
şi deoarece argsh 0 = 0, rezută C'= 0:
unde apare "cosinus hiperbolic ch Dealtfel legea vitezei se
(6)
()
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)

poate obține direct prin derivarea legit mişcării (9) (derivata sinu-
Sului hiperbolic este cosinusul hiperbolic şi derivata cosinusului
hiperbolic este sinusul hiperbolic)
3.1.60. Cunoscånd accelerația a=f(t) şi timpul până la
oprire tm al unui mobil, a) scrieți leggea vitezei în funcție de
timp şi b) exprimați distanța pânả la oprire Xm Printr-o singură
integralå.
Rezolvare. a) a=dv /dt, dy= adt.
Integrămn (limitele de integrare se corespund)
dt
de aici obținem, punând t= tm. deci v=0: - Vo = J f(t) dt ,deci
v= Itdt -met - -|'t)dt-m (ttt =-J" (tdt . (3)
b) v= dx/dt, dx= vdt, |m dx = " vdt sau Xm = J vdt. (4)
Integrăm prin părți:
Xm -mvdt - v -mtdv =-t -adt = -Jmt (t) dt
Primui termen de la integrarea prin părți dispare fiindcă pentrut=
= t, avem v=0
Rezolvare. Principiul !! al dinamicii se scrie :
F=Fcos wt = ma = m dv/ dt.
Separăm variabilele și integrăm :
Sm dv=fFo cosot dt
* 3.1.61. Asupra unei particule de masă m acfonează forța
F= F,cos ot. Ştiind condițiile inițiale : lat =0 avenm v=0 și x=
=0 (particula pomeşte din repaus din originea axei Ox), dedu-
ceți legea vitezei şi legea mişcării.
1
Po
1
Sdx=fFo sinot dt,
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială :
la t= 0 avem v= 0, rezută C=0:
my= Fosinot +C,
1
m dv= Focos ot dt.
(1)
1
(2)
V= [1/(mw)] F,sinwt, Vmax = [1/ (mu)] Fo = Fo/ (mw).
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
Som dv =mv= foFocosot dt = Fosinot =Fsinot.
Continuắm integrarea : dx = v dt
X=– F(-cosot +C),
my?
(5)
(1)
(2)
137

unde constanta de integrare C' se detemină din cordiția inițialä:

la t= 0 avem x=0; rezultă c' 1 :
x= (1/(mw) F (1 -
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
1
Sdx =x= SoFo sinot dt =-
138
mw
dt =
Forța aplicată se poate scrie şi astfel:
Se vede că mişcarea este oscilatorie amonică cu frecvența
unghiulară w, în jurul punctului de echilibru:
Xo = Fol (mw) = F,/k, k= ms?
cu amplitudinea A= Fo/ (mw= Fo/k.
F=Focoswt = Fo - kx.
k
cos w).
Jat =t-
-k dv
F-kv
• 3.1.62. Un şlep porneşte din repaus tras de o fortå orizon-
talå constantă F. E întâmpină din partea apei o forța de rezi-
stențå proporționalå cu : a) viteza, F,=- kv, b) pătratul
vitezei, F,= - kv². Aflați legea vitezei și legea nişcảrii.
Rezolvare. a) F+F,=F- v= ma= m dv /dt.
Separăm variabilele şi integrăm:
m dv
F-ky
k
m
k
m dy
F- kv
t= - (m /k) In[(F- k) /A,
Se poate integra şi definit :
m fy -k dy
k OF- ky
In (F-kv) +C,
1
muz
k
integrăm mai departe: dx = vdt ,
Sar=x--eim) dt =
unde constanta de integrare se determinå din condiția inițialä: la
t= 0, avem v=0: 0= -(m /k) in F+C, C= (m/k) In F
v= (F/ k)(1 -ektm.
in
Focosaot6
k
F-kv
F,.E me-kt/m
(3)
k k
x= (F/k) t + (Fm / k (ekt/m1).
(4)
+C,
(5)
(6)
(1)
unde constanta de integrare C' se determină din condiția inițialä :
la t= 0 avem x= 0: 0 = Fm / k2 + C', C'= -Fm /k,
(2)
(3)

Se poate integra și definit astfel :

= (F/k) t+ (Fn / k (ek/m 1).
b) F - k²= ma = m dv /dt,
separăm variabilele şi integrăm :
dt =
Amintim integrala :
dx
m dv
F- ky2
t=
1
fat =t"
m
m k
k Ve
m
argth1
kFIk-y
unde "argument tangenta hiperbolica argth(x/a) este funcția
inversă "tangentei hiperbolice"
a
th(wa) = (ee -eMey : (ee + e = sh(wa) : ch(x/a).
In cazzul nostru:
dv
argth
kF/K-2
JkF argth v,
dv
Se poate integra și definit:
in cazul nostru
2
k
t
unde constanta de integ rare C se determinä din condiția inițială : la
t=0 avem v =0 (argth = 0) ; rezultă C=0,
In
m
-
a+x
/kF
Continuäm integrarea: dx = v dt,
argth v,
JkFdt.
1
th
t
m
argth v,
Amintim integrala: Jth ax dx = - In ch ax
=t=
JKF.
[k
VE
+C,
unde "cosinusul hiperbolic" : chax = (12) (e% + e).
x-thVkF dt =
dv
(4)
(5)
(6)
()
139

|k JkF
unde constanta de integrare C' se determină din condiția inițială :
la t= 0 avem x = 0 (Ch 0 = 1, In 1 = 0), rezută c'= 0,
F m
Vk kF
m
dx =
X =
140
ldx = x=-
inch JkF +O'
m
my dy
F- ky2
Kdx =x =-
** 3.1.63. Un
k
Se poate integra şi definit:
dt =
t
InchkF
m
Inch
2k
m
m dy
t
m
m
Putem găsi x = x() eliminând timput t din (6) și (8). Dar
vom proceda atfel. Inmulțim ecuația (4) cu dx:
(F- kv dx mdv /d) dx = mv dv.
separăm variabilele şi integrăm:
2k
SkF.
Jdx =x=
k
2k *O F- ky?
m
d(-v)
Inch
F- ky2
Separăm variabilele şi integrăm :
F- ky2
unde constanta de integrare C se deterninä din condiția inițială:
la t=0 avem v= 0 şi x =0:
O=- (m / (2k) InF+ C,
m
C= [m / (2k) InF.
x= [m / (2k) In[F/(F - kv)).
Se poate integra și definit :
2k
k
m
m
JkF
2k
In
in (F- kv²) -c,
Rezolvare. F, ::- k= ma= m dv /dt.
glonț pomeşte cu viteza inițială vo El întâm-
pinå din partea aerului o forțå de rezistenfă proporțională cu
cubul vitezei : F,= - kv (viteze sonice). Neglijând gravitația,
aflați legea vitezei şi legea mişcării .
JkF dt =
F-ky2
m 1
(8)
(9)
(1)

Constanta de integrare se detemină din condițtia inițială : la t=0

avem V= V, : 0= m/(2kv,) + C.C=- m/ (2kv).
t= (m/ (2K)] (1/ ²- 1/v2, V= 1:
(2)
Se putea integra și definit (limitele de integrare trebuie să se cores-
pundă) : dt =t=
Continuăm integrarea :
dx =vdt. Jdx =x= ha
X=
d (2kt/m)
k
de unde
m
+ 2kt /m
ax =x--
dy m 1
k
Se putea integra și definit:
+2kt/m
dt
m
2k
+ 2kt /m
dt
unde constanta de integrare se detenină din condiția inițialä : la
t= 0 avem V=v, și x = 0: 0 = m/ (kv) t C',
+ 2kt / m
Ji/v +2kt /m
kvo
k
m
=
m
2k
+ 2kt /m +C',
mg sin a -u mg cos a - kc =0, (a= 0).
1
1
** 3.1.64. Variind înclinarea unui plan înclinats-a găsit cả un
corp aşezat pe acest plan lunecă unifom la unghiul p= 30°.
Fixand inclinarea la un unghi a = 45° S-a găsit cả viteza limită
de lunecare liberă a corpului în jos pe plan atinge valoareac=
= 4,0 m/s, forta de rezistență a aerului fiind proporționalả cu
pătratul vitezei corpului. Lansând acum corpul cu viteza iniți-
ală v, = 2,0 m/s în sus de-alungul planului înclinat (cu a= 45°),
aflați cu ce viteză se întoarce corpul inapoi la baza planului.
Rezolvare. Din semnificația unghiului de frecare rezultă ime-
diat că ọ=30° este chiar unghiul de frecare (u = tg ). La cobarí-
rea liberă în jos:
C'= -m/ (kv).
(3)
k= (1/) mg (sin a - u cos a ) = (mg/ ) sin(a - p) : cos. (1)
141
Pentru urcarea liberă în sus de-a lungul planului înclinat :
- mg sina -u mg cos a - kv²= m dv/dt.
(2)
Am putea separa variabilele şi integra, și am găsi v= v(),dar ne
interesează distanța parcursă pe plan pânã la oprire (şi nu timpul).
Pentru aceasta înmulțim ecuația (2) cu dx:
- dx (mgsin a t u mgcosa + kv) = m(dv /d dx = mv dv,
separăm acum variabilele și integrăm :
-vdv
dx =
142
mgsinatpmgcosa +ky2
s=Jdx=Jvo mgsina +ungcosa+kv“
m
m
2k
2k
S =
Vo mgsing+umgcosa+kv?
In
2k
-Wdy
In (mgsinatumgcosa+kv?)
d (v2)
La coborire : mgsina - umgcosa - kv2= m dv /dt
Inmulțim ambii membri cu dx, apoi separăm variabilele şi inte-
grăm :
dx (mgsina - mgcosa - k) m (dv / d) dx = mv dv .
dx =
mgsina-umgcosa-kv2
d (v2)
s=Jdx=2ko masina-umgcosa-kv²
mgsinatumgcosa
mgsinatumgcosa+kvz
m
m mgsina-umgcosa-kv2
In
mgsina-umgcOsa
Egalăm distanțele (3) și (5):
In-
2k
mgsinatpmgcosa
2k mgsina tumgcosa+kv,
m mgsina-umgcosa-kv2
in
mgsina-umgcOSa
Inlocuim pe k din (1) și înlocuim pe u= tgp ; obținem :
(3)
(4)
(5)

1 -v2/= sin(a + p) : [sin(a + p) + sin(a - p)v2/).

de unde v'= V%: Jv/c2+sin (a+p): sin (a-p) =1,0 m/s. (6)
* 3.1.65. O barcå de nasă m întâmpină din partea apei o
fortă de rezistență proporționalå cu pătratul vitezei, cu con-
stanta de proporționalitate k. După cất timp viteza inițială vo
a bårcii se micşorează de n ori ?
Rezolvare. F, =- k² = ma = m dv /dt.
Separăm variabilele și integrăm:
dt =
m dv
kvz
fat -
dt =
unde constanta de integrare C se detertmin din condiția inițială : la
t=0 avem v= V: 0= m/ (kv,) + C, C= - m/(kv), deci
t= (m /k) (1/v- 1/ v)
vo kvz
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
-m dV
m 1
m dv
ky 2
t=
ky
Rezolvare. F, = - k= ma = m dv /dt.
Separăm variabilele şi integrăm:
t= -+C.
k
Timpul cerut este (v= vo/n): T= m(n - 1) /(kv,).
•* 3.1.66. O barcă cu motor întâmpină din partea apei b forță
de rezistență proporționalå cu pătratul vitezei. In momentul
când viteza bắrcii este v, =10 m/s motonul este
un timp t= 17,2 s viteza bảrcii devine de e ori
baza logaritmilor naturali). Calculați distanța parcurså de
barcå în acesst timp.
dv
kv
k
k
t
kv
(1)
-+C,
k= (m/) (1/v - 1/ v) = mn / (Vor)} (e -1).
(2)
oprit şi đupă
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
m 1
unde constanta de integrare C se determină din condiția inițială : la
t=0 avem v= Vo : O= m/ (kv) + C, C= - m/(kv), deci
t= (m/k) (1/ v- 1/v).
(3)
mai mică (e -
(1)
(2)
(3)
143

Mai departe aflăm legea mişcăii : dx = vdt, dar din (2) :

Vo
k
1+ kvot /m
mflkvo m) at
1+ kvo t/m
144
deci x =Jvdt -
mdv
m
kv
k
Se poate integra și definit :
Vodt
1+ kvo t/m
k
unde constanta de integrare C se detemină din conditia inițială : la
t=0 avem X= 0: 0= (m /k) in 1 +C, C=0, deci
x = (m /k) In(1 + kvot/ m) .
In (1+kvo t/m) +C,
m
k
X=
Distanța cerutä se obține înlocuind în (5) pe kdin (3) :
X = (m /k) In (1 + kv,r/ m) = Vor: (e - 1) = 100 m.
Putem proceda şi altfel: Inmutțim ambii memtbri ai
Cu dx
- k² dx = m(dv/ d) dx= mv dv (dx /dt= v),
m dv
separăm variabilele şi integrăm:
X=
In (1+ kvo t /m) .
m
k
Vo
1+ kvot/m
In
dx =
k
m
unde constanta de integrare se determinå din condiția inițială : la
x=0 avem v= V: 0=- (m /k) In v% + C,
x= (m /k) In (vo/.
Se poate integra și definit :
dv
Vo
dt =
-kv
In v+C,
(4)
(5)
(6)
ecuației (1)
C= (m /k) In vo
()
Punând în (7) condiția v= v,/e și îniocuind pe k din (3), gă-
sim distanța cerută (6)
** 3.1.67. O barcă de masă m= 100 kg întâmpinả din partea
apei o forță de rezistență proporțională cu viteza. in momentul
când viteza bărcii este v,1,00 m/s motorul este oprit şl după
un timp = 10s viteza bảrcii se micşoreazả de e ori (e -baza
logaritmilor naturali). Aflați : a) coeficientul de proporționa-
litate din legea forței de rezistență, b) distanța parcursă in
timpul indicat, c) distanța parcursa până la oprire.

Rezolvare. a) -kv= ma = m dv/dt,

separăm variabilele şi integrăm
m dy
dt =
k
corespundă) :
unde constanta de integrare se determin din condiția inițială : la
t=0 avem V= Vo : O=- (m /k) In Vo +C. C= (m /k) In Vo .
t= (m/k) in (vo/).
k
Se poate integra şi definit (limitele de integrare trebuie să se
ax-x- voe ktimdt -
Punând condiția v= Voe în (2) obținem:
T= (m/k) Ine, k= m/t= 10 kg/s
X= (m /k) v.(1 -e*m
m
k
k
t=
inlocuind în (5) pe k din (3) găsim
v dv
k Vo V
b) Din (2) avem legea vitezei : v= ve*7m
dx = vdt, x= Jv dt Jvoe-kt/mdt =
+C,
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială: la
t=0 avemX=0: 0=- (m /k) V, + C.
C= (m /k) Vo .
Idx =x=-
x= Vor(1 -e)= Vor(e - 1) /e= 6,3 m.
x= (m /k) (V, - ).
k
m
m
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
k
dv =- (v-vo)
In v +C,
k
k
m in
Voe-kt/m
m
Vo
x= fax =Jdv = -v+C,
Se poate proceda și altfel, găsind x=x(). Pentru aceasta
înmulțim ecuația (1) cu dx: - kv dx= mdv/ d) dx= mv dv,
separăm variabilele și integrăm:
(2)
m dv
dx = -
k
unde constanta de integrare se deternin din condiția inițială : la
t=0 avem X =0 Şi v= vo: 0=- (m /k)v, + C, C= (m /k)v.
(3)
(4)
(5)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
(6)
145

Punând în (6) condiția V= V/e și înlocuind pe k din (3), găsim

distanța cerută:
x = Vor(1 - 1/e) = 6,3 m.
c) Punând în (6) condiția de oprire v= 0 şi înlocuind pe k din
(3), găsim
Xm=V,r = 1O m
Dar timpul în care se parcurge această distanță este (teoretic)
infinit, aceasta rezultă din (2) sau (4) punând v= 0.
Separăm variabilele : dt =
*• 3.1.68. O particulả cade liber în aer fără viteză inițială. Ea
întâmpină din partea aerului o forfă de rezistență proportio-
nală cu viteza. Aflați dupå cất timp particula atinge f 99 %
din viteza sa limită de cãdere liberă, care estec= 4,9 cm/s .
Rezolvare. F = mg - kv = mna = m dv /dt .
t=
m
k
Observăm cả într-un membru trebuie să fie dt înpreună cu factori
care depind de t (nu avem aici), iar în celălatt membru, dv cu
factori care depind de v. Factorii constanți pot fi läsați în oricare
-kdv
In
m dv
mg- kv
mg-kv
jat =t=f-
membru. integrăm :
mg - kv
=- (m/k) in (mg - kv) +C
unde constanta de integrare C se determină din condiția initialăä: la
t=0 avem v= 0: 0=- (m /k) In mg +C, C= (m / k) In mg,
mg
mg - kv
m
m dv
In (mg - kv
m
k
t= (c/ g) In (1 -v/c) .
Punând condiția v=fc:
(7)
mg – ky
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
m dy
(8)
m mg – kv
In
k
(1)
t= (c/g) In(1 -)=2,3 (c/g) Ig (1 - ) 23 ms
(2)
mg
Pe de aită parte,viteza limită se atinge când forțele işi fac echilibu:
forța de frecare creşte cu viteza până când egalează forța de greu-
tate, atunci în (1) accelerația se anulează și viteza rămâne mai
departe constantă : mg - kc = 0, k= mg/c,
(3)
(4)
(5)
** 3.1.69. O particulå cade în aer fră vitezå inițială și intám-
pină din partea aerului o forå de rezistență proporfională cu
viteza. Ştiind viteza limită de cảdere liberả c, exprimați viteza
şi coordonata particulei în funcție de timp.
146

Rezolvare. F= mg - kv ma = m dv/ dt.

Viteza limită c se obtine când fortele işi fac echilibru (forta de re-
zistențả echilibrează greutatea), atunci în (1) accelerația se anulea-
zả :
mg - kv = 0, k= mg /c.
Separăm variabilele în (1) și integrăm :
dt =
m dv
mg - kv
=- (c/ g) In (1 -v/c) + C
t= - (cg) In(1 - v/c), 1 - v/c=ee
Se putea integra și definit:
T-kv
unde constanta de integrare se determină din condițtia inițială: la
t= 0 avem v= 0: O=-(c /g) In 1 +C, C=0,
m
mg
Fig.3.1.68-69
1-v/c)
dv
1-v/c)
= tlh +
↑-kv2
1
m
mg
Fig.3.1.70
C
g
Se putea integra și definit :
in (1-v/c), -- in (1-v/c).
1
o1-v/c)
a)
dv
m
x= ct t (o/ g) (e - 1)
o kv2
- Jc dt- Jcergtkdt = d+ c2e-9tjc +C,
mg
g
v= q1 -e"s). (3)
Mai departe, dx = v dt, x=}dx - Jvdt -Jd1-e 9te)dt =
Fig.3.1.71
unde constanta de integrare se detenină din condiția inifială: la
t=0 avem X=0: O= g+C, C=-g,
T-ky2
b)
c²egte -d+(e-stiei).
Iax =x- c(1-e-9/e )
m
mg
(1)
) dt =
(2)
(4)
147

3.1.70. Un cop cade in aer fără vitezå inițialå şi întámpină

din partea aerului o foră de rezistenfå proportională cu pătra-
tul vitezei. Ştiind viteza limitå de cãdere liber c, eprimați : a) le-
gea vitezel, b) legea mişcårli, c) coordonata în functie de viteză .
Rezolvare. a) F mg - kv = ma = m dv/dt.
Separăm variabilele şi integrăm :
dt =
Amitim integrala :
dx
m dy
mg - ky2
a%
t=
1
2a
zero :
m
Integrala noastră devine atunci
In
a+x 1
argth
a-x
thx = (e- e): (e* + e= sh x : chx.
=t=
unde "argument tangenta hiperbolica argth x este functia inversă
"tangetei hipertbolice" :
Vkg Jmg jk
Se putea integra și definit:
dv
unde constanta de integrare se
t=0 avem v =0, rezuttă C=0 (cắci argth 0 = 0).
m dy
mg - ky2
k "O mg /k-v
argth
Amintim integraia:
V=
m
V kg
k
t= argth v, +C,
kg
determină din condiția inițialả : la
th
argth
k= mg/
Atunci legea vitezei devine : v= c th (gt /c) .
mg|k -y2
a
k
C
Ymg
b) dx = v dt, x = Jdx = Jvdt -Jcth t. dt.
dv
Pe de altă parte viteza limită se obtine când fortele se echilibrează
(forța de rezistență echilibrează greutatea) și accelerația devine
mg - k2=0,
(1)
th ax dx = Inch ax +C,
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
unde "cosinus hiperbolic este funcția chax= (1/2)(e* + e
În cazul nostru obținem:x= (/g) In ch (gt / )+C,
unde constanta de integrare se obține din condiția inițială : la t= 0,
avem x = 0, (ch 0 = 1, In 1= 0), rezutå C=0,
148
x= (g) in ch (gt /c).
()

) Dependența x = x() s-ar putea obține eliminând timpul din

(5) şi (7), dar vom proceda altfel, mai direct. Inmulțim ecuația (1)
CU dx:
(mg - kv) dx = m (d v) dx = mv dv.
Separăm variabilele şi integrăm:
dx =
mv dv
mg - ky2
m-)
2k mg – ky
t= 0 avem x= 0 şi v=0:
C= (m / (2k)] In mg.
k
dt = -
X=
unde constanta de integrare se deternină din conditia inițialä : la
0= - [m / (2k)] In mg + C
x= [m/ (2)] In mg / (mg - kv).
Sax=x -
Se puteea integra și definit :
mvdv
mg- kv?
Introducând în (8) pe k din (4), obținem :
1
2g
mg + ky?
dy
mg |k +v?
m
2k
C
=-
m
k
2k
In
in (mg- k² ) +c.
In
my dv
mg- ky
mg - kc2 = 0, k= mg/
a) La urcare: - mg - ky² = m dv/dt
Separăm variabilele şi integrăm:
mdv
1
3.1.71. Un corp este aruncat vertical în sus în aer cu viteza
inițialả v,. Corpul intâmpină din partea aeruluio fora de re-
zistențả proporționalå cu pătratul vitezei. Cunoscánd viteza
limită de cãdere liberă c, aflați : a) timpul de urcare tm $i înả-
timea maximå h, la care urcả corpul, b) timpul de coborire t'
şi viteza v' cu care corpul ajunge înapoi pe Pămnảnt.
Rezolvare. Viteza limitå de cắdere liberă se atinge când
fortele se echilibrează și accelerația devine zero:
mg - kv2
1-v²/c2
dv
mg
dv
mg /k+y2
Jat =t=
ardg
C
+C,
(8)
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
t=0 avem V= Vo:
(9)
(1)
(2)
149

pund):
0=- (c/g) arctg (V,/c) +C, C= (c/9) arctg (V,/c),
t= (c/g) [arctg (vo/c) - arctg (v/c)] -
Am putea integra și definit (limitele de integrare se cores-
=- arctg
150
dy =
Punând în (3) v= 0 (condiția de oprire la înălțimea maximă),
obținem timpu de ucare : tm =(c/g) arctg (V,/c).
Mai departe, am putea în principiu rezolva (3) v= v() și
continua integrarea : dy = v dt, pentru a obține y= y(). dar în
cazul nostru este mai simpiu de aflat y= y(). Pentru aceasta
înmuițim ecuațja (2) cu dy:
(mg + kv) dy = m (dv/ d) dy = mv dv, (dy/dt = ).
Aceasta este de fapt fona diferențială a teoremei variației
energiei cinetice : dL=F dy= dE, = my dv.
Separăm variabilele și integrăm:
-wdv
mg + ky2
Say -y=
ardg -arcg
dv
m
C
J dy = y=-
2g c +2
2k mg /k +v2
hm = [
b) La coborire:
2g
y= (/ 29)) In [(c + v): (+ ♡).
unde constanta de integrare C' se deterrnină din condiția inițială:
la t= O avemv= Vo , y=0:
2g vo c +2
In ( +) +C.
0= -(/ (29)] in(c2 + v +C'. C'= [/(29)] In(c2 + v.
1
2g
2g
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
In
(3)
mg - k² = m dv /dt
(4)
+vố
Punând în (5) v=0 (condiția de oprire la înăițimea maximä),
găsim înălțtimea maximă la care urcă corpul :
(29)] In (1 + v/).
(5)
(6)
()

Separăm variabilele şi integrăm :

m dy
dt =
mg – ky2
Amintim integrala :
a
dx 1
2 2
fat -t-
dt =t=
In
2a a-x a
unde "argument tangenta hiperbolica
inversă "tangentei hiperbolice":
Amintim integraia :
K mg/k -v
x=cfth sa
C
a+x 1
th (x/a) = (ee-e: (ee e = sh (wa) : ch (wa).
Atunci integrala noastră devine :
dv
dt =
dv
ax=x-e, th
atunci integraia noastrả devine :
unde constanta de integrare se detemină din condiția inițială : la
t=0, avem v= 0, atunci rezută C 0, (argth 0 = 0):
t= (c/) arg th (v/c) , v=cth (gt / c) .
Se putea integra şi definit :
dv
9
argth
argth
Clo
Continuăm integrarea pentru a găsi x = x() :
dx = v dt = c th (gt /c) dt, Jdx = x=cl th dt.
argth
Inch
dt =
C
C
g
a
dv
argth (x/a), este funcția
+C',
Inch
ax dx=
-argth
Inch ax.
unde constanta de integrare C' se determină din condiția inițială :
la t= 0, avem x= 0, (ch0 = 1, In 1 = 0), rezultă C'=0:
x= (/g) Inch (g/c).
Se putea integra și definit:
(8)
Inch
C
(9)
(10)
(11)
Timpul de coborire se poate obține din (11) punând condiția
x= hm (6) :
151

hm = [cI (29)] In (1 t v/) = (g) Inch (gt'/c).

Amintim formula :
ch
t'=
gt
C
arg ch x= ± In (x+ Vx*-1 ), x21,
astfel încât (12) se mai poate scrie astfel:
argch 1« v&/e in(vle? -vo /e)-
mv dv
mg - y2
(mg - kv) dx = m (dv/d) dx = mv dv
Viteza cu care corpul ajunge jos S-ar putea găsi în principiu
introducând pe t(13) în (9). Dar preferăm så găsim x= x(v)
astfel : Inmulțim ecuația (7) cu dx :
- [29)] in c², x=
(aceasta este farma diferențială a teoremei variației energiei cine-
tice : dL = Fdx = dE, = mv dv). Separăm variabilele şi integrăm:
m
2g c-v2
C
2g
unde constanta de integrare
la t= 0, avem x=0, v=0 , deci
argch
2k mg /k -v< 2g
Se putea integra și definit :
2g 0 c2y2
a(-2)
C se
2g
in (o²-) + C,
2g
determină din condiția inițialä
O=-(I (29)) In c²+ C, C=
Dacă punem în (14) x = hm (6) obținem v':
(12)
1
1+ v/2
v'=vo : 1+v8 /c2 =1:/+1/c2
(13)
1+v /c2
(14)
(15)
3.1.72. Un cop de masả m este tras orizontal de o forfă
F orientată sub unghiul a față de orizontală.: Coeficientul de
frecare la lunecare este H Şi forța de rezistenfă din partea
152

aeruiui
F, =-kv. Aflați : a) viteza limită , naximå posibilả,
b) legea mişcării (viteza intțialả este nulä).
Rezolvare. a) Fcosa - u(mg - Fsina) - kv = ma = mdv /dt .(1)
Viteza limită, maximå posibilă, se obține când forțele işi fac echi-
libru (atunci în membrul drept a= dv/ dt = 0 şi v= c) :
c= (1/ k) (Fcosa - u(mg - Fsina) ].
b) Folosind (2) putem scrie (1) astfel: kc - kv= mdv/ dt. (3)
Separăm variabilele şi integrăm:
dt =
m dV
t=
Jat =t"-[in (c-v)+c].
kc-v
k
unde constanta de integrare C se determinå din condiția inițială : la
t=0, avem v=0: O= In c+C, C= - Inc,
in
C-V
k
m
In
dv
C-V
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
m fv dy
=t=
m
In
mc
X =
k "0 c-v
Se vede din (4) cả viteza limită c se obține teoretic pentru t →
Continuảm integrarea: dx =
C-V
Sax = x - fc(1-e-*tim) df - ct+:
x= ct + (mc/K) (ekt7m 1).
In
dt
Jdx = x -e(1-e*m) dt = t +c
k
unde constanta de integrare C' se obține din condiția inițialä: la t=
=0 avem v =0, x =0: 0 mc /k+ C', C'= -mc /k,
Dacă introducem t (4) în x (5) găsim :
G-V
Cm a-kt /m
k
Se putea integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
-
(2)
v= (1 -emy. (4)
k
+ C'
(6)
Această ecuație se poate obține printr-o integrare directă, înmuițind
ecuația (3) cu dx = vdt:
k(c- v) dx = m (dv/d) v dt = mv dv,
(5)
(aceasta este de fapt forma diferențialå a teoremei variației ener-
giei cinetice : dL = F dx = dE= mv dv),
153

Cx =
klc-v) k
k
m V-C+c
sau
C-v
C-V
154
= (m /k) (- v-c In(c - v)+ C"].
unde constanta de integrare C " se determină dịn condiția inițială :
la t= 0 avemn v=0: 0= -c Inc +C" , C" c Inc:
x= (m /k) { - v+ c In [c /(C - v)]}.
dy,
Se poate integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
m{
lax-x-"-1Jav ---cin .
k
•* 3.1.73. O sanie de masả m şi lungime intră cu viteza
v, pe un drum asfaltat cu coeficientul de frecare la lunecare u.
Aflați distanța parcurså de sanie până la oprire şi timpul până
la oprire (frecarea pe zăpadả este neglijabilā).
iar ecuația principiului ll at mecanicii dả :
Rezolvare. Fie x< e distanța cu care intră pe asfalt frontut
saniei. Atunci forța de frecare :
F,= umg x/l= kx, unde k= mg / ,
- umg x/l= -kx= ma = mdv / dt = mi
Ceea ce înseamnă cả
C-V
sau
(2)=0
2+2x2 =const sau
Ä + (k /m) x=0 sau š + ug/)x= 0 sau ä + wzx = 0,
- w=ug|l =Jk/m
Am obținut binecunoscuta ecuație diferențialã a oscilatorului
armonic a cảrei sotuție este:
X= Asin(wt + a)
unde constantele de integrare A - amplitudinea și a- faza inițială
se determină din condițiile inițiale.
C
1
O cale mai fizică de a găsi soluția ecuației (3) este umåtoa-
rea. Inmulțim ambii membri ai ecuației cu 2dx / dt =2 %:
sau
(6)
(2) +u?(x2)' =0
(2-tu?x*)=0,
1
2
k= m2 , E= E+ Ep.
(1)
(2)
kx2 =E=const
(3)
(4)
(5)

deci această primă integraiä reprezintă logea conservärii energiei;

constanta de integrare din (5) este chiar energia care se conservă.
Scoatem viteza din (5) şi continuăm integrarea :
V= 2E/m - kx²/m=
1
dx
dt
dx
J2E/m-a?x2
a
de unde dt =
v' 1
x= (V,/w) sinwt, xse.
Condiția de oprire și timpul pânả la oprire:
v=0= V, coswt, wt= nl2
dacă distanța până la oprire Xm se:
Xn = (Vo) sinwt
ug
X= y2E/m sino(t - t = Asin(wtt a). (E= KA/2) .
Revenim la problema noastră. Constanta a din (4) se determi-
nå din condiția inițialả: la t =0 avem x = 0, deci a=0;
(adică un sfert de "perioadä"),
=0 arcsin
x= Asinwt, viteza este
Constanta A se determină din condiția inițială: lat=0 avem v= Vo:
Vo wA , A= Vo/w. atunci
V=x = wAcOswt.
arcsin-
Vugl
Vo
J2E/m-
OX
dx
2E/m
Vw= vo Je/ug) se, adică l z vI (ug).(10)
Dacă însă v,/w >l, adică t < v/ (ug) , atunci calculăm timpul
t' şi viteza v' când sania intră complet pe asfalt: x= !:
e= (Vo w) sinwt". t'=(1/w) arc sin (wl /v)=
v2
1
2y2
Zug 2ug
(6)
v'= V, cosot' = VoJ1-u?e2/v =w?g2 =v-ng.
De aici încolo sania lunecă uniform încetinit cu accelerația a=
=- ng, deci timpui suplimentar şi distanța suplimentară parcursă :
(8)
(9)
(11)
m=-
JV3-n9ge, Xm=
(V8-Mge). (13)
Timpul total şi distanța totală până la oprire vor fi atunci în acest
cáz:
(12)
155

T=
L=l+ [1/ (2ug)] (v2 - ug). dacả l< v2/ (ug) . (14)
•. 3.1.74. Un glonț intră cu viteza v, = 600 m/s într-un perete
de grosime h=40 cm şi lese cu viteza v'=150 m/s. Conside-
rând forța de rezistenfå proporțional cu cubul vitezei, aflați
timpui de traversare a peretelul.
dt = -
arcsin
Rezolvare. - kv = ma = m dv/ dt.
Separăm variabilele şi integrăm:
156
m dv
ky3
Vo
X=
Sat -t-
t= m/ (2K)] (1/ V- 1/v
Continuắm integrarea:
k
unde constanta de integrare se determinå din condiția inițialã : la
t= 0 avem v = Vo:rezută C= - m/ (2kv.2) ,
1
=1: (1/ v2 + 2kt / m)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
dv m
dx =
ky
k
2k
m dv
dx = V dt,
dt
dt
J/v +2kt /m k
+ 2kt/m -
-wo)
unde constanta de integrare se detemină din condiția inițialä : la
t=0 avem X= 0 : O : m / (kv) + C, C "= - m/ (kv).
+ 2kt/m
2ky2
m
m
k
m
2k 2
m
k
+C,
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
+ 2kt /m +C",
1
J/v& + 2ktjm
Introducem t (2) în x (3) :
(4)
Putem obține această ecuație prin integrare directă înmulțind ambii
membri ai ecuației fundamentale (1) cu dx = vdt:
- kv dx = m (dv / d)v dt = my dv.
Separăm variabilele şi integrăm:
x= (m/k) (1/v- 1/v)
dv
v2
(1)
m
kv
(2)
+C,
(3)

unde constanta de integrare C" se determină din condițtia inițială :

ia t= 0 avem v=v, şi x = 0: 0= m/ (kv) +C",
x= (m /k) (1/v- 1/v)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
dy
h= (m /k) (1/ v' - 1/v,).
To
k
pe careo introducem în timpu!t (2) :
m
ds
=
= (h/2) (1/v' + 1/v) =1,67 ms
Punem în (4) condiția la margine: x= h,v=y':
m/k=h: (1/v' - 1/ v)
T+dT
a)
k
1
t= (h/2) (1/v2 - 1/ v) : (1/v'- 1/v,).
Timpul de traversare cerut se obține de aici punând v= v:
T (h/2) (1/v2 - 1/ v): (1/v'-1/ v) =
1
C"=- m/ (kv),
Vo
* 3.1.75. Peste un cilindrụ onizontal fix este trecut un fir ((dea)
astfel incât unghiul la centru al portiunii infăşurate este a, lar
coeficientul dde frecare ia lunecare dintre fir şi clindru este u.
a) Afiapi tensiunea din fir in mometul lunecărdi firuiyi în funcpie
de unghiul la centru9 şi tensiunea T, cu care se trage de un
capāt b) Care este raportui tensiunilor de la capete T,/T' n
momentul lunecării ? Considerand cả = (2+ 1} şi cả la ca-
petele firului atâmå două copuri de mase m, 2, aflați condipia de
lunecare a fiului şi acceleraia cu care se :/or mişca în acest caz
corpuriie.
ds
df
(5)
b)
(6)
Fig.3.1.75 a,b
T+dT
157

Rezohvare. a) Luăm un element de fir

de lungime ds, care subintinde un unghi la
centru infinit mic de. Cele două tensiuni de
la capetele saie diferă infinit de puțin între
ele (considerăm T,> T', dT<0), de
aceea rezultanta lor este, la limită (v. fig.):
2T sin (do/2) =2T d0/2 = Tdo, (1)
această rezultantă reprezintă forta de apă-
sare nomaiă. In cazul lunecării forța de fre-
care la lunecare pentru elementul ds con-
siderat va fi: dF, = u dN= u T de. (2)
La limita lunecării (când firul este gata-gata
să lunece sau chiar a pornit să lunece infinit de puțin) accelerația
este încă zerO și avem încă satisfăcută condiția de echifibru pe
direcția tangențială :
m
Fig.3.1.75 c
dT= - dF, -ų Tde.
Separăm variabilele şi integrăm :
dT
T
=-u de,
unde constanta de integrare se determinå din condiția la margine:
pentru =0 avem T= T, ( 0) : In T, =C.
158
In (T/) = -u
--de
Se putea integra şi definit (limitele se corespund) :
In T= - uo+ C,
T= T,eo (0< a).
b) Punând în (3) conditia
T'= T, e a
In (T/T) = -u0, T= T,e
= a, găsim raportul tensiunilor de
la capete, la limitä, în mornentul lunecării :
mg- 4=ma, , T2 -
a = gmn/ m, - ele*
To/T'=e ka
c) Condiția de lunecare este evident (4) în care tensiunile sunt
greutățile respective :
m,/m,
e(2r+1)zye
(4)
M,g = mya, T, = T, e2n+1u
]: [m,/m, + el2n*1)4 J.
(3)
T2=2m,g: (m,/m, + eZr*1)u 1,
T, -T2=2m,een1)- 1]: (m,/mz + e* 1) 1.
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)

* 3.1.76. O rachetă în cosmos pormeşte din repaus (fafă de

un SR inerțial), are masa iniială m, şi expulzează continuu
gazele de ardere în direcția mişcării cu viteza relativă Vei
constantă fațả de rachetă. Aflați viteza rachetei in funcție de
masa ei.
Rezolvare. Pentru un corp cu masa variabilă avem ecuația
(. V. Meşcerski 1897) :
Ë+Ē = mã
In cazul nostru, F = 0:
Vrel
unde F este forța exterioară rachetei (corpului, É este forța
reactivả , vrel - viteza relativă (față de corp) de alipire (sau ex-
pulzare) a masei, củ debitul dm / dt.
dm
unde F =Vrel
dt
=Vrel
mã = m
m
dỹ
dt
dm
In cazul nostru F=mg
m
dm
mg + Vrel = m
dt
Ễ+É = mã , unde
dm
dt
= Vrel In
dý
dỹ - Vrel
dt
m
mo
Abia când masa rachetei se reduce de e ori viteza devine
Viteza rachetei este opusă vitezei de expulzare a gazelor. Când
masa rachetei se reduce la jumătate, viteza atinsă de rachetă va fi:
V=-Vrel In 2 = -0,693 Vrel -0,7 Vrel
dm
m
dm
dt
=-Vrel In
** 3.1.77. Fie o rachetă lansată de pe Påmât. Considerând
viteza relativă Vel de ejectare a gazelor constantă şi negli-
jând frecarea cu aerul şi variația accelerației gravitaționle g,
aflați viteza rachetei şi condiția de desprindere de Pămånt.
Rezolvare. a) Ecuația mişcării unui cop Cu masa variabilå
este (/. V. Meşcerski 1897) :
mo
sau g dt +v,el
Integrăm: J dỹ = ū- Vo =Jãdt +J rel
ū=Vo +Ğt - Vrei In (mo /m).
forta reactivă.
mo
dm
m
m
dm
m
(1)
= dv.
(2)
gt +Vret In
(1)
(2)
m
mo
(3)
159

In cazul lansăii rachetei pe verticală din repaus avem

V= lVel In (m,/m) -gt.
Condiția de desprindere de Pământ: F, 2 m,g
| Ve dm dt | > m,g sau D=} d/ dt | = - d dt 2 m,|el . (5)
unde D este debitul de ejectare a gazelor.
** 3.1.78. O navă cosmică cu masa m, se mişcă cu viteza
Vo= const în absenta forțelor exterioare. Pentru a-i modifica
directia de mişcare se acionează un motor cu reacție care eje-
cteaza gazeie cu viteza relativă Vell = const fafå de navă șşi
perpendiculară pe direcția navei. a) Aflați unghiul de deviere
e a đirectiei navel in functie de masa navei. b) Cum tebuie sả
scadă masa navei pentu a putea descrie un cerc de rază R?
Rezolvare. a) Ecuația mişcăii unui corp cu masa variabilă
este (/. V. Meşcerski 1897) :
Ë+Ë = mã, unde F=Vrel
de
Iv+dvl=|V|=V
160
Fig.3.1.78
astfel încât ecuația (4) devine:
dm
în cazul nostru, Ē =0: Vrel = ma=m
dt
dt
Proiectăm aceastå ecuație pe direcția de mişcare a navei (pe di-
recția vitezei v) şi pe direcția transversalä, perpendiculară pe
direcția de mişcare a navei (pe direcțtia nomală pe viteza navei),
în sensul spre centrul de curbură :
Vo
dt
- forța reactivả
dm
O= ma, =
mọ m
- Vre dm/dt = mv²/R=m dỹ |/dt ,
[m dm Vrel
Vo
Vre dm/dt = ma, = n R.
Din prima ecuație rezutả v= ||=
=const= v, adică viteza navei rămâne
constantă în modul. Pe de altă parte
(v.fig.) : |dv|=2vsin(d0/2) = vde ,
de = jdV|/v.
In
Luând modulul ecuației (2) avem
|Vrei drmv dt |= - Vel dm/ dt = m ldū Vdt,
dv
mdv /dt ,
deci de = |dv|/v=- (Vre /) (dm /m) = - (VreV) (dm/m)
Integrăm (limitele de integrare se corespund) :
m
Mo
(4)
V rel
Vo
(1)
In
mo
(2)
m
(3)
(4)
(5)

Se poate integra și nedefinit :

Sao=0=-e (In m+C).
unde constanta de integrare C se determinä din condiția inițială : la
e= 0 avem m= m,: O= In m, + C, C= -In mo, deci
b) Din ecuația (4) rezuhå prin separarea variabileior:
dm
Vo
mo m
Vret
care integrată dă :
= (Vrel/v In (m, / m).
m
dt =
RVrel
= In m =
m=mo ep
1
RVel
1
Se poate integra și nedefinit:
RVrel
vó dt,
1
In
RV rel
m
mo
1
RVrel
1
In (m/m) = - [vo²I (RV,)] t .
RVrel
vỗ t.
Vó t+C,
3.2. Mişcarea circulară
(5)
unde constanta de integrare se detenină din condiția inițială : la
t= 0 avem m = m,: In m, = C, deci
(6)
3.2.1. In mecanismul din figură bara AB de lungime =
= 1,00 m se roteşte uniform cu viteza unghiularä = 5,0 rad/s
In A este o articulație, iar capātul C culisează pe tija BC . Aflați
viteza şi accelerația maximă a capătului C
Rezolvare. La un solid rigid distanța dintre oricare douả pun-
cte ale sale A, B este fixă, de aceea componentele vitezelor celor
două puncte pe direcția tor comunå AB trebuie să fie egale, altfel
ar însemna ca cele două punde sả se depărteze sau så se apropie
între ele.
161

VA
162
Fig.3.2.1
Bara AC fiind rigidä, trebuie să aven:
Vc coSa = VA COsß, dar B=2a - n/2
Vc cosU = VA Ssin2a = VA 2sina cosa, Vc = 2vA Sina
dar a = ot, VA = w, deci vc = 2wl sinot.
Capătul C areo mişcare oscilatorie amonică:
VC max # 20l= 10,0 m/s.
ac max
= w Vc may = 2w- = 50 m/s2
(1)
Fig.3.2.2
(2)
(3)
3.2.2. Globul terestru are perioada de rotație proprie T =
= 23 h 56 min 4,1 s. De ce atunci ceasornicele noasre sunt
reglate pentru 24 h - durata unei zile şi nopți ?
(4)
Rezolvare. Perioada T dată în enunt este în raport cu stelele
"fixe". Față de Soare Pământul are o mişcare de revoluție de
365,26 zile. Ceasornicele sunt reglate la 24 h pentru trecerile
consecutive ale Soarelui la zenit . Se vede, conform figurii, cả
Pământu! trebuie să se rotească ceva mai mult, anume cu
T/365, pentru a prinde Soarele iar la zenit :

T' T+ T/365 = 23 h 56 min 4 s(1 + 1/365) 24 h. (1)

Un calcu! mai exact este fắcut la problema umắtoare 3.2.3.
3.2.3. Planeta Venus se roteşte in jurul axei sale cu peri-
oada T, =243 zile terestre (față de stele) în sens opus revolu-
tjei în jurul Soarelui care are peioada T, = 225 zile terestre.
Aflați durata Ta unei zile şi nopti venusiene.
Rezolvare. In timpul T planeta Venus se roteşte și se depla-
sează din poziția I în poziția l, astfel încåt punctul A (pentru care
Soarele este la zenit) ajunge în A' (având iarắşi Soarele la zenit).
Unghiul descris la rotația planetei (din A în A) este w,T. pe de o
parte, şi este egal cu 2r minus unghiul descris de direcția planetă-
Soare, ca în figură : wT=27 - wT, (2r/ T;) T= 2r - (2r/ T) T.
T= T, T, : (7, + Tz) = 117 zile terestre.
Fig.3.2.3
3.2.4. Cum vede un observator aflat la Polul Nord
mişcarea diurnă aparentå a Soarelui pe bota cerească ?
In particular, în zilele de solstițiu şi echinocțiu ?
A
22-VI
22-1X
Fig.3.2.4
22-1
(1)
22-XIl
163

Rezolvare. Axa polilor Pământului este înclinată cu a= 230

30 față de normala la planul revoluției Pământului în jurui Soare-
lui şi rămâne fxă în spațiu, orientată spre Steaua Polar.
Examinând figura, se vede că în poziția A (22-VI) observatorul
de la Polul Nord vede Soarele, în tot timput rotației Pämântului,
sub acelaşi unghi a deasupra orizontului, deci Soarele descrie un
cerc orizontal, la aceeaşi înălțimne unghiulară . Cercul descris zilnic
coboară treptat și la echinocfiu Soarele descrie un cerc chiar de-a
lungul orizontului, dupả care se va afla sub orizont până la echi-
nocțiul de primăvară (noapte polară), când apare iaräşi la orizont şi
începe ziua polară şi a.m.d.
3.2.5. Cum vede un observator aflat la Cercul Polar miş-
caarea diurnả aparentă a Soarelui pe boita cerească in zilele
de echinocțiu şi solstițiu ?
S
22-111
2a
164
22-VI
S
Fig.3.2.5
Rezolvare. Axa polilor Pământului este înclinatä cu a = 230
30 fată de normala la planul revoluției Pământuiui în jurul Soare-
lui şi rămâne fixă în spațiu, orientată spre Steaua Polară.
Conform figuii, la echinocțiu Soareie este pe direcția perpen-
diculară pe planul figurii. în tirmpul unei zile, când observatorul de-
Scrie semicercul ACB, Soarele apare la orizont, descrie un semi-
cerc, atingând înălțimea maximă la amiazä, spre Sud (u = 23° 30"),
când observatorul se află în punctul C.
La solstițiu, pe aceeaşi figură, dar Soarele este acum pe direc-
tia arătată în desen. Când observatorul se află în punctul A este
miezu! nopții şi Soarele este chiar la orizont, spre Nord, descrie

apoi un cerc complet, la amiazå este la înălțimea unghiulară maxi-

må 2a= 47° spre Sud, apoi coboară şi atinge orizontul spre Nord.
3.2.6. Direcția firului cu plumb nu trece prin centrul Pă-
mântului din cauza rotației Pământului. Evaluați distanța ma-
ximă posibilă dintre centrul Pământului şi dreapta suport a
firului cu plumb. Raza Pământului R=6400 km.
Fig.3.2.6
ma
T2
R -
Rezolvare. Asupra bilei acționează forța gravitațională mng
către centrul Pằmântului şi tensiunea din fir T . Rezultanta lor
trebuie să fie
mg + T mã
unde a este accelerația centripetă, deoarece bila descrie un cerc
paralel:
a ur= wz Rcos
tga=
Så evaluăm termenul wZR:
4n2
472
wZR=
R=
unde este latitudinea. Din tiunghiul fortelor avem :
masinP wRcosSp sinp
mg-macosp g-w²Rcos
m
=0,0338
Atunci din (3) rezută cả
Xmax
242-36o02 s2
m/s «g
tga « 1 1ga
x= Rsina
,
R
Fig.3.2.7
6400-10 m=
10 km.
Se vede că x este maxim la latitudinea = 45° :
= (wZR?)/(29)
(1)
(2)
(3)
[1/ (29)] w²Rsin 2p =a, (a în radiani !) . (5)
Ra = [(w²R) / (2g)] sin 2p .
(4)
(6)
165

3.2.7. Un aviator, zburând la attitudinea h= 10 km, vede

exact Soarele răsårind. Dupả cất timp un observator aflat pe
Pământ sub avion va vedea Soarele răsảrind ? (raza Pảmântų-
lui R = 6400 km).
Rezolvare. Conform figuri, observatorul terestru va vedea
Soarele răsărind mai târziu și anume, cu timpul cât se roteşte
Pämântul cu unghiul a din figură, când apare la orizont Soarele
pentru observatorul O:
t= Ta/(2r), a în radiani ; sin a =:
Deoarece h « R, putem face umätoarele aproximații, neglijând
puterile superioare ale raportului h /R:
=
166
1
Planetă
2njR + nlR? J2njR
1-
(1-h/R)?
(1-2 R2)°
S
S
Atunci timpul cerut se scrie astfei (sina za în rad):
t= Ta/ (2r) [T/ (2r)] sina (T/ (2r)] 2h/R
< 1.
Satelit
R+h)?-R?
3.2.8. O Planetă are perioada rotației proprii T, = 24 h, iar
perioada de revoluție în jurul Stelei T= 1,00 ani. Satelitul Pla-
netei are perioada de revolufie în jurul Planetei T' = 28 zile.
Considerånd cả toate corpurile se rotesc în acelaşi plan şi in
acelaşi sens, aflați perioada de repetție a eclipsei Satelitului,
observată de pe Planetă. Dar obsenvatăả dintr-un anumit loc al
Planetei ?
R+h
---(1-h/R)-
față de Stea
față de Planetă
Stea
= 12,8 min . (3)
(2)
S
Fig.3.2.8

Rezolvare. Problema se rezolvă mai comod într-un sistem de

referintță (SR) legat solidar de Planetả. Atunci Satelitul are o miş-
care de revolutie relativă cu viteza unghiulară - wo - w' in sens
invers, iar Steaua cu w, -w, ca în figurả.
a) Fie la un moment dat eclipsa Satelitului, atunci P-S-S* sunt
în linie dreaptă, ca în figură. Deoarece w, - w > w
urmă-
toarea eclipsă se produce după timpul T, când unghiul descis de
S* depăşeşte cu 2r unghiul descris de S:
(w - w) T= (w, - w) T, + 2r
Inlocuind vitezele unghiulare prin perioade, w = 2r/T,găsim
(w'- w) T,= 2r . T,= TT' I (T- T)= 30,3 zile
0/(2r) = m/N, m, N- numere naturale,
0/ (2r) = 30,24 = 756 /25 = 30 + 6/ 25
b) In timpul T, Steaua se deplasează fațå de Planetă cu un-
ghiul : e= (w, - w)T, = 27T'(T - T) : [TT - T))=2r 30,24. (3)
Pentru a se produce eclipsa în accelaşi punct pe Planetă trebuie ca
0/(2r) sả reprezinte un nunăr rațional de rotații :
T= N T,= 758,25 zile
Atunci eclipsa se va repeta într-un acelaşi punct fix de pe Planetă
la un interval de repetiție :
2 ani 28 d 6 h
3.2.9. De un ståp vertical cu secțiunea pătrată de latură
Fig.3.2.9
(1)
şi aceasta se va întâmpla în N= 25 puncte de pe ecuator (succesiv
din 6 în 6 puncte).
b
(2)
Dacă e /(2) este irațional , eclipsa se va produce, riguros
vorbind, mereu în at punct.
b
(4)
b =20 cm este legat un fir orizontal de lungime =1,90 m cu o
bilă la capăt, aşezatả pe planul oizontal fără frecări, cu firul
sub unghiul a= 30O ca în figură. Ise imprimă bilei o viteză v=
=10,0 m/s orizontal şi perpendicular pe fir. După cât timp firul
se va înfăşura pe stâlp ?
A
B
(5)
167
Rezolvare. Sä vedem de câte ori se cuprinde latura b în
lungimea firului , deci calculăm partea întreagă a raportului /b:
[e/b]=n, adică l=nb+ lo: n= 9
(1)
Cât timp firul se roteşte în jurul muchieiA şi până ajunge în B
viteza unghiulară este l iv, deci timpul până firul se lipeşte pe latura
AB este ( /v) (a+ n/2). Mai departe firul se roteşte în jurul muchiei B
cu viteza unghiulară (e - b) /vpånă se lipeşte de latura BC :
[(e - b) /n/2 şi aşa mai departe, până efectuează n=9rotiri, ultima
rotație fiind cu viteza unghiulară ( - nb) /v. Deci timpul total:
t=(l/v)at n2)+ [(e- b)/ n2+[(e- 2b)v n2++[(l- nb)/ vj n2=
=(e /) a +(e/v) (a2)(n+1) - (b /) r/2) n(n+1) /2=1,67 s, (1)
unde am însumat progresia aritmetică :
1+2 +3 + ... +n = nnt1) /2.
(2)
3.2.10. La un viraj roțile mnotoare de rază r=20 cm ale
unui tractor cu şenile se rotesc în acelaşi sens cu vitezele un-
ghiulare o,= 6,0 rad/s (din stânga), @ = 8,0 rad/s (din dreap-
ta). Lămea tractorului este l=1,60 m. Aflati raza cercului de
viraj, pe care se mişcả centrul tractorului şi viteza unghiulară a
acestei mişcări de viraf.
-R
168
Fig.3.2.10
Fig.3.2.11
E
Rezolvare. Intr-un timp At arcele descrise de roți pe şosea
sunt respectiv:
S, w rAt = RR - e/2) Af, S, = w, rAt = RR+ e /2) At, (1)
de unde prin adunarea şi scắderea ecuaților membru cu memtbru,
obținem: (w4 t w) r= 2sZR,
(2).(3)
2<(w, - w)r/e =0,25 rad/s, R=e I2) (wz + w):(w- w) =5,6 m.

3.2.11. Un camion se mişcả cu vteză constantă în modul

pe o şosea plană orizontală, curbată ca în figură. in care pun-
cte accelerația camionului este zero, minimă, mnaximå ?
Rezolvare. Deoarece ]V|= const , nu avem accelerație tan-
gențială şi rămâne numai accelerația nomală a cărei expresie este
Cunoscută:
a, = v2/R,
unde R este raza de curbură a traiectoriei în punctul considerat.
In puncul A , unde traiectoria este rectilinie (R → ) accele-
rația normal este zero. De asemenea, în punctele C,E, a, = 0
fiindcả R → o (puncte de inflexiune, unde se trece de la convex
la conca).
In D accelerația nomală este maximả (R este minim), apoi
ceva mai mică în B şi apoi mică înF,unde R este mare
3.2.12. Un camion virează spre stânga pe un teren orizon-
tal. La care din roți (motoare), stánga sau dreapta, forta de
frecare dintre anvelope şi teren este mai mare ?
Rezolvare. Intr-o mişcare circulară uniformă forța rezutantă
este centripetă:
F= ms22R
(1)
unde S2 este viteza tunghiularå de viraj a camionului , iar R raza
traiectoriei descrise de roatả.
In cazul probiemei rolul forței centripete îl joacả forța de fre-
care, care va fi centripetă (la mişcarea circulară uniformă).
Confom foulei (1) roțile din dreapta descriu cercuri cu rază mai
mare (S2 este acelaşi), deci la ele forța de frecare va fi mai mare
3.2.13. Cu ce turație minimå trebuie rotit un cilindru de
rază R=2,0 m in jurui axei sale verticale pentru ca un om
sprijinit de peretele interior al cilindrului så nu lunece in jos ?
Coeficientul de frecare la lunecare este u > 0,20 .
-R
mg
Fig.3.2.13
(1)
fir
-R
Fig.3.2.14
m
169

Rezolvare. Asupra omului acționează fortele reprezentate în

figură. Considerăm cazul limită, când omui este gata să lunece.
Atunci forța de frecare F → uN şi viteza unghiulară a omului
w = 2n, unde n este cel căutat.
Scriem lex secunda
mỹ + N +ř = mã proiectată pe direcția
radială centripet şi pe direcția verticalả :
N= Mko2R= m 472n2R,
Din cele două ecuații rezultă:
4rumn?R= mg, n z [1/(2r)] /9/(uR) =0,80 rot/s
Observați cả apäsarea normală pe perete N nu este mg
(dealtfel mg este vertical și nu poate apăsa orizontal asupra
peretelui ; asupra peretelui apasă "forța de inerție centrifugă"
mw2R, datorită rotație).
uN-nmg = 0
Rezolvare. Considerăm cazul
gata să lunece. Atunci el incă se
pul m, iar forța de frecare F →
3.2.14. In sistemul din figură se dau T= 5,0 kg, M = 9,8 kg,
R=0,50 m, H=0,40. Frecarea între căruciorul M şi disc este
neglijabilă. Aflați viteza unghiulară oa discului pentru care
cảruciorul lunecă.
Scriemn lex secunda pe direcția centripetă pentru cắrucior
(mişcarea circulară uniformă) :
umg = MwZR,
170
limită când căruciorul este gata-
mişcă solidar cu discul și cu cor-
uN= umg .
w> Jumg/(MR) = 2,0 rad/s
(1)
(2)
mg
3.2.15. Un biciclist face un viraj pe un drum orizontal de
rază R= 19,6 m. Coeficientu! de frecare la lunecare dintre an-
velope și asfalt este u= 0,32. Afați viteza mnaximă pe care o
poate avea. Sub ce unghi faftă de verticalä se inclinả biciclistul
in acest caz ?
Fig.3.2.15
(1)

Rezolvare. Considerând virajut circular unifomm, proiectăm lex

mg +ř +N= mã
secunda
pe direcțtia centripetă și pe direcția verticalä, considerând cazul
limită când biciclistul este gata-gata să lunece (atunci F → uN):
uN=y 2/R,
de unde
tg = F/N=u sau =p.
N- mg=0,
adică biciclistul se înclină (la limita lunecării) cu un unghi față de
verticală egal Cu unghiul de frecare
a)
vs JugR =7,84 m/s.
Rezultanta forțelor F şi N trebuie să treacả prin centrul de
greutate, la fel ca și mg , pentru a nu da cuplu de forte care să
răstoame biciclistul, atunci
N
mg
3.2.16.Un camion se mişcắ pe un pod convex de rază R=45
m. Ce accelerație tangențială maximå poate dezvolta în vârful
podului dacả are vteza v= 54 kmh, iar coeficlentul de frecare
anvelope-asfait este u= 0,50 ? Dar pe un pod concav ?
F= u(mng
Fig.3.2.16
b)
Scriemn lex secunda pe direcția centripetă :
mg - N= mv²R, respectiv N- mg = m²/R
(1)
mg
de unde apăsarea normală şi forta de frecare maximả:
mv/R) = umg F ²/R),
deci accelerația tangențială maximå :
(2)
Rezolvare. Forța de tracțiune dezvoltată de motor este egală
cu forta de frecare dintre roțile motoare (antrenate de motor) și
asfalt. Forța mnaximă, deci şi accelerația tangențială maximă se
obține când forta de frecare este maximă, adică la limita lunecării
F, → uN (accelerația normală este datăả: v/R).
(3)
(4)
(1)
(2)
a max = (1/ m)Fr max*u (g#v/R)=2,4 m/s?, resp. 7,4 m/s?.(3)
171

3.2.17. Un camion poate dezvolta o forță de tracțiune ma-

ximă Fmax 15 kN pe un drum orizontal. Ce fonă de tracțiune
maxină poate dezvotta camionul dacả merge cu viteza v= 72
km/h pe un pod convex, respectiv concav, de rază R = 40 m ?
Rezolvare. Forta de tracțiune dezvoltată de motor este, în
ultima instanță, forța de frecare dintre anvelope şi asfatt Ia roțile
motoare, care atinge valoarea maximă la lunecare
Fmax = u N=u mg,
iar pe pod, conforn problemei precedente 3.2.16 :
Fmax = N=u(mg # mv2/R)
Introducând aici pe din (1), obținem :
Pe drum orizontal:
max
Dar
= Fmax [1 # / (Rg)]
mg
172
0, resp. 30 kN
3.2.18. Cu ce viteză çonstantă în modul, maximă, se poate
mişca un camion pe un pod convex de rază R = 90 m şi de lun-
gime E= 31,4 m,dacă coeficientul de frecare la lunecare între
anvelope şi şosea este u= 0,20 ?
Fig.3.2.18
R
1
mg
Fig.3.2.19
Scriem lex secunda pe direcția centripetă şi pe direcția tan-
gențială, pentru o poziție oarecare a camionului :
(1)
Rezolvare. Fonta de tracțiune dezvoltată de motor este, în
uitima instanță, forța de frecare dintre anveiope şi asfalt la roțile
motoare. Deoarece viteza este constantă în modul, înseamnă că
accelerația tangențialä este zero, iar accelerația nomală v/R este
constantă in modul.
(3)
(4)
mg cos 0 - N= mv²/R= const, de unde N= mgcose - m²/R, (1)
mgsine + F 0, de unde F= mgsine.
mgsin =F s uN= u(mgcos0 - mv/R).
um/R S pmgcose - mgsin ,
(2)

²s Rgfcose - (1/e) sin®] = Rg sin(p - ): sinp

unde = tg. - unghiul de frecare. Se vede că puctul cñtic, pe-
riculos pentru lunecare, are loc pentru sin(p - 0) minim , adică la in-
trarea pe pod când = d2: vmax Rgfcos(a2)- (1/u)sin(a/2)] =
= Rg (cos[! / (2R)]- (1/u)sin[e / (2R)D. Ymax= 10 m/s
(4)
La coborîrea de pe pod, camionul trebuie să frâneze și forța
de frecare va fi înapoi, iar componenta mgsine înainte şi se obține
acelaşi rezultat ca mai sus (punctul critic este la ieşirea de pe pod,
când camionul este la limita lunecării)
3.2.19. Un motociclist descrie un cerc orizontal de razả
R=100 m, cu vitezav= 36 km/h, pe suprafața exterioară a
unui deal conic circular, cu deschiderea 2a = 150°. Care tre-
buie să fie coeficientul de frecare la lunecare pentru ca moto
ciclistul să nu lunece ?
Rezolvare. Scriem lex secunda proiectatä pe direcția verticală
şi direcția radială centripetă, considerând cazul imtă al lunecări
când F → N:
Nsina + uNcosu - ng = 0,
(3)
Trecemn în ecuația (1) termenul mg în membrul drept şi împărțim
ecuațiile membru la membru pentru a elimina pe N:
(sina + ucosa) : (usina - cos«) =g: (2/R),
de unde u minim necesar:
u= (gR+
uNsina - NcoSa = m²/R.
Fig.3.2.20
tga) : (gR tga - )= 0,38
(1)
(2)
(3)
3.2.20. La un viraj de rază R= 70,7
m şoseaua este înclinatå (adică partea
externả "supraînāhțată") cu unghiul
(A = 20°.Din cauza poleiului unghiul de
frecare dintre anvelope şi polei a de-
venit mai mic decât unghiul de încli-
nare (suprainäțare) a, iar viteza maxi-
mả posibilă a unui camion, - pentru a
nu derapa la viraj (considerăm cã nư
există pericol de răsturnare) , a deve-
nit vmay = 72 km/h. Care este unghiul
de frecare pe polei şi care va fi viteza minimå posibilå a camio-
nului ? Pentru ce viteză optimå este proiectat virajul ?
Rezolvare. Considerảm cazul limită când camionul este gata-
gata să lunece spre exterior. Atunci viteza sa este Vmax dată în
173

enunt, iar F → uN,ca în figură. Scriem lex secunda proiectată

pe axele Oxy:
mg(sina + ucosa) = (mv2/ R) (coSa - usina),
(sina + ucosa) : (cosa - usina) = v²: (Rg) ,
unde exprimăm pe prin unghiul de frecare u = tg :
eNt ngsina s (mv²/ R) cosa,
N- mgcosa = (my2/ R)sina
unde accelerația centripetă a = v²/R a fost proiectată pe cele
două axe alese. Eliminăm pe N,înmulțind ecuațja (2) cu - și
adunând ecuațiile:
tg(a + p) = Vmax2/ (Rg) = 0,5774. at= 30°, p = 100
174
ma a
Considerăm acum celălalt caz limitä când camionul merge cu
viteza minimă admisibilă pentru a nu luneca spre interior. Acum se
schimbả doar sensul fortei de frecare, deci în ecuațile de mai Sus
se schimbå doar senmnul lui ų și o :
a)
tg(« - ) = Vmin/(Rg), Vmin = JRg tg (a-p) =11 m/s (5)
Pentru viteze ale camionului cuprinse în intervalul (Vmin
Vma), Ccamionul nu va luneca şi forța de frecare va fi statică. Viteza
optimă este aceea pentru care forța de frecare este chiar zero şi
deci nu se uzează anvelopele
V, = JRg tg a = 15,9 m/s
(1)
(2)
Jmg
3.2.21. De câte ori creşte viteza maximä posibilả la viraj a
unui motociclist pe o şosea cu supraînățarea a = 6° fațå de
viteza maximả posibilă pe o şosea orizontală, la aceeaşi rază
de viraj şi acelaşi coeficient de frecare la lunecare u = 0,40 ?
Care va fi - la aceste viteze maxime- unghiul de inclinare a
motociclistului față de nomala la şosea ?
b)
(3)
mg
(4)
(6)
Fig.3.2.21

Rezolvare. Considerăm cazul limită al vitezei maxime la viraj

pe şosea oizontală , atunci F → uN. Pe direcția centripetă şi cea
verticală : uN=mv2/R,
ngR =gR tgp
Vmax
Pentru a nu se răsturna, rezultanta forțelor nN Şi N trebuie să
treacă prin centrul de greutate unde se aplică mg (altfel va apare
cuplu de răstumare) :
tg = (uN) : N=u= tg
unghiul maxim de înclinare este chiar unghiul de frecare.
tg (a + ) = v2/ (R) ,
V max
Considerăm acum celălalt caz limitä al vitezei maxime la viraj
pe şosea supraînälțată :
Şi la fel ca mai sus: tg
Raportul cerut este
Vmax
uN'cosu + N'sin a = mv'2/R, N'cosa - uNV'sin a - mg =0, (3)
(ecos a + sin a): (cos a - uSin a) = v?:(Rg) .
N- mg= 0,
JgR 19 (atp)
JgR tg o
R
mg
Fig.3.2.22
max
= (uN'):N' = u=tg p. = .
tg (utp)
tg
JRg tg (atp)
4+ig a
(1-u tg a)
(1)
(2)
3.2.22. O sferă de rază R = 39,2 cm se roteşte o dată cU vi-
teza unghiularå o, = 4,0 rad/s, apol cu og =7,1 rad/s, in jurul
diametrului sãu vertical. In interiorul sferei sunt presărate mai
multe fire de nisip. Considerånd frecările foarte mici, aflați un-
de vor sta in final firele de nisip.
-
m mậR_4
mg
(4)
(5)
=1,15 . (6)
Fig.3.2.23 175

Rezolvare. Scriem lex secuda pe direcția radială centripet şi

pe direcția verticală :
Pima ecuație se scrie
de unde o primă solutie :
deci firele de nisip vor sta pe
Cealaltả soluție:
Nsine = muZr= mwZRsine,
împreună cu a doua ecuație (1) dă
coso = mg: N = mg: (mwZR) =g:(wR)
Dar cos® S 1, deci această solutie este posibilă dacả
Ncos - mg 0.
sine (N- mwZR) = 0,
sine = 0, =0,
w'R
Sau
fundul sferei.
N= maZR
-s1.
176
a) Pentru prima viteză unghiulară w < w .deci firele de
nisip vor sta pe fundul sferei, pe axa de rotație (sin0 = 0, = 0).
b) Pentru w > wc avem şi soluția (5):
wŽ Jg/R =0c =5,0 rad/s
Firele de nisip forneaz un inel fin orizontal, la înăltimea
cose = g: (w,2R) = 112, 0= 600
h= R(1 - cos) = 19,6 cm
(1)
ech > 0'
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
Cealaită soluție (0 = 0) în acest caz este instabilä. În adevăr, în SR
legat de sferă trebuie sả mai introducem forta complementară
centrifugă (de "inerțtie) pentru a explica fenomenele în acest SR.
La cea mai mică trepidație, când firele de pe fundul sferei se vor
depärta oricât de puțin de axa de rotație, cu unghiul 0 mic, asupra
lor va acționa forța de greutate care dă o componentă tangențială
F, = mgsine îndreptată spre poziția de echilibru şi care cautä deci
så readucă firele înapoi, și o fortå centrifugă mwZRsine care dă o
componentă tangențală Fet mwRsino 'cos îndreptată spre
extenor, care caută să îndepắrteze firele de axă, spre
ție de echilibru stabilă. Dar se vede că pentru w > w
mgsin "< mwZRsine 'cose
g/ (w2R) = cos0ech COSO
unde cos ch < 1, iar cos este aproape 1 (@' mic < ec)
1,00 m, al unui
unui con cu frec-
()
(8)
cealaltă pozi-
(9)
3.2.23. Firui de suspensie, de lungime
pendul simplu gravitațional descrie pânza
vența unghiulară o 4,0 rad/s (pendul conic). Afiați raza cer-
Cului descris de bilă.
Rezolvare. Asupra bilei acționează două forte:greutatea mğ

şi tensiunea din fir T,rezutanta lor trebuie să fie centripetă :

mğ + T
Rezutanta cetor două forte se poate exprima astfel:
mg tg a= Muz R,
tga = R: Ve2-R2
dar
astfel încât
gR: Ve2-R2 = w2R, e2 - R2= g: w,
Trebuie ca sub radical să avem o mărime pozitivă, deci
e2- glwt>0,. w> Jg/t =3,13 rad/s,
mãe
R= Je2-g² /w4 = 0,79 m .
altfel firul va rămâne vertical (a = 0,
T, =2
De aici rezultả
T'=2r
T= 2
3.2.24. Un pendul conic aflat într-un lift în repaus are peri-
oada T, = 1,00 s şi unghiul firului cu verticala ao= 45°. cất
devine perioada dacả liftul coboarả cu accelerația a = 4,9 m/sz
şi unghiul devine a'= 600?
In cazul problemei câmpul gravitațional echivalent este în-
dreptat în sus şi se scade din g. Atunci :
e cosa o
Rezolvare. Perioada unui pendul conic într-un SR inertial este
e cosa
g
je cosa o
R= 0)
T'= 2r
Dacă ne aflăm într-un SR neinerial, totul se petrece la fel ca
şi cum ne-am afña într-un SR inertial, dar în schimb ar aciona un
câmp gravitafional echivalent gecth =-ã, unde ā este accelera-
tia SR față de un SR inertial (stele şși nebuloase).
g cosa'
Vig-a) cosa,
e cosa'
g'
=lo
(1)
= 21
(2)
g cosa
Vg-a) cosa o
(3)
le cosa'
g-a
(4)
(5)
(1)
- (2)
=1,19 s.(3)
3.2.25. Un cărucior, având vitezav=1,00 m/s, cade într-o
prăpastie de adâncinme h=19,6 m. Evaluați câte rotafii face
cắuciorul în timpul cảderit.
Rezolvare. Putem face o evaluare grosieră. Fie ungimea
căruciorului. Când cărucionul depäşeşte cu e/2 marginea prăpastiei
177

va începe propriuzis cắderea.Centrut de masă va cădea cu o ac-

celerație g.in timpul t= (e/2) : v capătul posterior al cărucio-
rului ajunge la marginea pråpastiei, iar în acest timp CM atinge o
vitezå verticală de cắdere gt= gl / (2v), care poate fi privită
aproximativ ca derivând din rotația căruciorutui în jurul capătului
posterior : gl / (2) o l /2,
Timpul total de cădere şi numărul de rotații :
. N= wt/ (2r) = Ig/(2r)) J2h/g =
- [1/(2z)]J2gh
.Ci
3.2.26. In spațiul cosmic, departe de alte corpuri, se află o
păturả sfericã de masă M= 200 kg in interiorul cărela de-a lun-
gul eCuatorului se roteşte uniform o bilă de masă m= 100 kg cu
perioada T= 3,00 s. Distanta dintre centrele corpurilor este d=
= 10,0 m. Aflați forfa cu care bila apasă asupra sferei.
Fig.3.2.26
178
3 rot
m
mg,
Pentru bilă lex secunda dă :
-R
Fig.3.2.27.
N=m'r= m(2r / T)2d M/(M + m) = 4,0 kN,
unde r este distanța de la bilä la CM comun:
mr= M (d -), r=d M/ (M + m).
(1)
Rezolvare. Sistemui în ansambiu fiind izolat, centrul såu de
masă (CM) rămâne pe loc sau se mişcă rectiliniu uniform față de
stele şi nebuloase (față de SR inerțiale), şi în acelaşi timp cele
douå corpuri se rotesc în jurul CM comun, cu aceeaşi viteză un-
ghiulară, centrele lor fiind situate mereu diametral opus.
(2)
(1)
(2)

3.2.27. O bilă de rază r = 4,0 cm, suspendată de un fir de

lungime = 96 cm, se sprijinả pe un cilindru de razăR= 56
cm,ca îin figură. La ce turație a sistemului bila se desprinde de
cilindru ?
Rezolvare. Considerăm cazul limitã când bila tocmai se des-
prinde, atunci N se anulează. Biia efectuează o mişcare circulară
uniformă cu raza cercului r + R. Rezultanta fortelor, mã +T,tre-
buie să fie centipetă :
mg tga= mu(t R),
n=
tga = (r+
R):
1 g tga
2r 2 V r+R
N
mg
1
2
Fig.3.2.28
+r)?
-(r+R)2
3.2.28. Ín camera unei roți de automobil a pătruns o pietri-
cică. La ce vitezä minimä a automobiluiui pietricica va partici-
pa la mişcarea roții färă s lunece ? Se dau: unghiul de fre-
care la alunecare dintre pietricică şi cauciucul canerei p = 11°
32' (sino = 0,20), raza roții R= 49 cm
Dacă viteza automobilului scade, în ce punct de pe perife-
ria roții va începe lunecarea pietricelei ? (dați unghiul razei
vectoare cu orizontala).
m
= 0,56 rotvs. (3)
(1)
M
(2)
M
Fig.3.2.29
m
Rezolvare. Să caiculăm viteza minimă necesară pentru ca
pietricica să nu lunece într-un anumit punct, reperat prin unghiul a,
ca în figură. Considerăm cazul limită când pietricica este gata-gata
să lunece. Atunci ea are încă viteza roții şi F → uN. Alegem un
SR inertial legat solidar de automobil. Față de acest SR roata se
învârteşte pe loc şi viteza liniară perifericå a rotii este egală cu viteza
179

automobilului, iar accelerația punctelor periferice este centripetä

P/R(accelerația este aceeaşi în toate SR inerțiale).
Scriem lex secunda pe direcția radială centripetả și pe direcția
tangențială :
N+ mgsina = m²/R.
(în mişcarea circulară uniformă accelerația este centripetă)
m²/R= mgsina + (mg/u)coSa = mgcos(a - ): sinp.
Ymin 9Rcos (a-p): sinp
Se vede că v,min depinde de locul considerat (de a). Dintre toate
vitezele minime necesare alegem pe cea mai mare pentru a asi-
gura nealunecarea în orice punct dat de a. Această viteză are loc
uN- ngcosa =0
pentru
cos(a -p) = 1,
(3)
deci sub unghiul p este locul critic, unde prima dată va începe lu-
necarea, atunci când viteza automobilului scade:
Vmin = VgR:sinp = 4,9 m/s
2T sin(a/ 2) = mM2 I sin(c/ 2) sau
pentru fiecare bilă Mavem:
3.2.29. Două perechi de bile de mase mn= 410 g, respectiv
M=2,00 kg, sunt fixate în cokurile unui pătrat, care se poate
deforma liber, masele M fiind legate intre ele şi printr-un resort
inițial nedeformat, de constantă elastică k=8,66 N/m. Siste-
mul se aşează pe o maså orizontală netedă, fărả frecări, şi se
pune in rotație în jurul axei verticale proprii. Pătratul devine
romb cu unghiul ascuțit a = 60°, ca in figură. Aflați viteza
unghiulară de rotație.
Rezolvare. Articulațile fiind ideale, în virtutea simetriei, tensi-
unea în cele patru laturi este aceeaşi. Fiecare bilă are o mişcare
circulară unifomä. Pentru fiecare bilă m avem :
Introducem 27T din (1) în (2) :
mey2 ( cos(w 2) + 2k
a=p
de unde rezută
o =
:
(1)
(2)
2T=moj2 e;
2T cos(w 2) + k (2 cos(/ 2) - 2f cos(z/ 4)] = Mu? ( cos(al 2).(2)
unde în paranteză este alungirea resortului.
(4)
zxcos-cos(-m)con
= 1,42 rad/s
(1)
(Cos(2) - cos(/ 4)]= Mu2 l cos( 2),
(3)
3.2.30. Pe filetul (ghiventu) dreptunghiular interior al unei
piulițe, cu ax vertical, iunecả un mic conp. Se cunosc :raza
180
interioară a piuliței R=3,0 cm, unghiul de inclinare a filetului
fațå de planul transversal al piuliței a= 15° și unghiul de fre-
care la lunecare dintre corp și piulițå ọ 5,0°. Aflați vteza
limită, constantä in modul, cu care va luneca corpul.
Fig.3.2.30
mg
R-
>N'
a)
|
N'= ma, = mcos²a : R
Rezolvare. Asupra corpului acțiońează umătoarele forțe :
greutatea mg vertical în jos aplicată în centrul de greutate; forța de
reactiune normală N şi forța de fecare uN în punctul de contact cu
"panglica" înclinată a filetului ; reacțiunea normală N° şi forța de
frecare uN' în punctul de contac cu peretele lateral al piuliței.
Mişcarea corpului este o lunecare pe planul înclinat format de
"panglica" filetului, care este rằsucit în jurul axului piuliței cu raza
R;în acelaşi timp corpul se freacă ("iunecă") de peretele lateral
interior. Mişcarea corpului se compune dintr-o mişcare circulară (la
început neuniformă, în final- uniform) cu raza Rşi viteza vcosa,
în planul transversal al piuliței, şi o mişcare de coborîre verticală
(la început accelerată, în final unifom) cu viteza vsina
Pe direcția paralel cu planul înclinat avem
N
Scriemn lex secunda pentru mişcarea circulară în planul trans-
versal, pe direcția radială centripetă :
mgsina - uN - uN'= ma,
Vmg
b)
mgsina - u mgcoSa - u mnwcosa :R = ma,
v2 = Rg (sina - u cosa) : cos²a.
(1)
unde apăsarea N= mgcosa, iar N' este dat de (1) (N' nu se dato-
reşte greutăți, ci "forței centrifuge de inerție") :
(2)
(3)
Pe măsură ce viteza creşte accelerația tangențială scade şi la
linitä se anulează. Atunci viteza rămâne constantă în modul şi
corpul are o mişcare elicoidalå uniformă:
(4)
181

Exprimăm pe
prin unghiul de frecare u=tgp:
Vo=(1/ cosa) Rg sin (a-p):cos p = 0,23 ms
3.2.31. Afiând cả la viteze mari fora de rezistență a aerului
este proportională cu pătratul vitezei (legea lui Newton), un
elev a luat o bilă de masă m= 100 g și legånd-o de un fir a în-
ceput S-o învárteascả repede deasupra capului pe un cerc ori-
zontal de razả R=1,0 m (pumnul descriind un cerc mai mic).
A constatat atunci cả raza vectoare a bile (raza cerculu R) fa-
ce un unghi oa = 6° cu directia firulul în planul orizontai. Negli-
Jånd forța de greutate, aflați coeficientul de proporpionalitate
din legea fortel de rezistență.
Fig.3.2.31
m
182
Fomee
Fig.3.2.32
max umg
(5)
Rezolvare. Neglijând greutatea, asupra bilei actionează tensi-
unea din fir şi forta de rezistență a aerului, ca în figurả . Sciem lex
secunda pe direcția radială centripet şi pe direcția tangențială la
cercul descris de bilă:
Tcosa =F=ma, = mv²/R, Tsina - kv² = ma, = 0
Din aceste douả ecuații, prin eliminarea tensiunii T, rezută :
tga = k²: (mv²/R)= kR/m, k= (m/Rtga= 102 kg/m
=ma
Accelerația centripetă (normalä) creşte odată cu viteza :
F = m²/R, Fem * mv2/R
(1)
3.2.32. Un automobbil poneşte unifom accelerat pe un arc
de cerc orizontal de lungime s= 50 m şi rază de curbură R=
=100 m. Ce vitezå maximă finală poate atinge dacả coeficientul
de frecare la lunecare între anvelope şi şosea este u=0,28 ?
(2)
Rezolvare. Conform enunțului accelerația tangențială a, este
Constantă, deci și forța tangențială F = ma, este constantă. Din
formula lui Galilei pentru mişcarea tangențială uniform variatä ex-
primăm pe a, :
= 2a,s a = v/(2s) .
(1)
(2)

celor două forțe F,F, este realizată de forța de freca-

re F, dintre anvelope şi şosea, care atinge valoarea maximả la
alunecare Ftmay * uN. Prin urmare, pericolul derapări apare la
capătul drumului. Considerând cazui limitä când automobilul este
gata-gata så derapeze la sfârşitul drumului, punerm F uNşi ob-
tinem vmax ?
Rezuitanta
F E+F2
V%=ug:
F=ma
R2
1
-R
Fig.3.2.33
3.2.33. Un camion, pomind đin repaus, face un virąj de
rază R= 100 m, descriind un arc de cerc de unghi a = 30°.
Coeficientul de frecare la lunecare dintre anvelope și astfalt
este u =0,30. Dacă viteza sa creşte unitorm în modul, ce
valoare maximå poate atinge ?
=m
1
Forta rezultantă este
= 196 m²/s2
1
p2 m =uN=umg,
4
F,=JĘ+F =m Ja? +az =
Rezolvare. Camionut are o mişcare circulară uniform accele-
rată. Formula lui Galilei dă viteza finală :
Vm2= 2a,s, s= aR, a,= V/(2s) = v/ (2aR) .
Accelerația centripetă creşte în modu!:
a =IR,
1
Vm = 14 mis = 50 km/h. (3)
m
Fig.3.2.34
acm v2/R.
CM
+1
m2
(1)
(2)
(3)
Dar forța rezutantă este realizată de forfa de frecare care atinge
valoarea maximă uN= umg. Prin umare, restricția vine la capătul
final al drumuiui, unde apare pericolul derapării. Considerând cazu!
183

limitä avem:
F-R Vn +/(4a2) = umg .(4)
= 14,6 m/s
3.2.34. Pentru a crea greutate artificială, două părți ale
unei nave cosmice, de mase mą s 4,0 t, m, = 8,0 t, au fost des-
pårțite la distanța L= 29,4 m intre ele şi puse în rotație în ju-
rul centrului lor de masă (CM) comun. Aflati perioada de rota-
tje a sistemului, ştiind cả un ceas cU pendul din cabina pării
m, merge den=2,00 ori mai incet decátpe Pamânt.
Rezolvare. Distanțele părților m, 2 până la CM (comun) sunt :
e, =L·m,/ (m, + m). lz =L m, / (m, + m,)
Fie o = 2r/Tviteza unghiulară de rotație a sistemutui.
Atunci pentru observatorul din cabina m, - care se roteşte cu frec-
vența unghiulară w de mai sus - totul se petrece ca și cum cabina
ar sta pe loc, dar în schimb ar acționa un câmp gravitațional echi-
valent gech =-ả , deci un câmnp "gravitaționa/" centrifug:
T=n. 2T
gech ? e, = (4r2/ T) e.
(2)
Atunci perioada unui pendul (de lungime ) aflat în această cabinả
va fi:
=2n
-=2r
(5)
y4n22
în timp ce pe Pământ acelaşi pendul are perioada: Tp =2r Je/g.(4)
Pendulut din cabină merge de n on mai încet decât acelaşi pendul
pe Pämânt, deci Tcab =nTp sau
Lm,
o (m, +m)
TJe/e, =n 2r 4e/g .
(1)
= 12,56 s
(3)
(5)
3.2.35. Un camion, accelerând cuo accelerație maximả
posibilă pe o şosea orizontală rectilinie, işi mảreşte viteza
inițială v, = 20,0 m/s cu Av = 0,50 m/s într-un timp At = 0,10 s.
In ce interval de timp At' minim poate face el acelaşi lucru pe
o şosea orizontală curbă , de rază R = 100 m ?
Pentru ce razả R' camionul nu-şi poate mări viteza v, ?
Rezolvare. Accelerația maximå pe care o poate dezvolta un
camion pe o şosea rectilinie orizontală este g. In adevăr, forța de
184

tracțiune maximă pe care o poate dezvolta un camion este forța de

frecare maximă ụ mg, deci accelerația maximă este ug. Atunci
V= V,+ aAt, AV = V- V, = ast, a= Av/At = ug
(1)
Pe o şosea curbå accelerația ã este realizatå tot de forta de
frecare :
unde la limita lunecări
a, = Av/At"
a=
a= ug, iar
Rezutä atunci a= ug= Av/at =
may =Ag
a, = v/ R. (Av « v).
=Av: (av/ar)?-v& /R2 =0,17 s.
Fig.3.2.35
Camionul nu poate realiza mårirea vitezei din cauza pericolu-
lui derapäri (fie din cauza unei viteze inițiale va prea mari, fie din
cauza razei de viraj prea mic). Punem condiția st" → 0,Ceea Ce
Înseamnă anularea numitorului :
(Av/A2 - v,4/ R2 = 0,
R'= v? t /Av= 80 m.
(2)
Fig.3.2.37
(3)
(4)
(5)
3.2.36. Un camion de masåả m=1000 kg virează cu accele-
rația tangentală constantă a, = 1,00 m/s pe o șşosea onizonta-
lå de rază R = 100 m, având coeficientul de frecare la lunecare
u= 0,30. Ce viteză maximă dezvoltă pănă la aparila lunecării
(derapári)? Ce putere (utilä) va dezvolta motorul în acest mo-
ment ?
Rezolvare. Forța de tracțiune dezvoltată de camion este în
ultima instanțå forța de frecare dintre anvelope şi şosea la roțile
motoare, orietată înainte. Forța de frecare maximă se atinge când
ncepe lunecarea. Prin umnare,
185

F=ma = m
Vmax = NR
Va + a =mya +* /R mg.
ug?-a? = 17 m/s
Puterea (momentanả sau instantanee) este egală cu produsul
scalar dintre vectorul forțä şi vectorul viteză :
P= F = ma, v= 17 kW
unde u este viteza vagonului
3.2.37. O locomotivă merge cu viteza constantå v, = 1,00
m/s şi trage printr-un cablu de lungime = 32 m un vagon de
maså m=9,0 t, ca in figură. Cunoscând la un moment dat un-
ghiurile a = 45°, B = 15° (frecãrile sunt neglijabile), aflați ten-
siunea đin cablu în acest moment, precum şi viteza și accele-
rația vagonului.
Rezolvare.Cablul fiind inextensibil, capetele sale nu se pot depăr-
ta între ele, asta înseamnă că componentele longitudinale ale vitezelor
capetelor cablului trebuie să fie egale: Vcosß =u cos(a-).
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiui vitezeior:
v': sina = V, : sin(90° -a+ p) = V,: cos(a - B).
In SR inerțial, legat solidar de locomotivä, vagonul se mişcă
çircular (la distanța fixă € de locomotivä) cu viteza relativă:
i'= ū- Vo perpendiculară pe cablu. Reamintim cả viteza relativă
a unui corp față de altul este diferența vitezelor.
şi pe directia nomală la direcția de mişcare a vagonului :
N- Tsin(a - B) =0.
(1)
Din ultimele două ecuații (3), (4), eliminând pe N,găsim :
T= my'2: [e cos2(a - )).
(2)
Introducem aici v' din (2) :
T= (my2/) sin²a : cos(a - B)= 250 N.
Din (1) rezută viteza vagonului în acest moment :
u=vcosB : cos(a - B) = 1,12 m/s
(3)
Scriem lex secunda pe direcția cablului (N - reacțiunea orizontalã a
şinelor) :
T- Nsin(a - B) = my '2/e
şi accelerația
0,024 m/s?
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
a = (T/ m) cos(a - B) =
= (v,2/) sin²a : cosa - )
3.2.38. In anvelopa de rază Ra unul automobil,, care mer-
ge cu viteza constantả vo, a intrat un cui de masă m. Aflați
forta de reacțiune asupra cuiuiui din partea anvelopei şi raza
186
(7)
(8)

de curbură a traiectoriei sale in funcție de unghiul 6 format de

raza ectoare cu verticala.
Fig.3.2.38
m
mg
ma
N= mng
N
Vo
Rezolvare. In SR inerțial legat solidar de automobil, roata se
învârteşte pe loc cu viteza liniară periferică vo. Viteza a cuiului
față de Pămånt (absolută) este egală cu viteza cuiului față de auto-
mobil (relativă) ( rel cu |V retl % ) plus viteza automobilului v o
(de transport) . Din figură rezultă cả vectorul v trece prin punctul
C' diametral opus punctului de contact C. In SRamintit, la fel ca și
față de Pământ, accelerația cuiului este centripetă, spre centrul
roții :
a= v2/ R.
Vo
Asupra cuiuiui acționează două forte : greutatea mỹ şi reaciunea
anvelopei N (formată din reacțiunea normală și forța de frecare):
mg + N= mã, N=må - mỹ.
(2)
Conform figurii, în triunghiul forțelor, aplicând teorema cosinusului,
obținem N2= (mng)2 + (mv2/ R)2 -2 mg (mv2/R) cos(r – e).
+2 cose
(1)
Ştim de la miŞcarea circularả expresia acceierației normale
(centripete): a, = /p, p-raza de curbră; p/a,
(3)
(4)
187

a, = a sin(0/2) = (v2/ R) sin(0/2), v= 2v, sin(e/ 2)

astfel încât (4) dä raza de curbură (traiectoria este o cicloida) :
p=l a, = 4 R sin(0/ 2)
(v. problema 3.3.30).
Din figură se vede cả
m
3.2.39. Un pahar tronconic are diametrul bazei D=7,0 cm
şi unghiul de înclinare a pereților a= 30° (față de verticalä).
La ce turație a paharului în jurul axei sale verticale, apa (30
cm) aflată pe fundul paharului va fi azvâtită afarả ?
Rezolvare. Stratul de apă are o înălțime foarte micả :
-V:(rD/4) ~8 mmn
mg
a h
deci
N
ac
Fig.3.2.39
188
D
Pe de altă parte, lex secunda pe direcția radială, centripet, dă :
Ncosa= mur= mu(D/2 + h tga).
sau
Tinând seama de (2), obținem din (3):
N>
Să considerăm o picătură de apă
situată pe fața lateralä a paharului, la
înăițimea h, participånd la mişcarea
circularå a paharului. Pentru a ieşi din
pahar, componenta verticaiă a reac-
tiunii normale, Nsina, trebuie să în-
vingă greutatea mg :
Nsina > mg
mg: sina
de unde viteza unghiulară necesară :
mw2(D /2 + htga) = cosa > (mg / sina) cosa ,
n=
w' >g ctga : (D/2 + h tga) .
(5)
(6)
= 0,24 rot/s
(1)
(2)
Se vede că pentru particulele situate mai jos trebuie o turație mai
mare. De aceea trebuie asigurată turația necesară pentru particule-
le de pe fundul paharului h → 0, fiindcả odată deplasate pe fața
laterală ele Vor urca mai departe automat şi Vor fi azvärlite afarä,
1 2g dg a
27 D
3.2.40. Pe suprafața interioară a unei
cm poate luneca cu frecare foarte
cm. Care va fi poziția de echilibru relativ a bilei (unghiul dintre
raza vectoare a bilei şi verticala), dacă sfera se roteşte cu tu-
rația n = 1,00 rotus în jurul diametrului vertical ?
(3)
(4)
(5)
(6)
sfere de rază R= 55
mică o bilă de rază r= 5,0

Rezolvare. Bila are o mişcare circulară unifomă pe un cerc

orizontal de rază (R - )sin 0. Scriem lex secunda pe direcția radi-
alå centripet şi pe direcție verticală
N sin = mu2 (R-) sin,
N COs - mg= 0
(1)
(2)
F COs0' = myZ (R -dsin
cOs 0' >g: [2
Prima ecuație ne dă soluțiile :
sin [N - mwz (R-] = 0], sin
0=0, N= mu² (R -)
Introducând N în ecuația (2) avem
cos =mg /N=g: [w2 (R - n]=
=g: (4rn(R-D]= 1/2,0= 60°.(4)
Prima soluție este instabilả: la
cea mai mică trepidatie când centrul bilei deviază de la axa de
rotație, forta centrifugă de "inerție" care apare va devia bila până la
poziția stabilă.
fiindcă
= 0,
Ni
(3)
mg
Fig.3.2.40
In adevăt, în SR legat de sferă (neinerția) pentru a explica
fenomenele trebuie să introducem forța centrifugå de "inerție":
Fer= mu? (R -nsin 0.
F = -mãc .
(5)
Componenta tangențialä a acestei forțe este mai mare decât com-
ponenta tangențială a forței de greutate :
R
cos0' > mg sin 0
(R- ]= cos 0, 0'<0
(6)
(7)
3.2.41. Care este hodograful vitezei și hodograful accele-
rației unei particule în mişcare circulară iniformă ?
Rezolvare. Modulul vitezei este cn :nt, doar direcția vecto-
rului viteză variază continuu, viteza fiind tangertă la traiectorie, de
aceea hodografu! vitezei este un cerc de rază v= wR
Accelerația în mişcarea circulară uniformă este centripetă, de
modul constant a= ²/R, dar mereu de directie centripetã, de
aceea hodograful accelerației va fi un cerc de rază a = /R.
3.2.42. O tijā verticalã are prinse la capete douã fire de
acelaşi fel sub unghiurile x , respectiv , astfel încât la capă-
tul comun este prinsă o bilå de masă m la distanța R de tijă,
ca în figură. Sistemul se pune în rotație cu viteze unghiulare
din ce în ce mnai mari. Care din fire se rupe primui ?
Rezovare. Presupunem că viteza unghiulară este suficient de
mare pentru ca ambele fire să fie întinse. Atunci lex secunda pe
direcția radială centripet şi pe direcția verticală dả :
T,sin a + Tzsinß = mu?R, T,cosa - Tzcosß - mg =0. (1), (2)
189

Din aceste două ecuații aflåm T12 :

T,
= (mwR cosB+ mg sinß ) : sin (a + B).
T, = (mu²R cosa - mg sin a ) : sin (a + B.
Expresiile sunt vałabile dacă T,,>0, deci trebuie ca
tensiuntle sunt crescătoare odată cu frecvența unghiulară o .
Diferenta tensiunilor este :
g tg a
In cazul B>a (cosß< cos a). tensiunile devin egale la
viteza unghiulară
şi anume:
R
w? = (g/R) (sina + sin) : (cos a - cosB) > w2
T = Tz= T = mg : (cosa - cosB).
T -T = m[w²R(cosß - cosa) + gsina + sinß)] : sin(a + B). (6)
Dacă ß<a (cosß > cos a), rezută de aici T, > T pentru
orice w > wo și se va rupe întâi firul superior
T1
T2
mg
Fig.3.2.42
(3)
(4)
La viteze w < w, din (6) rezultă T; > T, apoi pentru w > wc
avem T> T1. Prin urmare, dacă tensiunea de rupere T < T Se
rupe întâi firul superior. Dacă T, > T, , se va rupe întâi firul inferior.
mg
(5)
(7)
(8)
Fig.3.2.43
3.2.43. Un cilindru rotund de masă m = 1,00 kg, adus în
mişcare de rotație, este aşezat într-un unghi diedru cu unghiul
2a = 90°,ca în figură.Cunoscând unghiul de frecare cu planele
190

p =15°, aflați forțele de apăsare asupra planelor. Pentru ce va-

ioare a unghiului diedru a cilindrui va urca pe uul din plane?
Rezolvare. Scriem lex Secunda proiectată pe axele Oxy alese
ca în figură (accelerația centrului de masă CM este zero) :
(Ny - N,)cos« - u(Ny + Ny)sin a = 0,
(Nyt N, )sin a + u(N, - Ny)cosa - mg = 0,
de unde rezultă uşor : N, + N = mg: {(1 +u) sin a] ,
N, - N, =u mg : I(1 + ) cos a].
Prin adunarea și scăderea ecuațiilor obținem apăsările :
mg(cos a - p sin c) : (2(1 + e) sin a cos a] ,
mgcos a + u sinc) : (2(1 + u) sinca cosa]
sau exprimând pe prin unghiul de frecare, 4 = tgp:
N, = mg [cosp /sin 2a] cos(a +t p) = 4,73 N ,
N,
Ny
N, = mg [cosp / sin 2a] cos(a - p) =8,2 N.
Fig.3.2.44
ac
mg
(1)
Pe mắsură ce a creşte cos(a + p) scade și la un moment dat
at n2 șİ N, = 0. Aceasta înseamnå că la un unghi de deschi-
dere suficient de mare (u > n/2 - p), cilindru se desprinde de pla-
nul 1 şi se va rostogoli în sus pe planul 2.
ac
F, uN= mv,2/R, N - mg = 0
(2)
3.2.44. Aflați de câte ori creşte viteza maximå realizabilă
färå derapare la o şosea, datorită "supraînälțării" pärții exteri-
oare cu unghiul a * 6,0°, unghiul de frecare fiind ọ= 150
mg
(3)
(4)
(5)
(6)
Rezolvare. În mişcarea circulară unifommå forta centripetă este
realizată de forța de frecare. Considerăm cazul limitä când este
gata-gata så apară deraparea. Atunci F → uN Şi putem scrie în
cele dou cazuri (Ox - orizontală , Oy - verticală) :
(1)
191

uN'cosa + N'sina = mv7/R, N'cosa - uN'sina - mg = 0, (2)

v/(gR) = (ucosa + sina) : (cosa - usina) = tg(a + p).
V= JgRtg(a+p) .
Raportul cerut :
(V. şi problema 3.2.21).
ac
N
3.2.45. Ce viteză minimä trebuie så aibă un motociclist
pentru a putea merge pe supprafața interioarå a unui cilindru
vertical, centrul său de masă desscriind un cerc orizontal de
rază R= 10,0 m, ştiind cå peo şosea orizontalä, la acelaşi coe-
ficient de frecare la lunecare, raza miníimå de viraj la viteza
V,= 9,8 m/s, este R, = 40 m. Cu ce unghi față de orizontală se
inclinả motociclistul dacă merge pe cilindrul amintit cu viteza
minimả cerutả ? Dar cu viteza =22 m/s ?
Vg/V, = igla+p) : tgyp = 1,2 .
a)
mg
192
ac
N'
mg
b)
Fig.3.2.45
a
eN=umg = mv /Ro e= v/ (gR,)
tg = uN: N=u = tg,
mg
Rezolvare. Considerăm cazul limitä al lunecării, atunci F →
→ uN.Pe drum orizontal :
tg ' = uN' : N'=u=tg,
Din (1) putem calcula pe u și p:
c)
(3)
(4)
Pentrua nu se răsturma rezuitanta forțelor uN şi N trebuie să
treacă prin centrul de greutate unde se aplică mg, astfel incât un-
ghiul de încinare :
în cazul mişcări pe suprafața interioarå a cilindrului :
N'= m/R uN'- mg = 0 sau m/R= mg,
v=JgR|u=JgR (9Ro /v&)-(g/vo) RRo- 20 m/s
(1)
(2)
(3)
(4)

u= v/ (gR) = 0,245 = tg, p = 13° 46

In cazul vitezei v'>a. din triunghiul fortelor rezuttă că rezu-
tanta (centripetă) a fortelor se scrie astfel
mg ctg " =mv'2/R, tg " = gR/v'2 =0,202, "= 11° 27'. (6)
3.2.46.Douå corpuri mici identice, de mase m =100 g, sunt
legate între ele printr-un fir de lungime =2,0 cm şi aşezate
de-a lungul unui meridian al unei sfere fără frecări, de razăR=
= 98 cm, astfel încât un corp este în pol. Care va fi tensiunea
inițialä din fir şi accelerația inițială a sistemului läsat liber ?.
Pentru ce coeficient de frecare corpurile rănân in repaus ?
m
sin
mg
Fig.3.2.46
mg
m
mat
t maxAmg
Vo
Rezolvare. Viteza inițialä find zero, sistemul nu are inițial
accelerație nomalä (v2/R= 0), ci numai accelerație tangențialä
Scriem lex secunda pe direcția tangențială, separat pentru fiecare
corp:
T= na, mg sin0 - T= ma,
de unde rezută: T=(1/2) mg sin , a = (g/2) sin
Pe de altå parte,
0 = t/R= 0,020 « 1 , (0= 1 14" « 6°),
deci putem folosi aproximațile cunoscute:
0 (in radiani !) și cos
Prin umare, în cazul nostru :
T= (1/2) mg 9 = mgt / (2R) = 9,8 mN
u> sin0: (cose + 1)
(5)
Fig.3.2.47
a = (1/2) g = gl / (2R) =0,098 m/s?
(1)
(2)
1 pentru « 1 rad sau 9 < 6°. (4)
(3)
(5)
In cazul frecării, considerăm cazul limită când sistemul este
gata-gata så lunece. Atunci F → uN, a =0 şi avem petru între-
gul sistem : mg sin 0= umgcos + umg,
0/2= e/(2R)=0,010
(6)
3.2.47. La un viraj de razåR= 100 m, efectuat cu viteza
inițială v, = 10,0 m/s , un camion frânează cu accelerația tan-
193

gențialả constantă, mnaximă permisă ca sả nu derapeze, şi

parcurge astel distanța s = 30 m până la oprire. Aflați coefici-
entul de frecare la alunecare.
Rezolvare. Forța rezultantă må este dată de forța de frecare
dintre anvelopele roților motoare și asfalt, dar a = Ja +a. (1)
unde a, = const (conform enunțului problemei), iar a, = v2/R este
maximă la începutul virajului (dată în enunt), deci aici apare peri-
colul derapării. Considerăm cazul limită când camionul este gata-
gata să derapeze, atunci a → amax ug și avem
g=
Dar din legea mişcării uniform variate (circulare) :
s= v/ (2la,|).
la,l = vo?/(2s)
astfel încât:
mg
194
= (v/9) /4s?)+1:R? = 0,20
Fig.3.2.48
Fig.3.2.49
mg
Ncoso - uNsine = ma
2
(2)
3.2.48. Un cilindru se rostogoieşte cu accelerația orizon-
tală a = 4,9 m/s² a centrului de masă. Pe suprafața sa interi-
Oară alunecă un mic corp, asttel incất raza sa Vectoare face un
unghi9= 450 cu orizontala. Aflați coeficientul de frecare la
lunecare al corpului.
Nsino t uNcos0 - mg =0.
(3)
Rezolvare. Corpul tunecă pemanent pe suprafața interioară a
cilindrului, astfel încât rămâne la aceeaşi înăițime deasupra plan-
lui orizontal ( = const) şi are aceeaşi accelerație ca şi centrul cilin-
drului. Scriem lex secunda pe direcția orizontală a mişcării corpu-
tui și pe direcția verticală
(4)
(1)

Trecând pe - mg în dreapta şi impărtind euațile membru la mem-

bru, eliminäm pe N:
(cose - usine) : (sine + ucos) = a :g.
Impărțind numărătorul și numitorul din stânga cu cos, obținem :
(1 -tg e) : (tg + u)
u= (g - a tg 0) : (a + g
a /g,
tg ) = 0,33
3.2.49. Un acrobat de masă m = 60 kg merge unifomn pe
un cilindru, în timp ce cilindrul se rostogoleşte unifomm în
sens opus fåră sả lưnece. Unghiul maxim față de verticală, for-
mat de raza vectoare spre punctul unde calcă acrobatul este
tg = u= tgp
= 30°. Aflați unghiul de frecare la lunecare și forța de frecare
in acest caZ.
Nsin 0 - u Ncos = 0, Ncos + u Nsin - mg = 0.
Din prima ecuație rezultă unghiul de frecare :
p=0= 300
(2)
Rezolvare. Unghiul 0 maxim corespunde cazului limită al lu-
necării, deci F, → uN. Scriem lex secunda proiectată pe axele
Oxy alese (v = const, deci a = 0):
iar din ecuația (2) rezultă forța de frecare :
N= mg: (cos+ u sin 0) = mg cos,
F,= uN= mg sin = 294 N.
3.2.50. O bilã de
(3)
Rezolvare. Deoarece viteza inițială este zero, bila m, are
numai accelerație tangențială (a, = /R=0). Bila m, are inițial
accelerație verticală, deoarece T, este inițial verticalä :
mzg - T= ma2.
Pentru bila m, avem pe direcția radial și tangențială :
(1).(2)
(3)
masă m, = 100 g suspendată de un fir
este tinută în repaus în poziția deviată cu a = 60° a firului fațả
de verticală. De bila m, este suspendată printr-un alt fir o altă
bilă de masă m, = 200 g. Aflați accelerația bilei 2 imediat ce i
se dă drumul bilei mn,.
(4)
(1)
T -(T2t m,g)cos a = 0, (T,+ mg)sin a = ma1. (2).(3)
Există (inițial) o legătură între a, și a,. In adevăr, dacă m, se de-
plasează pe cercul sắu infinit de putin As1, atunci în acelaşi inter-
val de timp At , m, coboară pe verticală cu As, = As,sin a, deci
As, : At= y= (As,sin a) : At = V, sina
(4)
195

Aceeaşi relație este valabilä şi pentru variațile vitezelor (în acelaşi

interval de timp A): a a, sina
Inlocuim a, din (5) în (3) și scoatem T,:
T =- mg+ n,a, : sina
apoi înlocuim T de aici în (1) și găsim a, :
M2g+ mg - m4a, : sina =
dar
a, =gsina (m, + m,) : (m, t m, sina) = 9,0 m/s
Fig.3.2.50
m,g
Sau a, = a : sin a.
T2
m
rae
Fig.3.2.52
Sau V= wR= ERt= a, t,
Rezolvare. Ecuațile mişcării sunt următoarele:
3.2.51. O particulå se mişcả unifom variat pe un cerc de
rază R= 10 cm. Aflai accelerația normalăa particulei după t =
= 20 s, ştiind cả dupả N, = 5,0 rot de la pormire viteza particu-
lei a fost v, 10 cmn/s.
0= (1/2) e t2 = (1/2) w2le sau 2rN= (1/2) v2/(eRD.
2rN, = v?/ (2eR) → e= v?/ (4zN,R).
atunci accelerația nomală : a, = v2/R=
(5)
= 2R2t2 /R = [v,4/ (16z2N2R3)] t2 = 1,0 cm/s?
(6)
(7)
(1)
(2)
(3)
(4)
3.2.52. Arătați că traiectoria unei particule a cărei viteză
este constantă în modul, iar accelerația trece printr-un punct
fix, este un cerc
196

Rezolvare. Dacă modulul vitezei este constant, accelerația

tangențială este zero și accelerația va fi normalä :
a = a, = v/R= const
Dar viteza este perpendiculară pe accelerația nomală, deci va fi
nomalå pe raza vectoare a particulei dusă din punctul fix prin care
trece accelerația. Dar atunci Ar= 0, adică r= const (cerc), altfel
V= A/At ar fi oblică pe raza vectoare. Rămâne v=ra: At =
=rw (r= const)
3.2.53. Pe o platformă orizontală care se roteşte cu viteza
unghiulară o la distanța R de axa de rotație, stả un om de
masă m care trage printr-o sfoară trecută peste un scripete
central un cop de masã M.Cu ce accelerație maximă poate
urca acest cop dacã coeficientul de frecare intre omn şi plat
formå este u ?
Fig.3.2.53
umg
(1)
1
Rezolvare. Considerằm cazul limitä când omui trage cu forța
maximă, gata să lunece spre centrul platformei. Atunci forța de
frecare asupra omului va fi centnifugă și egală cu umg. Tensiunea
din sfoară rezută din
T- Mg= Ma
Scriem lex secunda pentru mişcarea circulară a omului :
T- umg = m ZR → Mg + Ma - umg = mku R,
a = (m / M) (ug + wZR) -g.
(1)
(2)
Trebuie ca M să nu fie prea mare, altfel omu! va luneca spre centru.
3.2.54. O tijå înclinată cu unghiul a față de orizontală se
roteşte uniform cu viteza unghiulară o în jurul unui ax verti-
cal trecând prin capắtul superior al tijei, unde este o articulaie
rigidă , ca în figură. De-a lungul tijei lunecă liber un mic man-
şon cu unghiul de frecare la alunecare . Pentru ce valori ale
distanfei x dintre manşon şi ax, manşonul va fi in repaus (rela-
tiv) fațả de tijă?
197

Aplicație numerică : o= 19,3 rad/s , a=7S°, p = 30°.

mg
→F mg sin a +
Din condiția
Rezolvare. In cele două cazuri (w,a mici, respectiv mari)
avem pe directia verticală şi pe direcția orizontală centripet :
F, sin a - mg t Ncos a=0,F, cOsa F Nsin a= my 2x
<x cOsa, N= mng cos a - Mw <x sin c
<u |M rezultă în primul caz
198
mg
F,
g sin a + w'x cosa < ulg cosa - wZx sin a),
x< (glw) tg (p - a). dacă p>a .
În al doilea caz,
Fig.3.2.55
Fig.3.2.54
(1)
(2)
dacă w Zx < g ctga, (3)
g sin a + wzx cos a < u(wZx sin « -g cos a), dacă w Zx>g ctga, (5)
x >- (g /w) tg (p + a), dacả ọ +a > 90°
(6)
După valorile lui a şi p putem avea una soluție, două sau nici
una. In cazul aplicației : x > -(g lw) tg (p + a) = 9,8 cm (7)
(*)3.2.55. Un elev învârte o piatrả cu turația n = 1,00 rotts
în planul vertical, pe un fir de lungime t =1,00 m. Ce unghi cu
orizontala trebuie să formeze firul astfel incât lảsându-I liber
piatra så urce la înāimea
9= t 90°, h=
(4)
maximă ?
Rezolvare. h=t sin 0 +
+ [v2/(29)] cos?60 = f (0).
(1)
h este funcție de 0. Condiția de extre-
mum este anularea derivatei f' (0):
h'(0)= f cos0 - (v2/g) cos0 sin @ =0.(2)
de unde
cos = 0,
(3)
şi piatra pleacă orizontal, înălțimea fiind
minim (soluție banală).

Cealaitä soluție (dacă v²>

sin = f g/v2 =g/ (472n) = 0,248 O= 14o 22'
dă înălțimea maximă:
a
g):
hmax = f 2g/ (2v) + v2/(29) =2,12 m.
Solutia (4) se poate obține şi elementar, fåră derivate. In ade-
văr : h=t sin 0 + [v2/ (29)] (1 - sin20) = f (sin )
(1)
este o functie pătratică în sin 0 (graficul este o parabolă) care are
un maxim (cắci a=-v2/ (29) < 0) pentru
sin = [ -b/(2a)] = -: (2[- v2/ (29))}
dm
dmg
Or, sinusul este monoton crescător cu unghiul 0 în primul cadran.
Cazurile extreme ("marginale") 0= t 90° se studiază direct.
(• ) 3.2.56. Peste suprafața exterioară a unui con cu deschide-
rea 2a = 900 şi cu vârful în sus este aşezat orizontal un lănți-
Şor de maså m =314 g si rază R = 20 cm cu capetele legate
intre ele, asttel încất el se roteşte o dată cu conul cu viteza un-
ghiulară o = 9,0 rad/s în jurul axei sale verticale. Ce tensiune
va fi în lảnțişor ?
a
dNcosa
T
dm
Fig.3.2.56
T
1
--R
Tde
(4)
(5)
de
2T sin(de/ 2) = 2T [sin(d0/2) : (d0/ 2)] (de/2)
(4)
Rezolvare. Considerảm un element de masă dm al lănțişoru-
lui care subintinde un unghi la centru elementar d (in radiani).
Lănțişorul fiind unifom şi omogen avem dm : m= do: (27)
Asupra elementului de masă dm acționează umătoarele forte:
dmg- greutatea, vertical în jos, dN- reacțiuea normalä a conu-
lui, şi cele două tensiuni de la capete. Compunem întâi cele două
tensiuni : conform figurii rezultanta lor este
(1)
199

Dar
sinx :X→ 1
deci sin(d0/ 2) : (de/2) = 1
sin(A0/ 2) : (40/2) când
la limită sin dx = dx
urmare, rezutanta celor
centripetă (cảci w = const).
interveni şi în alte probleme.
Elementul dm, având o mişcare circulară uniformä, accelera-
tia sa este centripetă, deci ecuațile mişcării pe direcția verticală și
pe direcția radială, centripetă, sunt:
dN sina - dmg= 0, T do - dN cosa= dm o 2R
Inlocuind de 2r dm /m și eliminånd dN, găsim :
h
când
200
1
deoarece este limita tui
A0/2 → 0 sau altfel spus totdeauna
dacă dx este infinit mic (în radiani). Prin
douã tensiuni de la capete este Tde și este
Merită reținut acest rezultat fiindcă va
T= [m / (2r)] (g ctga + w ZR) = 1,30 N
a)
Problema se poate rezolva şi fără a folosi diferențiale, ci jude-
când Cu variații foarte mici care descresc (tind)) cắtre zero : Am,
A0 şi cunoscând faptul că pentru unghiuri mici < 6° avem
binecunoscuta aproximație: sina a (în radiani), care este cu
atât mai pecisă cu cât a este mai mic, adică Sina→ a când
→0 (adică la limită lim [(sina) : aļ = 1).
a→ O
mg
(*) 3.2.57. In timpul oscilațiilor unui pendul simplu gravita-
tional accelerația mnaximă a bilei este de n ori mai nare decât
accelerația minimå a bilei. Aflați amplitudinea unghiulară a
oscilatiilor. Ce valori poate lua n ?
a-2g (1- cosa)
@eg sina
a
a
a,
(2)
a=g²r(cose)
Fig.3.2.57 a,b
COSC fcosa
(3)
b)
(4)
coso
Rezolvare. Să calculăm acceleratia pentru un unghi de devi-

ație 0 oarecare. Proiectăm ecuația mä = mĝ+T pe direcția

tangențială şi cea radială (normală) spre centru:
ma, = mv'Ye =T- mg cos 0
Ecuația de conservare a energiei dă.
ma, = mg sin
mgh = mg(l cos 0 - l cosa) = (1/2) mv? = (e 12) ma,.
de unde accelerația totală : a2= a2 + a,2 =
Fig.3.2.57c
=g²(3 cos0 - 8 cos a cos 0 + 4 cos²a + 1) =g² f (cosO) .
Problema se reduce la studiul functiei pătratice în cos 0, pe interva-
lul (cosa, cos 0 = 1).
2,00
=1,32
JR1,11
4
aja,
28°4' 41°25'
am
a.am
In cazul nostru (x = COs ):
)
Reamintim cảo funcție pătratică f(x)
prezintă print-o parabolă care are un extremum pentru
Xm =- b / (2a). fm=-(62- 4ac) : (4a),
f°(x) = 2ax + b= 0, Xn =- b / (2a),
f"(x) = 2a, sgn f= sgn a.
a,lam
f' (cos e) = 6 cos - 8 cosa = 0 → cos
2= g2(1 - (4/3) cos²a ],
am
Deci există un minim dacă (v. figura) :
cos m= (4/3) cos a < 1 ,
53°8
90°
ax? + bx + c se re-
(4/3) cosa ,
f" (cos ) =6 >0.
(1)
minim dacă a >0. Acest rezultat se obține şi cu ajutorul derivate-
lor: Extremul are loc acolo unde se anulează derivata :
(2)
(3)
COSa
a> am = arc cOs (3I4) = 41° 25
(4)
(5)
201
a2 = g2[1 - (4/3) cos²a] >0.
să calculăm accelerațiile de la capetele intervalului :
0= 0 : a, = 2g(1 - cosa), (normală),
9 = ta:
Raportul acestor accelerații :
a,/a =2 tg(a/2).
pentru ae=2 arctg(1/2) = 539 8
pentrua<ac → a, < ae. pentru a > ae -→ a, > ae.
Intervalul a e (0, TƯ2) se împarte astfel în 3 subintervale:
a) a < am = 41° 25', adică cosa > 3/4, (sina<7 /4).
In acest caz nu existả minimul am şi a, < ae . prin umare
n= amax /amin = a/a, = sina : (2(1 - cosa)] =
a g sina, (tangențială)
=1: [2 tg(a/ 2)] > V7/2 = 1,32, tg (a2) = 1/(2n),
dacă n> 7 /2=1,32 ,atunci a < am = 41° 25*,
a scade monoton cu creşterea lui n.
b) a e (am. a
adică cOsa
a = a
sin a =n:
202
in acest caz există am = amin și amax = ae . prin umare :
n= amax amin aę am =
sau a e (41° 25
e (3/5, 3/4).
V4n?
cOs a
530 8'),
-3 scade monoton cu creşterea lui n.
C) a > a, 53° 8 sau COs a < 3/5
In acest caz există a,m = amin și amax = a , prin umare :
n= amax /amin a, am =
= sina: J1-(4/3)cos²a e (4 /N13 =1,11, 7 /2 = 1,32).(13)
=2(1 - cos a) : 1-(4/3)cos2a
(6)
d) Prin urmare, n poate lua valorile
(7)
Aici n scade cu creşterea lui cosa (n creşte odată cu a). fiindcă
derivata n'(cosa) = 2[(4/3) cos« - 1)] : [1 - (4/3)cos²a)
este negativă pe intervaiul considerat : COS a<3/5S
(8)
(9)
(12)
(14)
(15)
(16)
(17)
nz4/ V13 = 1,11 (18)

iar pentru
există două valori pentru amplitudine : una din ele
e (28° 4
, a = 53° 8), iar cealalta e (a, = 53° 8' ,/2= 909)
(v. figura) .
ds
(s ) 3.2.58. Un lăntişor de masă m = 100 g și lungime t = 1,00
m, cu capetele împreunate, înfäşoară periferia unui dlsc ori-
zontal care se roteşte uniform in jurul axei sale verticale şl an-
trenează prin frecare Ilảnişorul. La ce turație a discului lănțişo-
ul se va rupe, dacă tensiunea sa de rupere este T, = 1,00 kN ?
Rezolvare. Luảm un element
de lanț ds cu masa dm, cae sub-
întinde un unghi la centru infinit mic
do (ds = R de). Asupra elemen-
tului de lant acționează cele două
tensiuni de la capetele sale care dau
rezultantă centripetă (cảci n =
const) : 2 T sin (de /2) =
T
dm
ne (4/ f13, 2)
- -R-. de
Tde1
Fig.3.2.58
fială in
= (m/)RdO 472nR= m n2e do ,
de unde rezultă
n =
=2 T(de /2) = Tdo
(19)
rezuitat cunoscut de la problema
3.2.56. Atunci lex secunda dă :
Tde = dm o 2R = (m/€)ds w 2R=
T=m n,
= 100 ro/s .
a, = dv/ dt = v = 6ct = 6c
(1)
Putem judeca şi färå diferentiale, luând elermente foarte mici
As, Am, A0 care descresc (tind) cắtre zero și folosind cunoscuta
aproximație sin x → x (în radiani) când x → 0 (sau sin u = a
pentru a< 69).
legea s=ct3 unde c = 0,10 m/s³. Aflați accelerația tangen-
momentul când viteza este v =30 m/s
3.2.59. Un mobil se mişcă pe o traiectorie circulară după
Rezolvare. v= ds / dt = = 3ct2, t=u/(3c)
Ju3c) =2 V3 = 6,0 m/s2.
(2)
(3)
(1)
(2)
• 3.2.60. Intr-o mişcare circulară 0 = bt - ct, unde b, c sunt
constante pozitive. Calculați viteza unghiulară medie și acce-
lerația unghiulară medie pe durata mişcării, de la pornire pânả
la oprire.
203

Rezolvare. w = d0/dt =
a =
Rezolvare. a) Volumul de
a(R?- R)b bh vt, de unde
b)
204
w= 0=b - 3ct2 → tm = Jb/(3c) ,
(e)= w / at = - w, /tm = -b/ Jb/(3c) =- /3bc
< w)= A0 /At =0m /tm = 2b /3,
ɛ = dw /dt = =w" () = - 6ct,
Rezolvare.
=0'() = b -3ct2
3.2.61. O bandă de magnetofon de grosime h se înfäşoa-
ră cu vitezå constantả v, pe o bobinå de rază iniială Ro.
Aflați : a) viteza cu care creşte raza bobinei, b) accelerația
unghiularå a bobinei.
e = dw /dt = - (hv2/ (2r)] : (R2 + hv,t /n)e
v=dR/dt = (hv,/ (2)]: JRZ +hvot /n
JRŽ +hv of /r
a, = dv /dt = d2s / dt2 = š =s" () =
= -w2A sin (wt + a) = - w2s
da / dt~2 sin (ot + a) w
- 4 (A2R) cos (wt + a)
de unde rezultă
cos (wt
s
a, = v2 /R= (1/ R) w2A2cos² (ot + a) ,
sin (wt + a) =0, deci
cos (wt + a) = , deci
bandă înfăşurată în timpul t este
R= JR5 +hvo /r:
Propunem cititorului să calculeze momnentul cinetic L = kw =
= f () ( - momentul de inerție) şi momentul aplicat M= dL dt
3.2.62. O pasticulă se mişcă pe un cerc de rază R dupả
legea s=Asin (ot + a), s - lungimea arcului de cerc. Aflați
valorile extreme ale accelerației.
v= ds / dt =
Ja? +a =u?A Jsin?(ot ta)+{4² /R2 )cost(at ta) .
s'()=wAcos (uwt + a) .
Condiția de extremum este anularea derivatei:
cos (wt + a) -
a) =
(1)
w sin (ot + a) =0,
(2)
cos (wt + a) = # 1 şi a= o²A"/R,
sin (wt + a) = t 1 şi a,max wA;
(3)
t R/(A2 ), deci s=
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
(4)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)

este posibil dacă Rs AW2 , atunci

Prima valoare (6) va fi un maxim dacă R < A2, aftfel va fi un
minim (natura extremutui rezultă din variația semnului derivate).
Se poate proceda și altfel. Exprimăm accelerația prin arcul s
a= 2
(10)
Condiția de extremum : da /ds~ 2s[1 - 2(A2 - s /RA=0, (11)
de unde
S= 0, a= w'A2/R:
s=4-R²2. amin =w2 JA?-R2/4 .
3.2.63. Un penđul simplu gravitațional de lungime
masă m oscilează dupå legea e = O sin (ot + a). Calculați
tensiunea din fir.
v=l de /dt = lw ecos (w t+ a) = t fwe2-2
F= mg cos + mw2 e(e2-02=
- mg cos [@sin (wt+ a)] + mw 2 2 cos? (wt+ a).
Rezolvare. Pe direcția radialå centripet, principiul Il se scrie:
F- mgcos = my2/ €,
Fig.3.2.63
m
mg
Fig.3.2.65
(9)
Rezolvare. a, = y2/R, v= RA+Bt +c)
(12)
a, = dv /dt = JR (B + 2C): [2A+Bt +t? ].
(13)
şi
(1)
(2)
3.2.64. Accelerația normală a unui mobil care se
un cerc de rază R variază după legea a, =A+ Bt+ Ct2. Dedu-
ceți legea accelerației tangențiale şi legea coordonatei s (le-
gea mişcării sau legea "spațiului").
(3)
mişcă pe
(1)
(2)
205

ds = vdt.
=/R(B + 2C1) VA+ Bt +C?
Jds =s= Jvdt - JR VA+Bt + c? dt =
dt
VA+ Bt +Ct?
206
unde ultima integrală are expresii diferite după semnul luiC şi al
discriminantului, de exemplu pentru C<0 și D= B2 - 4AC > 0:
1
fdes =)=fe dt=f
+
arccos
(t+c)?
4AC - B
w = bt: [(t +t c)] .
S dw=w=fe dt =f
Introducând în (1) găsim:
8C
B+20Ct
* 3.2.65. Accelerația unghiularå a unei particule in mişcare
circulară este e=b: (t + c)2. Aflați tangenta unghiului dintre
accelerație şi viteză.
Rezolvare. a, = dv/dt = d(wR) /dt = (dw /d) R=e R,
tg a = a, /a, = o2R/ (eR) = wle nu depinde de R.
E = dw /dt deo = dt,
b dt
b
t+c
o(r+c)
JB-4AC
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
t=0 avem w = 0: 0= - b/c+ C,C=b/c,
+C,
VA+ Bt +C?
dt
+ const.
b
t+clh
b
Se poate integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
b dt
--t(5)
tg a = w²le = bt/2
(3)
(4)
Fig.3.2.66
(1)
(2)
(3)
(4)
* 3.2.66. O roatä se roteşte astfel incát accelerația sa un-
ghiularà variazå dupã legea ɛ = A - Bo. ştiind cả la momentu!
inițial t= 0, o = 0 aflați legea de variație a vitezei unghiulare.
Care este viteza unghiulară staționară și în cất timp se atinge?
(6)

ɛ = da) / dt = A - Bw
separăm variabilele şi integrằm: dt = dw : (A - Bu),
Rezoivare.
dw
Sdt=t=SaR- In(A - Bo) + C.
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială :
la t= 0 avem w = wo: 0=-(1/B) In (A - Bw) + C,
t= (1/8) In [(A - Bw) : (A - Bu)].
C= (1/ B) In (A - Bw).
1
w=A/B - (A/B - w) er
Sdt =t=Jo A-BuB"
Se poate integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
do
1 A-Bw
A-Bw o
dv
fctg a df= JR2
unde constanta de integrare se detemină din condiția inițială :
la t= 0, v= Vo : O= -R/v+ C,
(1)
Viteza staționară se obține când w = const, deci ɛ = =0,
adică w= A /B. Dacă w, < w, atunci roata se învârte accele-
rat, iar dacă w,> )e, roata se va învârti încetinit, în ambele cazuri
viteza unghiulară w, Se atinge teoretic când t→ o
(2)
** 3.2.67. Un mobil se mişcă pe un cerc de rază R astfel, în-
cất unghiul a dintre viteză şi accelerație este constant. Expri-
mați viteza în funcție de timp, viteza inițialä fiind vo
ctg a t= - R/V+ C,
tg a t= R(1/ vo- 1/ ), v= V,R: (R- Vt ctg a)
Sictga dt = SM Rz
(3)
Rezolvare (v.fig.3.2.65). ctga = a,/a,= (dv /d) : (v2/). (1)
Separăm variabilele și integrăm :
ctg a dt = (R/v) dv
(4)
ctgat =-R
(5)
(2)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
dy
(3)
(4)
** 3.2.68. De un stâlp cilindric vertical de razăR este prins
un fir de lungime (in planul orizontal) având la capāto bilă.
I se imprimă bilei o viteză orizontală v perpendicular pe fir.
Neglijând frecările, aflați dupå cất timp se infäşoarả o fracfiu-
ne f din lungimea firului.
Rezolvare. Fie la un moment dat t lungimea firului x. In acest
moment firul este tangent la suprafața stâipului şi viteza bilei este
207

perpenaouară pe fir, îtrucât fiul este inextenstbi şi bila nu poate avea

viteză pe drectia friui. Forta verticală de greutate a biiei este echilibrată de
reaciunea nomală a planului orizontal, frecărike sunt neglijabile şi deci
rămâne numai forța de tensiune din fir, care este perperndaă pe viteză,
deci nu efecuează uaumecanic și ded viteza nu se schimbă în modut.
R
v dt= x (- dx) /R, dt = x dx /(R)
Sat=t=f;
X dx
Dupå un timp infinit mic dt, la momentul imediat urmätor t +
+ dt, Iungimea liberă (neînfăşurată) a firului va fi x - |dx = x + dx
punctu! de contact al firului se deplasează cu ldx = R do. Dacă x
este lungimea liberă a firului, atunci vanația sa dx va fi negativă în
procesul înfäşurărni firului. Pe de altă parte, la limită avemo mişca-
re instantanee infinitezimală, circulară, în jurul punctului de contact
(centrului instantaneu de rotație) cu raza x, deci ds vdt= xdo
Dar - dx = Rde, de unde eliminånd de rezultă
Rv
Fig.3.2.68
care prin integrare dă (limitele de integrare se corespund) :
x2
2Rv
Rv
Se poate integra şi nedefinit :
1
fat =t=-0 fx dx
Rv
e2-x2
2Rv
t= (e? - x)/(2RV),
de
2RV
X+dx
+C.
de
X
=-
(3)
Constanta de integrare se determină din condiția inițială : la t=0,
x= t: 0=-(/(2R) + C, c= (2/(2RV), deci
t= (2 (2 -) /(2RV) şi total 2/ (2RV)
(1)
(2)
(4)
care ne dă timput în care se înfäşoară orice porțiune l- x. Punând
e-x= fl, rezultă timpul cerut, precum și timpul total :
(5)
(cercut de razằ R este evoluta, iar traiectoria bilei este evoventa).
208

** 3.2.69. Pe un stalp cilindric vertical de rază R = 10,0 cm

este înfăşurat un fir de lungime = 68,6 cm, având la capåt o
bilă. I se imprimă bilei o vitezå radială v =3,43 m/s. In cât timp
firul se va înfăşura din nou pe stâlp? Frecările sunt neglijabile.
Rezolvare. Folosim rezultatele de la problema precedentă
3.2.68. Timpul de desfăşurare este egal cu cel de înfäşurare:
e2/(2Rv). Dar mai trebuie adăugat timnpul intermediar de trecere
de la desfåşurare la înfåşurare, conform figurii: nt/v. Deci tim-
pul total cerut:
T=2·e2/(2RV) + nt /v= (e /) (e /R+ n) =2,00 s.
a)
mg
Fig.3.2.69
** 3.2.70. Într-un jgheab curbat sub formả de circumferință
orizontală de rază R »r, (r - raza jgheabului) lunecă un mic
corp cu coeficientul de frecare u şi viteza inițială vo. Aflați : a)
coordonata curbilinie s în funcie de viteză, b) viteza inijală nece-
sară pentru ca acest corp så înconjoare complet circumferința.
Rezolvare. N cosa = my2/R,
Fig.3.2.70
b)
Nsin a - mg = 0
- e N= ma, = m dv/dt. (2)
Din (1) rezuită :
N= m Vg +v*/R2
-4 m
care int rodus în (2) dă ecuația:
(1)
= m dv / dt.
(3)
209

Pentru a găsi s= s() înmulțim ecuația (3) cu ds = v dt:

• ds = (dv /d) ds = v dv, (ds /dt = v),
separăm variabilele și integrăm :
vg?+v*/R?
ds = - Rvdv: ugR² +v ]=- (R/(24)] d(v) :
Amintim integrala :
Va +x2
210
unde funcția "argument sinus hiperbolic" argsh (xla) este funcția
inversă "sinusului hiperbolic" : sh (xla) = (1/2) (e - ex le).
In cazul nostu obținem:
fds=s=-
atunci
R
S =
R
t=0 , s=0 şi v= Vo :
24
R
R
unde constanta de integrare se detemină din condiția inițială : la
R
In
-R
2e
2u
In
argsh +c- in (x+ va' x?+c,
In
In
JJa2R2+v4
X
argsh
Sds=s= 2u
-R
gR
v2+g²R2+y4
argsh
R
2u
R
O=- argsh
24
v2
argsh +C=
gR
d (v2)
Vo JgR2 4v4
Se putea integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
-R
2u
gR
lWo
+C=
gR
=etc.
argsh
(4)
lvo
(5)

Punând în (5) condiția s= 2nR și v= 0, obțtinem viteza iniți-

ală necesară : V = gR sh (47e) = (gR/2) (e
3.3. Forțe elastice
Volum:
-e).
3.3.1. Ce înăime maximă poate avea un zid din cărảmidã,
dacă limita de rezistență la compresiune este o, =6,0 MN/m²,
iar coeficientul de siguranță s= 5,0 ? Greutatea specifică a
cărảmizilor y = 200 kN/m3
Rezolvare. Greutatea specifică reprezintå greutatea unității de
y=G/V=mg /Vpg.
(1)
Prima cărămidă de jos trebuie să suporte greutatea întregului zid
de cảrămizi de deasupra, deci este comprimată de forta
F= mg =p Vg = y V=y Sh
Tensiunea în această cărămidă va fi :
o=F/S=yh.
(6)
o=y h, de unde
E2= E" (1
Coeficientul de sigurantă arată de câte ori tensiunea actuală
(de lucru) este mai mică decất tensiunea de rupere (de rezistentă):
s= o, /a
La limita de siguranță : o= o,/s,
h=o,/ (s )= 50 m
Rezolvare. Scriem legea lui Hooke în cele două cazuri :
F/S= E, A 4: (e /2) = E, Af 2: (e /2).
E'= (F/S) € : (a 4 t af 2) = 2E,E2 : (E, + E,):
AE = (F; /2) : (E,S) = (F, t 12) : (E,S).
(2)
(3)
3.3.2. Două sârme de dimensiuni identice, dar din mate-
riale diHerite, sunt sudate o dată în serie şi apoi în paralel şi
supuse la o forță de tracțiune. Calculându-se apoi modulele
de elasticitate - ca şi cum ar fi din acelaşi material - S-au gảsit
bineînteles valori diferite: E'= 96 GPa, E "= 100 GPa. Aflați
modulele E 2 pentru fiecare sârmã (materia).
(4)
(5)
(1)
E"= [(F, + Fz)/ (2S)] ( /2) : 4 = (1/2) (E, + Ez).
Din (1) rezultă, tinând seama de (2) : EE, = E'E",
astfei încât, având suma și produsul necunoscutelor, formăm
ecuația de gradul 2 («2-sx+ p= 0): E2- 2E"E+ E'E" = 0, (4)
1-E/E" )= 120 GPa şi 80 GPa
(2)
(3)
(5)
211

3.3.3. Au fost confecționate baloane de sticlả de diferite

raze și de aceeaşi grosime a pereților. Baloanele sunt supuse
unui test de rezistență la presiune (interioară). a) Care din ba-
loane se sparge mai întái ? b) Cum trebuie så fie grosimea
pereților față de raza balonului pentru ca toate baloanele sã
reziste la aceeaşi presiune ?
Rezolvare. Observăm cả fora care caută să spargă balonul,
după un "ecuator (cerc mare ai sferei) este presiunea înmulțitả cu
aria transversală (nonală) a balonului
F=p nR2 (1)
iar aria sectiunii transversale a materiałului, care este supusă tracți-
unii este
S=2rR•d,
unde d este grosimea pereților. Atunci legea lui Hooke se scrie
o= F/S=pnRZ: (2R
)= pR: (2)
a) Se vede din formula precedentă cả la aceeaşi grosimne d se
sparge mai întâi balonul cu rază mai mare.
b) Pentru ca toate baloanele så reziste la fel, trebuie ca rapor-
tul R/d să fie acelaşi la toate baloanele.
3.3.4. Un cablu de ofel cu diametrul d poate tine in echilib-
ru, cu un coeficient de siguranțả s,ogreutate maximå G, fă-
rå sả se rupả. Ce diametru trebuie să aibã cablul pentru a rezi-
sta, cu acelaşi coeficient de siguranță, la ridicarea aceleeaşi
greutăți cu accelerația a ?
Rezolvare. In primul caz , la echilibru:
in al doilea caz,
212
sG= Sa, = (rd2| 4) o, .
(2)
o, - efortul de upere
T-G=Ga/g.
(3)
ST= SG1 + a/g) =
=S'o, = (rd2/4) a, → d'=d+a/g
(1)
(2)
(3)
3.3.5. Un corp de greutate G este suspendat prin trei cab-
luri ca în figură, în care cablurile marginale sunt identice şi
toate sunt din acelaşi material. Aflați fortele de întindere a cab-
lurilor (presupuse ca fiind inițial neîntinse). Care este condiția
ca aceste forte så fie egale ?
Fig.33.5

Rezolvare. Rapoartele Iungimilor şi defomațiilor sunt

l,/t, = 1/ cosa
Al, /ae, cosa E4leg * cosa.
Pe de atã parte, forțele sunt: F= S,Ee,.
(S, /S,) cos?a,
F/Fz
2F,cosa+ F = G
→F, =G cos2a:(2c0sa+ S,/S,),
Fz=G S,/S, : (2cos³a + S,/ S,).
Condiția F =Fz implică S,/S,= cosa
Xo t X = X, . X= x, - Xo = (T, - mg) /k,
dacă x< x Sau x, - Xo< Xo x, < 2x, Sau T,< 2mg
3.3.6. Un cop de masă m= 10g este suspendat de un fir
elastic de constantă k= 10 NNm. Cu cât trebuie ridicat copul de la
poziția sa de echilibrupentru ca lăsat apoi liber så rupå finul a
cărui tensiune dde rupere este T, = 0,40 N ? (g = 10 mưs).
Rezolvare. Alungirea inițială a firului cu corpul suspendat este
X, = mg/k. Pentru a se rupe alungirea firului trebuie să atingă valoa-
rea x, = T/k.Dacă ridicăm corpul de la pozitia sa de echilibru cu x<
< Xo atunci la întoarcere, el va depăşi poziția de echilibru cu aceastä
deplasare x şi deci alungirea totală va fi x, + x. Dacă această alungire
atinge valoarea x, firul se va rupe:
Fig.3.3.6
Lo
b
Fig.3.3.7
(1)
m
(2)
In cazul nostru T,= 0,40 N> 2mg=0,20 N, deci corpul tre-
buie ridicat cu x > xo Dar în acest caz lucrurile se complică deoa-
rece un fir este elastic la întindere și nu la comprimanre (spre deo-
sebire de un resort elastic).
T
(3)
T
(4)
(1)
(2)
213

Vom aplica considerații energetice. Alegem ca nivel de refe-

rință pentru energia potențialả poziția de echilibru a corpului. Atun-
ci conservarea energiei potențiale gravitaționale și elastice dă (ini-
tial şi final, in cazul limită, energiile cinetice sunt nule):
mgx = - mg(x, - x)+ (1/2) kx2
x'=-T, /k+ mg /k+ [ k/(2mg)] (T,/K)2 =
= (1/k) [T2/(2ng) + mg - T]=5,0 cm.
apoi
3.3.7. In sistemul din figură barele au masă neglijabilä şi
articula-piile sunt ideale (pemmit rotațpi fără frecări). nițial barete
formează un pắtat, resortul find nedeformatşi de lungime e
=9,8 cm. De capătul inferior se agațaả un cop de masă m= 0,50 kg
şi unghiui devine a = 600. Aflați constanta elasticả a resortului.
Rezotvare. Nodul P fiind în echilibru avem
T'osal 2) - Tcos(/ 2) = 0; T'=T,
F-2Tsin(a/2) =0, F= 2Tsin(a/2).
Pentru copul m avem 2Tcos(a/2) - mg = 0,
F=2Tsin(a/ 2) = mg tg(a/ 2)
astfel incât
(3)
(4)
în timp ce capătul B urcă cu Xe =F/k= 0,10 m.
(1)
(3)
(4)
Pe de ată parte b=lov2 /2, ( = 2bsin(cw2) = tov2 sin(a/2) ,
k=F:(E - e)=mg tg(a/ 2) : [e.(1 - y2 sin(a/ 2)) ] = 100 Nm. (6)
3.3.8. In sistemul din figură se cunosc k = 100 NNn şi F= 10,0
N, resorturile şi scripetele fiind ideale. Cu cât se deplasează
punctele A şi B când se aplică fortaF?
(5)
Rezovare. Când apłicăm forța F, ea întinde firul şi deci tensiunea
din fir T=Fşieste aceeaşi și de cealatå parte (firul şi scripetele fiind
iceale). Atunci tensiunea în firul superior va fi 2T (mscrip = 0) şi resortul
superior se va lungi cu 2T/ k. Dacă capắtul B al firului inferior ar fi fix,
atunci capătul A ar cobori cu o distantă dublă 22T/k fiindcả și firul
din stânga scripetelui, înfäşurându-se pe scripete dă o depiasare egală
Cu a resortului superior. Tinând seama cả resortul inferior este tras în
sus de forta T= Fşi deci se va lungi în sus cu F/k, care se transmite
capătului A, înseamnă cả deplasarea totală (in jos) a punctului A este
XA =2 2T/k +F/k= 5F/k= 0,50 m,
(1)
(2)
3.3.9. Pe un disc onizontal care se poate oti în juri ae sale er
icale se află un mic corp de masă m = 100 g prins printr-un
resort de centrul iscului. Dacă turaia discului este cel mut n, =
= 2,0 rots, resorti răâne nedefornat Dacă turaa creşte foarte lent
214

pânã la n,=5,0 rotts, resortul se alungeşte cu o fraciune f= 1,0 din

lungimnea sa nedefomată. Afati constanta elastică a resortului.
Dacă acum micşorăm turația, pânả la ce turație minimă cor
pul nu lunecă?
7
B
k
k
2T
Fig.3.3.8
TEF
m
T=kx
mg
-&-- -R-
umg = m w?R= m 4n²n,2R.
- J..-
Fig.3.3.10
Rezolvare. Considerăm cazui imtă af turației n, când resortul
este gata-gata să se lungească, adică corpul este gata-gata să lunece.
Atunci F=uN= umg și bineînțeles joacă rolul fortei centripete în
mişcarea circulară unifornả a corpului,
(1)
Crescând turația foarte lent corpul va luneca și resortul se va întin-
de treptat. Corpul practic execută mişcări circulare "succesive" cu
raze din ce în ce mai mari şi la turația n raza cercului va fi egală
cu lungimea inițială a resortului (saua cercului inițial) plus alungi-
rea resortului: R+ fR, iar forța elastică k fR, deci
k fR + u mg = mw(1 + )R= m 4n,(1 + DR
(2)
Orice mărire a turației peste n, duce la o nouă mằrire a razei
(sau a lungimii resortului). Din cele două condiții rezultă :
k= (472 m /f) [(1 + ņn,2 - n, = 182 N/m
(3)
Dacă acum micşorăm turația, forța de frecare va scădea, ră-
mânând statică, la o anumită turație se va anula, apoi schimbă
215

sensul devenind centrifugă până atinge valoarea de lunecare când

corpul va începe så lunece şi resortul să se scurteze :
Scăzând această ecuație din (2) şi tinând seama de (1) , găsim
2u mg = m(w - w')(1 + DR= 2mw2R,
w'Z= w - 2w4:(1 + .
kfR - u mg = mko ' 2(1 + NR
n'=
de unde
216
3.3.10. Un pendul conic are firul de suspensie format dintr-un
fir de cauciuc elastic de lungime nedefomată l, = 60 cm şi co
stanta elastică k=9,8 Nm. Bila are masa m = 310 g. Ce viteză
unghiulară are pendulul, dacă firul a deviat cu unghiul a 600?
Rezolvare. Rezultanta celor două forte (mg+T )se poate
scrie astfet: mgtga = Tsina= kx sina = Mw(e,+ x) sina,
x = mg: (k cosa); w2 = gtgu : ((E, + x)sina . (2)
Jkg/(kt o cos a+mg) 4,0 rad/s
a
kox
= 4,58 rot/s
3.3.11. in punctul superior al unui plan cu înclinația a
= 30° fafă de orizotală, este prins un capåt al unui resort ideal
cu lungimea nedeformată f=9,8 cm şi constantă elastică k=
= 30 N/m. De celălalt capất al resortului este prinså o bilă de
mg
masă m= 100 g și de đimensiuni neglijabile, sprijinindu-se pe
plan, fărå frecare. Se imprimă sistemului o mişcare de rotație
cu viteza unghiulară o = 15 rad/s, în jurul unei axe verticale
care trece prin punctul superior al planului înclinat. Aflați
alungirea resortului.
a)
Ce vitezå unghiulară maximå se poate imprima sistemului?
l+x,
ac
mg
(4)
Fig.3.3.11
(5)
kox
(6)
b)
ac
(1)
(3)

Rezolvare. Corput execută o mişcare circulară unifomă.

Scriem lex secunda pe direcțiile paralelă şi normală pe planul
inclinat :
a, = we +x)cosa,
mg sina - kx = ma, cosa = - m w(e +x)cos?a ,
N-mgcosa = - m wE +x)cosa sina.
Din prima ecuație avem:
x= (mg sina + m w2 l cos?a) : (k - mw?cosa),
care introdus în (2) dă apăsarea N:
N= mcosa [kg - w(mg+ kl sina)] : (k - mwzcosZa).
Deoarece prin construcția sistemului Nnu poate fi negativ,
înseamnă cã rezutatele (3)-(4) sunt valabile dacă N0, adică
pentru viteze unghiulare
wzs w,2 = kg: (mg +k e sina) = 120 rad?/s2
(1)
Dacă resortul ar continua să se comporte ideal (F=- kx), atunci
din (7) se vede cả alungirea creşte la infinit pentru frecvențe un-
ghiulare care anulează numitorul:
(2)
wma= Jkfm = 17,3 rad/s , (când x → o)
(3)
(4)
Pentru viteze unghiulare w > w, corpul se desprinde de plan.
Mai există o vitezå unghiulară critică care anulează numitorul
în (3). (4), dar această viteză :
(5)
w?= k: (mcos?a) > k: (m+ (k e / g)sina) = w?
In cazul nostru deci corpul se desprinde. Pe direcția radiatä, centri-
pet, avem:
kxsine mu(e + )sin®,
x= MuZ l: (k - mu) = 29,4 cm
(6)
(8)
(*) 3.3.12. Pe un cilindru de razăR=20,0 cm se "imbracă" un
inel de cauciuc întins uniform, de masă m = 200 g şi constantă
elastică k = 100 N/m, având in stare nedeformatå lungimea l, =
= 62,8 cm. Cilindrul este pus in mişcare de rotație cu accelerața
unghiulară constantă ɛ=1,00 rad/s². Dupå cất timp ineful de cau-
ciuc va începe så lunece fatả de cilindru, dacå coeficientul de fre-
care la lunecare este u=0,40 ? (Se neglijează gravitatia).
Rezolvare. Să considerăm un element de masă dm al inelu-
lui, care subintinde un unghi la centru infinit mic d0 (în. radiani),
astfel fncật:
dm : m = do : (2z)
(1)
Sả compunem cele două tensiuni care actionează asupra elemen-
tului la capete :
2T sin(d0/ 2). Dar sin(de/ 2) : (der 2) = 1
217

fiind limita raportului sin(A/ 2) : (AO/2) când A0 → 0.

Rezuită : 2 T sin(d0/2) = T de (rezuitat cunoscut; v. proble-
mele 3.1.75, 3.2.56 , 3.2.58). Dealtfel, pentru unghiuri a →0,
sin a se aproximează cu unghiul a (Tn rad) oricât de precis și la
Ilimitå putem înlocui sina cu a, adică putem scrie riguros :
sin de = de
Pe direcția radială pentru elementul dm care se mişcă circular
Tde - d N=d m w²R
avem:
iar pe direcția transversală :
218
dF,dm a, = dm eR
să considerăm acum momentul critic când inelul este gata să
lunece:în acest moment inelul încå se roteşte solidar cu cilindrul
și fiind la limita lunecării, forța de frecare devine df= dN
Sistemul de ecuații devine
dh dmds
Tde-d N= [m / (27)] d0 2t2R, 4 dN = [m /(2)] d0 e R, (4)
Eliminând pe dN şi T=k f = k(2rR -Eo).
găsim t= J(2ru T-meR) : (ume²R) =
2uk(21R-t,)-mR]: (ume?R)
Fig.3.3.12
ds
dm
2
= 100s.
Tde.
(2)
-R-- de
(3)
Fig.3.3.13
(5)
(6)
(*) 3.3.13. Un fir elastic de lungime l, = 1,00 m, masa m= 0,100
kg și constantăã elasticảk= 2,00 NNm, este inchis sub formă de inet
şi pus în mişcare de rotație cu viteza unghiulară o= 20 rad/s ît-
un plan orizotal fårå frecári. Aflati raza inelului.

Rezovare. Să considerằm un element de masă dm din fir, care

subintinde un unghi la centu do (în rad). Acest element are o mişcare
circulară nifommă, deci forța rezultantă trebuie să fie certripetă, ca și
accelerația. Compunem cele două tensiuni de la capetele elementului:
2Tsin(do/2) = Tdo (rezutat cunoscut; v. probłema precedentă
3.3.12), deoarece [sin(de/ 2)) : (d0/2) =1, fiind limita cunoscută
lim { [sin(a0/2)] : (A0/2)} =1,
altfel spus, sin(de/2) = do/2, sinusul unui umghi mic Ax → 0
se aproximează oicât de precis prin unghiut însuşi în radiani .
Legea fundamentală pe direcția radială se scrie atunci :
Tdo = d mw?R, dar dm: m= d0: (2r) ,
deci
de unde
T= [1/(2r)] mwZR= k(2rR - t),
R= (eo/ (2r)] : [1 - mu?/ (472K)]=32 cm
Firul se lungeşte cu A€ = 2rR -lo= 101 cm
a, = V, =*=0 : ay = Vy =ỷ = - 2h
ā b=1ä| 1b| cos a
( • )3.3.14. Un punct material se mişcă întt-un plan Oxy dupả
Jegea :x= bt, y=ct -ht2, unde b, c, h sunt constante. Aflai
unghiul dintre vectorii vitezå şi accelerație în funcție de timp.
Rezolvare.
v,= Å = dx/dt = x* () =b;
V, = ỳ = dy /dt= y' () =c-2ht,
In cazul nostru :
COS a=
COS a=
(1)
Unghiul dintre doi vectori se poate calcula analitic (cu ajutorul
componentelor într-un SC) astfel:
Vyay + Vyay
(2)
-2h(c - 2ht)
(3)
(3)
Dar expresia analitică a produsului scalar într-un SC ortogonal este
āb =ab, + ab, + abz.
(4)
:
(1)
(2)
(4)
(5)
Deoarece mişcarea pe axa Ox este uniformnă, iar pe axa Oy
uniform accelerată, vitezele şi accelerațile respective se obțin
imediat (prin identificarea coeficienților), fåră ajutorut derivatelor.
(*) 3.3.15. Un mobil descrie o tralectorie plană astfel, incât
V, = Vox= const. Arătați cả atunci accelerația se scrie a=
: (RVo), unde R este raza de curbură a traiectoriei .
219

Rezovare. a,, =
COSa = V,/v, rezutả
asay
Fig.3.3.15
dar
de unde
v ox =0, a, = a = a,/cosa,
a = (v2/ R) ·(v/Vor)
220
Vx=Vox
Rezolvare. Conform figurii :
dL = dEc.
y
3.3.16. O particulå descrie o curbả planả astfel incât
dreapta suport a accelerației trece printr-un punct fix O. Arăta-
fi cả accelerația se poate exprima astfel a=v dv /dt
* const (sau F= ma = oE, / dr), unde r este distanța pânả la
punctul fix.
an,k
a = a, / cosa , (dacă a#n 2), a,= dv /dt ,
cos a = v,/v, v,= dr /dt ,
a = (dv/ d) (v /v,)=
Fo = 0 şi F, =F=ma
v/(RVor).
dv /dr .
a, = /R,
Fig.3.3.16
Dacă a=n/2, atunci vIF, v l ä,deci a, 0= dv / dt,
deci v= const, v,= 0,rezultă mişcarea circulară uniformä .
Se poate aplica teoremna variației energiei cinetice :
dL = F dř = F, dr + Fe rde,
dE, = mv dv, etc.
X
(1)
x2/A2 + y2/B2 =: 1 (parcursă în sens trigonometric)
(2)
(3)
b) v, dx / dt = i = - wAsinwt, v, = dy / dt = ý = wBcoswt
3.3.17. Ecuațiile cinematice ale mişcării unui mobil sunt
x= AcOs ot, y= B sin ot, A,B, o- constante pozitive. Aflați :
a) ecuația implicitå F(x,.y) = 0 a traiectoriei, b) viteza v(x,y)
c) accelerația a(x,y) şi accelerațiile tangențială a, şi normală
a, , ) raza de curbură a raiectoriei R(x.y) .
(4)
Rezolvare. a) Ecuațile cinematice ale mişcărni reprezintă ecu-
ațiile parametrice ale traiectoriei în care parametrut este timpul
Prin eliminarea parametrului (timpului) obținem traiectoria eliptică :
(5)
(1)

v=v2? -way?/B2 +B² x² /A? =wAB\x2/A +y² /84. (2)

Ecuația tangentei la elipsă în punctul P(x,y):
xX/A2 + yY/B2 = 1 sau sub forma normnală :
h=
1
Atunci distanța de la centrul elipsei (0,0) până la tangentă
Fig.3.3.17
1
şi expresia vitezei devine:
+y²/84
a=
D
V= wAB/h.
1
D'
+y²/B
orñentată spre centrul elipsei.
Pe de attă parte, folosind teorema lui Apollonius:
D'2+ D2 = A2 + B2
D'
unde D,D' sunt semidiametreie conjugate , avem pentru semidia-
metrul D' conjugat cu raza vectoare D2 = x2 + y2:
ay = dvy Idt= v,=-wBsinwt = - wzy,
P(X,y)
D'2 = A2 + g2 - x2 - y2 = A2sinat + B2c0sZut y2 /o2
deci
V=wD'
D'=AB /h,
unde D' este semidiametrul conjugat cu raza vectoare
c) a,= dv, /dt =v=- w?Acoswt= - w?x,
Accelerația tangenjală se obține prin derivarea vitezei (2) :
(3)
(4)
(5)
(6)
221

dv
dt
-=wAB-
xX/A +yý /B4
x2 jA+y2 /B4
= w'hxy (1 /B2 -1/A).
Acceleația nomalä :
a, -Ja?-a? =
deci
Jx2jA4+y2 /B4
222
²xy(v/82-,4°)
d) Se ştie că a, = v²/R, unde R este raza de curbuă a traiedo-
rnei în puntul considerat. Atunci
de unde rezută R= AZB2/h= A282(x2/A+ y2/B2
-=w?h.
a, = w2h= /R w2AZB/ (Rh2),
3.3.18. Un lanț (sau fir greu omogen) suspendat de capetele
sale ia sub actiunea greutății forma unei curbe numitả lảnțişor"
de ecuație y= (b2) (e+e = b chx/b), b= const
care reprezintă aşanumitul cosinus hiperbolic (ch).
Un mobil se deplaseazå unifom pe lant c viteza constantä
v.Calculați accelerația şi caza de curburå a lảnțişorului în funcție
de coordonatele (x, y) ale mobilului.
Rezolvare. Deoarecev= const , rezută
a = dv /dt = 0 și a = a,= v2/R,
1/R=y" : (1 + y
poate calcula imediat : y'= (1/2) (e -e .
y"=[1 / (2)] (e+e =y/b2,
unde R este aza de cbră a traiedoriei. Cine cunoaşte fonula razei
de curtbură a unei curbe plane:
1+y2=1 + (1/4) e? 12 + (1/4) e2x= y2/b2.
1/R= y /b): y/b= b/y
şi atunci accelerația a = a, = y2/R= by2/y2
(8)
Dacă u cunoaştem fomula (1) putem calcula astfeli:
V=i. v, = dy /dt = (dy /dx) (dx /d) = y' ż ,
e=v2+ 2= (1 +y*.
(9)
Condiția V= const dă prin derivarea relației precedente:
-2vý = 0= 2% Ä(1 + y' + *2 y'y"*.
ż =-y'y" *:(1 +y•3.
(10)
de unde
(1)
(3)
(4)
(5)
(6)

Accelerația
a, =*, a, =v , = y" *+ y'i.
înlocuind aici pe ä (6) găsim
a-la+a
a = by2iy2
y"i?
Tinând seama de expresia vitezei (5) , găsim
a = v2y" :(1 + y = y2/R.
Înlocuind derivatele calculate în (2) , găsim
Vi+y?
R=y2/b
v= ds / dt = (ds /de) (do /d) = R0
* 3.3.19. Arătați cả in cazul unei mişcări plane viteza pe tra-
iectorie vamobilului se scrie : v= R e, unde R este raza de
curbură a traiectoriei, iar 0 unghiul dintre viteză (sau tangen-
ta la traiectorie) şi o axă fixã (de ex. Ox) din planul mişcării.
Rezolvare. Plecăm de la definiția razei de curbură R =ds / do
sau ds = R do, unde d0 este unghiul subintins de arcul elemen-
tar ds, unghi definit de nomalele la traiectorie de la marginile (ca-
petele) lui ds sau altfel unghiul cu care se roteşște tangenta la traie-
ctorie când ne deplasăm pe curbă cu ds.Pe de altă parte, viteza
pe traiectorie (viteza scalară) este v= ds / dt. Rezultă
h=c T=c2r /w
şi unghiu! de înclinare față de Oz:
3.3.20. Ecuațiile mişcării unui mobil sunt următoarele :
X=rcoSot y=rsinot, z =ct, under, o,c sunt constante
pozitive. Aflați : a) traiectoria, b) viteza,c) accelerația, ) raza
de curbură .
tg a = 2rr/h= rw /c
= wr/ sina = Const .
Rezolvare. a) Mişcarea se compune dintr-o mişcare circulară
unifomă în planul Oxy și o translație unifomă dupå axa Oz :
traiectoria este o elice înfăŞurată pe un cilindru de rază r (ca filetul
sau ghiventul unui şurub). Pasul elicei este
(8)
v=+vz +v2 =Vo?r2 +c2 =r1+c2 /(wr)?
b) v, = =- wr sinwt . V, = ý =+ awr cosot V, = ż=c;
(7)
c) a, = dv/dt = 0, (v=const),
(9)
(10)
deci
(1)
(3)
a, =v,= -wr cosot = - w?x; a, =,=-wr sinot = - w?y; (4)
223

Dar
a, = vz =0:
a= dv/dt= 0, (v:const), de aceea
a = a,
de unde rezută raza de curbură a elicei :
dar
w2r= (v² sin2x):r= v2 /R,
R=r:sina =r(1 + ctg?a) =r+/ (fw)
care arff forta de rezistență a aerului, avem
d²y
3.3.21. Arătați cả la miŞcarea liberă a unei paticule în aer, ori-
a=
unde v, = % este componeta vitezei pe axa orizontală.
dx2 dx
Ja +a, + a; -w?r.
m
y"=
Rezolvare. dy /dx *: y"= (dy /d) : (dx/dộ = ỷ /
ä =-F / (m.
mg
care înlocuite în (1) dau
d²y
-F cosa = ma, = mX ,
COSa = Vķ
,/v=Ž/v,
Din (2), (3) rezută derivatele:
dx2
2
dt
dx
d²y
Vx
=y"=--
Rezolvare. Aflăm accelerația:
Fig.3.3.21
1_ ý*-ỷ
-F sinaa - mg= ma, = m
sina = vy /v= ý/v.
ỷ = -F ỷ/ (mv) -g.
a= (F, -F) /m.
Pentru porțiunea din stânga a resortului avem :
T-F = (m/)xa.
3
ỷ .
(5)
(6)
unde este lungimea resortului. Iniocuind accelerația, găsim
224
(1)
(2)
(3)
(**) 3.3.22. Un resort greu de constantäã elastică k este aşezat
pe un plan orizontal färă frecảri și tras la capete de forțele orizon-
tale F12.Aflați alungirea resortului.
(4)
(5)
(1)
(2)

T() = Fi + (x/) (z -F)

X
Să găsim constanta elastică corespunzătoare unui elemnent dx de
resort. Amintim cả mai mute resorturi de constate k;, i=1,2, ... ,
legate în serie, dau un resort cu constarta elastică 1/ko = Z(1/k).
Dacă resorturile sunt identice, atunci: k, = k'/n, k'- constanta unui
resort. In cazul nostru considerăm resorturi elementare identice dx
legate în serie şi care dau resortul nostru de Iungime şi de constată
k, numảnul lor fiind / (dx), deci k=k' dx/l. Tensiunea din resort
variază de-a lungul resortului și asupra unui resort elermentar dx luat în
punctulx produce alungirea dată de: T(x) = k' Sdx), &(dx) =
= (1/ k) TX) = T(x) dx/ (k e) = F, + (x/) F -F] d /(ke). (4)
Sumäm aceste alungiri asupra tuturor elementelor dx, adicả integrăm
şi obținem alungirea totală a resortului :
dx
Af=fF, +F,-F)-/K0) F, e + [VKEÐ) (Fg- Fi) e2/2 =
= (F; + F) /(2K) = (1/2) (F; +F)/k,
Fig.3.3.22
(5)
ca și cm fiecare forfăå produce propria sa alungire F/ (2%) sau, altfel,
alungirea este produsă de forța - medie aritmetică a celor două forte de
la capete. Dacă forțele de la capetele resortului care îl întind sut ega-
le, obtinem rezutatul binecunoscut din staticả At = F/k,unde F este
forta de la un singur capăt, egaă cu forța de la celălalt capăt.
(3)
m
Fig.3.3.23
F=?
Acelaşi rezutat se poate obtine elementar, judecând astfei :
Confomm fonulei (3) tensiunea T«) variază liniar de la F (x= 0)
până la F, (x= f). Dacả împărtim resortul într-un numắr foarte mare
de elemente egale Ax, atunci fiecare element este alungin proportional
cCu tensiunea care domneste în locul unde se aflä elementul Ax. Dacă
tensiunea ar fi peste tot T= F, toate elemenetle Ax S-ar lungi la fel și
alungirea totală a resortului ar fi fost Fk. Dacă tensiunea ar fi peste
tot T= F, atunci alungirea totală ar fi F/k. Or, tensiunea variază liniar
de la F, la F, şi elementele Ax se alungesc proportional cu tensiunea,
de aceea putem considera o tensiune -medie aritmetică, care produce
deci alungirea totală a resortului datä de fonula (5).
225

(**) 3.3.23. Un dinamometru este aşezat orizontal pe un plan

orizontal fărả frecări. Resortul are masa m, iar corpul dinamo-
metrului in care se află resortul are masa M. De capắtl liber al
resortului se trage cu o fotå orizontală F, iar de corpul dina-
mometrului se trage cu o forță F in sens opus. Ce forță F in-
dică dinamometrul ?
de unde
Rezolvare. F, -F, = (m+ M)a .
T= (FM+ Fm) : (M+ m).
şi deci forța arătată va fi FkA = (F, + ) /2=
Confom problemei precedente 3.3.22, resortul se va lungi cu
Al = (F, t )/(2k)
dar
rezultă
226
= [F(2M + m) +F,m] : [2(M + m)] =F, + (F; -F) m : [2(M + m)].(4)
Dacă masa resortului este negijabilă (m = 0) (sau M este foarte
mare), dinamometrul indică forta F= Fɔ, atunci Tva fi tot Fɔ.
T
3.3.24. O tijå omogenả și uniformä de masă m şi lưngime
€ se roteşte cu viteza unghiulară o într-un plan orizontal in
jurul unei axe verticale trecând printrun capắt al tijei. Care va
fi tensiunea T(x) în tijả în secțiunea depảrtatå cu x de axa de
rotație ? Care este reacțiunea articulației ?
dm
dx
F,- T= ma .
T+ dT
dm = (m /e) dx,
dT= - (m/) w²x dx
Rezolvare. Să considerăm un element de masă dm situat la
distanța x de axa de rotație şi având lungimea dx. Acesta are o
mişcare circulară uniformå deci rezultanta forțelor este centripetă şi
accelerația este centripetă. Pe direcția radială (spre centru) avem:
+ T-(T+ d) = dm:w'x,
w2fx dx=-
şi prin integrare (nedefinitā): T=fdT=-S ?x dx=
m
(1)
(2)
Fig.3.3.24
1
(3)
(1)
(2)
(3)

Constanta de integrare se determină din condiția la margine ca

pentrux= sả avem T= 0;
2/2 + C, astfel
T() = [1/ (20)] mw2(e 2 - *).
Se poate integra și definit, tinând seamna că limitele de integrare
trebuie så se corespundă : X~T (x= €) ~ (T= 0):
încât:
1
0=- (m / wz
sfaT=-Su?x dx sau -T=-
2
m
Reacțiunea articulației :
** 3.3.25. Demonstrați formula generalizată a lui Galilei pen-
tru miŞcarea curbilinie oarecare :
T(O) = -(1/2) m? e.
22
i -vổ +2, a, ds = vo+2 ā, (s -s,).
unde a, este accelerația tangențialå medie pe distanța curbi-
linie (so . S). Aplicați formula la oscilatorul armonic (de masă
m şi constantả elasticả k ).
2
de unde rezută formula cerută.
In cazul oscilatoruiui armonic
Rezolvare. Aplicăm teorema variației energiei cinetice :
mv²-mv& - L- I Fař - F ds - ma, ds =
So
k
x2--(e2-x²).
Rezultă
v² =vģ +2" dx=v3-x?
m X
care dă legea de conservare a energiei :
So
(4)
Ee + E, = (12)mv+ (1/2) kx? = (1/2)mv2 + (1/2)kx,2 = const.
So
(5)
m a, ds.
Rezolvare. Diferențiem legea mişcăňi :
dar ds = dt, de unde, separând variabilele şi integrând :
dt = nbv-2 dv, Jdt -Jnbvo-2 dv ,
+C, dacă n * 1
3.3.26. Un corp se mişcă pe o traiectorie curtbilinie dupå
legea s= brvn - ch, unde b, c, n - constante pozitive, la mo-
mentul inițial t=0 coordonata inițială fiind s, = 0. Deduceți
legea vitezei în funcție de timp.
ds = nbv dv, (1)
t= [nbi (n - 1)]
Constanta de integrare se determină din condiția inițială: la t = 0
avem s = 0 şi din legea mişcănii 0= bv c, Vo=c/b:
0 nb c1: [(n - 1) b-] + C, C= -nbch1/ (n - 1) .
t= (n/ (n -1)] (b-1- bc-1),
(2)
(3)
227

v=n-c/o)"-1 +(n-1)t/(nb)^.
Dacă n=1: s= bv - C, ds = vdt = bdv, dt = (b /ydv,
t= b inv+ C, O=b In v, + C, v,=c/b,
t= b in(v/v)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund) :
respectiv pentru n =1:
228
nbv-2 dv =
Fig.3.3.27
V= Vo
Amintim integrala :
In cazul nostru:
V= V, et/b= (c /b) et/b
m
n 1.
n-1
m
dv
3.3.27. Intr-o mişcare incetinită diagrama vitezei în func-
tie de timp este reprezentatả printr-un sfert de elipsä în primul
cadran. Viteza inițialä este vo = 10 m/s, iar timpul până la op-
rire tm= 10 s. Calculați distanța Sn parcursả până la oprire.
Deduceți legea mişcării.
= etc.
etc. , v, =cb, n 1,
Rezolvare. ds = vdt ,
Vo =C/b.
(aria elipsei este
integrăm: Sm=Somds =fmv dt=
t
= aria S de sub graficul vitezei =
= (1/4) ntm Vo
(1)
= ds / dt , ds = v dt,
(4)
(5)
rab).
Jaz-x2 +a arc sin
să stabilim legea mişcãri. Din
ecuația elipsei, cunoscând semi-
axele, deducem legea vitezei :
/v2 + t2/tm2 = 1,
arc sin
(2)
(3)

1..
m
Pentru t= tm egăsim s= Sm. Se poate integra și nedefinit:
b
G-2 + h arc sin
1
fy o
s= fds=SJ-2 dt =
a)
1-/% tvofm arc sin
1
m
= (V/tm) ((1/2) J-t? + (1/2) (2 arc sin (t / )] + C
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială: la
t=0 avem s = 0: rezultă C=0.
3.3.28. Viteza de curgere a unui râu variază cu distanța de
la tărm după legea v =k y k= const, pânả la mijlocul râu-
lui, dupå care variazả invers, simetric, până la celälatt mal.
Lățimea râului este b. O barcă porneşte de pe fårm cu viteza
V, constantă: a) orientată permanent pependicular pe tărm,
aflați cu cât o duce la vale apa cầnd ajunge la celälalt fărm ;
b) orientatå astfel încât sả înainteze exact perpendicular pe
fărm ( v > Vmax a râului), aflați în cât timp barca traversează
râul. c) Care este semnificația cnstantei k ?
X
b)
Fig.3.3.28
t
y
Vo
unde constanta de integrare se
pentru y= 0, x = 0, deci C= 0:
Rezolvare. a) Timpul de traversare a râului
Deplasarea la vale la un moment dat t= y/v,:
k 2
+C,
T=b/Vo-
dx = v dt,
x= (2k/ (3v)1 ye. y s b/2.
Vm
Vo 3
determină din condiția la margine:
(1)
229

Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund) :

este
La mijkocul râului deplasarea la vale va fi
t=
dy
Vo
şi deci deplasarea totalä (în virtutea simetriei):
d= 2xo =
k
-=
dy
I 2
k 2
Vo 3
Separăm variabilele şi integrăm :
dy
3 Vo
b) Viteza de traversare, față de tăm, perpendiculară pe tărm,
Jv-v = dy /dt.
Xo =
2
2k b3/2
3vo 2/2
dt = dy : v-ky
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä: la
t=0, y=0: 0= - (2 / K) Vo tC'. C'= (2/ k) Vo .
1--k²yri). ys bI2.
2
Jv -k²y +C,
Se putea integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
(2)
(3)
c) Punând y= b/2 avem v, =k Jb/2, deci
k=Vn 2/b
(4)
Timpul total de traversare a râului va fi (în vitutea simetriei)
dublul timpului de traversare până la mijlocul râului :
(5)
(6)
(7)
unde vm este vileza mnaximă de curgere a râului (la mijlocul râului).
3.3.29. Un elicopter urcå cu viteza v,, = V,= const, dar în
acelaşi timp suflå vånt orizontal a cảrui vitezå creşte cu înảl-
imea : v, = Ay. Deduceți legile mişcärii şi ecuația traie-
ctoriei.
230

Rezolvare. dy /dt = V, = Vo
Jdy =y Jvodt = vof +C,
integrare
unde constanta de integrare se determinä din condiția inițial: la
t= 0, y= 0; rezultă C=0, deci
Iay -y-bvgdt.
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
Integrăm mai departe
Acum rezultă imediat : Vy=AVy = Avo t.
dx
dt
dy = vo dt, de unde prin
= A Jvo Vt. dx = v,dt = A No Vt dt,
de unde prin integrare :Jdx = x = JAvo
Vo
y= V.
3
care este o "parabolä semicubica"
2A
unde constanta de integrare C' se determină din condiția inițială :
dt -
sau X= yv2
3vo
la t= 0 avem x= 0; rezultă C' = 0;
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
2
X=
2
y= R- Rcos0= R(1 -
b) v, = dx /dt Å = R(Ó cos
vy = dy /dt= ỷ =Rsin ,
3
Prin eliminarea timpului t din ecuațiile cinematice ale mişcării
(2) și (5).găsim ecuația explicită a traiectoriei :
A o s/2
(2)
cos 0).
Rezolvare. a) x= OC - Rsin = R(0 - sin ),
(3)
(4)
) = RÔ (1 - cos 0) ,
*• 3.3.30. Un cerc de razăR se rostogoleşte fără lunecare pe
o dreaptå Ox. a) Stabiliți ecuațiile parametrice ale traiectoriei
unui punct de pe cerc in funcție de unghiul 9 al razei sale
vectoare cu verticala. Această traiectorie se numeşte cicloidă.
b) Un mobiise mişcả cu viteză constantå v pe cicioidă. Cal-
culați proiecția a, a accelerației sale pe axa Oy. c) Calculați
lungimea unei bucle de cicloidă.
(5)
(6)
(1)
(2)
231

unde am derivat pe sin şi cos 0 în raport cu timpul ca funcție de

funcție, deoarece = 9()
2= v2+ v,?= 2R20<(1 - cos 0)
(3)
Derivăm aceastå relație în raport cu timput (v = const, deci v = 0):
2vv = 0 = 2R2 26 (1 - cos 0) +
= -(1 /2) 2sin : (1 - cos 0)
de unde
Atunci accelerația a,, devine :
a, = dv, /dt= v,=R cos
232
2R}
= RO{cose - sine · sine : 2(1 - cos 0)])=
= - RÒ 12)(1 - cos 0) =- e/(4R)
X
de unde prin integrare :
s=S*2R sin
R
= Rò,J2(1-cose) dt =2Rò sin
c) Lungimea unui element de traiectorie:
2
CCg a=
dt
I R
de=-4R Cos
dv ds
Fig.3.3.30
+ Rsine ở=
do
2
2sin 0 - è],
2
R ds / d,
dy
2
cicloida
Rezolvare. ctg a =a,/a, (dv/dn (R/), dar
dt =2R sin
=8R
ds = v dt =
** 3.3.31. Un mobil se miŞcă în plan astfel încát unghiul a
dintre vteză şi accelerație este constant Arătafi cả viteza pe
traiectorie v a mobilului se scrie : v= voe o)ctga unde 9
este unghiul dintre viteză (sau tangenta la traiectorie) şi o axă
din plan (de ex. Ox).
2
2 TR
do ,
(4)
(5)
X
(6)
(1)
(2)

Separăm variabilele şi integrăm :

ctg a-d0,. In
S=fctg a de ,
Se poate integra și nedefinit :
dv
P
Fig.3.3.31
o
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
v= V, corespunde = ,:
in vo = ctg a . +C. C= in vo - ctga . etc.
mg - kv = 0,
a) Lex secunda :
(0-0. Jctg a, v=v,e-0 c)ctga (3)
k
dv
k= mg/c.
ctg a-de ,
*• 3.3.32. O particulă este aruncată îin aer cu viteza iniialăå
V, sub unghiul o, fațå de orizontală. Forfa de rezistență din
partea aerului este proporționalå cu viteza. Cunoscând viteza
limită c de cắdere liberă, calculați: a) componentele vitezei v, .
V, in funcție de timp, b) coordonatele x, y in funcție de timp,
c) timpui de urcare t,m pânã la înäițimea maximă, ) coordona-
tele înălțimii maxime, e) ecuația expllcitå a traiectoriei şi asim-
ptota ei, ) obineți cazul particular al aruncării în vid.
in v= ctg a · 0 + C,
Rezolvare. Viteza limnită de cădere liberă se obține atunci când
fortele se echilibrează (forța de rezistență echilibre ază greutatea) și
deci accelerația se anulează:
m
k
In
-kv
- kv, = ma, = mdv, /dt .
mg - kvy = ma, = mdvy /dt
Separăm variabilele și integrăm: dt = - ndv, /(kv),
Lmg
Fig.3.3.32
v, +G:
(1)
(2)
233

dt = - mIdV, : (mg + kv,)

kdvy
t= -
k mg + kVy
k
Constantele de integrare se determină din condițile ințiale: la t= 0
avem Vy= VoCOSao
Vy Vosina,. Atunci rezuită :
t= - (m /k) In [v, : (V,coSa)].
Vx= Vocosa, e
234
In (mg + kv,)+ Gz
M= V,cosa,et/e
t= - (m/k) In [(mg+ kv,) : (mg + kv,sin )] =
= - (c/g) in [(c + v,) : (c + Vosina,)] .
Vy = (Vosina, + c) ec -c.
Se putea integra şi definit (limitele de integrare rebuie sä se cores-
pundă):
sat=t=Jvocosa, Vg
dy = v,dt.
dvy
Sdt=t=-Jina, c+vy
b) Continuăm integrarea : dx = , dt,
In
fdx=xfv, cosao e-gtie dt=-v cosa, egtic +C,,
Sdy=y-fl(v,sina , +c) e-gt/e -cat=
x= (c/s) V,cosa, (1 -eSrC,
In
C
=-(c/ ) (V,sina, + c) es- ct + C ,
Se poate integra și definit :
Sdx=x-fov, cosa, estie dt =-
V,cos o
c+vy
unde constantele de integrare se determină din condițile inițiale:
la t= 0, avem x = 0, y=0, rezultă atunci :
y = (c/9) (V,sina, + c) (1 -egey - ct.
g
V,cosa, e gtic
(3)
= - (c/g) v,coSa, (e971),
(4)
Sdy=y-S(V,sina, +c) e-gt ie -cjd=
(5)
(6)

=-
(v,sina , +o) e-ge -d|6 =
(v,sina, +o) (e-gtie -1)-d.
c) Timpul de urcare la înălțimea maximă rezuttă imediat din
(4) punand condiția v, = 0:
m = (c/9) In[1 + (Vo/) sina] .
d) Coordonatele înălțtimii maxime se pot obține înlocuind t=
= tm în (5) şi (6):
1-
Ym,sina, te)-
VoSinaotc
1+sina o
pul dia ecuațiile (5) şi (6) :
y-,sina, to)ov
V,cOsao
-x+:
1
1+o
gx
= (c/9)v,sina, - (o/g) In[1 + (Vo/) sina,]
e)Pentru a obține ecuația explicitå a traiectoriei eliminăm tim-
cv,coSa
1
-sina o
Amintim dezvoltarea în serie :
Vzcosco
gx
sina o
cv,cOSao
gx
(10)
Traiectoria are o asimptotă verticală, când se anuleazå argumentul
logaritmului : 1 - gx : (CV,cosa=0, x= (cvo/g)cosa, . (11)
) Cazul aruncắrii în vid se obține fåcând k=0,adică
e' =1+
()
X
1! 2!
(8)
V,= (Vsina, + c) (1 -gtc) -c V, sina, - gt:
(9)
→ o
(3 )
(4)
235

X → (CV,/9)cosa, (gt/c) = V, COSa, t,

y → (c/)(V,sina,t c)lgt/c - gP (2c)- ct →
→ Vosina, t- (1/2)gt2.
In (1 + x) =x - x2/2 + --.
m → [(Cv) /(gc)] sina, = (V/9) sina,
Xm = (Vo/9) sina, cosa, .
Folosim dezvoltarea :
Ym → (cvo S)sina, - (c/(, /)sina, - (v,²sina) / (29] =
= [v2/(29)]sina
y→ xtga, + Cx / (V,cosa) + (/)- gx/(cv,cosa,) -
-/(2v,²cos²a)] = xtguo - gx2 : (2v,?cos²a).
Traiectoria este o parabolă (care n-are asimptotă). Am regăsit
astfel rezultatele cunoscute de la aruncarea oblică în vid.
3.4. Câmpul gravitațional
(5 )
Punen condiția cerută :
(6)
(7)
respective sunt:
(8 ")
(10')
3.4.1. Evaluați la ce attitudine deasupra unui Pol greutatea
unui corp este aceeaşi ca la Ecuator, dacă accelerațiile gravi-
taționale sunt 9p =9,83 m/s? g 9,78 m/s2, iar raza Pă.
mântului este R= 6370 kmn
(9 )
Rezolvare. Accelerația gravitațională la o altitudine h este
9h 9,R2 :(R +h)2= g, :(1 + R)2 = g(1 - h/R)² :(1 - h2/ R)
g,(1 - h / R)2 g,(1 - 2h/R), dacă h« R,
R = 6378,3 km, Rp = 6356,8 km, RE -Rp = 21,5 km
unde pentru h «Ram neglijat puterile superioare ale raportului
h/R. Aproximativ, putem scrie pentru altitudinea h deasupra Po-
lului :
gh gp(1 - 2h /R).
(1)
g, gp(1 - 2h /R) = gE, h (gp - ge) R / (29p)= 16 km. (3)
Reamintim cắ Pământul este turtit la Poli, astfel încât razele
(2)
(4)
De asemenea, scăderea accelerației la Ecuator se datoreşte atât
depärtărni mai mari de Centrul Pământului, cất și rotapiei Pământului
(w = 7,27 10 rad/s). Astfel, la Ecuator, averm aproximativ :
236

Ag = h - gE -2g, h /R - w?h-3 - 106h -5· 109h,

rezultă efectul mai mare al depărtäri de centrul Pământului (decât
efectul rotației Pământului).
3.4.2. LLa ce atitudine deasupra unui Pol greutatea unui
corp este aceeaşi ca la Ecuator pentru o planetä sferică de ra-
ză R = 6400 kmn, densitate p= 5,5 g/cm³ şi perioadă de rotație
T=24 h (constanta gravitațională y = 6,67· 10-11 N m²kg) ?
Rezolvare. Planeta fiind sferică (și presupusă omogenă), dife-
renta de greutate se datoreşte rotaiei planetei.
Greutatea unui corp (aparentă) este forta cu care el întinde
resortul unui dinamometru sau cu care apasă pe platanul unui
cântar. Deasupra Polilor pe axa de rotație, greutatea este forța de
atracție gravitațională : Gp *yMM/ry mM/ (R+ h)?
La Ecuator corpul participă la o mişcare circulară unifonă cu
perioada T. Lex secunda scrisă pe directia radială centripet, dă
y MMIR? -GE = m (4n2/ T) R,
GE MM/RZ - m (4z?/ T R.
Punem condiția cerută în problemă :
Gp =ymM/ (R + h)2 = GE y mM/ R2 - m (472/ T R.
Exprimnăm masa planetei prin densitate :
Deoarece
3z /p T)
putem aproximna radicalul conform fomulei generale de aprOxi-
mație:
(1 + x)1+ rx, dacă |x « 1, re R,
In cazul nostru (r=- 1/2) :
h=R:J1-3z/(p T2) -R =R(1 +3r / (2yp T)) - R=
h=R: -3n/(pT2) -R.
go
M=p (4z/3) R, 1/ (R+ h)2= 1/ R2 -(3z / Yp) (1/(T2FR)],
=3aR/ (2yp T) = 11 km
0,0034 « 1
(5)
y M/R, (1), iar masa planetei:
de unde rezultă :
p= 3g,/ (4ryR) = 5,5 g/cm3.
(1)
M=p (4z/3) R,
go = Yp (4x/3)R,
(2)
(3)
3.4.3. Cunoscând raza Pământului R=6370 km, accelera-
fia gravitațională g, = 9,8 m/s? şi constanta gravitaționalä y =
=6,67· 10-11 N m²kg2, aflați densitatea medie a Pământului .
Rezolvare. Acceleratia gravitațională la nivelui mării
(4)
(5)
(6)
(7)
(2)
(3)
(4)
237

3.4.4. La Ecuatorul unei planete corpurile cântăresc de n =3,0

ori mai puțin decát la Poli. Perioada rotației proprii T =2 h 17 min.
Aflați densitatea medie a planetei (Y = 6,6710-11 Nm²kg²).
Rezolvare. Greutatea (aparentă a) unui corp este forța cu
care el întinde resortul unui dinamometru sau apasă pe un platan.
La Poli :
Gp =y mMIR2= mgo
La Ecuator copul participă la mişcarea de rotație a planetei.
Lex secunda dă :
y mMIR2-Ge = m w2 R= (472/ T R,
GE ng, - 472 m R/T2
Explicităm masa planetei : M=p (4z/3) R,
g, =y M/R2= (4z/3) yp R
şi punem condiția din enunt:
GE =mg, - 477 m RIT2= Gp /n = (1 /n) mg, .
(1 - 1/n) m (4z/3) Yp R= 472 mR/T2,
238
Scriem lex secunda pentru satelit pe orbita de rază r= nR:
y mM/e= m vir,
p=37 : ((1 - 1/n) y) = (3zn / (n - 1)][1 /(T]=3,14 g/cmn3. (5)
3.4.5. Cunoscând prima vitezå cosmică, aflați viteza unui
satelit pe o orbită circulară de rază r EnR.
g, R?/R=/r, v=
Rezolvare. Prima viteză cosmică este viteza care ar trebui
imprimată unui corp la nivelul mării pentru a deveni satelit al plane-
tei (în vid):
m (472/ T)r,
(1)
=1 h 27 min
Rezolvare. Scriem lex secunda :
(2)
y mM/R= m (472/ T) r,
(3)
3.4.6. Pe o orbitå circulară de razả r= 6500 km în jurul
unei planete de masă M = 5,98-1024 kg zboară un satelit. Aflați
perioada de revoluție a satelitului (y = 6,67-10-11 Nm²kg?).
Rezolvare. Scriem lex secunda :
y MM/= mMo²r=
T=
(4)
Jry M)
T=2 Jrs/y M)
3.4.7. Aflați perioada minimă de revoluție a unui satelit în
jurul unei stele neutronice de densitate p= 1,0-1017 kg/m³. Se
dă constanta gravitațională y= 6,67-10-11 m/(kg-s.
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(1)

Perioada minimă are loc la nivelul măii r= R:

T,= 27 JR/y M)
T= J3a/(yp) = 1,2 ms
Fig.3.4.8
dar
3.4.8. Ştiind durata unui an, diametrul unghiular al Soare-
Jui a = 32' şi constanta gravitaționalå y, aflați densitatea ma-
teriei solare.
P
M=p (4z/3) R3
Rezolvare. Din figură avem: Rs : R= sin (a/ 2) al2, (1)
(a< 6°). Scriem lex secunda pentru mişcarea de revolutie a Pă-
mântului :
y mM/ R2 = m (4z/ T) R,
astfel încât
Yp (4 /3) a/8= 4n / T2,
p= 24 n:y a T) = 1 03 kg/m.
M=p (4n/3) R3 =p (4a/3) -(a/8) R,
Rezolvare. Legea mişcării pentru satelit :
y mM/= m u2r, dar
g, R2/R= w2r,
=2r
(2)
(3)
3.4.9. Un satelit artificial al Pămnântului este lansat pe o or-
bitả circularả în planul Ecuatorului în sensul de rotație a Pắ-
mântului, cu raza orbitei r=3R, (R -raza Pământului). Dupå
cât tínp satelitul revine prima dată deasupra punctuiui de lan-
sare ?
9, =y MIR?
= 10,5 h.
(2)
(3)
(4)
(1)
Unghiul la centru descris de satelit în timpul cerut 0= wt
trebuie så depăşească cu 27 unghiul la centru descris de Pământ :
Ws t= Wp t+ 2r,
t= 27 : (w, - wp) =
(2)
(3)
3.4.10., Un satelit artificial este lansat in planul Ecuatorului
in sensul rotației Pământului. Aflați raportul dintre raza orbitei
şi raza Pământului pentru care satelitul va reveni periodic de-
asupra locului de lansare la interval de n zile. Pentru ce va-
loare n satelitul va fi geostaționar ?
239

Rezolvare. Principiul l pentru satelit se scrie:

y MM/=m (4r2/ T) r,
T= 2r (r /R) rgo
w =2n /T.
de unde
Tn timpul t satelitul descrie un unghi la centru w t iar Pămân-
tul w,t. La altitudini mai mici w>w, iar peste altitudinea "oritică"
unde satelitul este geostaționar, o < wo
Pentru ca satelitul să revină periodic deasupra punctului de
lansare, în timpul t= nT,. (T, = 24 h), trebuie ca diferența unghiu-
rilor la centru descrise de satelit şi Pämânt să fie t 2r :
(w - w)n T, = t 27, T= Ton/ (n +1).
introducând în (2) şi ridicând la pătrat :
T2- 2/ (n 1)2 = 412 (^/R) (R/g).
r/R=
9, y M/R?,
n2
Fig.3.4.11
de unde altitudinea satelitului geostaționar :
(1)
(2)
Pentru ca satelitul să fie geostaționar trebuie ca w = wa
Pe măsură ce w se apropie de wo, trebuie un număr foarte mare
de rotații pentru ca să se anuleze o diferență de o rotație (2r). deci
cazul geostaționar corespunde limitei n →
= 6,56
ca în figură. Atunci raportul cerut este :
240
(3)
(4)
h, =r,-R=R 9,T§/(4n2R) - R=5,56 R = 35 500 km. (6)
(5)
3.4.11. Perioadele a doi sate-
iti pe orbite clrculare din acelaşi
plan sunt în aportul Ty Tr=2.
La momentul t= 0 đistanța dintre
satelițj este minimă. In ce raport
R creşte distanța dintre ei la mo-
mentul t=T,? In ce momente dis-
tanța dintre sateliți este maxim ?
Rezolvare. Deoarece r>1
înseamnå cả satelitul 1 este mai
aproape de planetă, și deoarece
T,=2 T,. în timpul t= T, satelitu!
2 descrie doaro jumătate de cerc,

(R, + R) : (Rz - R) = (R2/R + 1): (Rz/R, - 1).

Aplicăm legea a treia a lui Kepler: Pătratele perioadelor de
revoluție ale planetelor (sateliților) sunt proporționale cu cuburile
semiaxelor mari ale traiectoriilor eliptice:
T2 = ka sau pentru traietorii circulare: T2 = kR3 . (2)
Introducând în (1) obținem:
(Rz/R, t 1) : (Rz/R, - 1) = ((7,/T)+ 1] : ((T2/ T)-1] =
(3)
=(4 + 1) :(4 - 1) = 4,4.
Intr-un timp t satelitu! 1 descrie un unghi la centru , = w, t,
în timp ce satelitul 2 descrie O, = w, t. Când diferentța acestor un-
ghiuri este un multiplu impar de n, sateliții vor fi în opoziție și dis-
tanța dintre ei va fi maximä : (w1 - w) t= (2k + 1) z,
t= (2k + 1) : [2(1/ T, - 1/ T)) = T, (2k + 1): (2(1 - 1/0].
o (m, +m,) /R
3.4.12. Două stele de mase m, = 1,98-103 kg, m, = 0,99-
• 1030 kg se rotesc având distanța R=5,9-109 km între ele. Af-
lați viteza unghiulară şi vtezefe lor (y = 6,67·10-11 N mkg)
Rezolvare. Stelele se rotesc în jurul centrutui de masă (CM)
comun la distanțele r, 2 de CM şi sunt mereu situate diametral
opus față de CM. SCriem legea fundamentală pentru cele două
stele :
Y m,mz/R= m, w²r, = m, wzn.
Distantele r până la CM sunt în raport invers cu masele :
,/= m, /m. dar R=,t
,=R m,/ (m, + mz),
Introducând în (1) găsim w:
(1)
T=2 /w= 32 an 97 d.
Vitezele rezuită imediat :
.
Vy w ,3,86 km/s
z=R: m/ (m, + m)
=9,82 10-10 rad/s
R (m,+m,)] = 1,93 km/s,
(4)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
3.4.13. Calculați prima vitezå cosmică pentru planeta Ju-
piter ştiind cả satelitul Hanimede se roteşte pe o orbitả de rază
r=1,0 • 106 km cu perioada T= 7,15 ani. Raza planetei Jupiter
R, =7O- 103 km.
241

Rezolvare. Pima viteză cosmicå este dată de formula :

9, =y M /R?,
dar legea mişcării satelitului pe orbita r se scrie
y mM/R= m2 r sau g, R2/r?= w2r= (472/Tr,
de unde rezuită :
Soarelui).
Accelerația gravitațională cerută:
2r
3.4.14. Calculați accelerația gravitațională de cảdere liberă
la suprafața Soarelui, cunoscând durata anului T, distanța Pă.
mânt-Soare R= 149,5 106 km şi unghiul a=32' sub care se
vede de pe Pământ discul solar (diametrul ungiular al
Prin urmare,
= 39 km/s
Rezolvare. Din figura 3.4.8 rezută Rs R sin (a/ 2). (1)
Principiul li pentru revoluția Pămåntului în jurul Soarelui :
y MpMs /R2= Mp (472/ TR.
242
gs y Ms IRs2 = 412 R/(T2 Rs) = (4n/ T)R:sinal 2) . (3)
Tinând seama cả a < 6° putem aplica aproximația sin x a X
(în radiani) şi cos x 1, dacă x< 6° (ard = ao• 2r/360).
Rezolvare. Principiul fundanmental se scrie:
(1)
gs = (1672/ T R/a2= (4/ T2) (R/a 3602 = 270 m/s2 (5)
(de 27,5 ori mai mare decât g= 9,8 m/s.
y mM/ R2= m (472/ T2 R, dar M=p (4n/3) R3
(2)
3.4.15. Care este perioada unui satelit atificial lansat la
altitudine mică pe o planetă sferică omogenă de densitate p=
= 5,5 g/cm3 ? (y = 6,67 - 10-11 N m²kg?)
T= J472R /(y M) Son/(op) = 1 h 24 min
(3)
Rezolvare. Principiul fundamental se scrie
y mM/R? = m (4n2/ T) R, dar g, y M/ R,
astfel încât rezuttă
(2)
T= 2r JR /y M) =(2rR/R,) JR/g, =27,4 d .
3.4.16. Calculați perioada de revoluție a Lunii în jurul Pă-
mântului cunoscând accelerația terestră a cắderii libere g. .
raza Pământului R, = 6400 km şi distanța Pământ-Lună R=
= 384 O00 km
(1)
(2)
(1)
(2)

3.4.17. Calculați masa Soarelui cunoscand perioada de re-

voluție a Pământului în jurul Soarelui T, distanța Pământ-Soa-
re R= 149,5 - 106 km şi constanta gravitaționalå y= 6,67
• 10-11 Nm²kg?
Rezolvare. Lex secunda pentru mişcarea de revołutie a Pă-
mântului :
y mMI R2 = m (472/ T2)R,
de unde masa Soarelui : M= 4n2R3 : (y T =2· 1030 kg.
3.4.18. Un cOSmonaut cu masa m= 100 kg se află în afara
navei de masă M = 5,0 t, legat de navă printr-n cablu de lun-
gime e= 64 m. Nava semişcă pe o orbită circulară în jurul
Pământului la aititudineah=600 km. Care este tensiunea din
cablu dacă cOsmonautul este mereu de partea opusă Pămân-
tului ? (Raza Pământului R=6400 km)
Fig.3.4.18
m
C mg
M
Atunci din (1) rezultă
Mg
h
w2= (Mg- T) / M),
mg(1 -2 /)+ T= m [(Mg - T) / (M)] (r+ ),
T= 3mg (£ /r):[1 + (m / M)(1 + l/).
Rezolvare. Scriem lex secunda pentru navă (N) și pentru cos-
monaut (C):
Mg- T= M u?r, mg'+ T=mw² (r+ €).
Deoarece € K r, avem aproximativ, conform problemei 3.4.1
g'- 1 -28 /).
T 3mg(e /n M/ (M + m)
Deoarece m « M şi l « r, la numitor putem neglija termenul
(m / M) (e /ò care este de ordinul Il de micime:
Accelerația g se poate exprima prin go : g =g, R²:(R+ h)²,
T= 3mg, [£ R : (R+ h) ] M/ (M+ m).
Deoarece h « R,mai putem face o aproximație :
(1)
(2)
T=3mg, ( / R) (1 -3h/R) MI (M+ m) =21 mN.
(1)
(2)
(3)
(4)
1:(1 + h/)3 = (1 -h/R)3: (1 - h2/R3 =1 -3h /R,
unde am neglijat puterile superioare (temenii pảtratici şi cubici) ale
raportului h /R.
(6)
243

Aici S-ar putea neglija și termenul 3h /R din paranteze

T= 3mg, (e / R) M/(M+ m)
3.4.19. Un satelit este lansat de la un Pol cu o viteză ori-
zontală. Dupả t=3 h 20 min satelitul atinge atitudinea maxi-
må fațả de Pământ (raza Pământului R= 6400 km). Afñați
aceastả altitudine.
P
Rezolvare. Deoarece traiectoria este o elipsă cu Pământul în
unul din focarele elipsei (legea Ia lui Keple), rezultă
t= T/2 T- perioada de revolutție
Y MM/R= m (412/T2)r
Fig.3.4.19
Conform legii l a lui Kepler, pătratele perioadelor de revo-
luție sunt proporționale cu cuburile semiaxelor mari ale elipselor:
T2 k a
de unde rezuttă
244
(8)
prin umare toate elipsele cu acelaşi semidiametru mare au ace-
eaşi perioadă, inclusiv cercul pentru care r=a. Dar atunci pentru
acest cerc lex secunda dă :
dar go =y M/R2
r=a=/g,R?r? r? =36 o00 km
Altitudinea h rezultă conform figurii :
h= 2a -2R = 23 20O km
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
3.4.20. Două stele se rotesc cu vitezele constante v în
jurul centrului de maså (CM) comun. Perioada lor de revolutie
este T. Calculați masele stelelor m,2 $i distanța d dintre ele.
Se cunoaşte constanta gravitațioală.
Rezolvare. Fie r distanțele stelelor până la CM, d= r, t
Stelele au o mişcare circulară uniformă în jurul CM. Lex secunda
pentru fiecare stea se scrie:

d=r+
= Vy/w+ vy/w = [(T/(2r)] (V, + v).
iar din ecuațiile (1) rezultả apoi masele : m, wV,d2/y=
= (27 / T (v/y) [T/ (472] (v + v) = [T/(2r y)l vz(v, + v).
3.4.21. Luna se depårtează de Pământ. cu viteza radialăå v, =
=3,3 cm/an. Aflați accelerația unghiulară a Lunii in mişcarea
de revoluție ştiind distanța Pănmânt-Lună R = 384 · 103 km şi
viteza unghiulară a Lunii o = 2,56· 10-6 rad/s
=- [3 / (2R)]: v,=- 1,0 10-23 rad/s2
Rezolvare. Conform legii a l||aa lui Kepler, påtratul perioa-
dei de revoluție a unui satelit (respectiv, planetei în cazul sistemu-
lui solar) este proporțional cu cubul semiaxei mari a traiectoiei
eliptice a satelitului : T2= k a3. În cazul nostru : T2=k R3
Prin logaritrnarea şi apoi diferențierea acestei.relații (derivata loga-
ritmicā), obținem: 2dT/T=3 dR/R.
(1)
(mişcare de revoluție încetinita).
Pe de aită parte, T= 27 /w care la fel, prin derivare logarit-
mică dả :
dT/T= -d» lw
Tinând seama cả v, = dR/ dt , găsim accelerația unghiularả :
e = do /dt = - (o / T) dT/dt = - [3w /(2R) dR/dt =
dr= -y (dm /r) cosa = -y dm y: (R2 + y,
(1)
de unde prin integrare pe întregul inel:
r=far=-y
(2)
• (*) 3.4.22. Calculați intensitatea 'câmpului gravtațional al
unui inel subțire de masă m şi rază Rla o distanța y de cen-
trul inelului pe axa acestuia. La ce distanțå câmpul este maxim
şi ce valoare are ?
(R2+y2)7
(3)
Rezolvare. Considerăm douả elemente identice de masă dm
fiecare., situate diametral opus, ca în figură. Descompunem câmpul
produs de fiecare element într-o componentă axială dr şio compo-
nentă radială. Observăm cả cele două compohente radiale se distrug
totdeauna două cấte două, pentru oricare pereche de etemente iden-
tice situate diarmetral opus, astfel încât trebuie să surnăm doar compo-
nentele axiale pentru a obine câmpul total, care va fi deci axial :
Sdm=-Y
my
(R2+y2)2
(2)
(3)
(1)
245

Valoarea maximă a câmpului r) are loc acoio unde derivata

r ) = 0:
Ceea Ce dă:
dm
ry=-ymty)-y (3/2) (R²+y2)2y
2
şi deci câmpul maxim vafi roJ:
Ym t R/2
Fig.3.4.22
(R2+y2)
- -R-: - - -R---dm
re--a2R2
Tmax= # 2y m: (3R2 3 ).
R2
Fig.3.4.23
cosO dO=-2
-=0,
ds
dm
deR
3.4.23. Fie un fragment de cerc de butoi, de masă m, de
unghi la centu a și de rază de cubură R. Calculați intensi-
tatea câmpului gravitațional în centrul de curburå.
Rezolvare. Datorită simetriei câmput rezultant va fi pe directia
Oy. Luăm un element de masă dm care produce un câmp radial
dr= -y dm / R². Componenta transversală dr: sin0 se va
distruge cu cea transversală a elementului identic aşezat simetric
față de Oy, astfel încât rằmân numai componentele dr: cos0:
dm
r=farcosA =-f cose , dar dm : m do:a
(2)
cose d0=-2m
RZa
(3)
(1)
R2a sinz.(2)
In particular pentru un semicec a=n; r= -y m/ (nR).(3)
•*34.24.Calculați intensitatea câmpului gravitațional al unui
disc subțire, omogen şf unform, de masă m şi rază R, pe axa
de simetrie a acestula. Deduceți apoi intensitatea câmpului
246

gravitațional al unui plan infinit, de densitate supenficialå ơ

Rezolvare. Vom folosi rezutatul problemei 3.4.22. Alegem un
inel elementar de rază r, de grosime dr şi de masă dm. Câmpul
creat în punctul P) este
(1)
Aria dS a inelului se poate calcula în 3 moduri : a) este aria unei
fâşii de lungime 2rr și lțime infinitezimală dr: dS =2rr dr (2)
b) este creşterea infinitezimală a ariei cercului n datorită creşterii
infinitezimale a razei cu dr, deci este diferențiala dS =d(r=2rdr,
c) este diferența dintre ariile cercurilor de razả r+ dr și rază r:
dS = n(r + d)2 - nR= 2rr dr + n(dr)2 → 2rr dr,
întrucât (d)² este un infinit mic de ordin superior şi dispare la
limită, față de primul termen.
Acum putem exprimma masa dm:
dm = [m / (rR) dS = 2mrdr /R2.
Acum integrăm (1) :
r=fdr-So-yy
dr= - y y dm: (2+
2y m
R2
r+= lim
y+0
r_ = lim
Gauss.
R2(r2+y2)*
-2y m
R2
2mrdr
-2y m
R2
Când traversăm discul trecând prin centrul său intensitatea câmpu-
lui gravitaționai are un salt:
1-
my
R2
r=-2 yo y/iy | = F 2 nyo,
2y m
R2
Vr2+y2
-2
2y m
R2
Pentrua obține câmpul unui plan infinit înlocuim întâi în (4)
m=o nR Şi apoi trecem la limita R →
(3)
(4)
(5)
(6)
câmpul este perpendicular pe plan, spre plan, și este constant.
Acest rezutat se poate obține elegant cu ajutoru! teoremei lui
247

Dacă formäm un "condensator" din două piane identice, para-

lele și infinite, câmpul între plane va fi zero, iar în exterior va fi
dublul lui (6).
P(Y)
dm ds
Fig.3.4.24
r=fd rcosl =-f
3.4.25. Calculați intensitatea câmpului gravitațional al
unui fir rectiliniu de lungime t şi masă m, la distanța r de fir
pe mediatoarea acestuia. Deduceți apoi câmpui unui fir infinit
de lung cu densitatea liniarà à.
Rezolvare. Luăm un element dm de lungime dy la distanța y
de centrul firului. Câmpul produs de acest element se descompu-
ne într-o componentå nornală drcose şi una longitudinală
d rsine. Aceasta din urmă se va distruge cu componenta similară
produsă de un etement de masă identic situat simetric de cealată
parte a mediatoarei. Rămâne să însumăm componentele normale:
dm
=-2y m
dy
r--yqnjny
2+y2 J2+y2
=-2y m,f
2 r2+y2
Fig.3.4.25
E/2
drcos
→ oo
de
m
dar dm=dy,
1
m
dy
(1)
Pentru a obține câmpul unui fir infinit, înlocuim întâi masa m
cu a e şi apoi trecem la limita
248

r=-y
a
1
rezultatui se putea obține elegant cu ajutorul teoremei lui Gauss
Câmpul scade doar invers proporțional cu puterea îtáia a distanței r.
** 3.4.26. Deduceți exgpresiile câmputi şi potenpalului gravi
tațional produs de o sferă omogenă de maså m şi rază R
=
-ym
R2
R
-3Y m
2R
-2Y
Fig.3.4.26
R
p= rAnR= -4Ty n,
T
parabolă
b)
Rezołvare. Vom aplica teorema lui Gauss:
gravitațional printr-o suprafață îchis este proportional cu masa
continută în interiorul suprafeței :
rdS=-4ry Mint
iperbolă
Fluxul câmpului
unde y este constanta gravitațională (cerculețul la integrală înseamnă
integrarea pe o suprafață fnchisä).
O=f řdš=f rdS=rf dS=r(r) S=r4rr?
și conform teoremei lui Gauss:
Alegemn o suprafată sfeicå concentrică, în exteriorul sferei date.
In virtutea simetriei sferice este radial şi depinde numai de distanța
r până la centrul sferei, deaceea fluxul prin această suprafața
(gaussiană) se calcuiează imediat :
(2)
r= -ym/,r >R,
adică la fel ca și cum masa sferei ar fi concetratä în centrul sferei.
Semnul minus arată caracterul atractiv al câmpului : r este orientat
spre centrul sferei, în sens opus razei vectoare.
(1)
= )4nr2= - 4ry mit = -4Y mề/ R,
(2)
Analog, tuând o suprafață sferică gaussiană în interiorul sferei
date, găsim :
249

r= -y (m /R r,
câmpul creşte liniar cu distanța de la centru
Potențialul se obține confom definițjei sale (considerăm poten-
tialul zero la infinit) :
=-y
a) In exteriorul sferei date :
m
R
m
2
+
dr=-
rsR
ca și cum masa ar fi concentrată în centrul sferei.
b) În interiorul sferei date :
2 R3
m
V=-fřdř =-S"rdr-Srdr= Sydr+Ja
2
"groapå" de potential).
=-y
V=
3 m
m
=-'R
V=-Sra7 =-frar-=
(1/2) mv,2 - y mM /R= (1/2) m
2= v2- 2g,R2(1/R- 1/n.
rzR,
În centrul sferei câmput este nul, iar potențialui (v. fig.):
V =- (2/3) y m/R, r=0
Rezolvare. a) Legea conservării energiei ne dă :
R M
J29R°(vr- /max)
rsR
nmax : max - R= RV?: (29,R - v
Atunci (1) se poate scrie
dr
dt
** 3.4.27. Un cop este aruncat vertical în sus la suprafața
Pământului cu viteza inițială vọ. a) Neglijând rezistența aerului,
aflați a ce înáițime maximă se ridică copul şi timpul de urcare
(se tine seamna de variația lui g cu aititudinea). b) Dacã corpul
cade liber de la o înlțime h, aflați cu ce viteză ajunge pe Pă-
mânt şi timpul de cắdere.
Punând conditia de oprire v = 0 găsim înăițimea maximă :
fmax = 2g,R2 : (2g,R - v).
m
R3
rdr=
Separăm variatbilele : dt = dr: J29,R(1jr - 1/max)
Facem schimbarea de variabilă : r= ², dr = 2x dx,
250
(3)
(4)
-ymM/r, g, =y M/ R2
(5)
(6)
(1)
(2)
(3)
(4)

Integrăm prin părți:

Dar
dt =
=-2x Jrmax -x2 +2/
SNonsx-X² dx =
Rezută până la um:
2xdx
t=
2xdx
max
V29,R?
max
=-X
max
Acum integrăm ecuația (5) (r= x):
obținem , =
Imax
V29,R*
V 29,R +max arcsin
rmax -x² dx .
JR Jnax -R-r
2x²ax
-r max -f + fmax arcsin
Vrmax
R
nax -x² +fmax arcsin Jmax
+fmax arcsin
unde constanta de integrare C se detemină din condiția inițială : la
t=0 avem r= R, astfel încat rezută :
Tinând seama că pentru x >0:
+
Timpul de urcare rezultă din condiția r=max
max-r+
-max arcsin
X
JR Jmax -R+max -fmax arcsin
Jmax
2
+.
X
arcsin
Vo
R
nl2 - arc sin x = arc sin 1-x2
29,R
29,R- v8 29,R-vĞ
max
(5)
(6)
296R
(7)
(8)
251

b) Legea conservării energiei dă :

-y mM / (R+ h) = (1/2) my2-y mM/R,
de unde
1
R+h
v'=
Timpul de cảdere este egal cu timpul de urcare (8); doar cả
trebuie să înlocuim acolo v, cu v' (9) şi atunci obținemn
R V29o
J290hR/R +h) .
Rh +(R+) arcsin
4. ENERGIA MECANICÃ
252
9 M/ R2,
h
VR+h
4.1, Un corp de masă m = 1,00 kg este tras vertical în sus
uniform accelerat. Pe o anumitå distanță h=1,00 m el are vi-
teza nedie v»=5,00 m/s-şi viteza sa creşte cu Av =0,50 m/s.
Aflați lucrul mecanic efectuat asupra corpului de forța de traC-
tiune pe aceastå distanță.
L= AE, + AE, = mgh + (1/2) m (v2 - v)=
Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat asupra corpului merge în
creşterea energiei potențiale și energiei cinetice a corpului :
(9)
Puterea specifică cerută este raportul:
(10)
= mgh + (1/2) mn (v, - V)(V + v) = mgh + mAv< v»=12,5 J.
4.2. O lảcustă, îndreptându-şi picioarele de lungime e=5
cm, sare pânả la o înălfime h=30 cm. Evaluați puterea medie
pe unitatea de masă (puterea specifică) dezvoitatả de lãcustă.
Evaluați puterea specifică la om.
Rezolvare. Fie t timpul în care lăcusta îşi ia avânt (işi în-
dreaptă picioarele) și v - viteza finală atinsă. Atunci aproximativ
e (Vr (1/2) VI, I = 2 fy
Tnăițimea maximå atinsă şi energia cinetică imprimată :
h e/ (29) E = (1i2) m² = mgh.
(1)
(2)
E/ (t m) = mgh : (28 /v) m] = (gh)2:(2 )=71,3 Wkg. (3)

Considerând că un om urcă (pe o scară) cu viteza de 1 m/s,

avem aproximativ : mgv /m = gv
(4)
4.3. Un autovagonet de masă m = 300 kg trebuie să par-
curgă o distanța s= 784 m într-un timp minim, accelerând uni-
form şi frânând unifom, Coeficientul de frecare la lunecare
între roți şi şine u=0,20. Aflați timpul minim posibil şi puterea
minimă necesară a motorului .
Rezolvare. Forța de tracțiune dezvoltată de un autovehicul
este în ultimă instanță forța de frecare dintre roți şi teren, a cărei
valoare maximnă este în cazul lunecării : uN. In cazul problemei
date, accelerația maximå posibil este deci ug, cu care trebuie să
meargă accelerat prima jumăłate de drum şi frânat cealaltă jumă-
tate de drum, pentru a opri la destinație. Cele douž timpuri sunt
egale, prín ummare,
10 WIkg.
s/2 = (1/2) gts?, t= 2t,e2/s/(ug) = 40 s.
Puterea minimă necesară :
Pmin F Vmax =
= umg 2ug s/2 = pmg Jgs = 23 kW
P/v, - k Mg = 0,
4.4. De un tren de masă M = 100t care merge rectiliniu
uniform se desprinde uttimul vagon de maså m= 10,0 t. Ce
distanță parcurge acest vagon până la oprire, dacă puterea lo-
comotivei este tot timpul constantă P= 300 kW, iar dupå des-
prindere viteza trenului este constantả v'= 72 kmh ? Se con-
sideră cả toate fortele de rezistențả sunt proporționale cu
greutatea
Rezolvare. Puterea dezvoftată de .ortă este datä de fomula
P= F. ý =F. v cosa
(1)
Exprimăm forta de tracțiune prin putere şi viteză , și scriem lex se-
cunda înainte şi după desprinderea vagornului
P/v'- k (M - m)g= 0.
(1)
(2)
Accelerația în mişcarea încetinită a vagonului este dată de
forța de rezistență :
- k mg= ma , a = - kg
Din a doua ecuație rezultă k, care introdus în prima ecuație dả v, :
k=P: [v' (M - m)g], V, =v (M - m) /M.
(1)
(2)
(3)
și atunci distanța până a oprire este d= - v7/ (2a) = v7/ (2kg)=
= (1/2) [v2(M - m)²/ M[v (M - m)g/(9)] =
=v'3 (M - m)3: (2PM=970 m.
(4)
253

4.5.Dacă imprimåm sistemului din figură o anumită viteză,

dând un impuls corpului m, = 2Og în jos, acesta coboară cu
h, = 25 cm. Dacă imprimăm sistenmului aceeaşi viteză, dând un
impuls corpului m, = 100 g spre stânga, corpul m, urcă cu h, =
= 5,0 cm. Aflați coeficientul de frecare la lunecare u (scripetele
este ideal).
Fig.4.5
m,
(1)
In al doilea caz, energia cinetică dispare transformându-se
parțial in creşterea energiei potențiale cu m,gh, și parțial în căldură
prin lucrut mecanic al forței de frecare :
254
Rezolvare. Vom aplica consi-
derații energetice. In primul caz
energia cinetică a sistemului dispare
şi energia potențială gravitaționalä
scade cu m,gh,, transfomându-se
în căldură prin lucrul mecanic al
fortei de frecare-:(1/2) (m, + m) +
+ mgh = um gh,
(1/2) (m, t m) v= m,ghzt umgh,
Pin scảderea membru cu membru a celor două ecuatii, obținem n:
mzgh, = gm, (h, - h)- mzghz.
e= (mz/m,) (h, + h) : (h, - h) = 0,30
a)
4.6. Pe o maså este intins un lanț. Un capát al lanțului, de
care este prins un corp greu, atáâmă liber peste marginea nme-
sei. Câând porțiunea de lanț de pe maså are lungimea €oy lanțul
este in echilibru, dar la o mică trepidație incepe să lunece.
Aflați viteza lanțului îin momentul când el pảrāseşte masa.
M
Fig.4.6
X
(2)
b)
(3)
9O0000O00000
l-lotx
M

Rezolvare. Lanțul este în echilibru la limita lunecări, aceasta

înseamnå că greutatea porțiunii care
forta de frecare care devine u N:
Mg + (m /) (e - eg = u (m/) €, g.
(1)
In momentul când lanțul se deplasează cuo distanță x, avem legea a
Mg + (m /e) (e - lo + x)g -u (m e) (eo - x)g = (m+ M)a .(2)
Dacă îniocuim aici pe umg scos din (1), obținem :
I-a:
atâmă este echilibrată de
F= (M+ m) g x /o = (M + m)a, xe (0. l.
adică acceieratia şi fortța variază proporțional cu x.
Putem aplica teorema variației energiei cinetice : Lucrul
mecanic efectuat de forța rezultantă asupra unui corp este egal cu
variația energiei cinetice a corpului.
Lucrul mecanic efectuat de forta (3) este egal cu aria de sub
graficul fortei (aria unui triunghi ):
L=FmedX= (1/2) (M+ m) g (x/) x
analog calculului lucrului mecanic al forței elastice.
Pentru întregul interval x e (0, ) avem
(1/2)(M + m)g , = (1/2) (M + m)v 2
v= Jgo
(3)
energetice).
(4)
4.7. O sảniuă coboară pe un plan inclinat de înäțime h=
=2,00 m şi bază b = 5,00 m, racordat Cu un plan orizontal, pe
care sảniuța se opreşte parcurgândo distanță s = 35 m. Aflați
coeficientul de frecare la lunecare . (Aplicați considerații
mgh = umg coSa b/ cosa + umg s = umg (b+ s) .
de unde
u= h: (b + s) = 0,050
(5)
Rezolvare. In punctul de pomire A săniuța are energie poten-
tială mgh (față de planul orizontal). În punctul de sosire B săniuta
nu are nici energie cinetică, nici energie potențială. Aceasta în-
seamnả c energia potențială mgh S-a transformat integral în cả-
dură prin frecare, și anume prin lucrul mecanic al fortei de frecare
(care este de fapt, negativ), deci bilanțul energetic este:
(1)
(2)
4.8.Un corp lunecă liber, fără vitezå inițială, din vârful unui
plan înclinat de unghi a=9,0° care are jumătatea superioară
absolut netedå frả frecări, iar jumắtatea inferioară cu coefici-
entul de frecare la lunecare u. Pentru ce valori u corpul poate
ajunge la baza planului ? (Aplicați considerații energetice.)
Rezolvare. Considerăm cazul limită când corpul ajunge la ba-
za planuiui cu viteza zero. Atunci energia sa potențială mgh din
255

punctul de pomire (fatța de puntul de sosire) dispare transfomân-

du-se în căldurä prin frecare, și anume prin lucrul mecarnic al fortei
de fre care:
mgh = umg• cosa • t/2, dar e= h/ sina,
de unde rezută imediat :
unde am folosit aproximația pentru unghiuri mici (a < 6) :
sina a (în rad); tga a (în rad), COS a 1
şi am transformat gradele în radiani : a (rad) = a0) n/180
A
u =2 tg a =2 9n|180 = 0,314
h
Fig.4.7
P= Fỹ =Fv=Fp/ m, F= mP/p.
Introducând aici F din (1) obținem :
Lex secunda scrisă pe direcția paralelă cu planul dă (a = 0):
F- mgsin a - uN= 0, N=mng cosa.
Fig.4.9
4.9. Un motor de putere P = 4,9 kW trage uniform in sus
de-a lungul unui plan înclinat un corp. Cunoscând impuisul
corpuiui p = 1000 Ns şi unghiul de frecare q=3,0°, aflați un-
ghiul planului a .
sin(a + p) = P/ (gp) = 1/2,
Rezolvare. Forta de tracțiune dezvoltată de motor se deduce
din puterea dezvoltată de motor :
P/(gp) = sina +u coSa = sin(a + p) : cosp, u = tgp).
Deoarece < 6° folosim aproximația cosp 1, atunci
a= 30° - = 270
mg
a+ o =300
Rezolvare. Caiculăm timpul de urcare :
şi deoarece
(1)
(2)
t,= -Vo/ a, = vo : [g(sina + ucosa)]= 1,6 s <t= 3,5 s
4< tga = 1/ v3 = 0,577 .
corpul după oprire va cobori . Distanța parcursă până la oprire:
256
(3)
(4)
(1)
(2)
4.10. Un corp de masă m= 200 g este lansat cu viteza iniți-
ală v,= 12 mnis în sus de-a lungul unui plan înclinat de unghi
a =30°. Coeficientul de frecare la lunecare u= 0,30. Câtả căl-
dură se degajả prin frecare în timpul t=3,5 s de la lansare ?
(3)
(4)
(1)
(2)

s=-v/ (2a) = v7: (2g(sina + u cosa)] = Vot, /2 = 9,6 m (3)

şi timpul de coborire : s= (1/2) at, a = g(sina - COSc),
t= J2s/g(sina- ucosa)] = 4,0s>t=3,5 s.
Căldura degajată este dată de lucrul mecanic al fortei de fre-
care pe distanța s (3) plus cel a coborîre pe distanța corespunzä-
toare timpului t - t, :
Q= pmgcosa [s + (1/2) a(t -
t=7,2 J.
4.11. Ce viteză minimå trebuie så aibá schiorul în punctul
A pentru a ptea urca liber până in punctul C? Se dau : înăți-
mea h = 1,00 m, distanfa orizontală d= 10,0 m şi coeficientul
de frecare la lunecare u= 0,10.
Considerăm cazul limi-
tă când schiorul ajunge
în punctul C cu viteza
zero. Atunci energia
cinetică inițialả a
schiorului se trans-
formă în creşterea de
energie potențială plus căldura degajatả prin frecare :
(1/2) mv,z = mngh + unmg AB+ pmgcosa· BC=
= mgh + umg (AB + BCcosa) = mg (h+ u d),
de unde rezultă
= 6,3 m/s
Cu ce viteză se întoarce liber inapoi în punctul inițial A ?
Rezovare.
A
(4)
B
-d-
Fig.4.11
= (1/2)mv 2+ umg d,
v'= J2g(h-ud) =0.
(5)
mgh = (1/2)mv2 + umgcosa· CB + umg• BA =
D
(1)
La întoarcere energia potențială a scthiorului se transformă în
energie cinetică finală pius căldura degajată prin frecare:
(2)
(3)
(4)
Dacă ar fi h < ụd, schiorul s-ar opri înainte de a ajunge înapoi în A
4.12. Un corp de masă m = 2,00 kg lunecả liber pe un plan
inclinat cu unghi a 30°. Dupå o distanțăs= 1,00 m corpul
are viteza v= 3,7 m/s. Calculați "pierderea" de energie me-
canică.
Rezolvare. Pierderea de energie mecanică înseamnă variația
cu semn schimbat a energiei mecanice (cinetice plus potențiale) :
- AE = - AE - AE, = -(1/2) mv2 - (- mgh) =
257

=-(1/2) my + mgs sina = 5,9 J.

4.13. Un meteorit cade pe Pământ venind de la mare dis-
tanță. Aflați viteza sa la marginea atmosferei terestre, adicả la
altitudinea h= 100 km.
Rezolvare. Amintim formula energiei potențiale de interacție
gravitațională între două particule sau sfere omogene :
Ep = -y m,my/r.
Scriemn conservarea energiei cinetice și potențiale pentru
sistemul meteorit-Pământ :
O= (1/2)m² + (-y mM/ (R+ h)], v=J2yM/(R+h) . (2)
Dar g, = M/ R, atunci v= J2g0R²R+) = 11 km/s.
4.14. Un avion de maså m = 2,5 t cu motor oprit planează
cu viteza v = 144 kmh coborầnd de la o inățime h, = 2,0 km
pánă la o înăhțime h, = 1,0 km, parcurgând o distanță d= 10
km. Ce putere trebuie să dezvolte motorul pentru a se întoarce
înapoi cu aceeaşi viteză ?
L= mgh, h) . t= dv,
Rezolvarè. La coborîre enegia potențială a avionului scade
transformându-se în căldură prin frecare (prin lucrul mecanic al
forțelor de rezistentă întâmpinate de avion din partea aerului)
(variația energiei cinetice este zero)
P,
258
L/t= mgh, - h) v/d.
(1)
L=L, + mgh, - hz) P=P, + mgh, - h) v/d= 2 P=
=2 mgh, - h) v/d= 200 kW.
În cazul nostru :
(1)
La întoarcere, lucrul mecanic efecuat de motor merge în
creşterea energiei potențiaie şi în cảldura dezvoltată prin frecare.
Utima este aceeaşi ca la coborîre, deoarece este acelaşi avion
care merge cu aceeaşi viteză pe acelaşi drum, deci întâmpină
aceeaşi forță de rezistentă din partea aerului. Prin urmare,
P=F =Fv cosa
(3)
P=Fv, F=P/v.
Scriern lex secunda la urcare (a= 0) :
4.15.O sanie de mnasă m= 200 kg urcă un deal cu viteza y=
= 36 kmh, notorul dezvoltând o putere P= 0,80 kW.Coefici-
entul de frecare cu zăpada u= 0,010. Anați panta dealului .
Rezolvare. Puterea dezvoltată de o forță este :
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
P/V-mgsina -umgcosa = 0, P/(mgv) = sina + ucosa. (3)

In cazul problemei noastre:

P/(mgv) = 0,04 = sina + 0,01 cosa
de unde rezultă că sina « 1, deci a este un unghi mic şi putem
face aproximația :
sin a a (în rad), cos a x 1,
P/ (mgv) = a+u,
Prin urmare,
tg a x a (în rad)
a=P/ (mgv) #.
tga = a=P/ (mg) -u= 0,03 =3 %
unde panta unei drepte este tangenta unghiului format de dreaptă
Cu axa orizontală
Rezolvare. La coborîre lex secunda dả ecuația (a = 0):
mg sina -F, =0,
F - mg sin a -F,=0 .
4.16. Un camion de masă m=4,0 t coboară o pantă p =5
% cu vitezå constantă v = 54 km/h cu motor decuplat. Ce pu-
tere trebuie să dezvotte motorul pentru a urca înapoi aceeaşi
pantă cu aceeaşi viteză ?
P
unde F, reprezintă forțeie de rezistență. La întoarcere forțele de
rezistentă sunt aceleaşi, deoarece este acelaşi camion care merge
pe acelaşi drum şi cu aceeaşi viteză, deci
(4)
Rezolvare. Puterea dezvoltată de o fortă este:
P= Fỹ =Fv cosa
(5)
Din cele două ecuații rezultă forța de tracțiune și puterea dezvolta-
tă de această forță : F= 2mgsin a , P=Fv= 2mgvsin a
Scriem lex secunda pentru cele trei mişcări (a = 0):
P/V,- mg sin a - k mg
P/v,+ mg sina - k mg
P/v, k mg = 0 Sau
(6)
Panta unei şosele este tangenta unghiului formnat de şosea
cu orizontala:
p= tga.
Deoarece p « 1,deci tga « 1, putem face aproximația :
sin a a (în rad), csa s 1, tg a a (în rad) , dacă a< 6°. (5)
2mgv a 2mgvp= 60 kN
cos a = 0,
cos a = 0,
(1)
Vo = P/ (km g) .
(2)
4.17. Un camion urcả o pantă mică (sub 5°) cu viteza v, =
= 30 kmīh şi apoi coboară aceeaşi pantả cu viteza vɔ= 50 km/h
cu aceeaşi putere a motorului. Ce viteză va avea camionul pe
un drum orizontal la aceeaşi putere a motorului ? Toate fortele
de rezistență sunt proporționale cu apăsările normale.
(3)
(4)
(6)
(1)
(2)
(3)
(4)
259

Din primele dou ecuații pin adunare membru cu membru,

obținem:
P(1/ V, + 1/v) = 2kmgcosa
kmg = Pv, t v) : (2v, Vzcosa)
care introdus in ecuația (4) dă viteza cerută :
Vo= (2v Vycos«) : (v, + Vz)
m
unde am folosit aproximația (a <60):
sina a (în rad), Cosa s 1, tga s a (în rad), dacă a <6°. (7)
4.18. Pe o bandă rulantă, înclinată cu unghiul a = 30°, ca-
re se mişcă în jos cu viteza V, =0,50 m/s, se aşează uşoro cả-
råmidả de masă m = 2,0 kg. câtả căldură se degajă prin frecare
până la opriea cărmizii fațå de ban dã, dacă coeficientul de
frecare la lnecare este u=0,40 ?
mg
Fig.4.18
2v,v, : (V + v) = 37,5 km/h,(6)
(5)
Rezolvare. Este vorba de o
ciocnire "plastică" care începe în
momentut când cărămida atinge
banda și durează cât lunecă cără-
mida. Banda rulantă trebuie asi-
milată cu "peretele" (corp de ma-
sả M » m, care după ciocnire
practic nu-şi schimbå viteza).
Totuşi nu putem aplica formula
cunoscută: Q=- AE, = (1)
= (1/2)MM / (m + M) v?
→ (1/2)mv?.
deoarece aceasta este valabilă când sistemul este izolat sau când
ciocnirea durează un timp suficient de scurt pentru ca fortele exter-
ne så nu schimbe impulsul total sau să nu efectueze lucru mecanic
asupra sistemului pe toată durata ciocnirii. In cazul nostru forța de
greutate efectuează lucru mecanic asupra cărămizii care coboară,
deci produce o variație a energiei potentiale. In sistemul de coordo-
nate inerțial legat de bandă, cărămida are o viteză inițială - vo şi
lunecă uniform încetinit în sus cu accelerația
a, = - gsina + cosa)
până la oprire, parcurgând distanța s pe bandă:
s=- Vo/(2a) = v: (2 gsin at u cos a)]
AE, = mgh = mg Ssina
căldura degajată este egală cu minus lucrul mecanic al forței de
frecare (lucru care este negativ) :
260
(2)
(3)

Q=-Lu mg coS a s= (1/2) mv u/ (tga + u ) = 0,10 J. (4)

-Q= L= AEc + AEp
Totodată
Față de Påmânt, cărămida coboarả färå vitezä inițială cu ac-
celerația a =gsina + ucosa). Timpul până la oprirea față de ban-
dă, adică până la atingerea vitezei v,, este
t= V,:Lg(sina t ucosa)1.
În acest timp, cărămida coboarăå cu
S, = at 2/2= v: [2g(sina + ucosa)] .
iar banda se deplaseazå cu
S = Vot = v: Lgsina + u COS«)] = 2s .
Lucrul mecanic ai forțelor de frecare :
Lkmgcosa s = (1/2) mvu : (tge + u).
Lz = - mgcosa S, = -2 L:
Rezolvare. Enegia cinetică inițialả : E, = (1/2) mv?
La înălițimea maximă componenta verticală v, a vitezei se
anulează și rămâne numai componta V,cosao
E, = (12) my2cos²a, = E, cos²a,= 5,0 J.
Energia potențială este
Ļ= L + L=- L =- (1/2) mvu: (tga + u) = - Q
4.19. Un corp este aruncat sub unghiul a =45° cu ener-
gia cinetică E, = 10,0J. Calculați energiile cinetică și potenți-
ală la înătțimea maximả .
E, = mgh = mg v,sin²a, / (29) = E, sina, = 5,0J
sau altfel:
(5)
(6)
()
sin²a 1-f, cOs a Vf = 1/2, a= 60°
(8)
(9)
(1)
(2)
(3)
4.20. Sub ce unghi fațå de orizontalä trebuie aruncat un
corp pentru ca energia sa cinetică în punctul de înăițime maxi-
må sả fie f= 25 % din energia cinetică inițialä din punctul de
lansare ?
Rezolvare. Putem scrie conservarea energiei mecanice:
(1/2) mv,2 = mgh + f- (1/2) mv, h= (v2/ (29)] sin²a, (1)
(1/2) mv,2 = (1/2) mv2 sina + f (1/2) mv.
(2)
4.21. O haltterả formată din trei bile (m, mo, m) de dimensiuni
neglijabile, la distanța h între ele, este finută vertical sprjinită de o
masă netedă, fåră frecări. I se då dumul halterei. Aflai viteza bilei
superoare imnediat înainte de atingerea mesei.
261

Rezovare. Deoarece nu avem forțe orizontale, CM va cobori

pe verticalä, bila inferioară se va depiasa spre stânga şi se va opri
în momentu! când bila superoară ajunge la masă. In acest mo-
ment, bila superioară are viteza v, bila m, (CM) are viteza v/2
(față de CM haltera se roteşte şi bilele extreme au vitezele
t v/2 ). Legea consevănii energiei ne dă :
mgh + m,gh /2 = (1/2) m2 + (1/2) m,²/4
V=2
4
262
Jon (2m +mo)/(4m+mo)
CM O mo
h
)m
v2
Fig.4.21
CG
Fig.4.22
4.22. Un lanț de lungime l = 20 m este trecut simetric pe-
ste un scripete ideal (de rază R « ). Datoritả unei trepidail
lanțul începe sả coboare. Aflați vteza lanțului în momentul
când părăseşte scripetele.
Rezolvare. Aplicăm principiul conservării energiei : Centrul de
greutate at lanțului se află inițial la distanța /4 sub scripete și
final la distanța € /2 sub scripete. Energia potențială a lanțului
scade, transfomându-se în energia cineticå a lanţului :
mge/2 -t 44) = (1/2)mv, v= Vgt2 = 10 m/s
4.23. O particulă se mişcă unifon pe un cerc de rază R =
= 50 cm, având enegia cineticả E, = 10 J.Aflați forța care
acționează asupra particulei, puterea dezvotată de aceastå
fonțå şi lucrul mecanic efectuat de aceastä foră la o rotație.
Rezolvare. Mişcarea circulară unifomă este produsă de o
forță centripetă, care este perpendiculară pe viteză, deci este pe
direcție radială: F= mv²/R, E, = mI2, F= 2E, / R= 40 N. (1)

Deoarece forta este permanent perpendiculară pe vitezả

P= Fū =Fvcos(É, v) = 0, L= 0.
4.24. Din vârful O al unui semicilindru fix cOboară liber,
fără viteză inițială şi fảră frecări, un mic corp de masả m.
Aflați şi reprezentați, în funcție de unghiul 9 , forfa de apăsare
exercitată de corp asupra cilindrului. Dar în cazul când copu!
pleacă din punctul P dat de unghiul a ?
mg
Rsine
a)
R
3mg
3mg-
-2mg sina
Fig.4.24
și atunci rezultă :
Pe de altă parte, principiul conservării energiei dả :
mgR sin 0 = (1I2)my2
Rezolvare. Avem o mişcare circulară (neuniforma), astfel
încat pe direcția radială, centripet, lex secunda dă:
N- mg sin = m²/R
Eliminând v din aceste ecuații, rezultă : NV= 3mg sin
1
b)
N= 3ng sin - 2mg sina , e (a,n - a)
şi graficul din figură.
iar consenvarea energiei dă :
(2)
(1)
Dacă copul pleacă din punctut P, ecuația (1) rămâne evident
valabilă, în schimb legea conservärii energiej dả :
mg(R sin - Rsin a) = (1/2)mv²
(2)
(3)
(4)
(5)
4.25. De la înảițimea H=2R Junecã pe un plan inclinat fåră
frecare un mic corp. Planul înclinat continuå cuo buclă circ-
lară de rază R în plan vertical. La ce inățime corpul se des-
prinde de buclă ?
Rezolvare. Considerăm cazul limită când corpul este gata-
gata să se desprindä. Atunci apăsarea normală N → 0 şi corpul
este la sfârşitul mişcării circulare, deci lex secunda se scrie:
mg cosa = m²/R.
(1)
263

mgH = mgh + (1r2)mv²

Pe de aită parte,
Din cele trei ecuații rezuită :
mg (h - R)/R= (2/R) mg(H - h), h= (2H + R)/3.
Trebuie ca h < 2R sau H < 5R/2. In cazul particular H= 2R
h= 5R/3
avem
cOsa = (h - R) /R.
H=2R
Pentru H> 5R/2 corpul nu se desprinde și descrie bucia.
Fig.4.25
264
mg
N=0
de unde căldura degajatả :
mg = ma = mv/R.
N=0
Pe de altă parte, bilanțul energetic se scrie astfel :
mgh = mg 2R + (1/2)m2 + Q,
Ymg
Q= mg (h - 5R/2) = 4,9 J
R
Fig.4.26
4.26. Un corp de masă m = 0,50 kg alunecă liber de ia o
înătțime h= 2,00 m şi descrie bucla circular din figurå de ra-
ză R = 40 cm, astfel încât în punctul superior al buciei apsa-
rea este zero. Aflați căldura degajată prin frecare de-a lungul
traiectoriei până la acest punct.
Rezolvare. Scriem lex secunda pe direcția centripetă pentru
punctul superior unde N=0:
(2)
in cazul lunecării fără frecare : h= 5R/2, care reprezintă
înăițtimea minimå de la care trebuie să lunece corpul pentru a
putea descrie bucla.
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
4.27. Un mic corp lunecă fảră frecare pe suprafața interi-
oară a unui cilindru de rază R= 4,00 m dupå care intră pe un
plan orizontal rugos cu coeficientul de frecare la lunecare H=
= 0,20, oprindu-se dupå parcurgerea distanței l= 30 m. La ce
înăițime h copul apasă pe cilindu cu o fortă N=f mg, f = 2,0 ?
Rezolvare. Scriem ex secunda pe direcția centipetă pentru
poziția cảutată :
N-mg cos = my²/R, cos (R - h) /R, N= fmg (1)

Pe de altă pate bilanțul energetic se scrie:

(1/2)mv² + mgh=u mgl
(energia cineticả și cea potențială dispar transformându-se în cảl-
dură prin lucrul mecanic al forței de frecare pe porțiunea orizontală
rugoasả) Din reiațiile (1) și (2) rezuitä :
fmg - nmg (R - h) /R= (2 /R) u mg l - mgh) ,
h= (2/3) -(1/3) (f- 1)R= 2,7 m
R
Fig.4.27
Rezotvare. Scriem lex secunda pe direcția centripetă :
T- mgcos 0 = mv²/e.
mg
Fig.4.28
4.28. Un corp de masă m suspendat de un fir oscilează în-
tr-un plan vertical sub acțiunea greutății cu amplitudinea un-
ghiularå a (pendulul simplu gravitațional). Care este tensiu-
nea din fir in momentul când firul formează unghiul cu ver-
ticala ? Care este tensiunea maximă şi cea minimă ?
T= mg(3cos0 - 2cosa)
(2)
(1)
Pe de aită parte, legea conservănii energiei cinetice și potențiale ne
dă: mgge- e cos a) = mge - cos 0) + (12)m2.
Din cele două ecuații rezultả:
Tmax ( = 0) = mg(3 - 2cosa)
(3)
Pentru amplitudinea oscilațiilor a= 60°, Tmay = 2mg, iar pentru
a= 90°, Tmay = 3 mg.
Tensiunea este minimă petru =
gația maximă:
Tmin ( = t a)
Tensiunea este maximă pentru =0 când firul trece prin pozi-
tia verticală de echilibru :
(2)
(3)
(4)
ta când firul este la elon-
mgcosa.
(5)
265
4.29. Un pendul simplu gravitațional oscilează cu ampli-
tudinea unghiulară a=75° 31 (cos a = 0,25). Pentru ce devi-
aji ale fiului tensiunea din fir este egalå în nodul cu tensi-
unea din pozițja de echilibu static a pendulului ?
Rezolvare. Conform problemei precedente 4.28:
T= m(3cose - 2cosa)
In poziția de echilibru static To = mg. Punem condiția cerută :
T= mg(3cose - 2cosa) = T, = mg,
3cos - 2c0Sa = 1, cos 0 =(1 + 2cosa) /3 = 1/2,
Pentru orice amplitudine a există un astfel de unghi
4.30. Un pendul simplu gravitațional are bila de maså m =
= 50 g, suspendatå de un fir de lungime = 1,00 m. Ştiind cả
bila are viteza maximă v, =1,41 m/s, aflați tensiunea minimă
din fi.
Rezolvare. Bila are viteza maximã atunci când trece prin pozi-
tia de echilibru. Din conservarea energiei cinetice și potențiale gắ-
sim amnplitudinea unghiulară a a oscilațiilor :
(1/2)mv2 = mgE - t cosa) , cos a = 1 - V/(2g) ,
iar din problema 4.28 avem tensiunea minimă :
mgcosa = mgf1 - v2/(2g)] = 0,44 N.
Pe de altă parte, legea conservării energiei cinetice și potențiale
dă : mgR - Rcos«) = mg(R - Rcose) + m/2.
Din cele două ecuații rezută uşor:
N= mg(3cos - 2cosa),
266
0= 60°. (2)
.
Tmin
4.31. ntr-un tub orizontal ascilează fărả frecare, într-un
plan vertical, transversal pe tub, un mic cop de nasă m pe un
arc de cerc de lungime egalå cu diametrul tubului. Aflați forta
de apăsare pentru o poziție oarecare a copului, când raza ve-
ctoare face unghiu cu verticala. Cất este apắsarea maximă ?
Rezolvare. Scriem egea fundamentalä pe directia radială
centripetă :
N- mg cos = nmv²/R.
a=1 rad = 57° 17 45 "
Apăsarea maximā are ioc pentru
poziția de echilibru :
(1)
COs 1 rad = 0,540
Nnax mg(3 - 2cosa) = 1,92 mg.
(1)
(3)
rezultat, dealtfel cunoscut de la problema 4.28 cu pendulul simplu
gravitațional. In cazul nostru unghiul a este subintins de un arc de
cerc egal cu raza, deci
(2)
(1)
(2)
0 când corpul trece prin
(4)

Fig.4.31
avem:
R
N
mg
4.32. Unei bile suspendate de un fir i se imprimå o viteză
orizontală. Când firul a deviat cu unghiul = 30° accelerația
bilei a fost orizontalả. Aflai unghiul de deviatie maximă.
Rezolvare. Acceleratia fiind orizontală, din triunghiul fortelor
mg = Tcos 9.
1
Fig.4.32
mg/ cose - mgcose = 2mg(coso - cosa) ,
4.33. La ce tensiune
Pe de altă parte, lex secunda dă pe directia centripetă :
T- mgcos 0 = m²/E.
iar legea conservănñi enegiei pentru cele două poziții (a, 0) ne dă:
mg(e cos 0 - tcOs a) = (1/2) mv.
Din aceste ecuații rezultă consecutiv :
un fir pentru ca o bilă de
descrie un cerc în planul
mg
(1/2)mv2= (1/2)mv + mg 2e.
(1)
cOsa = (1/2) (3c0s - 1/ cos ) = 0,73, a=43º,
minimă de rupere trebuie să reziste
masă m, suspendatả de fir, să poată
vertical ?
(2)
mg = mv,?/e.
(3)
Rezolvare. Considerăm cazul limită cậnd tensiunea este la
limita de rupere. Fie atunci v, vitezele bilei în punctele inferior,
respectiv superior. Legea conservăni energiei dă :
(4)
(1)
Pe de altă parte, la limită tensiunea T → 0 (tensiunea într-un fir
nu poate fi negativā, firul nu opune rezistență la comprimare,
putem trage cu un fir un cărucior, dar nu putem împinge cu un fir
un cărucior) și lex secunda se scrie pentru cele două poziții inferior,
superior:
T, - mg = mv/e,
(2)
267

Din aceste ecuații rezuttă :

T= mg +(2/e) (1/2)mv + mg 2] = mg +mg + 4mg = 6mg. (3)
(4)
4.34. De un fi, respectiv de o tijå de masă neglijabilă, de
lungime , este suspendată o bilă. Ce vitezå orizontalå tebuie
imprimată billei pentru ca ea så urce pånă in punctul superior
diametral opus ? Care va fi tensiunea maximă ? Pentru ce va-
Ioare a unghiului fomat de tijå cu verticala tensiunea in tijă va
finulă ?
T=0
mg
Fig.4.34
268
Rezolvare. a) Pentru fir. Analog pro-
blemei precedente 4.33, considerăm cazul
când bila ajunge la limită în punctul superior
şi găsim ca în problema precedentă:
7, =6mg
Vy= J5ge
Lex secunda pentru punctele extremme dă:
T, - mg= mw,/ e, T, + mng = mvI e=0,
T4=5 mg, T2=-mg.
In punctul superior tija va fi comprimată, ceea ce se poate în cazul
tijei, dar nu în cazu! firului.
(1)
b) Pentru tijă. In acest caz este sufici-
ent ca bila så ajungă în punctui superior cu
viteza V → 0 pentru a putea depăşi acest
punct.. Atunci conservarea energiei dă :
(1/2)mv= mg 2, V = 2 Vg. V =0.(2)
c) Pentru punctul P unde tensiunea din tijă se anulează avem
lex secunda:
(4)
şi conservarea energiei: (1/2) mv,2 = (12) my2 + mg(é+ lcoso). (5)
Tinând seama de (2) din aceste ecuații rezultă:
mg cos0 = my2/e
mgcos. = (2 /)I(1/2) mv, - mg (1 + coso)] =
(3)
= (2/e) [mg 2 - mgl - mg t cos],
cos = 2/3, = 480 11 23 ". h=l(1 + cosO) = 5 /3.(6)
4.35. De tavanul unui lift este suspendatå printr-un fir de
lungime l= 80 cm o bilă care oscilează cu amplitudinea un-
ghiulară a = 60°, Când firul trece prin pOziția verticală cablul
de susinere a liftului se rupe şi sistemul cade liber. Ce viteză
față de Pämânt va avea bila atunci când loveşte tavanul ?

Rezotvare. Scriem iegea de conservare a energiei pentru a

afla viteza bilei atunci când trece prin poziția de echilibru :
mgt - t cosa) = (1/2)mV
Vo= J2gt (1-cosa) =2 gé - sin (a/2)
(1)
viteza V, find orizontală şi în acest moment se rupe cablul şi înce-
pe să cadă liftul. In SC legat de lift avem starea de "imponderabili-
tate" , fiindcă toate corpurile cad la fel cu aceeaşi accelerație g
(amintim experiența cu tubul Iui Newton), bila va descrie uniform
un sfert de cerC până cầnd loveşte tavanul, având față de lift, în
SC ales, în momentut ciocnini, tot viteza v, (1) dar vertical în sus.
Timpul cât durează această mişcare circulară uniformả a bilei este
t,= (7 t /2) : Vo* nl:[4 Jg sin(a/ 2)] .
În acest timp liftui va cåpăta în cădere liberă viteza fatå de Pământ
v'= gto*ngl: (2v,) = n Ygê : 4 sin(a/2)].
(3)
Aplicăm legea de compunere a vitezelor: viteza bilei față de
Pământ v (numită absolutä) este egală cu viteza bilei față de lift
V. (numitä relativä) plus viteza liftului față de Pământ v' (numitä
de transport):
+ v
abs v
(4)
Proiectăm ultima relație pe o axă verticalä cu sensul în jos, atunci
V=- V + v'=-2Jg sin(a/ 2) + n Jgt : (4 sin(a/ 2)] =
: [8sin (a/2)] - sin(a/ 2)}= 1,6 mis.
orientată în jos (față de Pământ)
= 2Jg
rel
tr
(2)
4.36. Un pendul simplu gravtațional oscilează cu ampli-
tudinea unghiulară o suspendat fiind de tavanul unui lift în
repaus. Cầnd bila trece prin poziția inferioară liftul pomeşte
Cu accelerația a în sus. Aflați noua ampiitudine unghiularả a
oscilafțiiior.
(1/2) m²= mg t (1 - cosa)
(5)
Rezolvare. Viteza bilei la trecerea prin punctu! inferior se ob-
tine din legea conservării energiei :
(1/2)mv= m(g+ a) (1 - cos a"),
1 - cosa'= (1 - cosa )g/(g t a),
sin(a V2) = sin(a/ 2) Jg/(g+a) .
(1)
In sistemul de referință legat de lift (neinerția) totul se petrece ca și
cum liftul ar sta pe loc, dar în schimb apare un câmp gravitațional
suplimentar "echivalent" g'= -ả. Deci în SR iegat de lift :
(2)
(3)
269

4.37. Unei bile suspendate de un fir de lungine l= 1,00 m

i se imnprimå o vitezả orizontală v, =6,0 m/s. La ce înăttime fi-
rul va slåbi şi bila va părăsi traiectoria circulară ? Ce viteză va
avea bila în acest moment ?
Rezolvare. In punctul în care firul släbeşte tensiunea din fir
T → 0 şi bila este la sfârşitul mişcării circulare, deci se poate scrie
mg cose = mvYe, (T= 0), cos0 = (h - ) /e.
Pe de altä parte, legea conservării energiei dă:
(1/2)mv,? = (1/2)m²+ mgh
Din aceste ecCuații rezultă : h= (v2 + gl) / (3g) = 1,56 m. (3)
Condiția h< 2 dă v,< J5ge, altfel bila descrie cercul coT-
plet şi firul nu slăbeşte.
Viteza în punctul cerut:
Dacă Vo<
de cerc.
270
m
v8-2g)/3 = 2,34 mis.
mg
Fig.4.37
J2g , (3) dă h<€ şi bila se întoarce înapoi pe arcul
h
V mg
Fig.4.38
(1)
(2)
(-V%)
T- mg cos = my2/, T= mg cos 0 + my2/,
(4)
4.38. O bilă de masả m = 100 g, suspendată de un fir de
lungime t = 20 cm, este deviată cu un unghi a = 60° şi i se c0-
municả bilei o viteză v, =2,0 cm/s, perpendicular pe fir în pla-
nul vertical conținând firul. Aflați tensiunea minimă la care
tebuie så reziste firul.
Rezolvare. Pentru un unghi de deviație0, lex secunda scrisă
pe direcție radială, centripet, dă :
(1)

iar legea conservării energiei dă (cazul vitezei v, în jos) :

mgge - lcosa) + (1/2)mv? = mg€ - lcose) + (1/2)m²
Din cele două ecuații rezultă :
T= mg (3cos - 2cosa + v,2/(gl) ).
Tmax = mg [3 - 2cosa + V?/ (ge) ]= 4,0 N .
La această tensiune trebuie să reziste firul.
Tensiunea este maximă când cose =1, 0=0 (câd firul trece prin
poziția verticală de echilibru):
Amplitudinea a, a oscilațiilor se obține din (2) punândv=0
COSaO = coSa - V/(g)
(atunci 0 = a) :
şi pentru ca bila să oscileze trebuie ca
Vo< J2glcosa = 1,4 m/s
de unde:
Vo= g(3+2cosa) = 2,8 m/s
4.39. Poate energia cinetică a unui conp să fie mai mnare
decât energia totală ?
(2)
In cazul vitezei v, în sus, trebuie îndeplinită condiția (6) sau
V, să fie suficient de mare pentru ca bila să descrie cercul comn-
plet. In acest caz, la limită, în punctul superior T → 0 și avem :
mg = mv2/t, (T=0), (1/2)my2 = (12)m + mgl(1 + cosa), (7)
E= E + E, → E =E - E, > E dacă E, <0.
(3)
a) Arătați că în cazul când acfionează și forțe neconser-
vative, atunci lucrul mecanic al fortelor neconservatīve este
egal cu variația energiei mecanice :
(4)
Lnecons. = AE = A(E,+ E) AE + AEp
(5)
(6)
Rezoivare. Deoarece energia potențială se defineşte până la
o constantă aditivă arbitrară, determinată prin alegerea nivelului
de referință unde considerăm E,=0, rezuită că E, poate fi şi
negativă (de exemplu, "groapa de potențial"). Atunci din
(8)
4.40. Dacă o particulả se mişcă iîntr-un câmp de forțe con-
servative, atunci energia mecanică (cineticả + potențialä) a
particulei se conservă : E, + Ep =E= const.
Dacă fortele neconsevative sunt forte disipative de frecare,
deci care fac lucru mecanic negativ, atunci energia mecanică
Scade transformåndu-se în căldurå (prin intemediul lucruiui
mecanic ai forței de frecare).
271

b) Arătați cả in cazul unidimensioal, pentru o forå con-

servativà F constantă, energia potențială E,() se reprezintă
printr-o dreaptă înclinată, cu panta -F.
Dacă forta neconservativă Fnecons = const, atunci energia
mecanică EQx) se reprezintả printr-o linie dreaptă înclinată,
Cu panta econs.
c) Dacả forța conservativă F= - k(< -X) k - constantă
"elastică ")(se reprezintă printr-o linie dreaptả cu panta - k),
atunci E,() se reprezintă printr-o parabolă: Ep= (1/2) k(x - x.
Rezolvare. In virtutea teoremei energiei cinetice
tot
Rezultả
T
F
272
AE
b) F= const,
(1) Dar Ltot = Lcons. + Lnecons, iar
Lcons. = - AEp (prin definiție).
bnecons.= AE + AE, = AE
Def.
L= F(x - X) = - AEp = E,+ Epo
E, = -F x+ (Fxo+ Ep)
Ep
linie dreaptå cu panta -F (panta unei drepte este tangenta unghi-
ului format de dreaptă cu axa Ox).
Lnecons. = Fnecons (X - x) = AE=E - E,.
linie dreaptă cu panta Fecons .In cazul forțelor de frecare
Fnecons <0,panta este negativå şi E scade.
E = Fnecons, X + (Eo -Fnecons,Xo
Fig.4.40
Ep
F
CM
(2)
Fig.4.41
(3)
(4)
(5)
c) Lucrul mecanic este aria de sub graficul fortei F(x). Alegând
punctul inițial în xo , avem (aria unui triunghi) :

L= -k x - x) (x - x) :2= - (E, - Epo.

Alegând Epo0, găsim expresia cunoscută (paraboä) :
E, = k( - xJ2 /2
(particula se mişcă în această "groapä de potențiar).
4.41. Peste un dublu plan înclinat (unghi diedru) cu unghiu
rile a 2 și înăijimea h este trecut un lanf de lungime l. Lanțul este
in echilibru şi fecările sunt eglijabile. La n momnent dat lantul se
dezechilibreazã și porneşte pe panta a. Aflați timpul cất coboară
centrul de masă CM al lantului din momentul în care lanul in
îintregime trece pe panta a, și pânả când atinge baza.
Rezolvare. La echilibru :
(m/) Yg sina = (m /) (e - y)g sinaz. ysina = (e- y)sinaz.
y= ( sina,) : (sina + sina,), €- y= (l sina,) : (sina + sina). (1)
CM este la distanța y, de vârful dublului plan înclinat
Yo = (y / 2)sina, = ((e - ) /2]sina,=
= (C /2) (sina, sinaz) : (sina + sinaz).
mv?/2 = mg (€ /2)sina - Yl.
Neexistând frecări, energia mecanicả se conservă:energia poten-
tiată scade transformându-se în energie cinetică :
V= g sina, (1 - sina) : (sina, + sina).
h: sina, = V,t+ (1/2)
t= - Vo/ (g sin a,) +
(6)
Aceasta este viteza Çu care lanțul pomeşte pe panta a, .CM va
atinge baza numai după ce ultima verigă a lanțului ajunge la bazả.
Accelerația de coborire este gsina , deci
g (sina,) t2
o Kgsina)' +2n/(gsin?a)
(2)
my 2/2 + my 2I2 = mv 2
(3)
Confom legii de conservare a energiei :
4.42. Un cerc de butoi de masă m și razả R lunecă fără fre-
cắri pe gheaf cu viteza v,. La un moment dat el intă pe as-
falt, unde se rostogoleşte fåră lunecare. Neglijând frecarea la
rostogolire, aflați viteza centrului cercului.
(4)
Rezolvare. Mişcarea de rostogolire a cercului, fără lunecare,
se compune din mişcarea de translație a centrului cu viteza v plus
o rotație cu viteza unghiulară w = v/R. Atunci energia cinetică
totală (de translație şi de rotație) a cercułui va fi
(1)
273

(1/2) mv,2 = mv 2
(2)
4.43. Un cub de latură l= 14,1 cm, lunecă pe n plan în-
clinat de unghi a = 30° şi unghi de frecare ọ= 15°. La baza
planuui există o mică piedică. De la ce înäițime h trebuie să
coboare cubul (muchea sa anterioară) pentru a putea depāşi
piedica ? Se neglijează pierderea de energie la ciocnirea cu
piedica.
c
h
V= V,/ 2.
Rezolvare. Prin ciocnire cu piedica, CM al cubului se ridică.
Cubul poate depăşi piedica dacă CM se ridicả cel puțin la înălțimea
h't/42. Facem bilanțul energetic tinând seama de lucrul meca-
nic al fortei de frecare :
mgh + (e 1W2)sin(/4 + a)] -
- emgco Sa • h/sina > mgh' = mg //2
înlocuind e = tgp, obținem :
Fig.4.43
h> (e12) [1 + sin(r/ 4 t «)] (sina · sinp) : sin(a - )= 36,7 cm. (2)
Pentru a>a/4 cubul se răstoarnă chiar dacă îl punem la
baza planului în fața piedicii.
4.44. Un cop de maså m = 1,00 kg este coborît uniform cu
vitezav=2,00 m/s cu ajutorul unui fir elastic de constantă k=
= 100 N/m. Care va fi tensiunea maximă din fir dacă oprim
brusc capătul superor al firului ?
kx = mg
(1)
Rezolvare. Tensiunea este maximă când alungirea firului este
maximnă. Facem bilanțul energetic : Ếnergia cinetică a corpuiui
(energie care dispare) plus scãderea energiei potențiale gravitațio-
nale se transformă în energia potențiată elastică a firului alungit :
(1/2) mv 2 + mg(x - x) = (1/2) k(x* - x.
Vkm?
unde x = mg / k şi x sunt alungirile inițială şi finală ale firului. Din
(1) rezuitä ecuația de gradul 2 în x :
Fm = ng + vkm =29,8 N.
(2)
4.45. Poate efectua lucru mecanic foța de frecare statică
(de aderență) ? Analizați problema:0 ladă este aşezată pe
platforma unui vagonet (coeficientul de frecare . La un mo-
274

ment dat se trage de vagonet cu o forțå orizontalăF.a) Pen-

tru ce valori F lada nu lunecă pe plattormă ? (Se neglijează fre-
carea dintre roțile vagonetului şi şine). Ce lucru mecanic efec-
tuează fortele de frecare statice ? b) Dacă lada lunecă, ce căl-
durä se degajă prin frecare ?
Rezolvare. a) Lada nu lunecă. Asupra läzii acționează forța
de frecare statică înainte, iar asupra platfomei o forță de frecare
egalä în modul şi de sens opus. Considerăm cazul limită când lada
este gata så lunece. Atunci F, → umg și corpurile încả mai au
accelerație comună :
umg = ma, - a,
Fo -4mg = Ma, = Mug → Fo= (M+
(1)
Puteamn folosi direct şi ecuația pentru întregul sistem F= (M+m)a.
Prin urmare, pentru F < F, lada nu lunecă și accelerația comună
este aF: (M + m)
Forțele de frecare statice efectează lucruri mecanice, egale în
modul şi de sens opus :
Fts = ma = F m/(M + m)
Ls =Fsd= ma at2/2 = mv 2/2
(2)
Pentru vagonet: (F - Fts)d= Fat 2/2 - mv/2= MvI2 = Eevag (3)
și pentru întregul sistem :
L=Fd= Fat 2/2= (M + m)/2= Ee lads + Ee vag.
ug:
m) ug.
Intregul sistem fiind igid (lada nu lunecā) , lucrul mecanic
rezultant al forțelor interme (la noi - forțe de frecare statice) este
zero, forțele interne redistribuie energie cinetică între părțile
sistemului.
pmg ma → a,
și face lucrul mecanic
Ly = L umg d,
Ec ladá
b) Lada lunecả. Asupra läzii acționeaz forța de frecare cine-
tică (de lunecare) emg înainte (față de Pământ lada se mişcă
accelerat înaite, iar față de vagonet - accelerat înapoi ):
g
umg a,tz/2= m,v/2= Ec ladá
Lada capătă energie cinetică pe searna lucrului mecanic al fortei
de frecare de alunecare.
Forța rezuitantă asupra vagonetului :
F - ung = Ma,
Lz = (F - amg) d, = Ma, d, = Mv12 = Ec ag.
Forța de frecare asupra vagonetului :
(4)
Lr2=- pmg d, =- pmgd, - umgd, - d)= -Ec ada -
Lucrul mecanic al forței exterme F:
(5)
(6)
()
(8)
275

Lext =F d, = (Ma, + umg) d, =

= Ma,d,t umgd, t umg(d, - d,) = Mv?/2 + mv,2/2 + Q.(9)
Lucrul mecanic total al forțelor exteme și interne este egal cu
energia cinetică căpătatå de sistem.
Forța externă F. prin lucrul mecanic efectuat, produce ener-
giile cinetice ale părțior sistemului plus cäldura degajatä, egalä cu
minus Ilucrul mecanic rezuitant al fortelor inteme de frecare.
Aceeaşi expresie pentru Q obținem şi într-un SR neinerțial.
De exemplu, în SR legat de vagonet, acesta este în repaus, iar
lada tunecă înapoi cu accolerația :
arel= a, - a, = Lg- (F: - umg): M;
Q=-L= - (- pmg de) = umg la,el | t2/2 = ...
Amintim teoremele:
276
1. La un solid igid lucrul mecanic rezultant al fortelor interne
este zero.
2. Lucrul mecanic efectuat de toate fortele, atât externe, cât și
interne este egal cu variația energiei cinetice totale a sistemului de
particule.
3. Lucrul mecanic rezultant al fortelor interne nu se schimbả
la o translație globală oarecare a sistemului mecanic.
Or
X
Vo
Fig.4.46
(10)
4.46. Un fir de lungime (= 2,00 m
rezistă până la o tensiune de rupere
T,= 14,7 N. Un capåt al firului este fi-
xat la înălțimnea h = 4,00 m deasupra
solului, iar de celălalt se atârmă o bilă
de masă m = 1,00 kg. Deviind firul cu
bila până la orizontală, i se dă drunmul.
La ce distanțả pe orizontală de capảtul
de suspensle va cảdea bila pe Pământ ?
Rezolvare. Conform probiemei 4.28
tensiunea în firul de suspensie în timpuł
oscilațiilor cu amplitudinea unghiulară a
(la noi a n /2) este
Punem condiția de rupere a firului :
T= T,= 3mgcose, . cos0, = T,/(3mg) = 1/2, 0, = 60°,
deci fiul se rupe la unghiul de deviere 0, = 600
T= mg3coso - 2cosa , (a =1 /2). (1)
Ecuația de conservare a energiei dă :
(2)

mgf cose, = (1/2) mv?

v7= 2gl cos 0, .
Coordonatele punctului de cădere pe sol sunt (x, - h + fcos0,)
şi ele verifică ecuația traiectoriei :
y=x tga - gx² : (2v,cosa), (a = -0).
- h+ lcos 0, = x tg(- 0,) - gx2: (22g ( cos?0)
3 x-6 = 0, x=3-
x2-2
3
d= lsin 0, - x=2 3 -3 = 0,46 m
(3)
4.47. O maimută de masă m = 20 kg stả agāțatả de capätul
unei sfori. De celălalt capăt al sforii se trage vertical în sus cu
viteza constantă v, = 1,00 m/s, asttel încất maimuta este ridi-
h= vot+ at 2/2 → t= -vJa + yvo/a +2h la
In acest timp sfoara urcă cu vat, deci
ză lucrul mecanic :
(4)
catå pânà la o înăiține h= 10,0 m. Aflați lucrul mecanic efec-
tuat de forta de tracțiune. Cất devine acest lucru mecanic dacă
în acelaşi timp maimuța urcă pe sfoară cu accelerația a = 0, 10
m/s² ? (sfoara urcă tot cu viteza v).
(5)
Rezolvare. In primul caz, evident, L = mgh= 1960 J.
In al doilea caz, F - mg = ma →F= m(g + a) .
Maimuta urcă accelerat cu viteza inițială v, și accelerația a, deci
Lz =Fvot = mg + a)v,(yvó /a +2hla - Vo/a) =
= 1445 J< L .
(1)
Pe de altă parte, legea de conservare a energiei dă :
(1/2) mzV = (1/2) (m, + m)vz+ mg€.
Introducem aici pe v scos din (1):
(2)
forța de tracțiune Fefectuea-
(3)
(4)
4.48. De un fir foarte lung este Suspendată o bilå de masă
m, = 10 g de care este legată în continuare print-un fir de lun-
gime (= 20 cm o ahtă bilă de maså m, = 50 g. Ce vitez ori-
zontalã minimnă v, trebuie imprimată bilei 2 pentru ca sả ajun-
gå la acelaşi nivel cu bila 1 ?
Rezolvare. Firul bilei 1 find foarte lung, el rămâne practic ver-
tical. Firul dintre bile fiind inextensibil vitezele bilelor sunt egale în
poziția finalä . Scriem legea de conservare a impuisului pe direcția
orizontalā, pe care nu avem forte : mv = (m, + m)v.
(1)
(2)
277

(1/2) mzv,7 = (1/2) mv? : (m, + m) + mgl,

Y,= 2g(1+m, jm,) -2,4 mis
m
Fig.4.48
Fig.4.49
4.49. O bilă suspendatå de un fir este deviată củ un unghi
a =60° de la verticală și lảsatå liber. In momentul când bila
trece prin poziția de echilibru, ea loveşte un perete vertical, pe
care se reflectă, pierzând o fractiune f = 0,10 = 10 % din ener-
gia sa cineticả. Cu ce unghi va devia bila dupả n=12 ciocniri ?
Rezolvare. Energia potențială inițială scade și se transformă
în energie cinetică înainte de ciocnire:
4.50. Un vagon se
(3)
- AE, = mg€ (1 - cos a) = Eco
Dupä ciocnire energia cinetică devine: Ecs (1 - )Eco ,
care se transformå in energia potențială prin devierea bilei cu un-
ghiul a < ao- La a doua ciocnire bila rămâne cu energia cinetică
(1 - NEc1 (1 - ņ2Eco $i aşa mai departe, după a n - a ciocnire bila
are energia cinetică Ecn (1 - nEco $i deviazå cu unghiul a, :
(1 -9Eco = mg (1 - cosa,). (1 - = (1 - cosa) :(1 - cosa). (3)
cOsa, =1 -(1 - (1 - cos a,), a, = 30° 49
(4)
mişcă orizontal cu viteza v, = 36 kTh
dupå care intrả pe un plan înclinat de unghi a = 6,0°, racordat
neted cu planul orizontal. Peste tot frecările sunt neglijabile.
In vagon este suspendat de tavan un pendul simplu gravitați-
onal de lungime l= 1,00 m in repaus față de vagon pe planul
orizontal. a) Care va f amplitudinea de ascilație a pendulului
pe planul înclinat, Ila urcarea şi la coborirea vagonului ?
b) Dar în cazul unui teleferic şi unghi o = 30° ?
278
(1)
(2)
Rezovare. La intrarea
pe planul înclinat acceleratia
vagonutui va fi a= -gsina
In SC legat de vagon forța
complementară este
F, =-mā , Fe = mg sin a ,
care anulează componenta
tangențialå a greutăii, deci
bila este supusă la forra de
greutate mg= mg cos a
perpendiculară pe planul încli-
nat şi la forța de tensiune din
fir. să calculăm viteza relati-
vă fațả de vagon a bilei ime-
diat dupå intrarea pe planul
înclinat. Viteza bilei față de Pământ v (absolută) este egaläă cu
viteza bilei față de vagon v rel (relativă) płus viteza vagonului |vl
(de transport) paralelă cu planul înclinat. Construcția se vede din
figură
Vrel = 2V,sin(a / 2) .
Fig.4.50
sau altfel:
mg'
Vrel
Componenta vitezei relative pe direcția firului se distruge (se
armortizează), iar cea transversalå pe fir este
Vo = Vo - Vocosa = 2 Vosin(a/ 2)
Vo= Vrel Sin(a /2)
CosB
(1)
Scriem conservarea energiei în SC legat de vagon :
(1/2) mv,'2 + mg' ( - cos c) = mg'(( - ( cosß).
unde ß este amplitudinea oscilațiilor:
Problema s-a redus la umắoarea un pendul, deviat cu un-
ghiul a , are în acastă poziție viteza v.'; Care este amplitudinea
oscilațiilor în câmpul gravitațional g g cosa ?
(2)
(3)
= cosa -(1/2) v,/(g°€) = cosa -2[v,2sin(a/ 2)] : (g cosa). (4)
a) cosB cOsa = 0,994 , B a=60.
b) cosß = 0,760, B= 4° 32
(5)
(6)
4,51. O tijā de lungime şi masā neglijabilă are capảtul
inferior prins într-o articulatie, iar la capātul superior o bilă de
masă m care se sprjjină pe suprafața laterală a unui bloc de
masă M. Frecările sunt neglijabile. Datorită unui mic impuls
blocul porneşte spre dreapta. Aflați unghiul pe care-l va face
tija cu verticala în momentul desprinderii sale de bloc şi viteza
blocului în acel moment.
279

Aplicatie numerică : t := 1,00 m, M/m= 4,0.

a)
v'R
mg cose= mv2/e.
şi viteza blocului în acel mnoment:
u= vcoso = cose Jglcose
și deci
280
b)
Rezolvare. Considerằm chiar momentul desprinderii. Atunci
apčsarea bilei asupra blocului se anulează și deci accelerația blo-
cułui M se anulează și bila nu are accelerație orizontală în acest
moment. Asupra bilei acționează greutatea verticală şi tensiunea
din tijả, deci tensiunea din tijă trebuie să se anuleze în acest mo-
ment, ca să rămână numai greutatea şi o accelerație verticală. Pe
direcția centripetă avem atunci :
gsin
mg = mgl coso + (1/2)mv2 + (1/2) Mu2
atunci (2) se mai poate scrie astfel :
Legea conservẫri energiei dă (luắm energiile potențiale față de
nivelul articulației) :
cosO = 1/2.
v= Jgecose
= 60
M
u2= gl cos0 = gt (m / M) (2 -3coso)
2-3c0s > 0, cos < 3, > 48°11
Aplicația numerică : 4cos0 + 3cos0 -2=0
(2coso - 1)(3cos20 + coso + 2) = 0,
u=1,1 m/s
Fig.4.51
sau
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
4.52. Din vârful unei emistere fixe, absolut netede, de rază
R, lunecă fărả vitezå inițialä un mic corp. Aflați : a) Coordona-
tele punctului de unde se desprinde corpul de sferă, b) Unghi-
ul sub care copul loveşte planul orizontal, c) Inățimea la care
urcă copul dupå ciocnirea perfect elastică cu planul orizonta
Rezolvare. a) ín punctul de desprindere apắsarea corpului
asupra sferei se anulează N 0.Corpul fiind încă - la limită - în
mişcare circulară, avem pe direcția centripetă lex secunda:
mg cos, = my/R.
(1)

Pe de altă parte, legea de consenvare a energiei dă :

mgR = (1/2) mv+ mg R cos,.
Din aceste ecuații rezultă :
cose, = 2/3, ,= 48° 11. vo= J2gR/3
Fig.4.52
X, = Rsino, = R V5 /3= 0,745 R . Yo = Rcos., = 2R/3 < yo - (4)
R
PoYo)
mg
Vo
b) Din legea de consenvare a energiei avem
mgR= (1/2) my2 v= J2gR = Vo 3 .
(2)
(3)
Yojcos@,
(5)
In timpul mişcảrii libere, după desprindere, pe parabolă , com-
ponenta orizontalä a vitezei rămâne constantă (n-avem forte oni-
zontale și deci nu avem acceleratție orizontală). Atunci
h= (1/(29)] v² sin?ß = (1/ (29)] 2gR(1 - 4/27) = 23R/27
cosß = (v,coso) :v= (v, 2/3) : (vo/ 3) =2 J3 /9= 0,385
B= 67° 22
(6)
c) La ciocnirea perfect elastică cu podeaua, unghiut de inci-
dență este egat cu unghiul de reflexie, iar viteza nu se schimbă în
modul. Inäițimea maximå este
()
4.53. Un mic corp este aşezat în vârful unei sfere de rază
R, care stă pe un plan orizontal. Sferei i se imprimå o viteză
orizontalå constantả vọ. Neglijând frecrările, aflați la ce în-
țime se ridică corpul dupå ciocnirea perfect elastică cU planul
orizontal.
Rezolvare. In sistemul de coordonate inertial legat de sferă,
aceasta este, bineînțeles, în repaus, iar corpul are o viteză inițială
orizontală egală în modul cu V, dar de sens opus.
281

mg
In punctul de desprindere apäsarea pe sferă se anulează, iar
corpul este încả pe cerc, deci lex secunda dă :
mg coso, = mv²/R,
iar legea conservării energiei dả :
(1/2) mv,2 + mgR= (1/2)
Introducem aici mvz din (1):
(1/2) mvo
2+
mv² + mgRcos
care introdus apoi în (1) dả :
Fig.4.53
mgR= (1/2) Rmgcos , + mgRcos., .
cos , = (V+ 2gR) : (3gR),
v2= (v2 + 2gR):3
(1)
(2)
= 50 R27 + 5v,2/(189) - v4/(9g²R) - v6 / (54g³R).
(3)
(4)
Dacă cose, = 1, Vo= JgR ., corpul se desprinde imediat.
cade liber și revine la înălțimea 2R; la fel pentru v, > JgR
după desprindere descrie parabola,
podeaua, revine la aceeaşi înălțime
orientată sub unghiul , fațå
urmează parabola ca la aruncarea oblică,
ridică de la sol se compune din:
Dacă V, < JgR, corpul
se ciocneşte perfect elastic cu
cu punctul de desprindere cu viteza
de orizontală, după care
deci înăițimea la care se
h=R+ Rcose, + [1/(2g)] v² sin0, = R+ R(1/ (3gR)(V,2 + 2gR) +
+ (1/(2g)) (1/3) (v2 + 2gR) (1 - (v2 + 2gR)² : (9g²R))=
(5)
4.54. Ce accelerație trebuie imprimată blocului din figură
(sistemul fiind inițial în repaus) pentru ca corpul m, sả încea-
på sả lunece pe bloc ? Se dau m, = 1,00 kg, m, = 7,50 kg. 4=
= 0,40
Rezolvare. În SC neinerial legat de bloc, tretbuie introdusă
forla complementară :
F =-mã
282
(1)

Atunci poziția de echilibru este deviată cu unghiul a fată de vertica-

lă :
tga = (m,a) : (m,g) = a :g
și deci în momentul inițial al imprimării accelerației blocului, corpul
m, nu este în echilibru, ci deviat cu unghiul a față de poziția de
echilibru şi deci m, va efectua oscilați în jurul poziției de echilib-
u, cu amplitudinea a. Tensiunea din fir fn timpul oscilaților se
obține la fel ca în probiema 4.28 : T= mg' (3cos0 - 2cosa),
g'=yg? +a2
Fig.4.54
m,a e
m,g'
cosa =g: Vg
m,g
Tmax = m, Vg+a (3 - 2g:
+a
Tensiunea este maximă când firul trece prin poziția de echilibru
O =0. Egalând-o cu fora de frecare la alunecare, obținem accele-
rația mninimă necesară:
Jg +a )=umz9.
a- (g/3) (2+m, jm, )´-9 4g/3.
de unde
Conditia a > 0 dă um, > m, , ceea ce este evident.
de unde eliminând T, obținem :
(2)
a-?
a=g um, Jm,) -1 =2gv2 > 4g/3.
(3)
Dacă am considera regim staționar în care corpul m, stă devi-
at cu unghiul a , în echilibru relativ, färă oscilații, atunci ar fi la limi-
ta lunecării : T - um,g=0, 7sina = ma, sina = a : Jg? +a? , (5)
(4)
(6)
4.55. Două copuri de mase m4 = 0,45 kg. m, = 1,50 kg
sunt suspendate pe fire de o tijă subțire, de masả neglijabilă,
la distanțele r, = 1,00 m,z= 0,60 m de suport, corpul m, fi-
ind aşezat pe podea. Cu ce unghi a trebuie deviat firul c m,
pentru ca la revenire corpul m, sả se desprindă de podea ?
283

Rezolvare. Deoarece mr, <m, Corpul m, stă în echilibru

pe podea. Deviind corpul m, şi läsându-l liber, tensiunea din fir va
fi maximä când el trece prin poziția verticală de echilibru. Confon
problemei 4.28, tensiunea maxină este Tim= m,g(3 - 2cosa). (1)
corpului mn,, avem condițtia de egalitate
La limita desprinderii
a momnentelor față de punctul de sprijin :
mg r, = Timi = mgr,(3 - 2cosa)
cOSa = (1/2) [3 - ml, : (mr)] = 1/2, a=600
a
1
284
KT4m
Fig.4.55
m2.
---R-
COSO = 2/3
Fig.4.56
4.56. De pe vårtul nei sfere fixe netede (fără frecări) lune-
că fără vteză inițialä un mic corp. La ce distanță de la puctul
inferior al sferei va cắdea ?
Rezoivare. In punctul de desprindere apăsarea N → 0 dupå
care corpul părăseşte cercul şi se înscrie pe o traiectorie parabolică :
mgcose= mv?/R, mgR(1 - cos) = (1/2) my?,
sin J5 /3.
J2gR /3
Pxo.)
mg
y - Yo = (x - x) tg 0 - gx - xJ? : (2v,?cos? e) ,
X, = Rsin@ = R Vs /3, y, = R(1 + cos) = 5R/3.
Ecuația traiectoriei parabolice care trece prin PXo,y,) este
x = R (5 /27) (s + 4 J2 ) = 1,46 · R.
(2)
(1)
(2)
(3)
în care punem condiția y=0 pentru a găsi intersecția cu podeaua:
- 5R/3= (x -RV5 /3) Vs /2 - gx - R/5 /3)2 : ((2gR /3) (4 /9)].
27 (x/R)2 - 10 /5 x/R-25 = 0,
(4)
(5)
4.57. Bila din figură, fixată la capătul superior al unei tije
subțiri de masă neglijabilă, începe să cadå din poziția verti-
cală, făảră vitezå inițială. Alați unghiul format de viteza bilei
Cu orizontala în momentui ciocnirii podelei.

Fig.4.57
de unde rezuitä
cerc
mg
Rezolvare. Capătul inferior al tijei se va desprinde de podea
când apăsarea pe podea, deci tensiunea din tijă, T → 0. În acest
moment lex secunda pe direcția centripetă şi legea conservării
energiei dau : mgcose = mv/R,
parabolä
Atunci unghiul cerut :
mge (1 - cos) = (1/2)mv², (1)
cose = 2/3, v2 = 2gl/3
Afläm viteza finală v' scriind legea conservănii energiei :
mgl= (12) mv 2 v'= J2gt
(2)
In cảderea pe parabolă nu avem forțe orizontale, deci a,, 0 şi
v = const : v'= Vox = V,cose = (2/3) J2g€/3
cosß = v,/v'= 2/(3 V3 ) = 0,385, B= 67° 20.
(3)
(4)
(5)
4.58. Douả resorturi de constante elastice k, = 100 N/m,
ko = 200 N/m sunt legate în serie, un capăt al resortului com-
pus fiind fixat, iar de celălalt se trage încet pânả când resortul
2 se lungeşte cu s= 10,0 cm. Aflati lucrul mecanic efectuat.
Rezolvare. De-a lungul unui resort ideal forța este aceeaşi, ca
şi tensiunea de-a lungul unui fir ideal. Prin urmare, k, s = kzS, .(1)
Lucrul mecanic efectuat asupra resortului compus reprezintả
energie transferată resortului, deci egală cu energia potențială
elastică a resorturilor :
W= (1/2) k, s2 + (1/2)kzs,= (1/2)kzs (1 + ky/k) = 3,00 J. (2)
4.59. In sistemul din figurå m, 0,20 kg, m, = 0,10 kg. k=
= 20 N/m,F = 6,0 N, coeficientul de frecare la alunecare este
acelaşi pentru ambele corpuri. Ce energie potențială are re-
sortul in regin staționar (fără oscilații) ?
285

Rezolvare. De-alungul unui resort ideal forta de întindere

(comprimare) este aceeaşi. Scriem lex secunda pentru fiecare
Corp: F-T-um,g= ma, T - um29=Mya,
de unde rezultă
m
T=Fm, / (m, + m) = 2,0 N.
Energia potențială elastică a resortului :
W= (1/2)kx 2 = (1/2) Tx= T2/ (2k) = 0,10 J
de unde
F
4.61.
k
Fig.4.59
4.60. Un conp de masă m = 1,00 kg având viteza iniială v,
comprimă cele două resorturi de constante k, = 100 N/m, ky =
= 200 N/m, legate în serie ca în figură. Cunoscând energia p0-
tențialả elasticả de deformare maximả E, = 6,0 J a resortului 2,
aflați viteza vo (frecăile sunt neglijabile).
k.
Rezolvare. De-alungul unui resort ideal tensiunea este ace-
eaşi, prin umare,
kyx4 = kzxz
Pe de altă parte, legea conservării energiei (pentru comprimarea
maximă) dả :
(1/2)mv,?= (1/2)k,x2 + (1/2)k,x? =
= (1/2)kzx?(1+ k2/k,) = Ez(1 + kg/k).
Fig.4.6o
Vo (2/m)Ez(1+kz /k,) = 6,0 m/s
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
Două copri de mase m,= 0,50 kg, m, = 0,50 kg sunt
legate printr-un resort de constantă elastică k= 30 N/m şi aşe-
zate pe o maså orizontală cu coeficienții de frecare la lunecare
H = 0,2, H=0,2. Inițial resortul nu este deformat. Ce viteză
minimă trebuie imprimată corpului 1, spre celălalt corp 2 spri-
jinit de perete, pentru ca acesta din urmă sả se desprindå de
perete ?
Rezolvare. Fie x12deplasările maxime ale corpului 1 spre
dreapta, respectiv spre stânga, față de resortul nedeformat. Fa-
cem bilanțul energilor. Energia cinetică a corpului 1 se transformă
în energia potențială elastică a resortului (care se comprimă cu x)
și în cäldură prin lucrul mecanic al fortei de frecare :
286
(1/2) m,V= (1/2) kx? + u4m,gx
Bilanțul energetic la întoarcerea corpului 1 când resortu! se alun-
geşte Cu X : (1/2) kx,?= (1/2) kx, t um,gx4 + X2)
Condiția de desprindere a copului 2 este ca forța elastică kX,
să învingă forta de frecare :
Introducând (3) în (2) avem
(1/2) kx,2= (1/2) kx2 + u,m,/(uzm,)]kxz(x, + xz) ,
de unde rezultă (ecuația de gradul 2 în x, ):
x4 = x,[1 + 2 p4m, /(ugm,)] = (g/ K)(2u,m +uzm,)
Introducem pe x de aici în (1) şi găsim viteza :
m,
In particular pentru mn, = m, 41=M2
kxg > gm29.
Vo g J15m/k = 1,0 m/s.
o?
Fig.4.61
M
k
m
(1)
Fig.4.62
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
4.62. Cutia de masă M= 10,0 kg din figură, cade liber de la
o înălțime h, corpul m=1,00 kg fiind în timpul cảderii în repa-
us fațăả de cutie. Aflați h astfel ca dupå ciocnirea plastică a
cutiei cu solul, cutia să se desprindã de sol. Constanta elas-
tică k = 100 N/m
Rezolvare. In timpul căderii libere resorturile nu vor fi defor-
mate (sau deformate identic). Legea căderii libere: toate corpurile
cad în vid cu aceeaşi accelerație (g) (experiența cu "tubul tui
Newton", stare de "imponderablitate" jn cutie) . Dupå ciocnire
corpul m va mnai continua sả coboare, se va opri și apoi va urca
înapoi la înălțimea x față de poziția de echilibru din timpul cãderii.
Observăm cả cele două resorturi identice vor avea deformații egale
în modul şi de sens opus. Luăm nivelul de referință pentru energii-
le potențiale poziția corpului m în momentul impactułui şi scriem
287

legea de conservare a energiei pentru momentul inițial ai cắderii şi

cel final, - la limită, - când se desprinde cutia :
mgh - x) =2·(12) kx 2,
condiția de desprindere a cutiei :
Eliminăm pe x din cele două ecuații și găsim
h= (Mg / (2k)] [1 + M/ (2m)] = 2,94 m
Legea conservării energiei dă :
2kx = Mg.
4.63. Un acrobat cade de la o înăițime H= 12 m pe o plasă
orizontală întinsă, pe care o curbează cu h= 1,0 m. Plasa are
dimensiuni mari, dar masă neglijabilă față de masa omului.
Evaluați de cáte ori forta maximă asupra omului este mai mare
decat greutatea sa.
Rezolvare. Pentru curbăi suficient de mici, într-o primă apro-
ximație. plasa se comportă elastic și putem scrie
F=k X,
= kh.
Fmax
mg(H + h) = (12) kh 2, k=2 mg(H + h) : h2,
Fmax : (mg) = kh: (mg)= 2(H+ h) :h= 26
Rezolvare. După blocạrea
288
F= k(x + x) = k(x + mg / k)= mg + kx
(1/2)mv2 + (1/2) kx,? +
=0+ (1/2)k(x, + x)2 - mgx
Iniocuind aici x,= mg /k, ecuația devine
(1)
4.64. Un lift de maså m = 1,00 t coboarả uniform cu viteza
V= 10 m/s, suspendat find pe un cablu elastic de otel, de
constantă elastică k= 962 kN/m . La un moment dat capătul
superior al cablului este blocat (fixat). La ce tensiue minimă
trebuie så reziste cablul?
(2)
capätului superior liftul mai conti-
nuả sắ coboare pe o distanță x până se opreşte și tensiunea va fi
maximả în acest moment când alungirea este x+ Xo, unde x, este
alungirea initială din timpul coborini uniforme:
(3)
(1/2)mv 2= (112) kx?, x=v Jm/k
Acest rezuitat era de aşteptat, deoarece o fortă constantă (mg)
doar deplasează punctul de echilibru cu F/k= mg/k şi scriind
relațile față de punctul de echilibru deplasat, eliminăm forra
constantă (F = mg)
Fmay mg + kx = mg + v Vkm = 320 kN
(1)
Legea conservării energiei då (lum nivelul de referință pentru
energia potențialä gravitațională poziția liftului în momentul blocări
capătului superior al cabiului) :
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(4)

4.65. Copul de masă m= 12,0 kg este deplasat foarte în-

cet orzontal pe o distantă s= 0,40 m cu ajutonul unei forte F
aplicată sub unghiul a =30° prin intermediul unui resort de
constantå elastică k=300 N/m, inițial nedefomat. Coefici-
entul de frecare la lunecare u= 0,40. Aflați lucul mecanic
efectuat de forța F.
Rezolvare. Pentru a afla forța F
scriem legea fundarmentalä pe direc-
tia orizontală şi cea verticală : (1)
Fcosa - u N= 0, Fsina + N- mg = 0,
de unde
F= ung : (coSa +
+ esina) = 44,17 N
(2)
uN
In primul rând forța F va întinde
resortul cu x = F/k şi va efectua un
Iucru mecanic egal cu energia p0-
tențială elastică de defomare a resortului :
Lucrul mecanic total :
L=F2 /(2k) +Fs= 3,25 J + 17,67 J
m
Fig.4.65
(1/2) kx 2= F2/ (2k)
(3)
4.66. De-a lungul unui fir elastic de lungime nedeformată
Eo= 1,00 m, de constantă elasticả k= 50 N/m şi de mnasă negli-
jabilā, lunecả un manşon greu astfel incât forța de frecare din-
tre fir şi manşon este F,= 10,0 N. Aflați căldura degajată prin
frecare.
Rezolvare. Aplicăm considerații energetice : Dispare energia
potențială gravitațională mg(€ t Fr/k) şi apare în schimb energia
cinetică:
(1/2)mv2= F.t= (mg- F) (o + F/k).
(1)
energia potențială elastică F, 2/ (2k) a firului, plus căldura degajată
Q, prin umare,
Q= mge, + F/k) -
- (mg - F) (Eo + F/k) -F, / (2k) = F (l, + F (2K)] = 11 J. (2)
Rezuttatul este independent de gravitație, firut putea fi tinut orizon-
tal şi corpul să lunece pe fir orizotal.
(*) 4.67. Pe suprafafa orizontală nete dă a gheții stă în repa-
us o scândură de masă M= 1,00 kg şi lungime 1,00 m, la
capătul căreia stå o pisică de masă m = 2,00 kg. a) Cu ce vite-
zã minimă fafå de gheată trebuie så sarả pisica pentrua cădea
la celãlalt capặt al scândurii ? b) Sub ce unghi fatå de orizon-
tală trebuie så fie viteza pentru ca energia cheituită de pisică
pentrU salt să fieminimả ?
289

Rezovare. a) Bắaia realizată față de Pământ :

b= (v2/) sin 2a
trebuie så fie mai mică decât lungimea scândurii exact cu cât se
deplasează scândura înapoi în timpul cất pisica se află în aer:
b= (v/9) sin 2a= l -v' (, + t. ty + e= (2v,/9) sina , (2)
iar viteza scândurii v' rezultă din conservarea impulsului în proce-
sul săriturii :
O= mv,cosa - My
Rezultă astfel : V, = Jeg:(1+m/M)sin2a].
Viteza este mninimă dacă sin2a = 1 deci a= 450 atunci
Jeg:(1* m/M) = 1,8 m/s.
+ (m/ M) (cosa) / (sin2a)] = (1/2)g t [mM/ (m + )]
(5)
L= (1/2)mv2 + (1/2)Mv'2 = (1/2)my,2 + (1/2)Mvm M)cos?a =
= (1/2)mv?1 + (m / M)cos?a] = (1/2)g € (mM / (m + M)] [1/sin2a +
Vo min =
((1/2)(tg« + 1/tg a) + (m / M(12) /tga]=
= (1/2)g įmM / (m + M)(1/2)tg a + (1 + m/ M) /1ga].
In paranteza mare avem suma a două mărimi variabile al căror
produs este constant. Atunci suma este minimä când mårimile
1ga = (1 + mM) /1ga
sunt egale:
Atunci
290
tga, = 1+ m/M = /3
Lmin gf /2) [mM / (m+ M)] tga, =
= (1/2) mgl JM/m + M) = 5,66 J.
Altfel, cu ajutorul derivatelor:
L= const [p + (1 + m/ M) /p]= f(p), unde p= tga.
Conditia de extremum este anularea derivatei:
(1)
f' (p) = 0= const [1 - (1 + m / M) p' = 0
p= tga= J1+m/M
rezultă
(3)
(4)
(6).
(7)
(8)
(9)
de unde
(*) 4.68. Un satelit cu masa m = 200 kg zboară la altitudinea
h, = 100 km pe o orbită circulară. Datorită fecării cu straturile
superioare ale atmosferei, satelitul ajunge pe o orbitả circulară
la altitudinea h, =90 km. Câtã cãldură se dezvoltả prin frecare?
(10)
Rezolvare. Så arăăm întâi că energia totală a unui satelit în
câmpul gravitațional al planetei este egală cu jumätate din energia
sa potențială Din legea mişcării : y mM r2= my2/r (1)
(1/2)mv2 = E, = (1r2) y mM/r =-(1/2)E,.

deci
Deoarece Ah = h, - h, este mic îl putem calcula aproximativ
ca diferențiala dh, și anume:
deci
E= E,+ E, = (1/2) Ep
astfel încât
= (1/2) ( MM dr /r) = (1/2) mny (M/ (R+ h) dh,
AE= (1/2) mg, Ah,
mg, h,
unde g, este accelerația gravitaționalä la altitudinea h. Variația
AE, la altitudinea h se putea scrie imediat prin judecată elementa-
ră. Pe de altä parte, variația energiei mecanice este egală cu lucrul
mecanic al forțelor neconservative (disipative), deci cădura degaja-
tă : Q= - Lecons. =- (1/2) mg, (h - h,) = (1/2) mg,(h, - h). (5)
Deoarece h « R putem aproxima pe g,: 9h=y M: (R+ h)z=
-y (M /R):(1 + h/R)² = g.(1 - 2h/ R),
Q= (1/2) mg,(1 - 2h / R)(h, - h) =
= 9,5 MJ = 2,64 kWh
dy |2A
dt
Rezolvare. E = (1/2) my2 = As?, vs J2A/m,
F=ma = nm
m
4.69. Energia cinetică a unei particule care se mişcă pe
un cerc de rază R depinde de arcul de curbă s dupå legea E, =
= As?. AfNlați forța F(s).
ds
=2As
dt
2A
Ja +af = m
m
dE = (1/2) dEp =
AE =
F=0 pentru ,=2a /b,
2A
m
Umin Ur) = - b2/(4a) <0.
(2)
S
Rezolvare. a) F=- dU/dr = 2a/r3 -b/r2,
(3)
b) Condiția de extremum pentru F este anularea derivatei :
dF /dr= -6a/ r4 + 2b /r3= 0, m= 3a /b,
(4)
(6)
()
4.70. Energia potențială a unei particule într-un câmp de
forte cu simetrie sferică este U a /r2 - b/r, unde a, b sunt
constante pozitive. Aflați : a) Distanța la care particula poate
sta în echilibru, b) Forța de atracție maximå , c) Reprezentați
grafic forfa şi energia potențială .
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(4)
291

Fm
Umin
Fm=- b3 / (27a), (atractivă)
m
( * *) 4.71. O particulă de masă m semişcă pe un cerc de
rază R cu accelerația normală a, = At, A >0. a) Aflați pute-
rea dezvoftată de forțele aplicate. b) Dacă puterea dezvohată
de forte este constantă P= P,= const , deduceți legea acce-
lerației normale.
= (1/2) mAR = const.
Rezolvare. a) a, = At= v2 IR,
a, = dv/dt = VAR : (2 Jt)
P=i = Fv= ma, v= m [VAR : (2 J)) VAR i =
V=
Fig.4.7o
I mv dv= (1/2) mnv² =fP, dt= Po t+C,
b) P= FV =F v= ma, V= m (dv /d) v Po.
Separăm variabilele şi integrăm:
SAR Jt .
Somv dv; mv²-fP,at =P, t.
deci nu este necesar aici caiculul integral
(5)
(1)
(2)
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la
t=0 avem v =0: (1/2)mv= Pt, a, = v2IR= 2P,t / (mR). (5)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
(3)
(4)
Puterea (3) fiind constantä, lucrul mecanic efectuat este egal
cu puterea ori timp şi confom teoremei energiei cinetice:
AE = (1/2) mv 2 = P,t.
(**) 4.72. O sanie de masă m = 40 kg este trasă lent în sus pe
un deal de zăpadă de înățime h=2,00 m şi lungimne pe oi-
292
zontalà l = 10,0 m. In fiecare mnoment sfoara este tangentă la
suprafața dealului, iar coeficientul de frecare este u= 0,050.
Aflați ucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune.
Rezolvare. Deoarece viteza
de deplasare este neglijabilă,
avem pe direcția nomală şi cea
tangențială la traiectorie:
N- mg cOsa =0, F - Fr -mg sin a=
=0, F uN,F= F,
(1)
astfel incât
F= mg sin a + u mg cosa, (2)
Dar
astfel încât
ds
L= SF ds=fmgsinz ds+Surngcosa ds
ds coSa = dx și ds sina = dy,
= 784 J+ 196 J = 980 J
mg
Fig.4.72
L= mgfdy +umgfdx = mgh + mge =
h
(3)
(4)
(5)
Primul termen reprezintă lucrul mecanic împotriva fortei de greuta-
te (creşterea energiei potențiale), iar at doilea - lucrul mecanic îm-
potriva fortei de frecare (căldura degajată prin frecare).
Rezultatul (5) se poate obține şi fără integrale, judecând cu
deplasăi foarte mici ös și sumând lucrurile mecanice elementare:
ŠL = F ỏs = mg (sina ðs) + umnggcosa ös) = mg ôy + umg ỏx, (6)
L=EdL = E mg ày t umg ỏx =
= mg óy + mg 2 x = mgh + umge .
•• 4.73. O particulả se mişcă pe o axă orizontală Ox într-un
câmp de forte, dependent de coordonată, conform graficului
din figură, unde F, = 10 N. Asupra particulei actionează de
asemenea şi o fortă de frecare cu |F| < Fo - Particula pleacă
din punctul A de abscisä Xo = 1,00 m färă viteză inițială.
a) Calculați cldura degajată prin frecare până la oprirea par-
ticulei. b) Considerând (Fd = const , reprezentați calitativ
viteza particulei în funcție de coordonată (traiectoria în "spa-
tiul fazelor"). c) Pentru |F| = 2,5 N calculați distanța totală
parcurså de particulă pânả la oprirea sa definitivă. Reprezen-
tați grafic, calitativ, E = E(x) şi E,= E,(x).
(7)
Rezolvare. a) Câmpul de forte este conservativ. Alegem
nivelul de referință pentru energia potențialä E,(x= 0) = 0. Atunci
293

prin definiție E,(*) =- JF dx

Pentru x> 0 ,
Pentrux<0,
deci
Ep
Particula se mişcă în "groapa de potenția din figură, fiind supusă
și la o forțå de frecare.
Ep
E,() = - So-F,) dx=+ Fox.
E() = - SoFdx= -Foř.
E() =Fx.
F Ep-Fl1
Fo Xo
294
Ep jE
A(xo)
F
Ao)
Ep
Ep
Fig.4.73
c)
(1)
b)
a(E, + Ep= Lpecons, = JFnecons dx
A(X)
Teorema variației energiei mecanice spune cả variația
energiei mecanice (cin etice şi potențiale) este egalå cu lucrul
mecanic al forțelor neconservative :
A(X)
(2)
Forțele de frecare sunt neconservative (disipative), ele se opun
mişcării (relative) și fac lucru mecanic negativ, deci energia meca-
nică scade, transformându-se în căldură.
In cazul nostru particula are inițial energie potențială E,(x,) =
= FXoi ea va oscila în jurul originii până se va opri în origine :

E,(0) = 0, energia sa potențială transformându-se în căldură, deci

Q= Fx, = 10,0J.
b) Deoarece forțele sunt constante mişcarea va fi uniform
variată cu aCcelerația :
a = (1/m) (+ Fo - F).
Dar pentru mişcarea uniform variată este valabilă formula lui
Galilei :
v2= v2 + 2a(x - x)
a = (1/ m) ( # F,+ F) sau
al cårei grafic este o parabolă (cu axa de simetrie Ox):
x= v2/ (2a) + [xo - V2/(2a)] - funcție pătratică ,
de aceea graficul v v(x) este fomat din segmente de parabolả
ca în figură
figură.
c) Lucrul mecanic al fortei de frecare pe toatå durata miŞcării
este :
L=-F, s, unde s este distanța totală parcursă. Dar
Q=-L = Fs şi Q= FoXo. de unde s= x, Fo/F= 4,0 m. (6)
(** ) 4.74. Pe o tijã subțire (de maså neglijabilặ) tinutã ori-
zontal sunt fixate douã bile de mase m, 3,0 kg, mn, = 2,0 kg
la distanțele R, = 1,00 m,R, =2,00 m de axa orizontală trans-
versalã în jurul căreia se poate roti liber tija în planul vertical,
ca în figură. a) Calculați viteza bilei inferioare când tija, lăsatå
liberă, trece prin poziția verticală. b) Tensiunea în porțiunea
superioară a tijei în acest moment. c) Perioada micilor oscilații
ale sistemului în jurul poziției de echilibru.
m, R1
Rezolvare. Deoarece m,R, > m,R, , sistemul se va roti ca în
a)
R4
R2
m2
Ym,g
(3)
Fig.4.74
(4)
b)
(5)
c)
m2/
m,g
a) Scriem legea de conservare a energiei mecanice (măsurăm
energile potențiale față de nivelul axei de rotație) :
295

0+0= (1/2)m,v,2 + (1/2)m v+ m,gR - MzgR2 .

Pe de altă parte, bilele au o mişcare circularả în jurul axei, deci
care introduse în (1) ne dau viteza unghiulară :
wJ2g(mgRy -m,R)/m,R? +m,fŽ)
și deci
Vz= w R =2,7 m/s
= 1,33 rad/s
296
M(cos - cosa) = (1/2) Iw2, (e|<a)
b) Scriem lex secunda pentru bila m, :
m,g+ T =m,w?R,, T, = m,w²R, - m,g= - 24,1 N<0, (5)
tija este comprimatå.
(1)
) Ecuația fundamentală pentru mişcarea de rotație a unui rigid
în jurul axei fixe este M=lE, = dw /dt, w= do / dt
unde M este momentul fortelor aplicate rigidului, în raport cu axa
de rotație, I=2 m_Ry este momentul de inertie al rigidului în
raport cu axa de rotație şi - accelerația unghiulară.
(2)
şi cea tangențială : T, t m,gcose = m,w ZR4
(3)
Poziția de echilibru este cea verticală (m, sus și m, jos). Pen-
tru un unghi de deviație a tijei de la această poziție, avem
M=mgR,sin® - MzgR,sin® = - (m,Rz - M,R)gsin0 = - Msin., (7)
|= m,R,2 + m,R,2 = 11 kg m², M, = 9,8 N m.
Pentru a integra ecuația (6) înmulțim ambii membi ai ecuației
Cu de= w dt:
- M,sino do (dw / d) w dt = lw dw
(foma diferențială a teoremei energiei cinetice) .
Integrăm, - M, fsin do =|fw dw : Mcos = (1/2) I w2+
C, unde constanta de integrare C se deternină din condiția inițialä
la 0 = a (în enunt a = 90°) avem o = 0, deci M,cosa = C,
(4)
Ie - M=0
sau I + M,sine = 0.
(6)
(10)
Se putea integra și definit (limitele de integ rare se corespund):
- Mo Ssine do =fSw dw, Mo(cose - cosa) = (1/2) ku2. (11)
Din (10) regăsim (3) pentru a = 90° şi 0= 0.
(8)
sả aplicăm lex secunda bilei m, pe direcția radială (nomală)
(9)
T - mgsine =m,a,t= meR, = m,(M/ DR,= - m,R, M,sin0 /i . (12)
In cazul particular din enunt 0 = 0, regăsim (5) : T, = Tị. T,=0.
Ecuația (6) se transcrie astfel :
(13)

Pentru micile oscilații este foarte mic şi putem aproxima

sin 9: M=-M,sin x - M, 0 ,
I0+ M, 0 = 0 sau 0 + (M,/)e=0.
Aceasta este ecuația diferențială a oscilatoului armonic ("un-
ghiula): oscilațiile în jurul poziției de echilibru, cu amplitudine
suficient de mică, sunt sinusoidale anonice, sub acțiunea cuplului
de revenire (14), cu perioada :
T=2n JI/M, =27 mR? +m,R3) /o(m,R,-m,R,)]=6,7 s. (16)
jurul poziției de echilibru.
m
(**) 4.75. Sistemui din figurå cu masele m, = 0,50 kg, m, =
= 0,50 kg, fixate pe tije de lungimne R, = 40 cm,R, = 30 cm
este lảsat liber să se rotească în jurul axei orizontale O. Aflați :
a) viteza unghiularå când tija 1 devine verticalä; b) Tensiunea
din tija 2, în această poziție; c) Perioada micilor oscilații în
R1
a)
R2
m2
R4
R2
b)
Fig.4.75
mị
mg
de unde rezultă viteza unghiulară :
(14)
0- mgRz = (1/2)m, v2 + (1/2)m,v?- mgR, .
(15)
Rezolvare. a) Scriem legea de consevare a energiei mecani-
ce (luăm energile potențiate față de nivelul articulației):
J29(r-r2)/(m +mg) = 2,8 rad/s
b) Lex secunda scrisă pe direcția centripetă dă :
T, = mw?R, = 1,18 N .
(1)
(2)
(3)
c) Ecuația fundamentală pentru mişcarea de rotație a unui rigid
în jurul axei fixe este M=lE, E = dw /dt, w= do /dt ,
unde M este momentul forțelor aplicate rigidului, în raport cu axa
de rotație, |= mR2 este momentul de inerție al rigidului în
raport cu axa de rotație şi e - accelerația unghiulară.
(4)
297

Poziția de echilibru, datä de unghiul a din figură, corespunde

anulării momentului : mgRcosa - m,gR,sina= 0,
tga = m, R /(m,R,) → sina m,R4/B, cosa =
unde
avem:
Pentruo poziție deviatä cu unghiul de la poziția de echilibru
M= mgR,cos(a + 0) - mgR,sin(a + e).
Dezvoltând cos și sin şi tinând seama de (5), obținem
M=- M,sin®, M, =g ymiRị + mRZ 2,45Nm.
|= m,R,2 + m,R2 = 0,125 kg m2
M(cos0 - cosa) = (1/2) lo2, (IO < «)
Pentru a integra ecuația (4) înmulțim ambii membri ai ecuației
Cu do= ) dt:
- M,sino do = I (dw /d) w dt = l» do
(forma diferențială a teoremei energiei cinetice)
mzR,/ B,
Integrăm, - MoSsine do =|fo dos : Mcos 0 = (1/2) l w2+ ,
unde constanta de integrare C se determină din condiția inițtială : la
9 = -a avem w = 0, deci M,cosa = C,
M,(sina - cosa) = gm,R, - m,R)
298
şi cea tangențială :
(5)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
- Mo Ssine de=Jo do Mo(cos - cosa) = (1/2) kw 2
Pentru 0= n/2 -a, unde e este dat de (5), regăsim (2) :
Tn -mgcos(a + 0) = mw 2R2
T,= T, = myw ZRz. T,= gm,m,R I.
(6)
Să aplicăm lex secunda bilei m, pe direcția radială (normalā)
Pentru micile oscilații 0 este foarte mic și putem aproxima
sin 0: M=-M,sin - M, .
(7)
(9)
T; - mzgsin(a+0)= mza, = mzeRg =mzRz(M/) = - (mzRz/NM,sin .
Pentru at0= n/2, cu a dat de (5), regäsim (3):
IÖ+ M,0 = 0 sau 0 + (M, /) 0= 0.
T=2n JI/Mo = 1,4 s.
(8)
(3 ")
(10)
Aceasta este ecuația diferențială a cscilatorului armonic
("unghiular"): oscilațiile în jurul poziției de echilibru, cu amplitudine
suficient de mică, sunt sinusoidale armonice, sub acțiunea cuplului
de revenire (10), cu perioada :
(11)
(12)

(*•) 4.76. Pe o tijå de masă neglijabilă, vând la capătul su-

perioro articulație, sunt fixate douå corpuri de mnase m, = 200
g. m, =100 g la distanțele R, = 40 cm R, = 80 cm e articula-
fie. Tüja este deviatã cu unghiul a= 600 şi lăsată liber. Calcu-
lați : a) Viteza unghiulară a tijei atunci când tija trece prin po
ziția verticală. b) Tensiunea din tijă în acest caz. c) Perioada
micilor oscilații in jurul poziției de echilHbru.
Fig.4.76
dar
m4
T2
m,
RA
corp:
mg
m29
a) b)
V * R. V2 * w R
care introduse în (1) dau viteza unghiulară :
mg
Rezolvare. a) Scriemn legea de conservare a energiei mecani-
ce (luảm energiile potențiale fațå de nivelul articulației) :
0- mgR,cosa - mzgRzcosa = (1/2)m,v,2 +(1/2)m,v-
mgR - MzgR2
m29
c)
J29(1-cosa)(m,R,+m,R,)/(m,R? +m,RŽ) =
(1)
(2)
= 2 sin (a/ 2) yo(mR, +myRa)/mR? +m,R?) = 4,04 rad/s. (3)
b) Scriem lex secunda pe direcția centripetå pentru fiecare
Tị - mg - T= m,wZR. Tz- Mzg= muRz. (4)
T, = (m, + m)g + w?(m,R + mzRz) = 5,55 N,
T,= m,g + uZRz) = 2,29 N.
(5)
) Ecuația fundarmentalä pentru mişcarea de rotație a unui rigid
în jurul axei fixe este M= lE, E*dw /dt, = do /dt
unde M este momentul fortelor aplicate rigidului, în raport cu axa
de rotație, =E mR2 este momentul de inerție al rigidului în
(6)
299

raport cu axa de rotație și e - accelerația unghiulară.

Poziția de echilibru este cea verticală. Pentru un unghi 0 de
deviație a tijei de la această poziție, avem
M=-m gR, sin0 - m,gRsin = - Mosine,
M, = g(m, R, + m,R) = 1,57 N - m.
i= m,R,2 + m,R2 = 0,096 kg · m2.
Pentru a integra ecuația (6) înmulțim ambii membri ai ecuației
cu d= ) dt:
- M,sine de =I (dw / d) w dt = lw dew
(forma diferențială a teoremei energiei cinetice) .
Integrăm, - M, Ssine de =1fo ds:
M cos 0 = (1/2) I o 2 +
C, unde constanta de integrare C se deternină din condiția nițialả:
la 0 = a avem o = 0, deci M,cosa= C,
M,(cos0 - cosa) = (1/2) I 2 (1| < a)
300
Din (9) regåsim (3) pentru 0= 0
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
- M, Ssine do =i[w dw, M,(cose - cosa) = (112) l 2
T1t - Tz-Mgsin0 =
T2n - mzgcoso = m
= 0, regăsim (3). (4) . (5) :
Tị = Tn T,= Tzn: Tt0, Ta = 0
(eforturile tangențiałe în tije dispar pentru R, = R).
Aplicăm lex secunda bilelor 1 şi 2 pe direcția normală (radială)
şi cea tangențială : T1n T2n - MgcosA = m,w 2R .
ma = m, e R, .
Rz. T - Mzgsin = mɛR,,
de unde rezultă : Tin = (m, + m)gcose + (m, R, + mR) w2
Tt= (m, + m)gsine + (m,R, + mR) MII.
In particular, pentru
Pentru micile oscilații 0 este foarte mic și putem aproxima
sin 0 9: M= - Msin 0 - M, 0,
(7)
(8)
sau 0+ (M, /)O= 0
T= 2r i/Mo
(9)
= 1,55 s.
(10)
(11)
(12)
Aceasta este ecuația diferențtialå a oscilatorului arnmonic ("un-
ghiular"): oscilațile în jurul poziției de echilibru, cu amplitudine
suficient de mică, sunt sinusoidale armonice, sub acțiunea cuplului
de revenire (13)., cu perioada :
(13)
(14)
(15)

(** ) 4.77. O hateră formată đin douã bile identice (M = m) le-

gate printr-o tijå de masă neglijabilă, oscilează în planul verti-
cal, ca în figură, cu amplitudinea a = 60°, r= 10 cmR=30 cm.
Calculați : a) Viteza unghiulară a haterei când trece prin pozi-
fia verticalä b) Tensiunea în tija superioară în acest caz.
c) Perioada micilor oscílații în jurul poziției de echilibru.
Rezolvare. Deoarece MR > mi haltera va oscila ca în figură.
a) Scriem legea de conservare a energiei mecanice (luăm
energiile potențiale față de nivelul articulației) :
0+ mgrcosa - MgRcosa= (1/2)mv2 + (1/2)Mv + mgr- MgR
Vw r
Vy= w R,
de unde rezultă : J2g(1- cosa) ( MR - mr)//MR° +m)
=2 sin (/ 2) Jo(MR-mr)/(MR + m²) 4,45 rad/s. (2)
b) Scriem lex secunda pentru bila superioară :
mg + T, = wt, T = m(w²r - g) = - 7,8 m<0,
tija superioară va fi comprimată
Poziția de echilibru este cea verticală. Pentru un unghi de
deviație a tijei de la aceastả poziție, avem
c) Ecuația fundamentală pentru mişcarea de rotație a unui rigid
în jurul axei fixe este M=lE, = do / dt, ) = de /dt
unde M este momentul forțelor aplicate rigidului, în raport cu axa
de rotație, I=E m,R2 este momentul de inerție al rigidului în
raport cu axa de rotație şi e - accelerația unghiulară.
M= mgr sine - MgRsin = - M,sin0,
|= mr 2+ MR 2
(1)
Mo gMR - m):
(3)
Mo(cose - cosa) = (1/2) Iw2, (10| < a)
(4)
(5)
(6)
Pentru a integra ecuația (4) înmulțim ambii membri ai ecuației
CU do= ) dt:
- M,sino de = / (dw / df w dt = lw dw
(forma diferențială a teoremei energiei cinetice).
Integrăm, - M, Ssine de =1fw do:
Mcos0= (1/2)) lw2+ ,
unde constanta de integrare C se detemin din condiția inițială : la
e= a avem w = 0, deci M,coSa = C,
(7)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
- Mo Ssine d0=1fw dw M(cos - cosa) = (1/2) kw2
301

Pentru e =0 din (7) regăsim (2)

Scriem lex secunda pentru bila superioară (m) :
T, + mgcos8 = mwZr, T, =-m(gcose - w2),
T,+ mgsin =E mer.
Pentru = 0 regăsim (3).
Pentru micile oscilații 0 este foarte mic și putem aproxima
sin 0 0: M=-M,sin e x- M, 0,
IÖ+ M,O=0
T=2r Jı/Mo = 2r
302
m
Aceasta este ecuația điferențialå a oscilatorului armonic ("un-
ghiular): oscilațiile în jurul poziției de echilibru, cu amplitudine
suficient de mică, sunt sinusoidale armonice, sub acțiunea cuplului
de revenire (9), cu perioada:
mg
sau
mg
T1
Fig.4.77
Mg
M
Fig.4.78
(8)
+ m²) MR - mr)) =1,4 s. (11)
și legea de conservare a energei mecanice:
(9)
(10)
mgl = (1/2) mvZ + mgt cos ,
mg
(**) 4.78. O haiteră, formatā din đouả bile mici de masă m
fiecare, legate printr-o tijă subțire lungă, este menținută în po-
ziție verticală, sprijinită de un perete vertical, ca în figură. Cu
ce foră va apảsa bila inferioarā asupra peretelui vertical în
momentul când in cắderea sa liberå tija halterei formează un-
ghiul 9 cu verticala ? (se neglijează frecările).
Rezolvare. a) Pentru mişcarea circulară a bilei superioare
scriem lex secunda pe direcția radială, centripet, tija find compri-
mată :
mg cos 0 - T= my2/t
(1)
(2)

de unde rezultă tensiunea

(3)
Conditia T> 0 dă cos > 2/3, 0< 48° 11 , altfel haltera se des-
prinde de perete.
Apåsarea asupra pereteiui va fi
T= mg(3 cos - 2) .
N, = Tsin 9 = mgsin (3 cos - 2), (cos0 > 23, aitfel N, = 0). (4)
b) Pentru mişcarea de rotație a haterei în jurul axei fixe din O
avem ecuația fundamentală: M= le, ɛ = dw /dt, w = do / dt , (5)
unde AM este momentul fortelor aplicate rigidului, în raport cu axa
de rotafie, I=2 mR2 este momentul de inerție al rigidului în
raport cu axa de rotație și e - accelerația unghiulară.
Poziția de echilibru este cea verticală. Pentru un unghi 0 de
deviație a tijei de la această poziție, avem
M= mgf sin
|= mf2
Pentru a integra ecuația (5) înmultim ambii membri ai ecuației
Cu do= ) dt:
mgf sino de = (du» / d) w dt= lw du)
(forma diferențială a teoremei energiei cinetice) .
Integrăm, mgl fsine de =1fw du» ; -mgt cos 0 = (1/2) l w2+ C,
unde constanta de integrare C se determină din condiția inițială : la
O=0 avem w = 0, deci - mgt = C,
mge (1 - cose) (1/2) I w2
Tija nu poate fi întinsä, din cauza capătului inferior care se
sprijină liber pe podea şi pe perete, deci tija nu poate fi decât
Comprimată
Se putea integra şi definit (limitele de integrare se corespund):
mg S"sin de=Sw do mg (1 - cos0)= (1/2) lw 2
Pentru =0 din (7) regăsim (2) (v=o €)
și tinând seama de (7) găsim
T, + mg sin = me E= mE M /I= ng sin ở → 7, =0
Scriem lex secunda pentru bilă pe direcția radială (normală) şi
cea tangențială:
mg cos 0 - T= mw 2€,
(6)
T= mg(3cose - 2), (cose > 2/3)
(7)
Rezotvare. Condiția de echilibru :
Mg + (m /) (e - l) g - u (m /e) log=0.
(8)
4.79. Reluați problema 4.6 şi aflați viteza lanțului în func-
tie de deplasarea x a capätului såu liber.
(9)
(1)
Fie la momentul t lanțul deplasat pe distanța x ca în fig.4.6 .
303

Atunci principiul If al mecanicii då:

Mg + (m / )(€ - lo t x)g- (m/)E, - x)g = (m+ M)a.
Iniocuind aici peu scos din (1) gäsim :
a =g x/Eo sau dx /dt=g: x/o
Acest rezuttat simpłu era de aşteptat întrucat forța, deci şi accele-
rația, variază liniar cu x și pentru x=0 avem F= 0=a, iar pen-
tru x= l (când lanțul păräseşte masa) a =g (cădere liberă).
Inmulțim ambii membri ai ecuației (3) cu dx = v dt:
(dv/df) dx = g xdx /o sau v dv=gxdx /lo
şi integrăm
lo
lo
v2= (g/l) x 2,
2 =
unde a
9 1
lo 2
Constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la x= 0
avem v=0, deci C=0:
Sa
c.
V=
Când lanțul părăseşte masa : x= lo şi v'= Jgl
(2)
(12)my² - (1/2)mv,? - JF ař -JĘ ds =Jma, ds sau
v2= v? + 2 a,ds sau v2 = v? + 2ao.5),
(3)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
Sov dv-Sox dx sau (12)v2 = [g/ (2€)] x?
Viteza finală se poate obtine imediat din formula generalizată
a lui Galilei , care se deduce astfel : AE. = L sau
(s - S).
(4)
(5)
(6)
este accelerația tangențială mediată pe intervalul
(So , s). în cazul nostru v,=0, accelerația variază liniar cu
coordonata şi ao (1/2) (0 + g) =g/2, astfel încât obținem
imediat v2=2 (g/2) o:
** 4.80. Un cop incepe să lunece pe un plan inclinat de un-
ghi a. având un coeficient de frecare la lunecare u = bx .Calcu-
lați distanța parcursă până la oprire şi viteza maximå atinsă
Rezolvare. mgsina - bx mgcosa = ma= m dv/dt.
Pentru a separa variabilele înmulțim ecuatia cu dx = v dt:
304
(1)

mggsina'- bx cosa) dx
Integrăm:
m(dv/ dhv dt = mv dv
Smg(sina - bxcosa) dx =
mgx sina - (1/2) mgbx 2 cosa = Jmv dv = (1/2)mv2 +C
unde constanta de integrare C se determinå din condiția inițialä : la
t=0 avem v =0 și x=0;rezută C=0,
mgx sina - (1/2) mgbx2 cosa = (1/2)mv2
Dealtfel, aceasta nu este altceva decât teorema variafiei eergiei
cinetice:
Smg(sina - bx cosa) dx =
= mg [x sina - (1/2) bx2 cosa] = AE,
Punem condiția de oprire v= şi obținem:
Xm = (2 sina) : (b cosa)= (2 tga) /b.
Vmax
Condiția de extremum pentru v este anuarea derivatei :
dv /dt =0, ceea ce în virtutea ecuației fundamentale (1) dả
imediat :
x= (sina) : (b cosa) = (tga) /b
Introducând această valoare în (3) găsim :
(1/2) mv2
Sin a V/(bcosa)
T- mgcosO = ma, = mve.
(2)
Pe de altă parte, conservarea energiei cinetice și potențiale dă :
mg({ - t cosa) = mg(e - t cose) + (1/2) mv2
Eliminând pe mv2 din cele două ecuatii obținem :
T= mg(3 cos 0-2 cos ) .
Tensiunea este maximă când cose = 1, 0 0°, când firul trece
prin poziția verticală :
Tmax
= mg(3 - 2cosa)
b) Pe direcția tangențială lex secunda dă:
(3)
(4)
* 4.81. O bilă de masă m atârnat de un fir oscilează într-un
plan vertical cu amplitudinea unghiularå a. Aflați în funcție de
unghiul e format de fir cu verticala: a) Tensiunea din fir,
b) Accelerația bilei, c) Valorile extreme ale accelerației.
Rezolvare. a) Pe directia radială, centripet, lex secunda dă:
(5)
(6)
(1)
(2)
(3)
(4)
- mgsine = ma,= m dv/ dt = m d(wl) / dt = m deo /dt = m te.(5)
Pentru a putea integra înmulțim ecuația cu do = dt:
- mgsino do = me (dwl d) do = me w dw, (do /dt = w) . (6)
Integrăm: - mgf sine do = mgcos = me fw dw =(12)me w2+ C,
unde constanta de integrare se detemină din conditia iniialả : la
t=0 avem 0 =a, v= 0= w , w = 0: mgcoSa = C,
305

Aceasta este de fapt legea conservări energiei scrisă sub forma

"unghiulară":
mgh = mg(e cose - l coSa) = (1/2) ku 2 = (12) me Zw2,
I= me 2 este momentul de inertie al bilei față de axa de oscilație.
w2= (2g/) (cose - cosa)
și din (5):
Accelerația
a<am=41°25
COsa >3/4
g714
mg(cosA - cosa) = (1/2)m l w2
g2
306
E =- (g/) sin
a s
=g Ja(cose-cosa)? +sin?0
a
ao
am
a
Om
a e(41°25; 53°8)
cOsa e (3/5;3/4)
a=an =41°25
g4512
igS13/5
Fig.4.81
de unde rezultă rădäcinile derivatei :
ao
a,
Pmin 9 1-(4/3)cos²a
am
ja
c) Valorile extreme corespund anulării derivatei :
da /do= (g?/a)sin® (4cosa - 3cose) = 0,
O m
a> 53°8= ac
COsa< 3/5
sin = 0, a, = 2g(1 - cos a)
Cm
a=ac=53°8'
cos m= (4/3) cosa posibil dacă coSa < 3/4, a > 41° 25
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)

când trecem prin rädäcina (11) semnul derivatei trece de la minus

la plus, deci avem un minim, dacă cosa < 3/4, a 41° 25
când trecem prin rådảcina (12) semnul derivatei trece de la - la +
a<41 25 ", deci avem un minimn în acest caz,
dacă cOsa > 314,
altfel avem un maxim.
La extremități:
(13)
Raportul acceleraților: aa = 29(1- cosa):(gsina) = 2tg(a/ 2). (14)
Ele se egalează pentru :
a, = ae pentru ae= 2 arctg(1/2) = 53° 8
pentru a< sau > a avem a, < sau > a
Cazuri particulare :
= gsina , (0= # a).
a= am = 41° 25 (cosam 3/4) : a,
a)
a= ac = 53° 8 (cosac = 3/5) : a, = a, = 4g/5=0,80g.
am =g V13 /5 =0,72g.
Comparați cu rezolvarea problemei 3.2.57.
-T
a, =g 7 /4= 0,66 g;
g/2= 0,50 g,
m
* 4.82. Un lănțişor de lungime este aşezat pe suprafața
unei sfere de rază R, färă frecăi, astfel încat un capắt al lănți-
şorului se află în vârtul sferei. Cu ce accelerație va porni länți-
şorul imediat ce îl lăsåm liber ?
dmg T+dT
Fig.4.82
b)
(15)
R
(16)
(17)
Rezovare. Imediat ce se lasă lanțul liber punctele sale au v=
=0, deci au numai accelerație tangențialä a,.
Considerăm întâi cazul < IR/2. Luắm un element de masă
dm care subitinde unghiul elementar d0. Notăm cu A densitatea
liniară a lanțului : A= n /l. Asupra elementului dm actionează
fortele din figură (T- tensiunea din lant) :
307

dm ğ+dŇdĩ = dm å,
Proiectăm aceastå ecuație pe direcția tangențială :
dm gsine + dT= dm a
sau
dm = ds = A Rdo
şi integrăm (sumăm) pe tot lanțul, observând cả a, = const (acelaşi
pentru toate elementele lanțului):
fARdO gsin+fd T=fdm a, .
ARg [sine de + T=a, fdm =ma,
(tensiunea la secțiunile de la capetele lanțului este zero),
A Rg1 - cOsa)= ma, , dar a= l/R,
a, = (gR/) [1 - cos( /R)):
= R/2:
ARg Ssinedo + 7 =ARza,
La limită pentru
a, = 2g/n= 0,64 g
(observăm cả a, este media lui gsin® pe un sfert de cerc).
Cazul l > nR/2. Integrăm ecuația (3) între limitele (0, n/ 2):
le=0
A Rg+ T,=1R(a/2) a.
2
La limită când =
găsim evident , a →g.
unde am notat cu T, tensiunea în secțiunea
scriem lex secunda pentru porțiunea de lant atânatả :
Rezolvare. Lex secunda se scrie :
F- mg = ma sau mng(1 - 2Ay) =
Pentru a putea integra înmultim ecuația cu dy = v dt:
mg(1 - 2Ay) dy= m (dv/ d) dy= mv dv
şi integrắm :
(1)
(6)
= al2. Pentru a o afla
m dv /dt.
(2)
A(e - nR/2)g - To = 1(e - zR/2)a, To = A(e - nR/2)(g - a) .(7)
astfel încât (6) ne dă: a = 1 - (R/e) (r/2- 1)] .
R/2 regäsim (5), iar când » rR/2,
1
Jmgl1- 2Ay lay = mgy- Ay²) - Jmv du =m²
(3)
2
(4)
* 4.83. O rachetă de masả m porneşte vertical în sus sub
acțiunea unei forte de tracțiune F=2mg(1 - Ay), unde A =
= const > 0. Aflați Iucrul mecanic efectuat de această fonả de
tracțiune pe toată durata urcãrii
+C,
(5)
(8)
(1)
(2)
unde constanta de integrare se detenmină din condiiile inițiale: la
t= 0 avem v= 0 și y= 0, rezută C= 0,
308

mgy - Ay) = (1/2) mv2

(3)
Aceasta nu este altceva decât teorema variației energiei cinetice :
L= AE . L= Jmg1-2Ay) dy = mgy - Ay) = AE (112)my2
Punem condiția de oprire la înăițmea maximă v= 0:
mgy - Ay)= 0. Ymax = 1/A.
Lucrul mecanic cerut
L= JFdy - J2mg(1- Ay) dy = 2mgy - (1/2)Ay).
Punând aici y = Ymax = 1 /A,găsim :
* 4.84. O sanie de nmasă
m şi lungime t intră la un
moment dat t=0 cu viteza
Vo de pe zăpadả cu coefici
entul de frecare la lunecare
Hy s pe asfalt cu coeficientul
L= mg /A.
Sanie
Xo = Asina, V% =Jk/m
rezultả
Fig.4.84
- (uz- ;) mg x/ e - u,mg = mdv / dt, xst.
de frecare la lunecare u > H Calcolați : a) distanța și tinpul
până la oprire, b) căldura pe unitatea de timp, maximă degajatả.
Rezolvare. - umg x/t - umg ( - x) /t = ma = m dv /dt,
unde constantele de integrare A,a se deterrninå din condițile
inițiale : la t= 0 avem x =0 şi v= vo:
A= x+v8 /w2
- (uz-) (mg/)(x + x) = mdv/ dt, xo = luq 1ez -
sau - k(x + x) = md(x + x) dt?, k= (h-u) mg/t.
Aceasta este binecunoscuta ecuație diferențială a oscilatorului
armonic cu soluția cunoscută : x+ x,= Asin( Jk/m t+ a).
v=*=Jk/m Acos( k/m t+ a), w = Skjm =o(u2-)/e. (5)
Acos a = o A cos a,
tg a = w Xo i
(4)
x= x8 +v, /w? sin(o t + a) - Xo
(5)
Distanța până la oprire se obține când sinusul este 1:
(6)
(1)
) (2)
(3)
(4)
(6)
(7)
(8)
309

Acest rezutat este valabil dacă xm S e ceea cce dă condiția :

v2 s 2£gu te)/2 sau
Timpul până la oprire (v = 0) se obține din condiția:
= (1/ w)(r/2 - a) =
wtta= /2:
Volu-)
arcctg
Propunem cititorului sả regăsească din (8) şi (10) prin trecere la
limită By → u, rezultatele cunoscute:
310
Xn = Vo/ (2ug). mVo/ ug)
Rezultatele de mai sus se pot obține direct din ecuația funda-
mentală (3) prin înmultire cu dx = v dt şi integrare :
-k (x t x) dx= m (dv / d) dx = mv dv,
- k J(x+xo) dx - (x+xo)' -Jmv dv =
ge
L- JF dx = AEe.
-k
my +C, (11)
2
unde constanta de integrare se obține din condițiile inifiale: lat=0
avem x=0 şi v= V,: - (1/2)kx? = (1/2) mv?+ C
- (1/2)k(x+ x)2+ (1/2)kx,2 = (1/2)mv2 - (1/2) mv2 (12)
Aceasta nu este altceva decất teorema variației energiei cinetice:
L-J-kx+ xo) dx =
Xm yxó + mvó /k -x
fwdt=ot =f-
= - (1/2)k(x + x2 + (1/2)kx,2 = AE (12)mv2 - (1/2) mv?.
Punând condiția de oprire v=0, obținem (8) :
Scoțând pe x + x, din (12) și introducând în (3), găsim
Separăm variabilele și integrăm : w dt =-
1
-dv
2
yw?x+v-v2
= mdy / dt, w 2= k/m.
=arc COS
(9)
(10)
dy
Jw?xģ+vỗ-v2
+C,
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la
t=0 avem V= Vo :

V=
w t= arc cos (v: Jw?x +v ) - arccos (Vo: Jw?x+v8 ).
Jw?x3+v8 cosļwt + arccos(v, : Jw?x+v8 )1.
ceea ce coincide cu (5), dacả ne amintim cả
arc cosx = arctg J1/x-1, pentru x > 0.
b) Q*= -Ffv= k(x + x)v=
Qma(112)KA Zs = (112)mv,? yoluz-)e1+.
= kAsin(ot + a) oAcos(ut + a)= (1/2)kA wsin(2»t + 2a) , (15)
scoatem v din (12):
(în acest caz sinusui şi cosinusul sunt 1/ 2 şi x + x=A /2
w A /2 ). Rezultatul se poate obține şi altfel, de exemplu
= ko(x * x JA?-(x + xo)
Condiția de extremum este anularea derivatei :
dQ*
dx
-=kaw
= k
+ X, din (12)):
dQ*
A2-2(x+xo)
Ja-(*+xo)
dv
=k
=0 → xtXo =A 2.
A2-2v2 jw2
JAZ-2ju2
in sfârşit se putea exprima Q* prin viteză (scoatem pe x t
Q*= (x + x) v=
-=0 V=w
geu?
A
(13)
<v : Lgue, + u)].
s=l+ v'2/(2).
(14)
v'2 = v+ w2x,2 - w2t + x) = wA2 - (e + xo.
de unde distanța parcursă până la oprire:
(16)
(17)
c) Så considerăm acum cazul
vo2 > 2lgu + uz) /2 sau
(19)
In acest caz sania intră complet pe asfalt şi forţa de frecare devine
constantă F,= - hyng. Viteza saniei în momentul când intrå com-
plet pe asfalt se obține din (12) punând condițiax=:
(18)
(20)
(21)
311

Timpul în momentul intrării complete a saniei pe asfalt se ob-

ține din (7) punând condiția x=t: sin(wt' + a) = (e+ x) /A,
t'= (1/a) (arc sin [(E + x /A] - a}.
astfel încất timpul total până ta oprire: r =t'+
Separăm variabilele și integrăm:
** 4.85. Asupra pånzei de arie S a unei bảrci suflă vânt cu
viteza Vo exercitândo fortă F=k(1/2)S p (vo- v), undev es-
te viteza bảrcii, p- densitatea aerului. Aflați : a) Legea vitezei
şi legea mişcării bắrcii neglijând fortele de frecare sau de rezi-
stenfă. Barca pomeşte din repaus. b) In cât timp barca atinge
o fracfiune f din viteza vântului v, şi ce disstanță parcurge in
acest timp ? Facețio evaluare numerică. c) Pentru ce vitezả a
bảrcii puterea dezvotată de forța vântului este maximă ?
Rezolvare. a) F=(1/2) k Sp (V, - )2 = ma = m dv/dt.
2m
fdt=t=ksp (vo-v)
unde constanta de integrare se
la t= O avem v=0: O= 1/ ,
t=
2m
312
kSp Vo
Siat=t=
1
2m
Continuằm integrarea :
dv
2m
kSp
dy
2m
kSp
V=Vo
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
kSp
2m
dt =
2m
deteminä din condiția inițială :
+ C, C=-1/ vo.
dx = V dt ,
/ u9) .
(12)kS>(vo -v)°
kSp Vo -v
m dv
1
1/vo t+kSpt/(2m)
1
Sax=x=fvdt =f| Vo-votkspt/(2m)=
(22)
(23)
(1)
(2)
unde constanta de integrare se deterrmină din condiția inițială : la
t=0 avem x = 0; 0 = In (1/ v)+ C", C'= - In(1/V).

x= V,t -
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
Sdx=x=Jo |Vo 1vo tkspt /(2m)
= Vt- In
X=
kSp
2m
2m 1/vo +kSot/(2m)
1/vo
S=
kSp
b) Teoretic barca atinge viteza vântului v, când t → co
(atunci şi x → o ). Timpul cerut se obține punând vfv, în
legea vitezei (2) : r= (2m/ (KSpv,)] f/(1 - 9] .
2m
Luând m= 130 kg, k=1,0, S=10 mz p=1,3 kg/m3
10 m/s, f=0,99 = 99 %, gắsim t = 30 min
Dacă înlocuim pe t (2) în x (3) gäsim x = x(V) :
kSp vo-V
Ca evaluare: s 2,0 km
Vdt= dx =
fdx=x=
2m
Distanța parcursă în timput r (4) se obține introducând v=
= fV, in (5) sau T (4) în (3) :
in
1
2m
v dV
Vo
Vo -V
(12)kSo(vo -v)
dy
Se poate obține s=s() direct prin integrare, înmulțind ambii
membri ai ecuației fundamentale cu v=dx /dt :
kso-Vọ
dt=
kSp
2m vVoV0 dy,
Vo dy
1
(3)
(vo-v)
(4)
(5)
(6)
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la
t=0 avem y= 0 şi x= 0; 0= In v, + 1 + C", C"= In v, + 1,
313

Se poate integra și defint (limitele de integrare se corespund):

Sdx=x=
2m
kSp
sau
2m
kSp
314
dy
Vo dv
Soy-votvo-
c) Puterea dezZvotată de forța väntului :
P=fv= (1/2) kSp (v, - v)²v.
Dacă scriem P~ (Vo - ) (v - )2v, atunci avem un produs
de 3 factori (aici numai doi diferiti) a căror sumă este constantă, de
aceea produsul va fi maxim când factorii sunt egali între ei :
Rezolvare.
VoV= V, -V= 2v V= Vo3
.(8)
Acest rezultat se poate obține, desigur, punând condiția de anulare
a derivatei : P" () ~- 2(v, -) v+ (vo - v)2 = 0 → v= v,3
(v= V, corespunde minimului P= 0 și nu este realizabil fiziceşte).
** 4.86. Un mic cop de masă m lunecả pe suprafața interi-
oară a unei sfere de rază R, cu coeficientul de frecare la lune-
care u, pornind färă viteză inițială din extremitatea unui dia-
metru orizontal al sferei. Exprimați energia cinetică a corpului
in funcție de unghiul la centru O descris de raza vectoare a
corpului.
N - mgsin = ma,, = mv2/R,
mgcos - N= ma, = m dv/dt.
Eliminăm pe N din cele douả ecuații :
m dv/dt = mgcose - (mgsin + mv²/R),
înmulțim cu ds = v dt = R de:
)
m (dv/ d) ds = - umy² do + mgcose - usin) R do
dE + 2uEde = mg(cose - usine) R de.
e dE, + 2u ee E,d0 = mgcose - usine) Re° de
sau d(E e) = mgcose - usine) R e de.
Integrăm:
Aici variabileie nu se separă direct, dar înmulțind ecuația cu un
factor convenabil (numit factor integran), variabilele se separă
În cazul nostru înmulțim cu e°:
(1)
(2)
(3)

fa (Ee2ue) = E, e0= mgRf (cose-usin®) e2ued0 . (4)

Integrala din membrui drept este uşor de calculat, fiindcả integrala
functiei eponențiaie înmulțită cu funcți trigonometrice este de ace-
laşi tip şi aplicăm metoda identificăril :
f(cose-usin0) e2u de = (Acose + Bsine) e +c.
Prin derivarea membrului drept trebuie să regăsim integrandul din
stânga :
(Cose - u sine) e
= (- Asine + Bcose) e+ 2u (Acoso+ Bsin) e
prin identificare: 1=B + 2uA . -u = -A+ 2uB,
de unde
A = 3e :(1 + 4u ), B= (1 -2e 2:(1+ 4e 2). (5)
Integrala (4) devine :
E, =mgR-
3ucose+(1-22 Jsine
1+4p2
=
mg
unde constanta de integrare se deteminå din condifția inițială : la
t=0 avem 0 = 0 şi E 0: 0= mgR 3 :(1 + 4u ) +C, astfel
încât :
E = (12) my2=
= (mgR: (1 + 4u)1 (34cose + (1 - 2u 2sine - 3u e21.
Fig.4.86
+Ce-2/10
2
Fig.4.87
Rezolvare. a) c este viteza limită,
•* 4.87. Viteza unui vehicul de masả m
V=ct/(t + ) . a) Reprezentați grafic legea
care este sennificația fizicả a constantelor c,t. b) Neglijånd
forțele pasive de frecare și de rezistență calculați lucrul ne-
canic al forței de tracțiune pe intervalul (0, t). c) Verificați teo-
rema variației energlei cinetice.
(6)
variază dupå legea
vitezei şi arätați
maximä posibilă (pentru
t → o ), iar I este momentul în care viteza atinge valoarea c2.
b) a= dv/dt = cI:(t + r)2, F ma = mcI:(t+z)2.
(1)
315

=morfo
t+z
dt =
Av
1
316
Jdt =t
mct
c) Se verifică imediat teorema variației energiei cinetice:
L= AEe = (1/2) my2
Av
Rezolvare. a = dv/ dt = d(, t Ax) /dt = A dx /dt = Av,
separăm variabilele şi integrăm :
dv
t= (1 /A) In (v/vo).
vo Av
4.88. Viteza unui avion de maså m, pe o poriune de accele-
rare variază după legea v=v,+ Ax (v= V, lat= 0). Calculați luc-
rul mecanic efectuat în intervalul (0, t). Ce semnificatie are con-
stantaA?
1
1
In
dt
A
t
dt =
c22
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
t 0 avem v = V 0= In v% +C, C= - In vo.
A Vo
V= V,e
dt
(In v +C),
Se putea integra și defint (limitele de integrare se corespund):
1
Pentru a afla lucrul mecanic putem aplica direct teorema
variației energiei cinetice:
(3)
(4)
L= 4E = (1/2)mv2- (1/2)mv2 = (1/2)mv? (e- 1).
Din legea vitezei (1) se vede imediat cả pentru t= 1/A, viteza v=
= V,e, deci devine de e=2,7 ori mai mare decât cea inițială.
Rezolvare. dL=F dř Fcos ds = (F +As)cos(Bs) · ds ,
(1)
** 4.89. Un vehicul merge pe o Şosea spre Nord. Asupra ve-
hiculului acționează forța de presiune a vântului care se inten-
sifică odată cu deplasarea vehiculului, după legea F = F, +As,
şi in acelaşi timnp vântul işi schimbă direcția de la S - N până
ajunge la E -V după legea = Bs. Calculați lucrul mecanic
efectuat de forfa de presiune a vântului.
(2)

Să calculăm integrala prin părți:

L-JdL - J Fo cos( Bs) ds +JAs cosBs) ds.
Jx cosx dx =x dsinx) = x sinx-J sinx dx = x sinx + cosx.
Deci în cazul nostru:
L=
L=
Fo
B
B
Fo
B
unde constanta de integrare se detemin din condiția la margine:
la s = 0 avem L= 0: O= A/B2+ C, C=-A /B2,
Fo
L= (F,/ B)sin(Bs) + (A/B) [Bs sin(Bs) +cos(Bs) - 1]. (2)
Se poate integra și definit (limitele de integrare se corespund):
A
B
cos(Bs) <Bs)+JBs)cos( Bs)d Bs) -
Ja - L=cos( Bs) d( Bs) +Bs cos(Bs) d( Bs) =
sin( Bs) +
A
-sin
Bs sin( Bs) + cos( Bs)] +C,
B
Lucrul mecanic total, cerut, se obține punând n/2= Bs,
S=n/ (2B):
A
sink Bs) t [Bs sin( Bs) + cos(Bs)}
A
-sin-+ cos
2 B² \2 2
mişcả rectiliniu dupå legea
4.90. Un corp de masă m se
x=A + Bt + Ct2. Aflați lucrul mecanic al forțelor apficate efec-
tuat in intervalul (0, t)
Rezolvare. v= dx / dt = B + 2C t, a=dv/dt = 2C,
F= ma = 2mC,
L- JFdx - JhFvdt -2mC (B +2Ct) dt =
(3)
= 2mC(BI + Ct)= 2mCt(B + C).
(1)
(2)
(3)
317

5.1. Două tije de aceeaşi secțiune sunt lipite cap la cap

astfel ca centrul de masă (CM) så fie în punctui de alipire. Şti.
ind raportul densitäților P/Pz aflați raportul lumgimilor şi al
maselor tijelor.
Rezolvare. Fiecare tijă are CM in mijlocul ei. Rezultanta celor
două greutäi trebuie să aibă punctul de aplicație în CM comun,
deci momentele celor douå greutăți față de CM trebuie să fie egale
în modul : mge/2 = mglz2 sau P,f/2=Pl/2,
de unde: (4/l2 =Jez ley m,/m, =pl,S / (pzl2S) = Je/ez (2)
ot
5.2. Intr-o barcả de masă M = 40 kg, aflată în repaus, stau
la extremități doi pescari de mase m, = 40 kg, m= 70 kg ,la di-
stanțad= 5,0 m unul de aitul. Pescarii îşi schimbả locurile. Cu
câất se va deplasa barca ? (Frecările cu apa sunt neglijabile).
Rezolvare. Pe direcția orizontală nu avem forțe, de aceea CM
nu se va deplasa: xCM = [m,x4 + m(x4 + ) +Mx,]: (m,+
= [m,(x4 t s) + m (x4 + d+ s) + M(x, + s)] : (m,+ m,+M),
de unde
s= d (m, - m) : (m+ m,+M) = 1,00 m.
5. IMPULSUL MECANIC
1
318
s (m)
X1
Fig.5.2
X2
X
M
Fig.5.3
(1)
m,+ M)=
5.3. In sistemul din figur : M= 2,00 kg ., m, =0,40 kg , m, =
= 0,60 kg, h=1,50 m. Frecările corpului M cu şine sunt negli-
jabile şi scripetele este ideal. Cu cất se deplasează copul M
până in momentul când m, atinge solul ?
Rezolvare. Pentru întregul sistem nu avem forte orizontale,
(1)
(2)

de aceea CM al sistemului rămâne peloc:

mx4 + mzx, + Mx, = m(x, + h+ s) + m,(xz + S) + M(X, + $). (1)
de unde rezultă :
s =- h
(2)
5.4. O moleculå se mişcå cu viteza v= 300 m/s şi loveşte
perfect elastic, frontal, un piston care se nmişcă în acelaşi sens, cu
viteza u=30 m/s. Ce fracfiune din energia sa pierdde molecula ?
Rezolvare. La ciocnirea perfect elastică frontală cu un perete
vitezele finale sunt:
(1)
m/ (m, + m, + M) = -0,20 m spre stânga.
sau cu notațiile din enunțul problemei : v' = 2u - v,
Fracțiunea cerută este raportul :
(u'= u). (2)
f= (mv2/2 - mv'2/2) : (mv2/2) = [v2 - (4u2 + v2 - 4uv)] : v2=
= 4 (u /v) (1 - u/v)= 36 %
(3)
5.5. Un corp de masă
m, loveşte frontal, perfect elastic, un
alt corp de masă m, aflat în repaus. Cunoscând raportul m,/m,
aflați în ce raport se schimbå energia corpului m, prin ciocnire.
Rezolvare. In ciocnirea perfect elastică frontală cu un corp în
repaus, vitezele finale sunt :
v'= V, (m - m) / (m, + m,), v' = V, 2m/ (m, + m,) . (1)
Raportul cerut este: E' /E = (m,v"/2) : (m, v/ 2) =
= ((m - m) : (m, + m)]?= {(1 - m,/m) : (1 + m,/ m,) ]. (2)
5.6. O locomotivă se mişcå cu viteza v, şi loveşte frontal
perfect elastic un mic cărucior, aflat in repaus. Ce viteză va
cåpăta căruciorul ?
Rezolvare. Avem formuiele de la problema precedentă 5.5
pe care le transcriem astfel :
v' = Vo 2m,/ (m, + m,) = 2v, : (1+ mjmn,) → 2Vo .
deoarece masa cảruciorului m, « m, și deci m,/m < 1
(1)
5.7. Un fascicul paralel de particule identice, fiecare de masă
m =1,00 mg și viteză v= 10,0 ms în directia fasciculului, loveşte
perpendicular un perete(piston) care se mişcă pe aceeaşi direcție
cu viteza u =2,00 m/s. Concentrația particulelor în fascicul este
n= 10 106 m3 şio factiunef= 0,40 din ele sunt absorbite de pe-
rete, iar restul reflectate absolut elastic. Ce presiune erercitả fas-
ciculul asupra peretelui?
Rezolvare. Alegem un SC (sistem de coordonate) inerțial le-
gat de perete. Atunci în acest SC vteza particulelor este v'=yF u
319

după cum pistonul se mişcă în accelaşi sens cu v sau în sens opus.

v'At
Fig.5.7
Nmärul de particule care lovesc per-
pendicular peretele în unitatea de timp și
pe unitatea de arie este ny = ny ).
In adevăr, particulele care lovesc normal
aria AS în timpul At sunt cele cuprinse în
cilindrul cu baza AS și înăițimea v' At:
AN = nV= naSv' At. Raportând la intervalul de timp At şi la aria
AS, aflăm numắrul de particule care lovesc peretele în untatea de
timp şi pe unitatea de arie, nv
Aceste particule aduc cu sine impulsul ny mv ' din care
fracțiunea feste absorbită, iar restul sunt reflectate. Variația de im-
puls a celor absorbite este evident fn my'2, iar a celor reflectate
2(1 -)n mv'? şi conform principiului ll al mecanicii, variația de im-
puls pe unitatea de timp este forța, şși raportat la aria dă presiunea:
p=fn my2+ 2(1 -) n my2 = (2-) n my2=
= (2 - )n m(v # u)2= 1,02 kN, resp. 2,30 kN
(1)
5.8. O particulã cade liber in atmosferå de la o ināițime
mare. La suprafața Pământului ea loveşte perfect elastic aco-
perişul oizontal al unui bloC. Aflați accelerația particulei ime-
diat înainte şi imediat dupå ciocnire.
Rezolvare. Forta de frecare sau de rezistență cu aerul creşte
cu viteza şi la un moment dat echilibreazå greutatea particulei şi
de aici încolo particula cade cu viteza constantă vo, deci cu accele-
rația zero :
mg - F,(v) =0, a=0.
320
După ciocnirea perfect elastică viteza schimbă doar semnul,
la fel și forța de rezistentă care acum va acționa în jos, ca și mg:
mg + F(Y = ma,
Dar din (1):F(v) = mg , astfel încât
mg + mg = ma, a = 2g, (în jos)
particula fiind deci frầnată cu această accelerație
(1)
(2)
(3)
5.9. Două baloane sferice de volume egale V =1,00 m, dar
de mase diferite m, = 7,2 kg , m, = 5,2 kg, 'sunt legate între ele
printr-un fir lung. Baloanele coboară vertical in atmosferă lini-
ştită, de la o înăițime mare. a) Aflați tensiunea din fir când ba-
loanele ajung în vecinätatea suprafefei Pămántului. b) La su-
prafața Pământului primul balon ciocneşte perfect elastic aco-
perişul orizontal al unui bloc. Aflați accelerația acestui balon
imediat dupå ciocnire. Se dau densitatea aeruiui p=1,3 kg/m
şi g = 9,8 m/s2

Rezovare. a) Forțele care acți0-

nează asupra baloaneior sunt reprezen-
tate în figură. Baloanele find identice
ca formnă şi la distanță mare între ele,
forțele de frecare sau de rezistentă și
forțele arhimedice sunt aceleaşi pentru
fiecare balon. Forța de frecare sau de
rezistență creşte cu viteza , astfel încât
dupå un anumit timp echilibreazå cele-
lalte forțte (ca la cắderea cu paraşuta) şi
corpurile vor cảdea de aici încolo cu
viteză constantă, deci accelerație zero :
mg - T - F,-FA =0.
mzg + T-F-FA =0,
(1)
de unde rezuită, prin scåderea ecuațiilor
membru cu membru:
mg+ F -FA ma,
m29
T= (1/2) (m, - m) g= 9,8 N. (2)
b) După ciocnirea frontalä perfect
elastică cu un perete se schimbă doar sensul vitezei, deci doar
sensul fortei de frecare sau de rezistență şi nu modulul :
a =g+[1/ (2m,)] (m, + m)g - 2FA /m,=
T
,m 49
(3)
dar din (1) avem F, = mg - T- FA (1/2)(m + mg - FA. (4)
astfel încât (3) dă accelerația :
Fig.5.9
astfel încât rezultă :
Dacă oameni sar în
ne viteza bărcii.
=g [3/2+ (1/2) m,/ m, - 2p V/m,] = (3/2) g= 14,7 m/s² .(5)
5.10. intr-o barcă de masả M = 280 kg stau doi oameni de
mase egale m =70 kg. Fiecare omm incepe så alerge cu viteza
relativă u = 6,0 m/s fafå de barcả şi sare apoi în apă. Aflați vi-
teza bắrcii dacå oamenii incep så alerge şi sar : a) în acelaşi
sens, simultan şi consecutiv, b) in sensuri opuse, simultan şi
Consecutiv.
Rezolvare. a) Simultan: Fie v, viteza în modul a omului,
respeciv a bårci, față de apā. Legea conservării impulsului se
Scrie :
0= 2mv - Mvz.
(1)
dar viteza relativă a omului față de barcă este diferenta vitezelor :
u= v -(- V)= V+ V
(2)
v, = u· 2m / (M + 2m) = 2,0 m/s, înapoi . (3)
apă fåră a-şi modifica viteza, atunci (3) rămâ-
321

Succesiv : Dupả alergarea primului om :

La alergarea celui de-ai doilea om:
V,= u m/ (M+ 2m) , înapoi.
- (M+ mn)v, = mv' - Mvz. u=v,' - (- V) = v'+ v.
unde am considerat viteza relativă u față de barca mişcată cu
viteza finală v' .Rezută :
V
Mm [1/ (M+ m) + 1/(M + 2m)] = 2,2 m/s, înapoi
b) Simultan : !mpulsurile fiind egale in modul şi de sensuri
opuse , se cómpensează, și v2=0
Rezolvare. Viteza
Vo
Accelerația în
este a=-
322
Succesiv : După prima alergare viteza bằrcii va fi v, (5),
înapoi . La a doua alergare în sens opus, legea conserväni impu-
sului dả:
(M+ m)v, = - mv,' - Mvz', u= v,'- Vy'. (8)
V' =- u m²: (M + m)(M + 2m)] = -0,20 m/s înainte. (9)
5.11. Un corp de maså M:: 990 g, aflat în repaus pe un
plan orizontal cu coeficientul cle frecare la alunecare u =0,050,
este ciocnit plastic de un glonț de masă m = 10 g cu viteza v =
= 100 m/s. Ce distanță parcurge sistemul?
comună dupå ciocirea plastică este:
m/ (n + M)
V
mişcare a încetinită liberå pe planul orizontal
g. Atunci distanta parcursă
(4)
(5)
Rezolvare. Viteza bilei după ciocnirea elasticả :
v=v 2m : (m, + m) = V, 2k : (1 + k) > V.
(6)
(7)
s= - v / (2a) = v2/(2«g) = m²: (2ugm+ M)) = 1,00 m .(2)
Randamentul este dat de raportul: E': E =
5.12. Intr-un jgheab orizontal neted se află n corpuri cu
masele descrescânde m, , mɔ, ..., mn, asttel ca m, n;1 = k> 1.
I se imprimă primului corp viteza vV, spre celelalte corpuri.
Considerând ciocnirile perfect elastice, aflați viteza utimului
corp şi randamentul energetic.
(1)
Vg'= V 2m, : (m, + m) = v' 2k : (1 + k) = v, (2k / (1 + k)]²,
V,'= V (2k /(1 + k)]P1 > V.
(1)
=(mzv,"2/2) :(m,v,?/2) = 4m,m, :(m,+ m,y? = 4k :(1 + K)? < 1,..,
7=7172 * n= (4k: (1 + k)n1<1,
(2)

5.13. Pe un plan orizontal fără frecảri se aflå douả corpuri

m = 20g și M =30 g. Planul orizontal cotinu (racordat neted)
cU un plan înclinat pe care coeficientul de frecare la lunecare
este acelaşi pentru ambele corpuri. imprimánd copului m o
viteză convenabil v% spre corpul M, primul corp m se opreşte
dupä ciocnire, iar corpul M urcå pe planul înclinat până la o
inăițimne h, = 40 cm. Schimbând între ele corpurile, se impri-
må copului M aceeaşi vitezå vo şi atunci corpul m urcå dupả
ciocnire pe planul înclinat până la înațimea hz. Aflați h,.
Rezolvare. Legea conservări impulsului då :
Accelerația la urcarea liberă pe planul înclinat este
a, = -9gsina + ucosa).
Atunci distanța parcursă pe planul înclinat până la oprire și înălți-
mea maximă sunt : S = - v/(2a),
h, = s sina =
= (m²ysina) : [M2· 2g(sina + ucosa)].
M, = mv, + Mv2. V,= (MVo - mv,) /M
mv, = Mv'. (1)
S trecem la un SC mişcat cu viteza v,. Atunci în acest SC
corpul m este în repaus, iar M vine spre el cu viteza - Vo.După
ciocnire, corpul m (care se opreşte față de Pământ) va avea, în
acest SC, chiar viteza -v. Dar această situație este exact cea
din a doua parte a problemei, prin urmare corput m va cäpăta vi-
teza v.. Acest rezultat se poate obține și astfel : Scriem legea
conservări impulsului :
- AE = (1/2)mv2 - (1/2)Mv'2 = (1/2)mv(1 - m /M).
In al doilea caz, tinând seama de (4):
- AE, = (1/2) Mv,2 - (1/2)mv,2- (1/2)Mv=
(4)
şi cerem ca pierderea de energie cinetică să fie aceeaşi întrucât
aceleaşi corpuri se ciocnesc cu aceeaşi viteză relativă a unuia față
de celälalt. In primul caz :
= myGV, -(1/2)mv(1 + m / M)
(2)
(3)
respectiv v.(1 - m/ M) :(1 + m/ M),
(5)
(6)
Egalând (5) cu (6) obținem o ecuație de gradul 2 în v, cu rădăcinile
V= Vo (1 # mM) : (1 + m/ M) = Vo.
(7)
din care prima soluție corespunde problemei, cảci dacả m → M,
atunci din (1) şi (5) rezultå cả ciocnirea se apropie de ciocnirea
perfect elasticā și trebuie ca v, V, şi nu v → 0.
323

Inălțimea la care urcă corpul m va fi deci

h, = (v2sina) : 2g(sina + ucosc) = h,
(8)
5.14. Pe o suprafațăả orizontală absolut netedå stå o scân-
dură de masă M= 1,60 kg şi lungime t = 1,20 m peste care este
aşezat la un capăt un corp de maså m= 0,40 kg, având coefici-
entul de frecare la lunecare u = 0,30 cu scândura. Ce viteză ori.
zontală minimă trebuie imprimată brusc scândurii astfel încật
corpul m sả lunece și sả cadả de pe scândură ?
M
d
m
Vo
324
N= (M+m) g
Fig.5.14
Mg
V= at= ugt, v'= Vo+ a't= Vo -
x= (1/2)at2 = (1/2)ugt?,
M2/m2 = 90 cm.
F=N
Rezolvare. Asupra corpului și scândurii acționează fortele re-
prezentate în figură . Scriem principiul ll pentru fiecare corp :
emg = ma, - umg = Ma' ; a =ug a'=- ug• m/ M,
corpul m se mişcå uniform accelerat, iar scândura uniform încetinit
(ecuațiile mişcării petru fiecare corp se scriu față de Pămân) :
g (m / M) t.
N=mg
x'= vt + (1/2)a't2 = vt - (1/2) ug- (m /M) t2
mg
(1)
(2)
(3)
In cazul limită când corpul încả reuşeşte să cadă de pe scân-
dură, avem condițiile:
V=v', gt= Vo - ug (m/ M) t; t= v% : ug1 + m/ M)). (4)
x'-x= , vot- (1/2) ng- (m / M) (2 - (1/2)ugt? = E.
Introducem t (4) în (5) și găsim:
(5)
v,2 : [24g1 + m/ M)= €, Vo =2uge(1+m/M) = 3.0 m/s (5)
Problema se poate rezolva mai rapid, dacă observäm cả este
vorba de o ciocnire plastică, care durează atâta timp cât lunecă
corpul pe scândură. Dar atunci variația energiei cinetice a sistemu-
lui se datoreşte lucrului mecanic al forțelor inteme, adică al forțelor
de frecare : AE, = - (1r2) [mM / (m + M)] v2 = - umgt .
de unde rezultă (5) .
(6)

5.15. Unui corp de maså m, = 1,00 kg, aşezat la capătul

unei scánduri orizontale lungi, de masă m, = 2,00 kg, i se im-
primăo vitezả orizontală v, =2,00 m/s orientatã spre celälalt
capát. Coeficientul de frecare la lunecare dintre cop şi scân-
dură este u= 0,20, iar între scândură şi mnaså este zero. Aflați
distanța parcursă de corp pe scándură
Vo
m2
N= mg
Fig.5.15
Rezotvare. Fortele care actionează asupra corpurilor sunt re-
prezentate în figură. Scriem principiul Il pentru fiecare corp:
- pem,g = m,a, a, = - ugi um,g = mzaz. a, g m, / m
corpul m, se mişcă unifom frânat, iar m, uniform accelerat.
Ecuațiile mişcării sunt (față de Pământ) :
X4 = V,t - (1/2) ngt2
In momentul încetării lunecări avem condițiile:
V, = V, Vo -gt= ug (m, /m) t:
x - X, =s, s=vt - (1/2) ugt2
Introducând t (4) în (5) găsim distanța
s= v,2: (2ug(1 + m, / m,)] = 70 cm
↑N(m+ m2)9
Vy = g (m, /m) t:
Xy = (1/2) «g (m, /m,) tz
(6).
-
(1)
(2)
(3)
t= V,:eg(1 + m, /m)] . (4)
(1/2) ng (m, /m) t2
parcursă pe scândurả :
(5)
(6)
Rezultatul se obține imediat dacă observăm că avem de-a
face cu o ciocnire plastică care dureazå atâta timp cât lunecă m,
pe m, . Atunci variația energiei cinetice a sistemului este egală cu
lucrul mecanic al fortelor interne, adică al forțelor de frecare
AE = - (1/2) [m, m, / (m, + m,)] v= - um,g s,
de unde rezută imediat
5.16. Un corp de masă m = 1,00 kg este lansat pe platfor.
ma unui cắrucior de masả M = 4,00 kg şi lungime = 0,80 m,
aflat in repaus şi care se poate mişca fắră frecare pe planul
orizontal. Cu ce viteză trebuie lansat corpul pentru ca sẵ se
(7)
325

oprească în punctul inițial de lansare dupå ce S-a ciocnit per-

fect elastic de peretele vertical de la extremitatea cărucioru-
lui ? Coeficientul de frecare la lunecare dintre corp şi platfor-
må este u 0,20 .
Rezolvare. Corpul m merge la
inceput cu viteză mai mare decât pe-
retele, apropiindu-se de perete, iar
după ciocnire viteza relativă a corpu-
lui m față de perete schimbå semnul:
(1)
deci m se mişcă mai încet decât peretele, depărtându-se de pere-
te. Față de Pământ accelerațiile vor fi:
Vo
M
Fig.5.16
a, = g. a, = ug (mi M): a,' ug, a,= - ug (m / M). (2)
Accelerația relativă a copului m față de platformå este
a,ei a - a, = -ugg1 + m / M), a'rel a,' - a,' = ug1 + ml M).(3)
deci accelerația relativă schimbă semnul, ca și viteza relativă .
Prin umare putem considera cả corpul m se
peste obstacoi încă o distanță t și se opreşte
Durata mişcănii :
V= Vo + a,t= Vy azt, t= vo: ug(1+ m/ M)].
şi condiția pentru distanța parcursă pe platformă :
2 = x -x, = vot- (1/2) gt2 - (1/2) ug (m / M) 2.
Introducând aici t (4) găsim
Vo =2 Jugt(1+m/M) 2,8 ňis
mişcă în continuare
față de piatfonă.
AE - (1/2) [mM / (m + M)] V = - umg 2
de unde se obține imediat (6)
(4)
(5)
Rezultatul se obține imediat, observând că avem de-a face cu
o ciocnire plastică (ciocnirea perfect elastică care intervine între
timp nu schimbằ energia cinetică a sistemului), deci variația ener-
giei cinetice este egală cu lucrul mecanic al forței de frecare :
(6)
(7)
5.17. Un obuz aflat în repaus explodează în două frag-
mente de mase m, = 1,00 kg, m, = 2,00 kg, care capätả o ener-
gie cinetică totală W= 30 kJ. Aflați vitezele fragmentelor .
Rezolvare. Notăm cu v 2 modulele virezelor. Atunci legea de
conservare a impulsului şi formula variației energiei cinetice (avem
ciocnire plasticã ne dau :
W= (1/2) (m,my/ (m,+ m)) (V,+ V) Z .(1)
Observăm cả în acest caz se creează energie cinetică pe seama
326

lucrului mecanic al forțelor interne şi viteza relativă este v, - (- v,)=

= V, +V. Dacă filmåm explozia și proiectăm filmul în sens invers,
vom avea o ciocnire plastică obişnuită
Din cele două ecuați rezuită vitezele :
J2Wm1):m2(m,+m, )] = 200 m/s , resp. 100 m/s. (2)
4.18. Un balon de sticlă se sparge de podea dacă cade li-
ber de la o înăttime minimă h = 0,90 m. Ce viteză minimă tre-
buie să aibă acest balon pentru ca lovind un alt balon identic
aflat inițial în repaus, baloanele så se spargă ?
Rezolvare. Considerând ciocnirea
jând energia cinetică a cioburilor în cazul
deaua), energia necesară pentru spargerea
energia potențială mgh. Atunci pentru cele
nirea plastică :
plastică cu podeaua (negli-
limită de spargere cu po-
unui balon este chiar
douả baloane în cioc-
2mgh (1/2) [m- m/ (m + m)] v?, v=2 J2gh = 8,4 m/s. (1)
Observăm că în ciocnirea unui corp 1 cu un alt corp 2 pierde-
rea maximă de energie cinetică are loc în cazul ciocnirii plastice şi
este :
AE, = (1/2) [m,m,/ (m, + m,)] (v,- v)2 (2)
Dacă corpu! 2 era initțial în repaus, pierderea de energie cinetică în
ciocnirea plastică nu este egală cu energia cinetică inițială a cor-
pului 1 care loveşte, ci cu expresia de tip (2) cu masa redusä
5.19. Un gionț de masă m = 10 g, zburând orizontal cu Vi-
teza v,= 500 m/s, străpunge un bloc de lemn de masă M= 1,00
kg aşezat pe o masă orizontală netedă (fär fecări) şi iese cu
viteza v=300 m/s. Aflați ce fracțiune din energia glonțului se
transformă în căłdură
Rezotvare. Legea de consevare a impulsului ne då :
mv, my+ My v'= (V, - )m / M
iar bilanțul energetic ne dă :
Q= (1/2) mv2 - (1/2) m² - (1/2) Mu2,
(1)
(2)
f= Q:(my,2/2) = 1- v²/v2- (m / M)(1- v/ v)2 = 0,64 = 64 %. (3)
5.20. Un glonț zburând cu viteza v, stråpunge mai multe
scânduri identice aşezate transversal. Dupå străpungerea pri-
mei scânduri viteza glonțului devine v'=fv, unde f = 0,80.
Aflați în a câta scândură glonțul se va opri.
327

Rezolvare. Considerând că forța de rezistență nu depinde de

viteză , adică este de tipul forței de frecare la lunecare (între glont
și lemn), pierderea de energie cinetică - AE la fiecare traversare
este aceeaşi: -AE = (1/2) mv2 - (1/2) mv'2 =(1/2) mv2(1- ). (1)
atunci numărul de scânduri traversate va fi dat de partea întreagă:
n= [(mv2/2) : (- AEJ] =|1:(1 - f]=2,
deci glonțul se va opri în a n+1 =3-a scândură
5.21. Un patinator de masả M= 6O kg aruncå orizontalo
bilă de masăm = 6,0 kg care în momentul despărțirii de pat-
nator are viteza relativă u=2,20 m/s fațả de patinator. Aflați
lucrul mecanic efectuat de patinator şi coeficientul de frecare
la lunecare, dacă patinatorul se deplasează dupå aruncare cu
distanța s= 20 cm
Rezolvare. Legea conservării impulsului dă :
0= mv, + Mv.
u=Vy - Vz.
0 = mw - Mw. u=w -(- w) = w, + W
Din ecuatiile (1) rezultă vitezele:
unde u este viteza relativä a bilei față de patinator, egală cu dife-
rența vitezelor. Am putea lucra cu modulele vitezelor: W = |v,| =
= Vy. W |v| = - V.Atunci (1) S-ar scrie astfel :
V = u M/ (m + M)
Vy =- U m (m + M) = -0,20 mIs
unde V este de sens opus cu v, Şi cu u.
(2)
Distanța parcursă de patinator până la oprire :
(1)
s= v2/ (2ug) , de unde u= v2/ (2gs) = 0,010
(2)
Lucrul mecanic efectuat este egal cu variația energiei cinetice:
L= (1/2) mv,2 + (1/2) Mv?= (1/2)[mM/ (m + M)] u2 = 13,2 J. (4)
Dacă am filma procesul şi am proiecta filmul în sens invers, am
vedea un proces de ciocnire plastic și deci (4) S-ar putea scrie
direct .
(3)
(5)
5.22. O bilå de masả m = 10 g, cãzând liber in jos, loveşte
podeaua și urcă la înảtțimea h= 80 cm. Variația de impuis la
ciocnire este |AP|= 0,17 kg•m/s. La ce înảlțime va urca bila
dupå următoarea ciocnire cu podeaua, dacă pierderea procen-
tuală de energie la ciocnire este aceeaşi ?
Rezolvare. Notăm cu V,v'modulele vitezelor. Atunci :
JAP= my-(-my ") = m(v + v), v=AP|/m -v'
(după ciocnire sensul vitezei se schimbă). Pe de ată parte, înălți-
328
(1)

mea la care se ridică corpul dupå ciocnire este:

v'= J2gh.
Pierderea procentualả de energie prin ciocnire este
f= (mv2/2 - mv' 2/2) : (mv2/2) =1 -'2/v2
Conform ipotezei din enunt:
h=v'2/ (2g).
f=1 - v/ v2= 1 -v"2/v 2, v'/v= v" /v'.
J2gh : (|AP|/m - J2gh )= v"/v',
v"= 2gh : (|4B|/m - J2gh )
de unde
Rezolvare. Ciocnirea cărămizii cu vagonetuli este o ciocnire
plasticả. Scriem iegea de conservare a impulsului, proiectată pe
direcția orizontală în sensul vitezei cặuciorului :
v'=v M/ (M + m)
Q= mgh + (1/2) My2 - (1I2) (m + M) v2=
h'=v" 2/ (2g) = 2gh2: (|A|/m - 2gh )2=7,0 cm
5.23. ntr-un vagonet de masă M = 20 kg care se mişcả ori-
zontal cu viteza v = 5,0 m/s , cade de la înăițimea h =3,0 m o
cărāmidã de masă m = 5,0 kg. Aflați cảldura degajată.
mgh + (1/2) [mM / (m + M)] v2 = 164,7 J
(2)
(3)
Rezoivare. Fie v
(4)
Mv + 0 = (M + m) v'
Prin ciocnirea plastică a cărămizii cu vagonetul energia potențială
inițială a cărămizii mgh şi energia cinetică inițială a vagonetului
(1/2) Mv2, se transformå patial în căłdură şi restul rămâne sub
forna energiei cinetice finale a sistemului :
(5)
Frx = - V, Q, Fry = - V, Q
(6)
(1)
5.24. Asupra unui tren care merge cu viteza , =72 km/h
cade la un moment dat vertical ploaia cu debitulQ= 10,0 kg/s,
care apoi se scurge pe pereții vagoanelor. Cu cât trebuie să
creascå puterea locomotivei pentru a păstra neschimbată vite-
za trenului ?
(2)
viteza ploii. Atunci forța reactivă asupra
trenului este
F,=V rel (Am/Af) = (Ŭ,- vQ. (1)
unde V rel este viteza relativă a ploii față de tren. Proiectăm relatia
vectorială (1) pe direcția orizontală şi cea verticală :
(2)
Componenta Fry duce la o apăsare verticalä suplimentară asupra
trenului și deci la o creştere relativ mică a fortei de rezistență (coe-
ficientul de rezistență fiind ~0,01). Prin umare, trebuie compen-
sată componenta reactivă orizontalä printr-o creştere a puterii AP,
Şi anume
AP= AF V, = | Fx V,= Q V2= 4,0 kW.
(3)
329

4.25. Un corp m = 1,00 kg ,căzând liber peo distanță h, =

= 1,60 m, ciocneşte total inelastic (plastic), un alt corp m, =
2,00 kg aflat în repaus, care imediat înainte de ciocnie este lă-
sat liber. Sistemul fomat ciocneşte apoi plastic planul orizontal
la distanta h,= 2,00 m. Aflați forta de impact cu care sistemul
ciocneşte planul orizontal, acă durata ciocniii este t= 10 ms.
Rezolvare. Viteza corpului m, înainte de ciocnire este
V= J2gh, şi atunci legea de conservare a impusului dã :
mv= (m, + m) v'. v'=v m/(m, + mz).
Viteza sistemului la ciocnirea cu Pământul (formula lui Galilei):
Ju2+ 2gh,
Din principiul I| calculăm forta prin variația impuísului :
F= |4P/At= (m, + m,) v"/r=
= [(m, + m,) I ) y2gh, mị: (m, +m,) +2gh,
- (V29 /) ym?h, +{m, +m,)'h, = 1,96 KN .
1
330
m
m2
Fig.5.25
Fig.5.26
cădere este t = J2h/g , timpul
(1)
(2:)
5.26. O minge de masă m =
= 100 g cade fără viteză inițialä
de la o înălțime h = 54,5 cm. Du-
pã fiecare lovire a podelei viteza
mingii reprezintă o fracțiune k=
= 0,90 din viteza de dinair.tea
ciocnirii (coeficientul de restitu-
tie), iar timpul de contact cu po-
deaua reprezintă o facțiune f=
= 0,20 din timpul de cảdere res-
pectiv. Aflați timpul până la op-
rirea definitivã a mingii şi dis-
tanța totală parcursã de minge.
Rezolvare. Primut timp de
t, = 2h/g +f J2h /g + k J2h/g - (1 + f* K) J2h/g .
Înălțimea la care urcă mingea după prima ciocnire :
(3)
de ciocnire fte, viteza după ciocnire v'=k j2h/g , timpuł de
urcare v'/g,deci în total timpul de coborîre + timpul de contact +
timpul de urcare:
(1)

h, = v2/(2g) = k2 2gh / (2g) = k2h.

De aici încoto procesul se repetă aidoma, doar că în locul înălțimii
h avem înăițimea h,:
t,= (1 + f+ k) 2h, /g = t, k, t* t k= k2 t, ....
t,= ktn-1 kn-1 t,
Timpul total până la oprirea definitivă a mingi :
în cazul nostru:
(2)
T= t + t, t ... + t, + ... = t, (1 + k+ k2+ ... + kn-1 + ...). (3)
Trebuie să însumăm tofi termenii (n → o) progresiei geometrice
din paranteză. Se ştie cả suma tuturor termenilor unei progresii
geometrice convergente, cu primul termen a, şi rația k ((k| < 1),
este egală cu primul termen îimpărțit la 1 minus rația:
S= a, :(1 - k),
|k] <1.
= h+ 2k2h(1 + k? + ... )=h+ 2?h: (1 - k) =
=h (1 + k):(1 - k) = 5,2 m.
(2)
T=t, :(1- k) = (1+f*k) / (1-4)] J2h/g =7,0 s. (5)
Distanţa parcursă se poate scrie astfel :
S=h+ 2h, + 2h, + ... = h+ 2kh + 2kh + ... =
Rezolvare. Scriem legea de conservare a impulsului :
O= mV + Mv.
(4)
5.27. De un aerostat, aflat în repaus în atmosferă, este le-
gată o scarả pe care stă un omn. Masa aerostatului cu scara es-
te M = 40 kg, iar a omului m = 60 kg. Ce viteză va avea aerosta-
tul, dacă omul începe så urce pe scarả cu viteza relativă u=
= 1,00 m/s fațả de scară ? Câtả energie cinetică dezvoitả omul
punându-se in mişcare ?
(6)
unde u este viteza relativă a omului față de scară, egală cu dife-
rența vitezelor (deoarece v, < 0, u= v, + Įl ). Din (1) rezultă:
V, =- U m/(m + M) =-0,60 m/s în jos .
Energia cinetică creată de om este
(1)
(2)
E (1/2)mv2 + (1/2) Mv2= (1/2) (mM / (m + M)] u2 = 12,0 J, (3)
rezultat care se putea scrie dintr-o dată, fiind vorba de o "ciocnire
plasticả inversată" (o "explozie" sau "descompunere").
5.28.Un vagonet de masă m = 8,0 kg se mişcả cu viteza v,=
= 9,8 m/s fåră frecări. Pe platforma vagonetului se aşează o cã.
rămidă de masă m, =2,00 kg. Ce distanță parcurge cărămida
pe plattormå până la oprirea sa față de platformä ? Coeficien-
tul de frecare la lunecare între cărămidä şi platfornmả u = 0,40.
331

mo
um,g ma,.
Vo
Fig.5.28
Legile mişcării sunt (fațä de Pământ):
332
m
Rezolvare. Fortele care acționează asupra corpurilor sunt re-
prezentate în figură. Scriem lex secunda pe direcția mişcării :
V4 = a,t= ugt. V= Vo + a,t = Vo- gm,/m)t.
x4 = (1/2)a,t2 = (1/2) u gt. x, =
Când cărămida nu mai lunecă avem:
M
mg
de unde rezută imediat distanța d
V-U
N
d= (1/2) v2: la,eil = (1/2) v2 : (a, - a)
N= mo9
m
AE =- (1/2) [ mm,/ (m + m)] v2 = - umg d.
2
t= V, : (a4 - a) = V : ug1 + m/m)].
d= x - x = Vott (1/2) a,e2 - (1/2)a,t2 = (1/2) v: (a, - a) =
= V: [2 4g(1 + m,/m)] = 2,45 m.
Se putea scrie mai direct observând cả
M+2m
Fig.5.29
N= mo9
mo
a, =- ug (m,/m). (1)
Vot- (1/2)u g(m, / m) t2
V = V. a,t= V, + azt
m
m,g
De asemenea, observăm cả este vorba de o ciocnire plastică care
durează atâta timp cât lunecă cărămida , deci variația energiei ci-
netice este egală cu lucrul mecanic al fotei de frecare :
(2)
5.29. Trei bårci merg una dupå alta cu viteza v = 0,60 m/s
fiecare. In fiecare barcă se aflå un om, astfel încật masa bảrcii
şi a omului este M = 90 kg, iar i barca din mijloc mai sunt doi
saci de masă m = 10,0 kg fiecare. Din barca din mijloc sunt
aruncați succesiv cei doi saci, unul spre barca din faftă, apoi al
doilea spre barca din spate, cu aceeaşi viteză relativă u = 1,10
m/s fațã de barcă. Aflați vitezele finale ale bărcilor.
(3)
M
(4)
(5)
(6)
()

Rezolvare. Scriem legea conservăni impulsului pentru barca

Mv+ m(v + u) = (M.+ m) v'
1 şi 2:
v,'=v+ u-m/(M + m) = 0,80 m/s;
(M + 2m) v= (M + m) v+ mv t ).
Vy= [(M + m) v- muļ : (M + m).
La a doua auncare, pentru barca 2, respectiv 3:
(M +m)v' = Mv," + m(v - u); Mv + m(v - u) = (M+ m)vg. (3)
Tinând seama de viteza v,' (2) obținem de aici :
V," = v+u m2/ [M(M + m)] = 0,62 m/s;
de unde
Vg = v-u m(M + 2m) / ( + m)² = 0,38 m/s
(1)
(2)
Propunem cititorului să studieze cazul aruncảrii primului sac
spre barca din spate, iar a celui de-al doilea sac spre barca din
față, de asemenea, cazul aruncării simutane a sacilor în acelaşi
sens sau în sensuri opuse
(4)
5.30. Două bảrci merg paralel una spre cealatả. In mo-
mentul când se întâlnesc se face simultan un schimb de pa-
chete identice intre bảrci. Masa unui pachet m= 20 kg, iar a
bảrcilor m, = 80 kg, m, = 100 kg. ştiind cả đup schimbul pa-
chetelor prima barcả se opreşte (v= 0), iar a doua continuả
mişcarea în acelaşi sens cu viteza v5'|=3,8 m/s, aflați viteze-
le inițiale v, ale bărcilor.
V=-V2 mm,/ (m,m, - m, = 1,00 m/s
Vy=-V, m, /m, = v' m,m,1 (m,m, - m,) =- 4,0
Rezolvare. Alegem axa Ox în sensul mişcării pimei bărci.
Cånd se face schimbul de pachete nu se imprimä pachetelor nici o
viteză pe direcția mişcărni, ci o foarte mică vitezå pe direcția trans-
versală (necesară pentru a arunca pachetele), care practic nu influ-
entează viteza bằrcilor (deoarece m, » m,) și care dealtfel nici
nu va interveni în ecuația de consevare a impulsuiui pe direcția
axei Ox. Atunci, aruncând uşor pachetul transversal spre cealaltă
barcă, viteza primei bărci pe direcția mişcăńi Ox nu se schimbä,
dar imediat după aceasta barca primeşte impuls de sens opus din
partea celuilalt pachet. Prin umare, pe direcția axei Ox avem
ecuația de conservare a impulsului :
(1)
(2)
m/s. (3)
333

5.31. O sferă de lemn de masã m = 1,00 kg este

un suport inelar. De jos în sus se trage un glonț de
= 10g şi viteză v, = 450 m/s. Glonțul sträpunge sfera, care sal-
tă pânä la o înățime h = 0,90 m. La ce înătțime urcă glonțul ?
Rezolvare. Scriem legea conservăni impuisului, proiectată pe
direcția verticală :
m,o m,v+ mv h=v2/ (2g).
Vo= Vo - (ml m) 2gh
de unde
şi înăițimea la care urcă glonțul :
h, v'2/(29) = (1/(29)] (Vo - (m/m) J2gh )?= 46 m. (3)
5.32. Un cop este aruncat vertical în sus cu viteza
= 10,0 m/s. In punctul de înățime maximå el se dezintegrează
în două fragmente. Fragmentul cu masa egală cu o fracțiune
f= 0,20 din masa copului cade vertical în jos și loveşte Pă-
mântul cu viteza v '= 10 m/s. Cu ce vitezả cade pe Pämânt cel
de-al doilea fragment şi dupã cất timp de la cảderea primului ?
Rezolvare. Inălțimea maximă h=v2/ (2g).
(1)
și pentu al doilea fragment :
Cele două fragmente au imediat dup dezintegrarea corpului im-
pulsuri egale în modul şi de sens opus, conform legii de consevare
a impulsului :
fmv, = (1 - mv. fuy = (1 - v
Din conservarea energiei cinetice și potențiale pentru primul frag-
ment avem : (1/2) fmy2 = (1/2) f mv,2+ fmgh,
v2= v2- 2gh=v2-v?
v"2= v2 + 2gh (f/ (1 - nj? v,2 + 2gh =
de unde
aşezată pe
masă m, =
unde din (2):
t -t = (v" + v) /g - (v' - V)/g=
= {1 / g1 - nD
(1)
= (f/ (1 - nj? (v2 - v) + v2= 119 m²s2, v"= 10,9 m/s .(4)
v'= v + gt4. v"= - Vt 9l2
(2)
y<-vó + (v"-v)g= 1,28 s,
5.33. Un corp de
= 6,0 m/s şi ajunge din
se
masă m, = 1,00 kg se
urmả un corp de
(2)
(3)
(5)
(6)
nişcă cu viteza vị =
masă m, =
3,0 kg care
mişå în acelaşi sens cu viteza v, = 2,0 m/s. Cu ce
deplasează CM al corpurilor inainte şi dupả ciocnire (care este
parțial elasticả) ?
334
vitezä se
Rezolvare. Impulsul total al unui sistem este egal cu masa
sistemului înmulțitä cu viteza centrului de masă:
m,ū+ mz2= (m, +
V cm = (m,v4+ mzv 2
m) v
Cm
(m, t mz)
In procesul de ciocnire se conservă impulsul total, prin urmare,
Vem (m, V, t m2V2) : (m, + mz) =
= (m,v + mzvz) : (m, + m)=3,0 m/s.
(1)
(2)
CM are această viteză înainte și după ciocnire: fortele interme care
apar în procesul ciocnirii nu infiuenfează mişcarea CM.
5.34. O moleculă de masă m= 5,0- 10-26 kg, aflată intr-un
cilindru cu piston, se mişcă cu viteza v, = 500 m/s în întâmpi-
narea unui piston care se mişcă cu viteza vy = 2,00 m/s şi de
care se ciocneşte frontal perfect elastic. Aflați variația ener-
giei cinetice şi a impulsului moleculei in urma ciocnirii.
Rezolvare. Avem cazul ciocnirii cu un perete (care se mişcă
în sens opus vitezei v):
AE = (1/2) m(v,"2 - v,) =2mv,(v, + v)= 1,00 - 102 J. (1)
APn = mv,' - mv, = -2m(v, + V,) =- 0,50- 10-22 N s,
deci şi forta exercitată asupra moleculei va fi de sens opus vitezei
sale (rezultat firesc).
= (m,v22) : (m,v,?/2) =
5.35. O particulă de maså m, loveşte o attă particulå de
maså m, aflatå în repaus. Aflați ce fracțiune din energia cine-
tică inițialå a particulei 1 este transferată particulei 2, dacă
ciocnirea este unidimensională : a) elastică), b) plastic, c) ce
fracțiune se transformă in căldură în ciocnirea plastică ? Când
transferul de energie este maxim ?
(2)
Rezolvare. a) Vitezele dupå ciocnirea elastică unidimensio-
nală (v, = 0) sunt :
v'= V, (m - m) : (m, + ,). y'= Vy2m, : (m, + mz). (1)
Fracțiunea cerută este raportul: f= (Ec1 -E1):Ee
= Eez/ Ee1 = (mVzV): (m,v,2/) = 4m,m, : (m, + m,)?, (2)
b) In cio cnirea plasticả viteza finală comună este
v'= V m, : (m, + m) -
Fracțiunea cerută este raportul : f"= Ec2'/Ec1
m, m, : (m, + m,)? = f/4 .
(3)
(4)
335

c) in ciocnirea plastică căldura degajată (pierderea de energie

cinetică) este Q= (1/2) m,m,/ (m, + m,)] (V, - V)?
şi deci fracțiunea cerutả este raportul : f"= Q:Ee1
= (1/2) (m,m,/ (m, + m)] v2 : (m,v/2) = m, : (m, + m,) .(6)
d) Transferul este mai mare în ciocnirea elastică. Scriem (2)
sub forma
La numitorul fracției avem suma a doi termeni al căror produs este
constant ( = 1), atunci suma este minimă când termeni sunt egali:
m, /m,= m/ m, → m, = m
m,g
In acest caz transferul este total: f= 1= 100 %, copul 1 se op-
reşte, iar corput 2 pomeşte cu viteza primului
5.36. Peste un scripete ideal este trecut un fir cu douả
corpuri de mase m, 0,40 kg, m = 0,60 kg atârnate la capete.
Care va fi accelerația centrului de masă (CM) al celor douã
corpuri ?
a cm
Fig.5.36
(5)
T
336
m9
(7)
(8)
Rezolvare. Principiul fundamental scris
pentru fiecare corp dă ecuațiile :
(m, t mn)g - 2T= (m, + m,)acm.
de unde tinând seama de (2) rezuită:
mg - T= mza ,. T- mg= ma.(1)
de unde a = g(m, - m,) / (m, + m).
T= 2m,m,g/ (m, + m).
9(m, - mn) : (m, + m,)]²= 0,39 m/s2
Putem aplica de exemplu teorema :
rezuttanta fortelor externe asupra unui sis-
tem este egalå cu masa sistemului înmulțitä
CU accelerația centrului de masă:
(2)
În cazul nostru acțtionează forțele m19,
m,g, T, T,deci :
(3)
(4)
acm
5.37. Două stele se rotesc in jurul centrului de masả co-
mun cu vitezele constante în modul v, = 10 km/s, V, = 20 kmnís
şi cu perioada T=100 zile. Care sunt masele stelelor şi distanța
đintre ele ? (constanta gravitațională y = 6,67-10-11 N m²kg).
Rezolvare. Vitezele liniare se exprimå prin viteza unghiulară :
V.2= wri.2 = (2r/T)r2 →
(5)
r=rt, = (T/(2n)(v, + v2) =4,1 107 km. (1)

Pe de altă parte, principiul fundamental pentru mişcarea circu-

lară dă:
de unde rezultă masele
m2 = V2.1 (2r / ) r2ly=
= V1[T/ (2y)] (V, + v,)?= 3,7-109 kg, resp. 1,85-109 kg. (3)
5.38. Două copuri de mase m, = 0,40 kg , m, = 0,60 kg, le-
gate printr-un fir orizontal de lungime = 1,00 ,sunt puse in
mişcare de rotație în planul orizontal (fără fecåri) cu turația n=
=1,00 rot/, în jurul axei verticale care trece prin CM. Care va fi
tensiunea din fir?
Rezolvare. Distanțele corpurilor până la CM sunt cunoscute :
1.2= m2,1 / (m, + mz).
Lex secunda pentru fiecare corp dă ecuațiile :
T= m2 w2r2 = m,2 4r<nr2:
= 4nn2e
Tinând seama de (1) găsim: T= m2 4rn2 m1/ (m, + m) =
m,m, / (m, + mn,) = 9,46N
(3)
Rezolvare. Legea conservării impuisului se scrie:
de unde raportul cerut
(2)
5.39. Un glont de masă m stråpunge o sfer de masả M
sus pendată de un fir şi işi micşorează viteza de n = 3 ori. Aflați
între ce limite este cuprinsã fracțiunea din energia cinetică a
glonțului transformatå in cảldură.
mv= m (v/n) + Mu → u= (m /M) (1 - 1/n) v
(1)
Căidura degajată prin strắpungerea sferei sau pierderea de energie
cineticăả:
Q= (1/2)mv2 - (1/2)m(v /n)2 - (1/2)Mu2 =
= (1/2)mv21 - 1/n2 - (m/M)(1 -1/n)9,
v/n> u= (m / M)(1 - 1/ )v → 1/ (n - 1) > m/M>0.
Atunci (3) dă limitele între care este cuprins f:
(1)
1 - 1/n<f< 1 - 1/n2 sau 2/3 < f< &/9.
(2)
5.40. O particulå a (nucleu de heliu) de energie E = 5,0
MeV loveşte frontal perfect elastic un nucleu de cupru aflat
inițial in repaus şi are dupå ciocnire energia E,'=3,9 MeV.
Aflați raportul mnaselor mCu/m, = m/m
f= Q: (mv2/2) =1 -1/n2 - (m / M)(1 - 1/n)².
Deoarece glonțul stråpunge sfera și deci iese din ea, înseamnă cả
viteza sa v/n> u, adică :
Rezolvare. Vitezele după ciOcnire sunt :
(2)
(3)
(5)
v'= Vị (m, - m,) : (m, + m) Vz'= V, 2m, : (m, + m,). (1)
337

Deoarece m4 = m< M = mcu . V'<0, adică particula a

ricoşează înapoi, atunci vitezele se exprimă astfel:
v'=- J2E,' /m,
Din prima formulă (1) rezută imediat raportul maselor:
my/m, = (V - v) / (v, + v,) =
V +
= ((2E, /m, + J2E/m, ):(2E, /m, - J2E, /m, )=
= (JE, + E'):(JE, - JE )= 15,6
5.41. O bilă de lemn de masă M= 1,00 kg este suspendată
de un fir. Un glonț de masả m = 10g stråpunge bila dacă vi-
teza Sa Vv,=300 m/s. Ce viteză v "va căpăta bila dacã
glonțul vine cu viteza v = 500 m/s? Dacă v o, ce face v "?
Rezolvare. Forța de rezisteniță întâmpinatä de glont este prac-
tic o fortă de frecare la lunecare, practic independentă de viteză,
deci se poate considera că lucrul mecanic al acesteia (= căldura
degajată) este practic acelaşi la fiecare străpungere a bilei, şi anu-
me, la ciocnirea plasticå când gionțul are -la limit - la ieşire ace-
eaşi viteză cu bila : Q=- AE = (1/2) [mM/ (m+ M)]v2.
Atunci pentruo viteză v> v, avem legile de conservare:
338
my = my' + Mv "; (1/2)mv2 = (1/2)mv2 + (1/2) Mv* Z + Q. (2)
Eiminăm pe v' și înlocuim pe Q:
(1/2) my2 =
= (1/2)m[(mv - Mv") /m? +(1/2) Mu"2 + (1/2)[mM / (m + M)]v2.
(1 + M /m)v"2 - 24(1 + M/m)v"] + v? =0,
(1 + M/m)u"=v t Ju -vố
Din condiția evidentă v"<y rezultă:
(1 + M/m)v" <v,
deci trebuie luat semnul minus la radical:
radical:
v"< (mv - Mv") /m,
v"= (V -
(2)
Ju-vo):(1+ M / m) = 1,00 m/s
(3)
Acum se vede cả v " → 0, dacă v → o
(1)
(3)
(4)
(5)
Transcriem pe v" altfel, înmulțind cu conjugata parantezei cu
(6)
v"= [1:(1 + M/m)] · v,? : (v* -vỗ ). (7)
5.42. Evaluați viteza maximă pe care o pot imprima unei
mingi de ping-pong doi jucători, dacă viteza maximå a paletel
este v, şi fiecare jucător loveşte mingea de v2 =3 ori. Cât timp
va fi necesar pentru aceasta, dacă lungimea mesei este e?

Rezolvare. La ciocnirea frontală perfect elastică cu un perete

vitezele finale sunt:
În cazul nostru (,
v) după prima lovire mingea capătă viteza
= 2vo, iar la a doua și a treia :
v' = 2v, -(-2v) = 4Vo. v" = 2v, - (- 4v =6vo
După n lovituri:
2nV V 12v
V
Rezolvare. Viteza cu care
bila 1 revine la punctul inferior
se obține din legea conservării
energiei:
V'= V
Timul necesar, aproximând cu mişcarea rectilinie uniformå :
t t/(2v,) + t / (4v) + * + t/ (2(n - 1)v%]:
t = (137/60) · € / (2v,).
mgge - t cosa,) = (1/2)m,v2.
v, = 2g€ (-cosa, ) -
=2 Jgf sin (a, /2). (1)
Analog, pentru unghiurile de
deviere dupå ciocnire avem:
5.43. Douả bile de mase m=0,40 kg, M, =0,60 kg Sunt sUS-
pendate pe fire paralele de lungime =1,00 m, astfel încât bi-
lele se ating. Prima bilå este deviatå cu ungiul a4 = 60 şi lăsa-
tă liber. Cu ce unghiuri deviază bilele dacả ciocnirea este: a)
elasticả, b) plastică , c) cấtả căldurả se degajă în ciocnirea
plastică ?
v'12=2 Jgl sin(a'12/2.
v'=2 Jg sin(a'/2).
(1)
m2
Fig.5.43
a) Pertru ciocnirea elastică avem vitezele finale:
(2)
sin(a,/ 2) = (2m, : (m, + m)] sin(a/2). a' = 47° 9
b) Pentru ciocnirea plastică viteza finalả comunå este :
v'= v, m, : (m, + m).
sin(a/ 2) = (m, : (m, + m)] sin(a/2). a'=23° 4 .
(3)
1+2)
(2)
V'= v (m, - m,) : (m, + mz), V= V, 2m, : (m, + m). (3)
Inlocuind aici vitezele prin unghiurile de deviație (1), (2), obtinem:
sin(a,/2)=((m,- m,) :(m, +m,)] sin(a,/2), a = - 11° 29 Gnapoi),
(4)
(5)
339

c) Căldura degajată : Q= (1/2) (m,m,/ (m, + m] v=

= (m,m, / (m, + m)] 2g sin(a4/2)=1,18 J .
5.44. Un cop de masă M =4,0 kg cade liber de la o înăhti-
me H= 9,8 m. La înăhțimea h=4,9 m corpul este lovit plastic
de un cop de masả m = 6,00 kg cu viteza orizontală v, = 9,8
m/s. Aflați viteza sistemuli la cãderea pe Pământ.
Rezolvare. Viteza primului corp înainte de ciocnire este
v= J2gH- h) vertical în jos
(1)
Scriem legea conservării impulsului, proiectată pe direcția orizonta-
lă şi cea verticală (în jos) :
Viteza sistemului la cảderea pe Pământ se obține din legea
consenvării energiei: (1/2) (m + M) v'2 + (m + M)gh=
h
0+ mvo (m + My My+ 0 = (m + M) V,
= (1/2) (m + M) v"2, v"2= v2 + 2gh = v,'2+ v,'2 + 2gh =
= [1/ (m+ M)j? {n²y2 + 2gMP(H - h) + (m+ M)²h) =144 m²/s2. (3)
340
d
5.45. Un mic corp având viteza orizontalả v, = 10 m/s cade
într-o groapă de adâncimeh= 1,00 m cu pereți paraleli, verti-
cali, transversali pe Vos cu distanța d = 10,0 cm între ei, de
care se ciocneşte perfect elastic. Câte ciocniri va suferi corpul
cu pereții până ajunge la fundul gropii ?
Vo
d
(6)
Fig.5.45
v"= 12 m/s
d
(2)
b= v 2h/g
Rezolvare. La ciocni-
rea perfect elastică cu un
perete fix viteza se reflectä
ca la reflexia pe o oglindă.
De aceea mişcare a dupå
ciocnire este imaginea
mişcării färă perete, aşa
Cum se vede din figură.
Bắtaia este
(1)
Prin urmare, bila sufe-
de câte
rå atâtea ciocniri
ori distanța d se cuprinde în
bätaiab, adic numắrul
ciocnirilor este egal Cu par-
tea întreagă a raportului : N= [b/aļ = ((V) J2h/g J= 45. (2)

5.46. Un corp de mas M = 1,00 kg cade liber fărăả viteză

inițială de la înăhțimea H=7,00 m (in vid). La înăițimea h = 3,00
m el este lovit plastic,orizontal, de un at corp de masã m =
= 1,00 kg. Dupå cất timp de la ciocnire corpurile ajung pe Pă-
mânt?
Rezolvare. Viteza corpului M înainte de ciocnire :
v= J2gH- h) (formula lui Galilei) . Legea conservări impulsului
proiectată pe direcția verticală (īn jos) se scrie:
My + 0 = (M + m)vy .
V,= Mv : (M + m) =
= M J2gH- h) : (M + m).
Pentru mişcarea pe verticală avem :
h=v,t+ (1/2)gt2 = (M J2gH-h) : (M + m)] t+ (1/2)gt?. (2)
de unde soluția (ecuația de gadut il) :
t=
2
Vg
de unde
M
M+m
Atunci
JH-h+
M
5.47. La capãtul unei scânduri de masă M=200 g și lun-
gime (= 30 cm, care pluteşte pe apã, şadeo broască de masä
m = 100 g. Cu ce vitezå minimå față de apå trebuie så sară bro-
asca pentru a nimeri exact la celălatt capăt al scândurii ?
M+m
Rezolvare. Din legea conservării impulsului aflăm viteza bărci
(în sensul opus såriturii):
V=
(H- h)+h= 0,45 s .(3)
0= my cosa - My
In timpul de zbor al broaştei t= 2(v/g) sina scândura se deplasea-
zå în sens invers, deci "båtaia" trebuie să fie mai mică
Vmin
v'= (m I M)v cosa
b= (v2/g) sin2a = t - v't=l - [mv2/ (Mg)] sin2a
Jotm((m+M) sin2a]
Fracția este minimă când numitorul este maxim:
sin2a = 1,
a = 450
(1)
= JgM/(m+M) = 1,4 m/s
Rezolvare. Problema este analogå celei precedente 5.47.
Față de apå : V=
(1)
Joem(m+M) sin2a].
(2)
(3)
(4)
5.48. La capåtul unei bắrci uşoare de lungime =1,50 m şi
masă M= 20,0 kg stả un om de maså m = 60 kg. Cu ce viteză
minimă față de barcă (după desprindere de barcă) trebuie sả
sară ca să ajungă la celălat capăt al bắrcii? Cât lucru mecanic
efectueazå omul ?
(5)
341

Vmin 1,92 m/s

Viteza bảcii: v'=(m/ M)v cosa;
pentru a= 45°.
pentru a = 45°, v'= 4,07 m/s.(2)
Vr
V min Jg = 3,83 m/s.
Yx
342
X
Viteza omului față de apå v (absolutä) este egală cu viteza
omului față de barcă v, (relativă) plus viteza bărcii v (de trans-
port) :
Putem aplica teorema cosinusului, conform figurii :
v,2 = v2 +v'2+ 2vv' cosa = v2(1 + (m?/ M2 + 2m / M)cosa] =
Fig.5.48
(1)
= (g€M: [2(m + M)]} (tga + (1 + m/M)2: tga].
(4)
Produsul celor doi termeni din paranteza mare este constant, inde-
pendent de a, atunci suma lor este minimă când temenii sunt egali:
tga = 1 + m/M =4, a=5° 58
Lucrul mecanic efectuat de om: W= (12)my2 + (1/2)Mv2=
= (112) (mM/ (mn+ M)) (gê /2) tga+ (1 + m/M) : tga ]=
= (1/2) (mMI (m+ M)] ge |1 + m/ (2M)] = 276 J
Pentru unghiul (5) lucrul mecanic nu este minim, ci pentru
tga = 1+m/M (v. problema 4.67).
Win (1/2) (mM1 (m + MM] gt 1+m/M = 220J
(3)
5)
6)
(8)
Observằm că interacția om-barcă în procesul sărituni nu este de
tipul ciocnini plastice "pure" inversate, deoarece pe verticală sistemul
nu este izolat, acționândo fortă de apăsare nonală care creează im-
pulsul pe verticală, deci nu putem aplica formula variației energiei
cinetice de la ciocnirea plastică ("pură").
5.49. Un atiet îşi ia avânt întrn timp t=3,0s şi sare în lu
gime. Evaluaț lungimea maximă posibilă a săriturii sale, ştiind
inăimea maximå atinsă în timpul săriturii h= 1,00 m şi coefic-
entul de frecare la lunecare u=0,30

Rezolvare. Timpul t se compune din timpul t, cất fuge accelerat

şi timpul t, cất se opinteşte ca să facă săritura. In timpul t, asupra sa
poate actiona pe orizontală forța maximă umg (inainte). In timpul t
acționează o foră nomală de apảsare N.
Teorema impulsului dă pe directiile onzontală și verticală :
<E) a= umgt + eNty = mvy iF, > a= (N- mg)t, = myy (1)
Eliminăm pe N din aceste ecuații :
Cunoscând înăițtimea maximă putem scrie:
h= (1/2)gy)? → vy= J2gh, =2 J2h/g
Atunci (2) devine :
Vy=g+ uj2gh ,
=2 J2h/g
ugt + uj2gh )=(2gh t+ 2h) =9 m.
5.50. Un glof de masă m = 9,0 g, având viteza iniială V, =
= 160 m/s, înclinatå cu unghiul a = 30°
puge o sferă de lemn de masă M = 300
inelar. Ştiind cã glonțul atinge înăițimea
aflați ce înățime maximă atinge sfera.
m 6e.
Vo
Prin urmare, rezultă: h'= (1/(29)) ((m/ M) (V,Sina - v,) ? =
= (1/ (29)) (m/ M)2 (V,sina - 2gh ) = 11 cm.
M
Fig.5.50
Rezolvare. Scriem legea de conservare a impulsului pe direc-
tia verticală (în jos): mv,sina = mvy + Mvy
Pe de altă parte, înăițimile maxime sunt :
h=v/(29). h'= v,2/ (29).
h
h=v/(2g)
Ty
S
b=t V,=
KB
(2)
Fig.5.51
(3)
fațả de orizontalã, stră-
g, aşezată pe un suport
maximă h= 45 cm,
mv,cosa
(4)
(1)
(2)
(3)
343

5.51. Un proiectil explodează în punctul superior al traie-

ctoriei sale la inățimea h =320 m în două fragmente avånd ra-
portul maselor k= mm/ m, =2.Fragmentul mai greu cade pe På
mânt eract sub verticala expioziei dupả timpulr= 4,0 s de la
explozie la distanța s =1200 m de la locul lansării proiectilului.
Aflați la ce distanță orizontală de la locul exploziei cade frag-
mentul mai uşor (g = 1O m/s).
Rezołvare. Coordonatele înălțimii maxime sunt :
s= (v/g) sina cosa, h= (v2/ (29)] sin?a,
de unde rezultắ:
Pe de altă parte,
V, CoSa = s
Jo(2h)
= 150 m/s
h= Vr +(1/2)gt , V,= h/r - (12)gr = 60 m/s
Legea conservări impulsului dă pe directiile Ox,y:
mv,cosa = m,vCosB, m,vsinß - mzv, = 0,
344
(1)
(2)
de unde tg8 = [mn,v,/ (m,v,)] :( ((mn, + m,)vcosa] / (m, v,)) =
= mzV : {(m, + m)v,cosa] = kv, : (1 + K)v,cosa] = 4/15, (5)
v,cosß = ((m, + m,)v,cosa] : m = (1+ k)vocosa = 450 m/s. (6)
Alegem axele O'xy și scriem ecuația traiectoriei fragmentului
m, punând condiția ca această traiectorie să treacă prin punctui de
impact B (b, - h) : - h=b tgß - gb2 : (2v,2cosB).
de unde
Impulsul total al unui sistem este egal cu masa sistemului
înmuițită cu vteza centrului de mnasă
(3)
(4)
b= [ tg8 +tg?ß+2gh/(vcos?8) ] (ucos?5):g=11,88 km. (8)
5.52. Din douả puncte de la suprafața Pămántului se arun-
cả unul spre atul sub unghiurile a= 60°,B=30°, în acelaşi
plan vertical, douả copuri din care primul cu viteza v, = 12
m/s, iar al doilea are masa de n = 2 ori mai mare decat primul,
astfel încát copurile se ciocnesc plastic. Aflati viteza copului
rezuttat la ciocnirea sa cu Pământul.
2•
(7)
Rezolvare. Prin ciocnire apar forțe interne, care nu schimbă
mişcarea CM, de aceea viteza finală a corpurilor alipite prin cioc-
nire plastică este chiar viteza CM. Aplicăm teorema:
In momnentul inițial al lansării corpurilor (m -masa corpului mai
uşor):
(m + n m) vm = m V+nm v
(1)
Alegem axa Ox cu originea în punctul de lansare a primului corp şi
orientatä spre punctul de lansare al ceiuilatt corp. Proie ctăm (1) pe

(1+ n) Vem x = vcosa - N,cosß

(1+ n) Vem y V,sina + nv,sinß
Pentru a se putea întâini, corpurile trebuie sả se mişte identic
pe verticală (şi depărtate adecvat pe orizontală) :
v, sina V, sinß .
axele Oxy :
V1y = V2y
Cu ajutorul acestei relații eliminăm pe v, în (2) :
Vom x = (v, cosa - nv,sina · cosß /sin) :(1+ n).
(1+n)sinß
Vem y (V,sina - nv sinc) :(1+ n)= [(1 - n) v, sina] : (1 + n).
Deoarece CM se mişcå pe o parabolă sub acțiunea greutății, viteza
sa la revenire pe Pământ va fi egală în mnodul cu viteza sa la lan-
sare, deci :
Vcm= Vem = Jvemx +vm y
Jsin?B+n?sina-2nsina sinß cos(a+B) =14 m/s.(5)
my - Mv'= 0, v'= v (m/ M) .
Lucrul mecanic efectuat de aruncător:
(2)
5.53. Un om de maså M = 60 kg stả pe gheafă netedå fără
frecări şi aruncă orizontal de la inảlțimea h =1,80 mo bilå de
masă m=3,0 kg care cade la o distanțå (orizontală) b = 9,0 m
de la locul aruncării. Aflați lucrul mecanic efectuat de om pentru
această aruncare.
pe Påmânt ?
(3)
Rezolvare. Descompunerea mişcării pe verticală şi pe orizon-
tală dă:
h= (1/2)gt2, b= t → v=b yg/(2h) .
Legea conservănñi impulsului dả :
= (1/2)mv² + (1/2) My'2= (mgb2/ (4h)] (1 +
5.54. O bilă cade liber de la o înătțime h=
fața Pământului ea loveşte perfect elastico
sub unghiul a= 30° fațå de orizontalä. La ce
ridica bila dupả ciocnire ? La ce distanță de
(4)
W= Ec=
V= 2gh
(1)
(2)
m/ M) = 347 J. (3)
4,0 m. La supra-
placả fixå înclinată
inălțime se va
placă va recădea
Rezolvare. Viteza cu care bila loveşte placa este dată de
formula lui Galilei :
(1)
După ciocnirea perfect elasticã cu un perete fix, modulul vitezei nu
se schimbă, iar unghiuł de reflexie este egal cu unghiul de inciden-
tả. După ciocnire avem o problemă de aruncare oblică sub unghiu!
T/2 - 2a: hmax= v,/ (29)] sin(n/2 - 2a) = h cos²2a = 1,00 m ,(2)
b= (v,2/g) sin2(/2 - 2a) = 2h sin4a = 6,93 m.
(3)
345

Vo
5.55. Un vagon loveşte perfect elastic, frontal, o minge
aflată în repaus la marginea unei gropi, care are adâncimea
h=4,9 m şi lățimeab= 4,0 m.Ce viteză trebuie så aitbả vago-
nul pentru ca mingea, ciocnindu-se perfect elastic o singură
datå cu podeaua gropii, så ajungå la celălalt mal ?
Fig.5.54
Rezolvare. La ciocnirea pefect elastică unidimensională cu un
corp în repaus, vitezele finale sunt:
V,'= V (m, - m,) : (m, t mz), v = V2m, : (m t mz). (1)
Transcriem ultima formulă altfel :
de unde
V = V, 2 : (1 t mz/m4) → 2v. deoarece m, « m,
La ciocnirea perfect elastică cu podeaua, componenta orizon-
tală (tangentială) a vitezei, egală cu V', nu se schimbă, iar cea
verticală (normală) schimbå semnul, deci
346
Fig.5.55
b=
t.
h= (1/2) g (t /2) 2,
a
v, = (b/4) Vg/(2h) = 1,00 m/s
sina - ucosa) , a, = gsina + ucosa)
Viteza la baza planului înclinat şi distanța la urcare:
5.56. Pe un,plan înclinat Iunecă liber, făr viteză inițială,
un corp. La baza planului el ciocneşte frontal, perfect elastic,
un perete şi urcă înapoi pe plan. Ştiind raportul dintre distanța
de urcare și cea de coborire: S,, /s =r= 0,50, aflați raportul
dintre timpul de urcare şi timpul de coborîre
(2)
Rezolvare. Accelerațiile la coborîre şi urcare pe un plan încli-
nat cu frecare sunt :
VZ= 2gsina - ucosa) se. S, = V: (29(sina + ucOsa)] =
= s (sina - ucosa) : (sina +
cosa)
(3)
(4)
(1)
(2)

Timpii de coborire și urcare : t,= J2s.

sina - ucosa)) =
= V, : g(sina - ucosa)] . y=Vo : Ig(sina+ pcosaa)).
Raportul cerut :
t,/t = (sina - cOSa) : (sina + ucosa) = s,/ s =r= 0,50. (4)
5.57. Un cop lunecă fåră viteză inițialä pe un pian înclinat
de unghi a = 45° cu orizontala. La baza planului el loveşte per-
fect elastic un perete fix aşezat transversai pe viteză, dupå ca-
re urcả înapoi în sus pacurgånd o fracțiune f = 0,60 din distan-
fa de coborire. Aflat coeficientul de frecare la lunecare.
Rezolvare. Folosim rezultatele de la problema precedentă
f= s/ Se = (Sina - ucosa) : (sina + ucosa),
5.56. :
de unde
u= {(1 -):(1 + ] tg a= 0,25.
5.58. O bandả rulantả de lungime
= 2,50 m şi înclinatả
cU unghiul a = 30° față de orizontală, urcả grảunțe care cad cu
debitul m*= 1,00 kg/s. Cunsiderând cả viteza inițială a grảunțe-
jor este neglijabilă şi cả ele ajung repede in stare de repaus
relativ, față de banda ulantă, aflați forța minimå necesară pen-
tru a trage în sus banda şi vteza corespunzătoare a benzii .
Rezolvare. Masa grăuntelor
de-a lungul benzii rulante este :
m= mn *t=m /v. (1)
Asupra acestei mase acționează
de-a lungul benzii în sus forța re-
zultantả :
R=F- mgsina =
(2)
=F-n * (€ /v gsina
Conform legii fundamentale:
forfa este egală cu variația
impulsului pe unitatea de timp.
Fig.5.58
(3)
mg
v= (glsina) / v, v= Jglsin a 3,5 m/s
Atunci forta minimă este
(1)
(2)
In cazul nostu, pe unitatea de timp, forța R trebuie să creeze
impulsul m v al grăunțelor care se depun pe banda rulantă, deci
Fmin m *2v=2m * gsin a = 7,0 N.
F m (E/) gsina = m *v F=m* [v+ (glsina) /v]. (3)
In paranteză avem suma a doi temeni al căror produs este con-
stant, independent de viteză, atunci aceastả sumă este mninimå
când termenii sunt egali :
(4)
(5)
347

Rezultatul se poate obține şi printr-un bilanț energetic, tinând

seama cả avem o ciocnire plastică a grăunțelor cu banda rulantă
Să rezolvăm o problemả ajutătoare :
Pe platorma unui vagon, care se mişcă cu viteza Vo Se
aşeazăo cărămidä de masä m, inițial în repaus. Ce distanță
parcurge cărămida şi vagonul fațå de Påmânt pânả la înceta-
rea lunecării cărămizii ? Câtả căldură se degajă ?
Față de Pământ cărămida are acceleratia a, ug înainte, iar
vagonul a, = - ug(m/ M). Egalarea vitezelor dă timpul de lunecare:
V = a,t = ugt = V, = V t a,t= vo - gm/ M) t.
t= v, : ug(1 + m/ M)] v'= v, : (1 + m/M) .
Distanțele parcurse față de Pământ :
= (1/2) ugv,2 : u 2g2(1 + m / M)) = v?: [2ug(1 + m / M)].
Xy = Vot+ (1/2)a,t?= v1 + m/(2M)] : ugX1 + m/M)].
Distanța parcursă de cărămidă pe platfornă :
X4 = (1/2) a,t2 =
s= x - X = Vo : (2/«g(1 t m/M)N.
de unde rezultă s (8)
348
Pierderea de energie cinetică sau căldura degajată :
Q= - 4E =(1/2)M2 - (1/2)(m+M)v'2 =(12) [MM/ (m + M)] v2.(9)
rezultat cunoscut de la ciocnirea plastică. Egalând AE, Cu lucrul
mecanic al fortei de frecare (neconsevativă, disipativă) avem:
AE = - (1/2) (mM / (m + M)] V = - pmg s.
să particularizăm rezultatele considerând M » m, atunci :
s= v² : (2ug) = x. X = 2s, Q=(t2)my2
(6)
care dă rezultatul de mai sus (3)
(7)
Fv=2· (1/2)m * v2+ m*gl sina
(8)
(11)
Căldura degajată este egală chiar cu energia cineticả câştigată de
cărămidă. In SC legat de platformă, cắămida are energie cinetică
inițtială (1/2)mv,2, care dispare transformându-se în căldură când
cărămida lunecă înapoi frânat pe distanța s
(10)
In cazul problemei noastre forta F trebuie så dezvote o putere
Fyegalå cu energia cinetică pe unitatea de timp (1/2) m * v² plus
căldura degajatå prin fre care , pe unitatea de timp, egală tot cu
(1/2) m *v2şi plus energia potentialä pe unitatea de timp la urca-
rea masei m : m "gh = m gl sina. Prin umare,
(12

5.59. O minge cade de la inăhțimea h = 1,00 m şi loveşte

perfect elastic de douå ori un plan inclinat. Distanța dintre
punctele de ciocnire d = 4,0 m. Aflați unghiul de inclinare al
planului.
Rezolvare. Scriem ecuatia traiectoriei şi punem condiția ca
să treacả prin punctul P (dcosa , - dsina):
- dsina = dcosa tg(v2 - 2a) - (gdcosu) :(2v,7cos?/2 - 2a).(1)
- sina cosa- cos2a /sin2a - (gdcosa) : (2v,2sin?2a) ,
(sina sin2a + cosa cos2a) : sin2a= (gdcosa) : (2v2sin?2a),
1.= (gdcosa) : (2v,7sin2).
sina = gd : (4v) = gd: (4-2gh)=d: (8h) = 1/2, «=30o (2)
g cosa
gsina
Fig.5.59
5.60. O bilā loveşte perfect elastic sub unghiul de inci-
dență p un plan înclinat de unghi oa .Pentru ce unghi p bila
se intoarce exact în punctul de impact ?
Fig.5.60
x=- Vosinß t + (1/2) gsina t2
a
Rezolvare. Descompunem mişcarea după axele Oxy. După
Oy mişcarea se face cu accelerația gcosa : coborîre uniform acce-
lerată, reflexie (Vov Schimbă doar semnul dup ciocnire elastică),
urcare uniforn încetinită, etc. , deci o mişcare periodică cu peri-
oada:
T=2 (V%cosf) : (gcosa) .
(1)
După Ox mişcarea este uniform variată cu accelerația gsina și vite-
za inițială - v,sinß (prin ciocnire elastică Vox nu schimbă semnul):
Condiția de revenire în punctul inițial de impact înseamnă:
X= 0 pentru t=nT,ne N;
(2)
(3)
349

(4)
în particular, pentru n =1, ß=a, bila se va reflecta vertical și
va recắdea pe verticală
5.61. Un sảculef cu fäinà alunecă liber, fără viteză inițialä,
de la o înăițime h= 8,0 m pe un plan înclinat de unghi a = 45°.
Dupå coborfre såculețul continuå mişcarea pe un plan orizon-
tal neracordat neted cu cel înclinat. Coeficientul de frecare la
lunecare este peste tot u = 0,50. La ce distanță de baza planu-
lui înciinat se va opri sảculețul?
a
0= Vosinß + (12) g sinan2v,cosß / (gcosa),
taß = n tga , neN;
V, sina
ugt iVo sina Vcosa
Fig.5.61
X
Rezolvare. Săcule-
tul cu fäinå se ciocneşte
plastic cu planul orizon-
tal (nu se desprinde de
acesta). Fie r - timpul de
ciocnire cu planul orizon-
tal, adicả timpul anulăni
componentei verticale a
vitezei, și N - forța medie
de apăsare în timpul
ciocniii. Atunci teorema
variației impulsului, proiectată pe axele Oxy, dả :
mv' - mv,cosa = -uNt, mvosina = (N - mg) t,
unde
V, = 2gh(1-pctga) = 8,8 m/s
Din (1) rezultă atunci, eliminând pe N:
350
deci s = v'7(2ug) < h(1/u - ctga) (cosa - usina)2 = 1,00 m
Pentru a continua mişcarea pe planul orizontal trebuie ca
v'>0, T< (Vo/g)(1/u)cosa - sina] = 0,63 s.
v'= v(cosa - usina) - ngr = [3, 13 - 4,9 r], m/s
Deoarece timpul de ciocnire T este de obicei de ordinu! milisecun-
delor, avem
v'< Vo(cosa - usina) ,
Unghiul de frecare : p= arctgų = 26° 34 "< 90- a= 450.
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
()
5.62. Un sắculef cu fälnå lunecă liber pe un plan înclinat
de unghi a = 60. Planul înclinat se continuả neracordat ne-
ted cu un plan orizontal unde coeficientul de frecare este u=
= 0,60, Unde se va opri såculeful?

grv, sina gr
V,cosa!
Vosina
Vosina
sau
p< 9O- a
A
Fig.5.62
atunci
B
Vosina
VoSina
Vcosa = (r'/) ev,sina t ugr)
4V,sina
Rezovare. Reamintindu-ne de rezolvarea problemei prece-
dente 5.61 , considerằm acum cazul opririi sắculețului la baza pla-
nului înclinat : - my,cosa = - u .
Vocosa:
p>90-a
mv,sina = (N - mg)r ,
unde condiția de oprire :
(componenta orizontală a vitezei se anulează înaintea celei verti-
cale). Eliminând pe N, obținemn
Tinând seama de (1), condiția de oprire (2) se scrie :
T'= (mvcosa) : u ) s t (my,sina) : (N - mg)
u > (1 - mg/ N) tg(ự2 - a)
De regulă N » mg, atunci u > tg( /2 - a). In orice caz dacă
u > tg(r/2 - a) sau p>n /2 - a,
(1)
(2)
= (mysina) : N « (Vosina) /g= 0,6 s
Hodograful vitezei este curba descrisă de vârful vectorului
viteză (dus dintr-un punot fix) în timpul mişcăr.
In cazul problemei noastre, hodograful vitezei în procesul
ciocnirii este reprezentat prin săgeți. şi anume:
(2)
såculețul sigur se opreşte la baza planului înclinat. In cazul nostru
p= arc tgų = 31° > 90 -a=30°, deci sãculețul se opreşte la baza
planutui.
(4)
In sensul clasic al ciocnirilor de corpuri macroscopice, timpul
de ciocnire trebuie să fie suficient de mic astfel încât mg N,
T= (mvosina) : (N- mg)
(5)
(6)
a) In problema precedentă vectorulv se micşorează și se
roteşte în sens trigonometric devenind v',deci hodograful este
AB (iar pentru întregu! proces, inclusiv coborirea pe planul înclinat,
hodograful este OAB)
351

b) in pro blema de față, în cazul opririi, vectorul se roteşte

în sens orar, se micşorează şi până la urmă se anulează, hodo-
graful fiind ABO (iar pentru întregul proces, hodograful se închide
OABO)
5.63. Un sắculet cu fảină lunecă pe un plan înclinat de un-
ghi a (fafă de orizontalä) şi ajunge la baza planului cu viteza
Vo. Planul inclinat continuả neracordat neted cu un plan or-
zontal pe care coeficientul de frecare Ila lunecare este u. De-
monstrați cả dacă timpul de ciocnire al sảculețului cu planul
orizontal t< (vA) (1/) coSa - sina], atunci sắculețul conti-
nuă mişcarea pe planul orizontal.
Rezolvare. Confom problemei 5.61, formula (6), pentru a
continua mişcarea pe planul orizontal trebuie ca
T< (Vo/g) (1/) cosa - sina].
v'> 0,
Vosinat
mg
Fig.5.63
deci cu atât
VoCOsa
352
Vo
Fig.5.65
5.64. Un såculef cu fäinå lunecă pe un plan înclinat de un-
ghi a (față de orizontalā). Planul înclinat continuả neracordat
neted cu un plan orizontal unde coeficientul de frecare la lu-
necare este Demonstrați cã dacă 4 2 ctga, sắculeful se
va opri sigur la baza planului.
Rezolvare. Conform problemei 5.62, fomula (4), sắculețul se
opreşte la baza planului înclinat dac:
(1)
u 2 (1 - mg / ) tg(/2 - a) ,
mai mult dacả
4 2 tg(/2 - a) = tga sau p 900 - a,
săculețul se va opri sigur la baza planului înclinat.
(1)
(2)
5.65. Într-o pâlnie cu deschiderea 2a = 60° şi axả de sime-
trie verticală sare o bilă, ciocnindu-se de două puncte diame-
tral opuse, situate la aceeaşi înánțime, la fiecare interval de
timp T = 1,00 s. Aflați viteza maximă şi viteza minimå a bilei.

Rezovare. Pentru a se putea ciocni periodic în cele două

puncte diametral opuse, situate la aceeaşi înălțime, ciocnirile tre-
buie să fie perfect elastice. Mai mutt, deoarece a # T/4, nu
poate fi decât o singurã parabolä cu vo perpendicular pe pereții
pâlniei și un timp unic T: T=2 (vosina) /g.
(1)
Viteza este maximă la ciocnirea cu pereții şi este minimä în
vârful traiectoriei parabolice :
Vmax = Vo = gT: (2sina) = 9,8 m/s
Vmin = Vocosa = (1/2) gT ccga= 8,49 m/s
Rezofvare. Viteza cu care ajunge corpul la baza planului şi
distantța pe care urcă înapoi sunt :
cos«)s
5.66. Un corp alunecả liber pe o đistanță s= 4,9 m pe un
plan inclinat de unghi a = 450 cu coeficientul de frecare la
lunecare u= 0,30. La baza planului corpul se clocneşte
elastiC cu un perete transversal. Cất timp va dura mişcarea
pânã la oprirea definitivă a corpului (neglijând timpii de cioc-
nire) șşi care va fi distanța totală parcursả de cop ?
V,= J2g(sina –
s, = v2: (2gsina + ucosa)] =
=s (sina - ucosa) : (sina + ucosa) =Sr,
S> = Sr= sr
S3 = S= sr ,ooo, Sn = Sn-1r= Sr,
Durata primei coboriri şi urcări este t = tet t tut =
r= (sina - ucosa) : (sina + ucosa) = (tga - ) : (tga + u) = 7/13. (1)
Mai departe, procesul se repetả aidoma, dar începând cu s şi aşa
mai departe:
J2s: (g(sina - ucosa)] +2s, : g(sina+ ucosa)] =
- 2sina Vsina - u cosa :(sin'a-acosa) 2s/9
(2)
(3)
t3 = tz Jr =t, (VF .... . t, = t, (F yn -1
Timpul total se obține însumând toți tenenii (4) (n → o):
T=t, + t, t ... = t[1 + Jr + (Vr 2+.. * (Vr 9 -1 +... ]=
= t, :(1 -r)=
(2)
Mai departe pro cesul se repetă aidoma, dar demarând cu S. ...
(3)
, 2sina Jsina - ucosa : (sina-u'cosa) 2s, /9 -, t.
(4)
353

=2sinu
2s
1
Vg Jsina-- cosa (sina + cosa - Jsina - ecosa)
=9,37s
Amintim că suma tuturor termenilor unei progresii geometrice
convergente, deci cu ratia |<1,este egală cu primul termen
impărțit la unu minus rația. Distanța totală parcursă :
d=s+ 2s, + 2s, + ... *s+ 2sr (1 +r+ r2+ ...)=
=s+2sr: (1 -)=s(1 + ): (1 -)= s(tga ):= 16,3 m. (6)
5.67. Un mic corp alunecå liber fără frecări pe un plan în-
cli::at de lungime f = 0,80 m şi unghi a = 30° cu orizontala. Du-
på pårãsirea planuiui înclinat corpul cade pe un plan orizontal
cituat cu h 0,90 mai jos, de care se ciocneşte perfect ela-
'ie. La ce ināțime urcå corpul ?
(5)
Fig.5.67
Rezolvare. Viteza la baza planului înclinat este dată de for-
mula lui Galilei:
v2 = 2gsinu € .
H=h+ (v,sina)2/ (29) = h + l sinu = 1,00 m
(1)
Du;ă ciocnirea perfect elastică cu planul orizontal corpul va avea
ia nivelul bazei planului înclinat aceeasi viteză V, dar sub unghiul
e în sus, ca în figură . De aici încolo el urcă la înălțtimea
(sine)?/ (29), deci în total urcă la înălțimea maximả
(2)
5.68. Pe un plan înclinat de unghi a= 30° cade vertical, fä-
ră vitczã inițială, de lao inälțime h = 1,00 m, o bilå. Conside-
rârd ciocnirea perfect elastică, aflați la ce distanță de-a lungul
planului înclinat va lovi bila a doua oară planul înclinat.
Rezolvare. Viteza cu care bila loveşte planul în clinat se obtine
cu formula lui Galilei:
v2= 2gh.
(1)
După ciocnirea perfect elastică avem o aruncare oblică sub unghiul
TỰ2 -2a. Scriem ecuația traiectoriei care trebuie så treacă prin
354

punctul cảutat (e cosa, -l sina) :

y=x tg(/2 - 2a)
- l sina= t cosa cos2a / sin2a - (ge2cos²a) : (2v2sin?2a). (3)
(sina sin2a + cosa cos2a) :sin2a =(g t cos²a) :(2v,2 4sin?a cos?a).
cosa : (2sina cosa) = ge: (8v,sina),
e= (4v,Zsina) /g= 8 hsina = 4,0 m
5.69. Douã bile sunt azvârite
orizontal cu aceeaşi vitezå peste
un mic plan înclinat fix. Prima bilă
loveşte planul perfect elastic, iar a
doua parțial elastic, anulându-se
doar componenta nomală pe plan
a vitezei. Ce unghi trebuie så aibả
planul pentru ca bilele så cadå la
aceeaşi distanțå de plan ?
Rezolvare. Avem cele două
cazuri din figură. In cazul ciocnirii
elastice avem be= (v/9)sin2(2a)
(înainte) ,respectiv,
bel
- gx?: (2v,2cos2 w2 - 2a)].
(Vo2/ )sin[2-2(/2 -a)]
In cazul ciocnirii parțial elastice avem :
binel. = (1/g) (V,cosa)2 sin2a, (in ambele cazuri)
Punem condiția cerută de egalitate a distanțelor: bel. = bnel. .
+ (1/g) v,2sin4a= (1/g) v2 cos?a sin2a
respectiv,
Vo
i2-2
± 2c0s2a = cos-a, 2(2cosa - 1)= cos²a,
de unde cele două cazuri : cosa = 2/3
cOsa = J2/5 , a = 500 40
Fig.5.69
Fig.5.68
bel.
(inapoi).
a= 350
b
(2)
inel.
(4)
(1)
(2)
(3)
(4)
5.70. Pe un postamnent de maså M= 1,00 kg este prinså de
un fir de lungime =75 cmo bilả de maså m = 200 g. Devienm
355

bila ca în figură și ii dăm drumul. Neglijând frecảrile, aflați vi-

teza postamentului în momentul când bila trece prin punctul
inferior.
Rezolvare. Scriem legea de conservare a energiei cinetice şi
potentiale : Dispare energia potențială mg€ şi apar cele două ener-
gii cinetice : mg€ = (1/2)mv2 + (1/2)Mu2
(1)
Scriem legea de conservare a impulsului : Inițial impulsul total este
zero, final avem două impulsuri care tre buie så fie egale în modul
şi de sensuri opuse cảci nu avem forte orizontale : 0 = Mu - mv. (2)
Eliminăm viteza v din ceie douả ecuați:
mgt = (1/2)m M2u2/m2+ (1/2)Mu2
J2mg€/(M+M2 m) = 0,70 m/s .
M
Fig.5.70
m
Fig.5.71
(3)
5.71. O bilä de ofel suspendatå deo tijă subțire elastică,
de masä neglijabilă, de lungime = 0,80 m, este deviatả până
la orizontală şi lăsatả liberă. In punctul inferior bila ciocneşte
perfect elastiic un perete înclinat cu unghiul a = 30°, ca în fi-
gură. Până la ce înălțime se ridică bila dup ciocnire ?
Rezolvare. Viteza cu care bila ciocneşte peretele este
v2 = 2gh, (h = €).
(1)
După ciocnirea perfect elastică viteza devine v', egală în modul
Cu v.Deoarece viteza v' este oblică față de tijă, o descompu-
nem într-o componentä perpendiculară şi alta paralelă cu tija :
V, = V' cos2a
V,=V sin2a
(2)
Componenta paralelă va produce vibrații fine longitudinaie amorti-
zate ale tijei elastice, pe când componenta perpendiculară pe tijă
va devia tija :
356

h'= (1/ (2g)] v,2= (vcos2a)2 / (2g) = h cos?2a = 0,20 m. (3)

La urmắtoarea ciocnire, avem asemänător:
h"= h' cos?2a = h cos2a
5.72. O sferă de masă M = 1,00 kg este suspendată de un
fir de lungime f= 0,80 m. Firul este deviat cu unghiul a = 60
şi läsat liber. Când sfera trece prin poziția de echilibru, ea cio-
cneşte plastic o bilă de masă m = 0,20 kg care vine din sens
opus sferei. Ştiind unghiul de deviere a '= 30° a conpurilor
cuplate, aflați viteza bilei.
Rezolvare. Viteza cu care sfera ajunge la ciocnire se obține
cu formula lui Galilei (sau din Iegea conserväri energiei) :
V=
J2g(1-cosa) =2 gt sin(«/2)
Legea conservării impuisului la ciocnirea plastică:
Mv - nv, = t (M+ m) v,
Atunci din (2) rezultă:
Vo = (2 / m) /g [Msin(a /2) F (m + M)sin(a/ 2)] =
= 5,3 m/s sau 22,7 m/s.
unde semnele t corespund celor două devieri posibile. Devierea
finală se exprimå prin viteza v' analog fomulei (1) :
J2ge(1-cosa') =2 Vgf sin(a/2)
Rezolvare. Conform proble-
mei 4.28 tensiunea din fir este
T= mg (3 cos0 -2 cos a)
(1)
unde a = 90°. Punem condiția T=
= 1,5 mg pentru a afla unghiul 0 la
care se rupe firul: 1,5 mg =
= mg· 3cose,.
0, = 600
(2)
Viteza bilei în momentul ru-
perii firului : v2= 2glcos e,. (3)
Dupå ciocnirea perfect elas-
tică cu masa bila urcă după o pa-
rabolă simetrică cu cea de cădere,
(4)
m
5.73. O bilā suspendată de un fir de lungime = 0,80 m se
aflä la înăițimea h = 30 cm deasupra unei mese orizontale. Bila
este deviată cu 90° şi lăsată liber. Ştiind cả firut rezistă pânã la
o dată şi jumătate din greutatea bilei, aflați la ce înățime se va
ridica bila dup ciocnirea perfect elastică cu mnasa .
er
(1)
Vo
(2)
(3)
(4)
357

astfel încât la nivelul puntului de rupere, va avea aceeaşi viteză

Vo sub unghiul , .
Inălțimea totalä de la masă se compune din :
H=h+ e(1 - cos,) + (Vosin 0.)2 / (29) = h + e (1 - cos 0) +
+ l cos0, sin0, = h+ l (1 - cos0) = 1,00 m
5.74. O bilă de masă m= 100 g, suspendată de un fir de
lungime = 1 00 cm, a fost deviată până la poziția orizontală a
firului de suspensie şi lăsată liber. În punctul inferior al traiec-
toriei bila loveşte un corp de masă M= 200 g care parcrge o
distanțå d = 200 cm până se opreşte, în timp ce bila ricoşează.
Intre ce limite este cuprins coeficientul de frecare la lune-
care dintre corpul M şi planul orizontal ?
Rezolvare. Pe planul orizontal accelerația de frânare este
- 4g, deci distanta parcursă pånă la oprire de corpul M este
d= v,I (2ug) . e = V/ (2g)
Coeficientul este maxim (respectiv, minim) când v este
maxim (respectiv, minim). Dar v este maxim (minim) în cazul
ciocniri elastice, respectiv, plastice:
V2el = Vo2mn: (m + M)
358
Introducând în (1), obținem:
min < 4 < max
= (1/ (2g)] (4m² (m + M))·2g = (e/ )[2m / (m + M))2 = 0,22, (3)
min (€ 1 )[m/ (m+ M)² = (1/4) max * 0,055 ,
V2p.Vo m: (m + M) . Vo = J2g . (2)
max
de unde
b
(4)
0,055 < e < 0,22
0 = mv v2 /2 - Mv. W= (1/2)mv2 + (1/2)Mv,?,
v2 4WM: (m(m + 2M)].
(1)
5.75. Din practică se ştie cả este mai uşor să sảri pe tảnm
de pe un şlep, decât dintr-o barcă uşoară. De ce ? Comparați
în cele douå cazuri lungimea săriturii omului și forța dezvol-
tată de om, considerând cả omul dzvotă in ambele cazuri
acelaşi lucru mecanic.
Rezołvare. O ipoteză plauzibil este cả omul dezvotă în am-
bele cazuri acelaşi lucru mecanic W. Legea conservării impulsului
pe orizontală (considerând unghiul a ~ 45° pentu săriturằ) și lucrul
mecanic dezvoltat (ciocnire plastică "inversată") se scriu:
Bătaia maximả (a = 459) şi forța dezvotată :
v2/g= (4W/ (mg)] M: (m + 2M) .
(4)
(5)
(1)
(2)

F mv,/ at = (2/a) wmM/(m + 2M)

In cazul şlepului (M » m):
b
2WI(mg).
In cazul bărcii uşoare M
b W/ (mg)
S2Wm lst.
m/2:
F a yWm /At.
In punctuł infeior :
5.76. O bară de masă m= 10,0 kg executå o rotație com-
pletă în plan vertical în jurul unei axe transversale, orizontale,
trecând printr-un capăt al barei. a) Dacă în punctul superior
apăsarea asupra axei este egală cu grertatea barei, care va fi apă-
sarea în punctul inferior ? b) Dar dacă sus apăsarea este zero ?
N - mg = mcmi/Ro.
dar legea de conservare a energiei cinetice şi potențiale dă:
mg· 2Ro = (1/2)mcmi:
Rezolvare. Aplicăm teorema : Rezukanta fortelor exterme este
egală CU masa sistemului înmulțită cu accelerația centrului de masă.
a) In punctul superior lex secunda pe direcția centripetă dă :
mg - = mvcm s/Ro. dar Ns = mg
(Ro - distanța CM până la axa de rotație).
Vcm s 0
Eliminând viteza din (2), (3) , rezultă : N = 5mg = 490 N .
b) Dacă sus apăsarea pe axă este zero, avem
mg = mncm s/Ro (1/2)mvcmst mg 2R, = (1/2)mvcmi
N - mg= mvcmi/Ro
Din aceste ecuații rezultă :
(3)
(4)
Rezolvare. Calculăm distanța CM până la centrul discului :
(5)
M xcm = m (R - Xem) Xem * R m: (m + M) .
Din condiția de rostogolire fără lunecare avem:
V= w R, w=v/R
Rezuttanta fortelor externe este egalã cụ masa sistemului
înmulțit cu accelerația centrului de masă
(1)
(2)
(3)
(1/2)mgR, + mg2R, = (1/2)m cmi
N= mg+ 5mg =6 mg = 588 N
(4)
(5)
(6)
5.77. La periferia unul disc de rază R= 0,40 m şi masă M=
= 8,0 kg este lipit un corp mnic de masă m= 100 g. Cu ce vitezā
tebuie så se rostogolească, fără lunecare, discul pentru ca la
fiecare rotație el så se desprindä dđe Pământ ?
(7)
(1)
(2)
Desprinderea se poate produce când CM trece prin punctul supe-
rior al traiectoriei sale. Aplicăm teorema:
359

La limita desprinderii apăsarea nomală N → 0,deci

(M+ m)g = (m + M) wzxem = (m+ M) (v2/R)
JgR(1+M/m) = 17,8 m/s
5.78. Un vagon este incărcat din mers Cu cảnbune de masả
m= 10t care cade vertical in vagon în mod uniform, în timp ce
vagonul parcurge o distanță s= 10 m în timpul t=2,0 s. Ne-
glijând frecările exteme, aflați forța de traciune necesară apli-
cată vagonului şi lucrul mecanic efectuat în acest timp.
Rezolvare. Conform principiului II (fundamental)
Forța exercitatả asupra unui sistem este egală cu variația im-
pulsutui sistemului în unitatea de timp.
R'm/ (m + M).
(3)
Impulsul vagonului se schimbă în mod continuu din cauza
aportului cărbunelui. Pe direcția verticală variația de impuls este
"compensată" de reacțiunea normalä a şinelor și nici nu ne intere-
sează. Pe direcțtia orizontală, impuisul vagonului creşte din cauza
creşterii masei sale şi anume Ap Am: v. Atunci forta de tracți-
une necesară:
360
F= Ap/At = v Am / At = mv /r = ms /r2= 25 kN.
Se poate aplica diret ecuația lui l. V. Meşcerski (1897):
F +F,= må . F,= V re dm / dt
unde F, este forta reactivă , Vrel - Viteza relativă de alipire sau
ejectare a particulelor. In cazut nostru F,= ( cảrb.
care proiectată pe directia mişcării dă :
Conform problemei : a= 0,
F+F, 0, F=-F, v Am /At= vm/r.
Lucrul mecanic efectuat este
L=Fs = (mv/r) s = my2 = 250 kJ
F,= - v Am/At.
(1)
(2)
vag Jdm /dt,
(3)
(4)
(5)
Observați cả aceasta este dublul energiei cinetice câştigate de căr-
bune, deoarece forța de tracțiune efectuează lucru mecanic în plus
pentru căldura care se degajă în ciocnirea plastică a cărbuneiui cu
vagonul (cảrbunii lunecả puțin pe platfomă imediat după cắdere).
5.79. Două bile mici de mase diferite, suspendate de fire
paralele, se ating. Prima bilă este deviată (cu fir intins) până la
o înāițime h, şi apoi lảsată litber. In urma ciocnirii prima bilả
se opreşte, iat cealaită deviază până la o inätime h, < h - Aflați
pierderea relativă de energie cinetică prin ciocnire.

Rezolvare. Din legea consenvăni energiei cinetice și potenția-

le, obținem vitezele (formula iui Galilei) :
mgh, (1/2)m, v2 → v,?= 2gh, :
m,gh, = (1/2)m,v,? → v = 2gh, .
Legea conservări impulsului la ciocnire dă
m,vy - mzVy =0, m, j2gh, - m 2gh, =0,
m/m, = Jh, Jhz.
Pierderea de energie cinetică se poate exprimna prin energiile
potențiale : AE, = m,gh, - m2gh2.
Raportul cerut este - AE/. = (m,gh, - m,ghz) : m, gh, =
= 1 - mh, : (m,h,) = 1 -
m,gh, = (1/2)m,V, → v= 2gh,, v'i.2= 2gh'1.2
La ciocnirea perfect elastică unidimensională cu un corp în
repaus avem:
(1)
(2)
5.80. Două bile suspendate de fire paralele se ating între
ele. Una din bile este deviatả şi apoi lăsată liber. Dupå ciocni-
rea perfect elastică, bilele se ridică la aceeaşi înătțime. a) Aflafi
raportul maselor. b) Dar dacă coeficientul de restituție este k ?
Rezolvare. a) Legătura dintre viteze și înălțimi se obține din
legea conservării energiei (formula lui Galile) :
h,'= h' → (m, - m)? = 4m, → m/m, =3.
(3)
(4)
V'= V (m, - m,) : (m, + m), v= Vị2m, : (m, + m). (2)
Ridicămn la pătrat şi folosim (1) :
de unde obținem vitezele finale :
(1)
h'= [(m, m) : (m, + m)Ph,, h= (2m, : (m, + mz)h,. (3)
Punând condiția h,'= h. obținem :
(4)
b) Ciocnirea fiind parțial elasticả nu mai putem aplica (2)
Coeficientul de restituție (Newton) este prin definițje raportul (cu
semnul -) vitezelor relative (considerăm ciocnirea unidimensională) :
k= - (v,' - v): (v - V). k e (0, 1].
(5)
unde k=0 pentru ciocnirea plastică și k= 1 pentru ciocnirea per-
fect elastică (in cazul nostru v, = 0). Relația (5) va înlocui relația
de conservare a energiei cinetice de la ciocnirea perfect elastică
m,v, = m,v,' + mzv
k= - (v'- V) : Vị.
(6)
v,'= v, m - km,): (m, + m,), v= v, (1 + )m, : (m, + m,). (7)
361

Ridicăm la pătrat, folosim (1) și punem condiția h,' = h :

h,'= h,((m,- km) : (m, + m,)]² = h = hE(1 + k)m, : (m, + m,)]',
de unde
(m - km,j? = (1 + k)²m,?. m,/m, = 1+2k .(8)
Cazul ciocnirii perfect elastice corespunde la k= 1
5.81. O sferă de masả M oscilează cu amplitudine mică 9
suspendată de un fir de lungime (. in momentul când sfera
este intt-o poziție extremả se aruncă o bilă de masã m dintr-
un punct situat la aceeaşi înäițime cu punctul de suspensie al
sferei, la distanța d de acesta, în planul de oscilație a sferei.
Aflați viteza bilei şi unghiul ei a cu orizontala astfel ca bila sš
ciocnească plastic sfera în momentul trecerii ei prin poziția de:
echilibru şi prin ruperea firului corpurile sả cadă vertical.
Rezolvare. Timpui de coborire a sferei Meste un sfert de
perioadă : T/4 = (/2) J€/g = 1,57 Jlg
In acest timp bila m trebuie să cadă liber cel puțin pe distanța :
tohd. 2/g = 1,41 J€/g <T/4,
deci bila trebuie aruncată oblic în sus, ca în figură
Față de axele Oxy avem condițiile :
vosina · t - gt 212
V,cosu t=d, - f=
Pentru a cădea vertical dup ciocnire trebuie ca cormponenta ori-
zontală mv,cosa a impulsului bilei să anihileze impuisui sferei
M J2g(1-cos0) = M 2 Jgl sin(@/ 2) Me Jgt .și anume:
(1)
my,cosa = M0 Jg
362
(2)
(4)
Însfârşit, avem condiția ca în timpul t sfera M să ajungă din A în M
sau din B în A şi apoi în M: t=k T/4 = k (Ư 2) JE/g
k= 4n+ 1 pentru poziția inițială A, şi k= 4n +3
pentru poziția initială B
Din (3), (5) şi (4) rezultă
d= v,cosa t= (M/m) 0 Jge k (r/2) /e/g.
k=2 md: (r MOE) - condiția de positbilitate a problemei.
Din ecuațiile (3) obținem v, eliminând cosa şi sine :
(V,cosa · g2+ (v,sina - 92 = v22 = d2 + (gt2 - )2.
unde înlocuim pe t din (5) :
v2 = g {(4 / (KDN1 + d/€) + KN6 - 1).
(3)
unde
(5)
(6)
(7)
(8)
tga =(v,sina ·) :(V,cosa-) =(gt 2/2 - ): d=(€ / (rK?/8 - 1). (9)

m, v2
Introducând aici pe v'2 din (1) găsim :
Fig.5.81
5.82. Un corp de masả m, = 300 g loveşte pernfect elastic
un alt corp de masă m, aflat inițial în repaus, după care rico-
şeazå sub unghiul ư2 față de direcția inițială, cu vteza pe
jumåtate. Aflați masSa m2.
m
mv
Fig.5.82
Rezolvare. Din paralelogramul compunerii impulsurilor avem,
confom figuii : m²y'2= m,2y2 + m, 2v2/4 = (5/4)m,2v2.
Conservarea energiei cinetice în ciocnirea perfect elastică dă :
(1/2)m,v2 = (1/2)m, v2/4 + (12)m,v?.
= (1/2) m,v,(1 - m,/m)= 2,5 J.
(1/2)m, v?= (1/2)m, v²/4 + (1/2)m,(5/4)(m, ?/ m,)v².
m, = (5/3)m, = 500 g.
(1)
(2)
(3)
5.83. Douã bile de mase m, = 0,200 kg, m, = 0,100 kg se
mişcă pe direcții perpendiculare cu vitezele v, = 5,0 m/s, res-
pectiv v,* 10,0 m/s. Dupå ciocnire bila m, se opreşte. Aflați
viteza primei bile dupå ciocnire şi cantitatea de cãldură dega-
jatå prin ciocnire. Trasați diagrama conservării impulsului.
Rezolvare. Legea de conservare a impulsului dă :
mū, +m,i, = = m ý,. (V'= 0).
v' = (m,, +m2): m,.
v,'= ymv +mzv :m =7,07 mis
Q=m,v/2 + mzv/2 - m,v,'2/2=
(1)
(2)
(3)
5.84. Două corpuri cu masele m, = 1,00 kg, m, =2,00 kg
se mişcă pe direcții perpendiculare, primul corp cu viteza v, =
= 10 m/s. Dupả ciocnire primul corp se opreşte. Ce cantitate de
căldurả se degajă prin ciocnire ?
363

V
Fig.5.83
= (1/2) m,v,(1 - m,/m) = 25 J
364
Rezolvare. Din triunghiul compunerii inpulsurikor avem:
m,v,'2 = m,v2+ mzv, vy'?= v? + v,? m,l m?.
Cäldura degajatä este pierderea de energie cinetică :
Q=mv/2 + m,v,/2 - mzv/2 =
m, ▼,
(2)
5.85. Un proiectil aflat în repaus explodează în trei frag-
mente de mase m, 3, CU energia cinetică totală E. Ştiind cả
direcțiile vitezelor formeazã între ele unghiul a = 120°, aflați
vitezele fragmentelor.
P,
Rezolvare. Alegem axele ca în figură şi scriem iegea conser-
văni inpulsului, proiectată pe axe:
P, -P,cos60° - Pzcos60° = 0, p,cos30° - Pzcos300 = 0.
de unde rezultă p, = p3 și apoi p, = p, deci
ceeace era evident din simetria procesului.
2E
1,mķ
Fig.5.85
2
E= 2 (1r2)mv2 =E P/(2m)] = (p/2) i/mk .
Fig.5.84
4
Vķ=p/ my =
1
m,
m,%
mu Vim,
m,v
2E
Fig.5.86
P, = Pz* P3
(1)
m
(1)
(2)
(3)
(4)

5.86. O particulå de masă m, loveşte perfect elastic cu vi-

teza v,o particulă de masă m, aflată in repaus. Dupả ciocnire
particula m, ricoşeazả sub un unghi drept față de viteza sa ini-
fială. Ştiind viteza inițială v, şi raportul maselor r=m,l m,,
calculați vitezele finale și unghiul de recul al particulei m,.
Rezolvare. Din diagrama conservării impulsului avem
mv2 = m,?v,? + m,2v,2.
Ecuația de conservare a energiei cinetice :
(1/2) m,v = (1/2) m, v2 + (1/2) m,v?
Din aceste douả ecuații găsim vitezele finale:
v,?= v (m, - m) : (m, t m,) = v (r-1) : (+ 1),
v= v2-2:(rr+ 1)].
Fig.5.87
m,v
precum şi unghiul de recul: tg = n,v, :(m,V)=r-1)/(r+1) .(4)
5.87. C particulå de masä m, loveşte cu viteza v, o altă
particulă de masă m, aflată in repaus. După ciocnire direcțiile
de mişcare ale particulelor formează unghiurile 94, respectiv
O2, CU direcția vitezei v,.Aflați vitezele finale Dacă m, =
m, şi ciocnirea este perfect elastică, arätați cả 0, + O, = 900
(particulele pleacă dupå ciocnire pe direcții perpendiculare).
m,i
(1)
de unde rezultă vitezele finale : v'= v, (sino,) : sin(e, + 0,),
Vy'=v,(m,/m,) (sino,) : sin(0, + Oz).
(2)
(3)
Rezolvare. Scriem legea de conservare a impulsului proiec-
tată pe axele Oxy: m,v, = mv,'coso, + mzv'coso,
0=mv, 'sine, - mzv,'sinoz,
· I(m,/m,) sin?0, + sin?0, - sin?(0, + 0,)].
(1)
(2)
Variația energiei cinetice este : AE= m,v,'I2+ mvV2 -
- m,v/2= [(m,v,P/2) : sin?(e, + 0,)]:
(3)
365

Condiția m, = m, $i 4E = 0 dả : sin?0, + sin0,-

- sin0, + ,) = 0 sau sine, sin®, (sine, sin,- cos0, cose,) = o
sine, sine, cos(0, + 0) =0, de unde
cos(0, + ,) = 0,
0, + o, = 900
sau
(sau 0, = 0, = 0)
5.88. O particulå de maså , loveşte o altă particulă de
maså m, aflată în repaus. Considerând ciocnirea unidimen-
sională cu coeficientul de restituție k, aflați ce fracțiune din
energia cíneticả inițialä a particulei 1 este transferată particu-
lei 2 şi ce fracțiune se transformă în căldură.
Rezolvare. Scriem legea de conservare a impulsului :
Coeficientul de restitutie al lui Newton este raportul vitezelor
relative (pe direcția normală la planul tangent comun de ciocnire)
(cu semnul minus) : k=- (vy' - v) : (vy - V). ke [0, 1] (2)
(k=0 pentru ciocnirea plastică, k=1 pentru ciocnirea perfect elas-
tică). In cazul nostru v, =0 Aceastả relație (2) tine locul ecuației
de conservare a energiei cinetice de la ciocnirea perfect elastică
Din cele două ecuații obținem vitezele finale:
v'= V, (m - km): (m, + m,), vg'= v, (1 + k)m, : (m, + m) . (3)
Q=- AE, = (1/2) [m,m,/(m, + m)] (1 - k)v2
a) Fracțiunea cerută este raportul
= (m,v,/2) : (m,v, 2/2) = (1 + k)2
b) Fracțiunea cerut este raportul
f'=Q: Ee (1 - k) m, :(m, +
5.89. Două bile identice de masả m
un plan orizontal şi se ating între ele. O
zå le loveşte central perfect elastic şi se
bilei incidente.
Fig.5.89
366
M
m
f= Ee /Eet =
m,m,1 (m, t m,)
m
(4)
m)
(1)
V
(4)
(5)
(6)
=200 g fiecare stau pe
altả bilă de aceeaşi ra-
opreşte. Affați masa
Rezolvare. Tinând seama de sinmetria problemei, scriem legea
de conservare a impulsului pe direcția bilei incidente, precum şi
legea de conservare a energiei cinetice:

Mv = 2my 'cos 30° = my' /3 (1/2) Mv2= 2 (1/2)mv2

Din acestè ecuații rezultă : M= (32) m =300 g.
5.90. Două bile de mase m 2 $i raze R 2, absolut netede
şi absolut elastice, se ciocnesc, ca în figură. Se cunosc viteze-
le v2 şi parametrul de ciocnire b. Aflați unghiul de împrăştiere
0 al bilei m4.
Aplicație numerică : m, = m, = 30°, V, = 2v,.
Rezolvare. La contactul bilelor se
pune în evidență un plan tangent cO-
mun şi nomala la acest plan. Deoare-
ce nu avem forțe de frecare (tangenți-
ale), componenta tangențială a vitezei
relative nu se schimbă, iar componen-
ta normală schimbă semnul (bile per-
fect elastice) : Vit - V= Vyt' - V .(1)
Vin - V2n =- (Vin - V2n) (2)
m, Vin t mzV2n = m,Vin+ mzV2n
Din ecuațiile (1) și (2) rezultả imediat :
V1t = 1t = V sina ,
Pe de altă parte, legea conservăni
impulsului, proie ctată pe axele Oxy (tangențială şi nonmală) dả
b
unde componentele normale initiale sunt:
Vin = - V cosa ,
V2
V=V=- V sina
adică componentele tangentiale ale vitezelor nu se schimnbå prin
ciocnire (nu existå frecări). Din (2) şi (4) rezultă :
Vin' = [2m,V2n t (m, - m)Vin]: (m, + m).
V2n= [2m,vin t (m - m)V2n]: (m, + mz)
Fig.5.90
V2n= VzCOSa .
Atunci componentele normale finale (6) se scriu :
R2
5.91. Un corp de
timeah=1,10 m peo
re poate luneca pe un
Vin= (2mzv,cost + (mz - m,)v,cosa] : (m, + mz).
V2n'= I 2rm, vcosa + (m, - M,)cosa] : (m, t m)
Unghiul de împrāştiere cerut este atunci dat de tg(0 + a) =
= (m, +m,)v, tga] : (m, - m,)v, - 2m,v]= - 3/6.
(1)
(2)
Vy.
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
= Vit (- Vin)= vsina (m,tm,) :{- 2mzv,cosa - (mz - m,)v,cosa]=
(8)
9= 134° (9)
masă m 1,00 kg coboară liber de la ină-
panả de masă M =10,0 kg, fåră frecăni, cạ-
plan orizontal fără frecări, ca in figurả.
367

Ce viteză va avea pana când corpul părāseşte pana jos pana

este racordată neted cu planul orizonta).
Rezolvare. Neavând frecări, se conservā energia cinetică pius
energia potentialả : mgh = (1/2)my,2 + (1/2) Mv.
Neavând forțe (externe) pe orizontală, se conservă compo-
nenta orizontală a impuisului total :
Din cele două ecuați rezultă imediat :
(v,)
J2oh/(Mim +M² /m)
Fig.5.91
M
(V2)
0= mV - Mv.
Din aceste ecuații rezultă :
v, =J2g(H- h)/(1+ m M)
= 0,44 m/s
m
M
(V2)
=2 Jh(H-h)(1+ m/M) = 2,00 m.
Fig.5.92
Vg = V
In timpul de cădere liberă a corpului m, :
corpurile se depărtează unul de altul cu viteza relativă :
v= v, -- v,) 2g(H-h)(1+ m/M)
m/M .
t= J2h/g
5.92.Pe o pană netedā, fără frecări, de masă M, aşezată pe
un plan orizontal neted fără frecări, lunecă liber de la înăițimea
H un mic corp de masă . Aflați distanța de la corp până la pa-
nă în momentul când corpul loveşte planul orizontal (cắzând
de la inălțimea h ). Aplicație: H= 1,80 m, h= 0,80 m, m/M = 1/4.
Rezolvare. Neexistând frecắni, energia mecanică se conservă:
mg(H - h) = (1/2)mv,Z+ (1/2) Mv2
Neexistând forte orizontale (externe), impulsul total pe direcția
orizontală se conservă :
O= mv - MV.
deci distanța dintre corpuri va fi d= (V4 + v) t=
(V,)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
5.93. In figură cele două "movilițe sunt identice, de inălți-
me h= 1,00 m, de aceeaşi masă M=4,0 kg fiecare. Corpul
mic m =1,00 kg începe så coboare, dupå care urcă pe cealaltă
368

"movilHfä". Toate frecările snt neglijabile. La ce înăițime urcă

copul m ?
Fig.5.93
Rezolvare. Scriem legea de conservare a energiei și a impul-
sului pe direcția orizontală, la coborire:
mgh = (1/2)mv2 + (12)My2, 0= my - Mv'
v2= 2Mgh : (m + M)
de unde
de unde
M
Scriem acum conservarea impulsului pe direcția orizontală şi con-
servarea energiei pentru urcare :
my = (m + M) v",
(1/2)mv2= mgh'+ (1/2)(m + M) v "2
mgh' = (1/2)[mM / (m + M)] v2
mv, = (m + M) v,.
m
(1/2)mv,2 = (1/2)m(v2 + v) + mgR + (1/2)My,2.
Din aceste două ecuații obținem componentele vxy
M
Această relație se putea scrie dintr-o dată fiindcå avem de fapt o
ciocnire plastică în care pierderea de energie cinetică se regăseşte
în creşterea energiei potențiale. Tinând seama de (2), obținem :
h'=h[M/ (M + m)]2 = 0,64 m
V,= V, m/ (m+ M). v2 = v2- M/ (m+ M) - 2gR:
V= +vý -&|1-mM/(m+M)°|-29R = 2,0 m/s
- -R--
Fig.5.94
5.94. Un corp de masă m=1,00 kg intr cu viteza orizontală
V, =3,00 m/s pe o portiune circulară de rază R =20 cm a conp-
lui de masă M= 10 kg, aşezat pe un plan orizontal. Neglijand toa-
te frecảrile, aflați viteza corpului m la înäțimea R(g= 10 m/s²).
Rezolvare. Scriem legea de conservare a impulsului pe direc-
tia orizontală și legea de conservare a energiei mecanice:
M
M
-R--o
(1)
(2)
Fig.5.95
m
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
(4)
369

5.95. Care trebuie să fie înăitimea de la care cade liber o

bilå de masă m = 1,00 kg, pentru ca ea sả nu urce mai sus de
marginea jgheabului semicilindric, de rază R = 40 cm şi masă
M=4,00 kg, din figură ? Frecările sunt neglijabile .
Rezolvare. Viteza bilei în punctul inferior se obține din legea
consenvării energiei (corpul M este impiedicat sả se deplaseze în
acest timp) :
v2=2g(h + R)
(1)
La limită, componenta verticală a vitezei bilei la marginea jghea-
bului este zero, rămâne cea orizontalä y' (comună cu M). Scriem
conservarea inpulsului pe direcția orizontală :
iar conservarea nergiei mecanice între poziția inițială şi cea finală
ne då:
mgh = (1/2)(m + M)v2
Introducând aici pe v'din (2) şi pe v din (1), obținem :
mgh (1/2)(m +M) [me/ (m + M)v2= (1/2)fm2/ (m + M)]2gh+ R),
h=R m/ M= 10 cm
my = (m + M)v"
CM
-9
370
Fig.5.96
5.96. O hatterả formatå din douå bile identice legate prin-
tr-o tijả imponderabiiả de lungime = 0,80 m, cade în poiție
orizontalä de la o îățime h= 1,00 m, dupå care una đin bile
loveşte perfect elastic marginea unei mese, ca în figură. Ce
distanță parcurge CM al haterei de la clocnire până când a
doua bilă loveşte partea laterală verticalå a mesei ?
1
2
m4
- - -R-
V= o :/2,
Vy.
(2)
Fig.5.97
m2
(3)
(4)
Rezolvare. Imediat înainte de ciocnire viteza halterei este v =
=J2gh, iar imediat dupå ciocnire viteza bilei ciocnite 1 se inver-
sează (ciocnire frontală, elastică, cu un perete fix) şi atunci impul-
sul total se anulează, deci viteza CM se anulează, haltera se va ro-
ti uniform în jurul CM şi în acelaşi timp CM va cădea cu accelerația
g.Viteza unghiulară de rotație în jurul CM este dată de relația :
w=2v /l, T= 2n/w = nl/v. (1)

Bila 2 va lovi peretele lateral al mesei după T/2:

s= (112) g (T/2)2 = n22/(16h) = 40 cm
5.97. O sanie de masă m,= 40 kg intră cu viteza v, = 10
m/s pe un suport de masă m, = 60 kg având forma de sfert de
cerc de rază R=3,06 m, ca in figură. Neglijând frecările, afla
vitezele corpurilor în momentul separănii lor.
Rezolvare. Scriem conservarea impulsului pe direcția orizon-
tală și conservarea energiei : m,vy = (m, +
(1/2)m, v2= (1/2)m,v,'2 + (1/2)m,v,'2+ mgR.
de unde rezută :
V= v = V M, /(m, + m,) = 4,O m/s,
+m,m, + mž) : (m, +mz)- 2gR = 4,0 m/s.
(1/2)m,v,2= (1/)m,v,"2 + (1/2)m,v2.
v= v, "2 - v=0, (=0, sania se opreşte față de suport).
5.98. O bilă de masả m, = 90 g, zburând orizontal cu viteza
V= 5,0 m/s, loveşte perfect elastic o prismå de masă m, = 250
g, aflatả în repaus peo mas orizontalä fărả frecăi. După cioc-
nire bila zboar vertical în sus. Aflați vitezele corpurilor dupå
clocnire.
de unde rezultă vitezele finale:
(2)
Rezolvare. Pe direcția orizontalä nu avem forțe deci se con-
servă impulsul pe această direcție. Fiind ciocnire perfect elastică,
se conservă energia cineticả:
A
(1)
m2
Fig.5.98
(2)
V'= V 1-m, /m, = 4,0 m/s, v = V mn, /m, = 1,8 m/s . (2)
Fig.5.99
(1)
371

5.99. O bilă loveşte perfect elasticcu viteza v,= 2,0 m/s sub
un unghi de incidentå a = 60° un perete de masă mare care se
mişcă spre bilă cu viteza v, = 1,00 m/s sub unghiul B= 30° față
de nomala sa. Aflați unghiul de refiexie și viteza bilei după
ciocnire. (Se rezoivă întái în SC legat de perete.)
Rezolvare. In SC legat de perete viteza bilei este diferența
vitezelor : ŭ,=i1 -V2=(v,sina - V,sinß, - V COsa - V,cosf) .(1)
unde am scris în paranteză componentele (proiecțile) vitezelor pe
axele Oxy. Prin ciocnire perfect elasticå cu un perete fix, compo-
nenta paralelă cu peretele (v,) nu se schimbă, iar componenta
normalä (v,) schimbå semnul, deci dupå ciocnire :
V,= (v, sina - vzsinß
Dar v,=v' - Va, deci
V+2 = (v,sina, v, cosa + 2v,coss)
v,cOsa t Vgcosf).
tga' = v,'k : V'y= (v, sina) : (v, cosa + 2v,cosf) = 0,634,
a = 32° 22' ,
Jv +4vzcosp + 4v,V,cosa cosß = 3,03 m/s
a
2
V2
2-aL
V,-V2 a
(2)
5.100. O bilă, având viteza orizontală v,= 20,0 m/s, loveşte
perfect elastic un perete (plan) înclinat cu unghiul a = 45° față
de orizontală, care se mişcã cu vieza orizontală V, = 10,0 m/s.
Aflați viteza finală a primului corp şi unghiul ei cu orizontala.
Fig.5.1 00
(3)
(4)
(5)
Rezolvare. n SC legat de perete viteza "se reflectă" şi con-
form figurii avem imediat (teorema cosinusului):
v'2 = (v - v)? + v? + 2(v; - V)v,cos2a = 199 m²/s2, (1)
V,'= 14,1 mis
tgß= (v, - v)(sin2) : (V + (v, - Vz)cos2a] = 1,00, ß=45°. (2)
5.101. Două bile de mase m, = 2,0 kg. m, = 4,0 kg, aşezate
pe un plan orizontal fårå frecări, sunt legate între ele printr-un
372

fir şi comprimã între ele un resort care are energia potențială

elasticả E, = 6,0 J. Aflați vitezele bilelor, după arderea firuiui .
Rezolvare. Impulsul sistemului se conservä. Energia potenți-
ală eiasticå se transformå în energia cineticả a bilelor, deci:
0= mv, - mzVz E = (1/2)m,v,2 + (1/2)mzv.
de unde
Fig.5.1 02
este :
J2E, m, /m, (m, +mz)) = 2,0 m/s,
Vz = Vị
5.102. O bilă de masă m = 100 g este fixatå cu două resor.
turi identice, de constantă k= 15 N/m fiecare, ca în figură. lni-
fial ressorturile sunt nedefomate şi au lungimea = 40 cm fie-
care. Ridicând bila la înăițimea h =30 cmi se dả drumnul. Cu ce
fortă medie loveşte bila, perfect elastic, podeaua, dacă timpul
de ciocnire At = 1,0 ms ? Dar dacă ciocneşte plastic ?
Rezovare. Alungirea resorturilor în poziția deplasată a bilei
x= Jez +h2 -l o
M/mn, = 1,0 m/s
p= mv = m 2
mgh + k(Jez+h2 -t,)= (12)my2,
= (2m /A)
Energia potențială gravitațională a bilei și energia potențiałă elasti-
că trec în energia cinetică a bilei imediat înainte de ciocnire :
mgh + 2•(1/2)kx 2 = (1/2)mv2
(1)
(2)
= 0,60 kN.
In ciocnirea plastică variația de impuls a błei va fi chiarp,
deci forra va fi pe jumắtate.
(1)
In procesul ciocnirii ela stice frontale cu un perete imnpulsul, ca și
viteza, îşi schimbå sensul, deci variația de impuls este 2p şi atunci
forța va fi : (f)= ap|/at =
(2)
(3)
(4)
373

5.103. ln dispozitivul din figură între piston şi cilindrul fix

forta de frecare la alunecare este F, = 10,0 N , masa pistonului
M=0,50 kg, masa corpului m=0,50 kg, k= 100 N/m (resort ini-
jal nedeformat), v, = 2,00 m/s. Aflați cu cåt se deplasează pis-
tonul in uma cÍocnirti plastice, respectiv perfect elastice.
Rezolvare. a) Legea conservării impulsului :
mV, = (m+ M)v
şi bilanţul energetic : (1/2)(m + M)v2 = FX+ (1/2)kx ?,
de unde rezută.:
X= JF/K+m²v, (k(m + M)] -F/k= 4,1 cm.
Bilanțul energetic după ciocnire până la oprirea pistonului
(1/2)Mv2 = Fx + (1/2)kx ? →
→ x
b) Legea conservării impulsului şi a energiei cinetice (imediat
înainte și imediat dupžä ciocnie) dau formule cunoscute :
Vo
374
Fig.5.1 03.
m
(1)
JF/+4Mmv8/| k(m +M)° -Fr/k=7,32 cm. (6)
Fig.5.104
(12)mv2 = u mgd + 2x)
Prin scäderea ecuațiilor rezultă :
(2)
(112)mv2= u mgd+ x) + (1/2)kx 2,
(3)
5.104. n experiența din figură corpurile sunt identice, de
masă m= 1,40 kg fiecare, situate la distanța inițialå d = 0,98 m
intre ele, resortul de constantă elasticả k= 40 N/m este inițial
nedeformat, iar coeficientul de frecare la lunecare este peste
tot u = 0,20. Ce viteză trebuie imprimatå copului din stånga
pentru ca cel din dreapta, dupả ciocnire perfect elastică, sả re-
vină înapoi in poziția sa inițială ?
(4)
Rezolvare. Prin ciocnirea perfect elastică frontalä a douå cor-
puri identice, ele işi schimbå vitezele, deci corpul lovit va prelua
exact viteza primului şi va continua mişcarea ca și cum ar fi primul
corp. Scriem bilanțul energetic până la comprimarea maximå a
resortului şi până în momentui revenirii corpului lovit :
(5)
(1)
(2

O = (1/2)kx 2 - u mgx ,
X= 2u mg : k
(3)
Dealtfel, această relatie se putea scrie dintr-o dată : din moment ce
corpul lovit revine exact în poziția inițială, înseamnă cả la revenire
energia sa potențială elastică dispare prin lucrul mecanic al fortei
de frecare.
Inroducând x (3) în (2), obținem:
v= J2ug(d +4u mg /k) = 2,2 m/s
5.105. O minge micả de tenis loveşte
perfect elastic cu viteza v, sub unghiul
de incidență a o paletå masivă. Ce viteză
de translație v trebuie så aibă paleta și
sub ce unghi B față de normala sa pentru
ca mingea să ricoşeze sub un unghi
drept față de direcția sa inițialả ?
Rezolvare. Alegem un SC legat de
paletă. Atunci viteza relativă a mingii va fi
diferența vitezelor :
= (V,sina - vsinßB
Vcosa - Vcosß).
V= (V,sina - vsinß, V,cosa + vcoss).
Revenim la SC legat de laborator :
Se cere ca
de unde
Fig.5.105
unde în paranteze am scris componentele (proiecțiile) vitezei relati-
ve pe axele alese Oxy. Prin ciocnire perfect elastică cu un perete
în repaus, componenta tangențialä a vitezei nu se schimbă, iar cea
nomală schimnbả semnnul, prin umare :
(4)
X
(1)
v,'=v,'-v
v'=v+ = (V,sina , Vcosa + 2vcos).
a+a'= 900, adică
tga = ctg a'=
= V5y : Vo'x = (V,cosa + 2vcosp) : (Vosina).
vcosß =- V(cos2a) : (2cosa).
Pentru diferite valori v corespund anumite valori ß legate prin (4),
de exemplu, pentru ß = 0 avem v= - v(cos2a) : (2cosa). (5)
(•) 5.1 06. Două bile cu masele m, 2 Suspendate de fire para-
lele egale sunt deviate simetric şi lăsate liber. Bilele se cioc-
nesc plastic. Aflați ce fracțiune din energia cinetică a bilelor se
transform in cảldură. Pentru ce raport al maselor cantitatea
de căldură va fi maximă ?
(2)
(3)
(4)
375

Rezolvare. E' = (1/2)[m, m,/ (m, + mn,)(2v)². f= EVE =

= ((1/2) 4v2m, m/ (m, + m,)] : ((1/2)m, v2 + (1/2)m,v4 =
=4 m,m,/ (m, + m)².
Transciem rezutatul astfel:
Acum se vede că la numitor avem suma a două märimi variabile,
dar al cắror produs este constant, deci suma va fi minimă când
termenii sunt egali (atunci fracția f va fi maximă) :
Jm, /m=
de unde
Deci în cazul ciocnirii considerate cantitatea de căldură degajată
este maximă când masele sunt egale între ele.
Altfel, cu ajutorul derivatelor :
F() =r+ 1/r, r= Jm, /m,
f-4:(Jm, /mz + Jmg lm, ). (2)
de unde r=1= Jm, /m,
Numitorul fiind minim, fracția va fi
v,'= v (m, cose
376
m= M
f= 4: F2, unde
.F () =0=1- 1/r2.
F ") = 2/r3 >0.
maximă .
(1)
a) Din cele două ecuații rezultă :
5.107. O particulå de masă m, loveşte perfect elastic o al-
tă particulă de masă m, aflată inițial în repaus, și este împră-
ştiatå sub unghiul 0 fațå de direcția inițialå. Aflați: a) vteza
finală v,', b) pierderea (sau transferu) relativä de energie f=
= - AEe1 /Ec1 c) pentru ce raport al maselor r = m,/m, respe-
ctiv pentru ce unghi de împrăştiere 0, transferul de energie
este maxim.
Rezolvare. Din triunghiul impuisurilor (teorena cosinusului) :
(mzv)= (m,v)+ (m,v')2 -2 m,v, mv,'cos0 .
(1)
Conservarea energiei cinetice (ciocnire perfect elastic) :
(1/2) m,v = (1/2) m,v,'2 + (1/2) mzv,'.
ymz-msino ): (m, + m,) =
(3)
(4)
V2-sin2e
(5)
= [v, : (1 + n] (cosA F Vr- sin 0 ). r= m,/m,. isin} sr,
v'= v,[2 : (1 + ] Vsin0 +rt cos#
(2)
(3)
Schimbarea semnului lui 0 dă aceeaşi soluție, de aceea vom consi-
dera 0e (0,), sin > 0 .Deoarece v,'ū,'| 2 0, soluția cu
minus radical este admisibilă dacă cos20 r2 - sin?0, adicả rs1.

Pentru r=1,(m, = m), avem :

v'=0.
V'= v, sau v'= Vcos, V= V,sinb, (m, m,), (4)
în utimul caz particulele pleacă pe direcții perpendiculare între ele.
In primul caz 0 este edeterminat, dar se poate considera →n2
și atunci primul caz apare ca un caz limită al celui de-al doilea.
Pentrur<1,0<n2, (sine < ) avem cele două soluții. Pentru
r<1,6 > n2, (sine <) avem numai soluția cu płus radical.
Pentrur> 1, avem numai solutia cu płus radical.
Fig.5.107
b) f= - AEe1 : Ee1 = (m,v/2 - m,v,'2/2) : (m, v/2) =
= [2 : (1 + )I(r+ sin20 t cose yr2- sin?0 )
af
ar
m,v
c) Fracțiunea f depinde de raportul r= m,/m, și de unghiul 0.
sả considerăm întâi r=1, atunci f=1 sau f= sin0, decif
este maxim când v'= 0, V' = V. (O → n/2) .
să considerăm și cazul particular sin =r<1, atunci
f= 2r: (1 +) = 2sine: (1 + sin), (r= sine< 1),
care creşte monoton către 1 când r= sine → 1.
så calculăm cele două derivate parțiale :
avem
2
af
m,v
(1+r)2- sin?e
- ((1 -r- 2sin?0) r- sine t cose (r - 2+2sin20)]. ()
Pentrur=1 această derivată se poate anula. Acest caz I-am
considerat mai sus. Scriünd f sub forma:
f= (2 : (1 + nr+ 1 - cos20 t cose Vr-1+ cose ).
Bm,,
3f Jcos
Jcose
=-sine
Of
dcoso
(5)
Aceastả derivată se poate anula pentrur=1, caz pe care I-am
(8)
=- sine- t2 : ((1 + n2 Vr - sine D (cose T J2-sine y. (9)
377

studiat, sau pentru 0 =

fm = 4r:(1 +
care este maxim pentur= 1 (m, = m) când fmar= 1.
(*) 5.108. Două bile de mase m, = 0,20 kg, m, = 0,40 kg se
mişcă cu vitezele v, = 10 m/s, V,- 15 m/s (una spre cealată).
Forța de interacțiune dintre bile se poate aproxima prin linia
frântă din figură. Considerând ciocnirea unidimensională, cal-
culați vitezele finale, coeficientul de restituție şi căldura dega-
jată prin ciocnire.
=0,80MN
0 sau x (caz unidimensional) când obținen:
2= 4m,m, : (m, + m)
(10)
Fig.5.108
I=10us
Rezolvare. Teore-
ma variației impulsului
.pentru punctul material:
F dt = MAV în cazul
unidimensional (proiec-
tată pe axa Ox) dă
[Fdt = mAV,
V= V2 t For / (2m,) = -5 m/s
(1)
Aplicăm această
teoremă separat pentru cele două corpuri. Observăm că impulsul
fortei Fdt reprezintă aria mărginită de graficuł forței. In proce
sul ciocnirii interacția este descrisă prin cele două forțe de percuție,
acțiunea și reacțiunea. In cazul nostru asupra primului corp acțio-
nează forta - 1A, iar asupra celui de-al doilea forța + |F. pe axa
Ox. Aria F dt este în cazut nostru aria unui triunghi : (1/2) Fo,
prin umare: - (1/2)Fo = mv'-m,V,. (12) F, t = m,v'- mzV2.(2)
de unde
V'= V -For/ (2m,) = - 10 m/s;
(3)
Coeficientul de restituție este prin definiție raportul vitezelor
relative (cu minus): k=- (v" - V') : (v - V) = 0,20 .
Caldura degajată prin ciocnire:
Q (1/2)m,v,2 + (1/2)m,v,? - (1/2)m, v,2 - (1/2)m,v, 2=
- (1/2)[m, m,/ (m, + m)] (1 - k) (v, - v)? = 40 J.
(4)
(5
Se poate judeca și fåră integrale, scriind legea (1) astfel
<F At= mAV,
(6
unde <F este forța medie pe intervalul de timp At. Dar din defini-
tia și interpretarea geometrică a valorii medii rezultă cả <F> At
378

este ania de sub graficul fortei în diagrama F -t (forța reprezen-

tată în funcție de timp).
•• 5.109. Asupra unui cop de maså m acioneazảo fort
proporțională cu timpul: F= At.Affați legea mişcării ştiind
condițiile inițiale : la t= 0 avem v = Vo $ix= 0.
Rezolvare. F=At= ma = m dv / dt.
Separăm variabilele şi integrăm :
m dy =[At dt
mdv = A! dt,
my = (1/2) A t2 + C, (2)
unde constanta de integrare se deteminå din conditia inițială : la
t=0 avem v= Vo: mv, = O, my= (1/2) A tz+ mvo.
V= V + (A/(2m)] t2.
Se poate integra și definit (limitele de integare se corespund) :
mdy = ,At dt , mv - v) = (112) A t2
Dealtfel aceasta nu este altceva decat teorema variaței impulsului
punctului material. Continuăm integrarea : dx = v dt,
S dx = x = f|vo +At"/(2m) dt = v,t+ [A/ (6m) t3 + c'
unde constanta de integrare C' se determinả din condiția inițială :
la t= O avem x= 0; rezutả C'= 0, x= Vt+ (A /(6m) t3. (4)
** 5.110.Un lanț de lungime l şi masă m este tinut iniial de
capätul superior astfel încát capătul såu inferior atinge o ma-
să, apoi se lasă så cadå libber.Ce forå va exercita lanțul asupra
mesei în timpul cặderi şi ce impuls total transmite el mesei?
Rezolvare. Forta de apāsare se compune din forta "statică" a
porțiunii de lanț deja existente pe masă (m /)xg plus o contribuție
"dinamică" dată de variația de impuls pe unitatea de timp
(dm) /dt. Dar dm = (m/ dx, atunci
Impulsul transmis în timpul dt de elementui de masă dm:
dp = dm v= (m /)dx• v= (m/) 2gx dx.
(1)
F= (mg /f) x + (m/) (dx / d) v= (mg/ ) (x+ v2/g) =
= (mg/ )(gt2/2 + g²t2/g) = [3m / (22)1gt2, pentru t< 22/g.(1)
In momentul final: Fm =3mg.
Integrăm:
p=
(3)
S&ap=4S6N2gx dx =
2
29 x-m 2g
(4)
(2)
(3)
379

6. MOMENTUL FORTEI. MOMENTUL CINETIC

6.1. O scară neuniformå de lungime e=2,00 m poate sta
în echilibru sprijinitả de un perete vertical până la un unghi
minimn a= 60° formnat cu podeaua. Coeficientii de frecare ila lu-
necare cu podeaua Hy = 0,30 şi perete y = 0,40. Aflați înăiți-
mea la care se aflä CM al scảrii.
Rezolvare. Fortele care acționează asupra scării sunt repre-
zentate în figură. Considerằm cazul limită când scara încă mai est
în echilibru şi forțele de frecare F →
Condiția de echilibru la translație pe axele Oxy dă:
N - mg + uN,=0.
Condiția de echilibru la rotație: luäm momentele fatä de O:
N, € cosa - mg- R)cosa - N, E sina =0
Din ecuațiile (1) rezultă :
N, / (mg) = 1/(1 t hyeg).
Din ecuația (2) rezultả:
CM
Jmg
Fig.6.1
€ - Ro= € (N, cosa - N,sina)/ (mgcosa) = € (1- u,tga)/ (1 + 4u).(4.
de unde
Ro= € (tga + Rz) /(1 + uqe) = 1,14 m.
N4
N.
A
N
mg
Fig.6.2
N2
(1
B
(2
(3
(5
6. 2. Pe o scarå dublă foarte uşoarả articulatå sus și legat
printr-un fir la capetele inferioare, se suie un om de masă m :
= 60 kg până la mijlocul scării. Aflați tensiunea din fir, negli-
jând toate frecările. Unghiul a = 600
380

Rezolvare. Condiția de echilibru pentru întreaga scară (masa

scării negiijabilä) : N, + N - mg =0
(1)
Pentrua afla tensiunea din fir considerăm separat fiecare jumătate
din scară, dar atunci pentru a scăpa de fortele din articulația C lu-
åm condiția de momente fatä de C:
TE sina + mg ( /2) cosa - N, cosa =0,
N, l cOsa - TE sina = 0.
Din ultimele douả ecuații scoatem N, 2 şi le introducem în (1):
(T tga + mg/2) + T tga - mg =0,T= (1/4) mg ctga= 84,9 N. (4)
6.3. O scară uniformả de masă m 4,00 kg este sprjinitả
de un perete neted fără frecări, capătul inferior fiind aşezat pe
opodea cu frecare. Unghiul de înclinare al scării față de ori-
zontalä a = 60°. Ce forță acționeazå asupra capătului inferior
al scării şi sub ce unghi ß față de orizontală ?
N=mg
Rezolvare. a) Problema poate fi rezolvată elegant prin con
strucție grafică, reprezentând forțele la o anumită scară.
Asupra scării acționează trei forte: mg Rşi N'. Pentru
solide rigide forțele sunt vectori alunecători (glisanți) : forța
poate fi deplasată pe dreapta sa suport. Deplasäm forțele mg și N'
pe dreptele lor suport și le compunem în punctul C. Rezultanta lor
trebuie să fie egală în modul şi de sens opus cu R,deci dreapta su-
port a reacțiunii R trece prin C, iar componentele ei sunt egale în mo-
dul şi de sens opus cu componentele respective ale rezutantei din C.
R
lație :
Mig
A F=N'
Fig.6.3
rmg
B
a
mg
Fig.6.4
b) Rezovare analitică.Scriem condiția de echilibru la trans-
F -N'=0,
N-mg= 0
(2)
(3)
(1)
381

şi condiția de echilibru la rotație, luând polul în A:

N'e sina - mg (e /2) cOSa = 0
F= N'= (1/2) mg ctga
de unde
R= E +N° = (12) mg y4 + tga
tg8 = NV/F,= 2tga, B = 73° 54'
382
F sina b -F coSa (a /2) - mg· (6/2) = 0
introducând aici pe F din (2) obținem:
6.4. O ladå cu dimensiunile a=1,50 m, b=2,00 m este tâ.
rîtả orizontal unifom cu o fortă F orientată sub unghiul a fa-
tă de orizontalä, ca în figurả. Coeficientui de frecare la alune-
care este = 0,40. Pentru ce unghi a lada începe så se ridice ?
Rezolvare. Considerăm cazul limitä când lada tocmai se des-
prinde cu capătut anterior, rămânând sprijinită pe latura posteri-
oară, deci reacțiunea normală se deplasează pe muchea posteri-
oară, ca în figură. Lex secunda pe direcția orizontală și pe cea
verticală dả : Fcosa - uN=0 Fsina + N-mg = 0
de unde N= mg -Fsina și Fcosa - u(mg - Fsina) = 0
umg / (cosa + u sina)] [bsina - (a /2)cosa] - mg (b /2) = 0
tga = a /b+ 1/ụ =3,00, a=71° 34
fortele asupra
bilei
R
N= mg.
Condiția de echilibru la rotație:luäm momentele fațả de mu-
chia .din spate și descompunem pe F în componentele sale pentru
a scrie mai uŞor momentul acesteia :
Fcp
= 40,8 N,
N=mg
Fig.6.5
m
mg
6.5. O tijă subțire rigidă, de lungime l=1,00 m, este prin-
să rigid sub un unghi a = 30° de un ax vertical. La capătul tijei
este prinsă o bilă de masă m=1,00 kg. Sistemul se roteşte cu
turația n=1,00 rot/s. Aflați reacțiunea R a bilei asupra tijei şi
momentul reacțiunii față de punctul de fixare de ax. Pentru ce
perioadå de rotație acest moment este nul ?
(2)
(3)
fortele asupra
tijei
(4)
N=mg
(1)
(2)
(3)
(4)

Rezolvare. Fortele care acționează asupra bilei şi tijei sunt

reprezentate în figură. Reacțiunea R (w = 2rn):
R= m Vo?+(u?tsina)"
tg8 = (w2 sina) /g = 2,0, B=63° 36
Momentul reacțiunii față de punctul de fixare al tijei :
M= - mg sina + mw² l sina • l cosa =
= mg l sina (wZ(e ig) cosa -1] = 12,2 N m
(bila tinde să îndoaie tija în sus).
Momentui se anulează pentru
T= 2n
J(ecosa) /g = 1,87s
Rezolvare. Aplicăm relația
=22 N,
(pendul conic, B → a). (4)
6.6. Pe o tijă de masă neglijabilă sunt fixate două bile de
mase m, = 0,40 kg , m, = 0,20 kg la distantele d, = 0,50 m, d, =
= 1,00 m de articulație, ca în figură. Tija se roteşte cu viteza
unghiulară o = 5,1 rad/s în jurul axei verticale trecând prin ar-
ticulație (idealā). Aflați unghiul de deviere al tijei.
aceasta este metoda cinetostatică :
ja, m
Fig.6.6
M= xà = 7 x mā, . M+ Sị x(-mā, ) =0. (1)
V9/(tcosa)
dz
Momentul forțelor externe este în "echilibru cu
momentul rezuitant al "fortelor de inerție" ale particulelor.
Aplicăm (1) față de articulație : - Mgd,sina - mz9d,sina =
= - m,ud,sina d,cosa - myd,sina d,cosa ,
de unde rezultă imediat
m2
(1)
cosa = (g/w)(m,d, + m,d) : (m, d,2 + m,,) = 1/2. a=60°. (3)
m,g
(2)
(3)
Fig.6.7
mg
(2)
383

6.7. O tijả subțire de mas neglijabiiả are la capete douä

bile de mase m, = 1,00 kg , m, = 3,00 kg. Tija este sprijinită la
mijloc pe un eazem. inițial tija este tinută în poziție orizontală,
apoi se lasă liberă. Aflați apăsarea exercitată de tijă pe reazem
imediat ce tija este låsată liber.
Rezolvare. Aplicäm teorema:
imediat ce sistemul este läsat liber (a» = 0):
SA -Sm;ā,
(m, + m)g - N* (mz - m,)a = (m, - m,) e (e /2).
unde accelerația tangentială a, =ɛ (e 12), iar e este acceierația
unghiulară. Aplicăm teorema de la problema precedentả 6.6. :
M= SxI 7 x mā,
fată de reazem:
mg (€ /2) - mg ({ /2) =
= m, e (e /2)-(€ /2) + m, e (E /2)(E /2).
Din ultima ecuație rezultă :
sau
384
=g: 4m, m, : (m, + m) = 29,4 N< (m + m)g.
ɛ = (2g/f) (m, - m,) : (m, + m,), a = gm, - m) : (mz t m), (5)
iar din (2): N= (m, t mz)g - (m, - m,) ɛ (e /2) =
F1 kmg (€ - x) /e. Ft2 umg (x / E).
Condiția de echilibru la translație :
= mâcm
Fx- umg x²/ (2) - umg (e - x)
Din ecuațile (2) şi (3) rezultă : F=(V2
x=(2 12) I= 0,71 /= 0,71 m
Fx-F2 (x/2) - Frı (E - x) /2=0
6.8. O scândură omogenă şi uniformå de masă m = 1,00 kg
şi lungime f= 1,00 m este aşezată pe omasã orizontală cu coefi-
cientui de frecare la alunecare u =0,20. La un capåt al scândurii
se aplicã o fortă orizontală F perpendicular pe scândură. Care
este valoarea minimã a fortei F necesarå pentru ca scândura sã
se rotească , şi în jurul cảrrui punct se va roti atunci scândura ?
Rezolvare. Considerăm cazui limită când scândura este gata-
gata sau începe så se rotească. Atunci forțełe de frecare F → uN
şi încă putem scrie condițile de echilibru:
/ (2) = 0.
(1)
(2)
-1) emg= 0,81 N,
Obsevație. Din (3) scoaterm expresia fortei :
(3)
(4)
F+F -Fra=0 sau F umg (e - x) / - umg (x /e) = 0. (2)
Condiția de echilibru la rotație (față de centrul rotației O) :
(6)
(1)
(3)
(4)
(5)

F= umng / (2)(2x + (2/x - 2) :

(6)
In paranteză avem suma a doi temeni variabili 2x + (2/xal căror
produs este constant (- 28), atunci suma este
meni sunt egali : 2x = 2/x, x=t/2 şi
Fmin Iumg/ (2)1(2€ J2 - 20).
deci valoarea lui x (= l 142 ) este cea care dă valoare minimă
pentruF.
Fig.6.8
minimä când ter-
Fig.6.9
N2
Din (1) scoatem:
,mg
6.9. O tijả omnogenă şi unifomå se află în interiorul unei sfe-
re într-un plan meridian. Unghiul la centru deteminat de tijă este
9 = 60°, iar coeficientul de frecare a lunecare este u= 0,20. Ce
unghi maxim față de onizontală poate avea tija (în echilibru) ?
Rezolvare. Fortele care acționezå asupra tijei sunt reprezen-
tate în figură. Considerăm cazul limită când tija este gata-gata să
lunece, atunci a este cel cerut, F, → uN şi putem încă scrie
condițiile de echilibru.
Față de axele Oxy alese, condiția de echilibru la trạnslație dả :
(N, - N) sin(0/2) + u(Ny + N)cos(0/2) - mgsina =0.
(N + N)cos(0/2) + u(N, - N)sin(0/2) - mgcosa =0.
Condiția de echilibru la rotație (față de centrul C):
e(N, + N)R - mgsina R cos(e/2) = 0.
N, + Ng= mg(cosa + usina) : [(1 + u) cos(O/ 2)] .
care introdus în (2) dă : tga = u: [cosz(0/2) -u2 sin{0/2)] =
= 2u : [1 -u2+ (1 + u cos0], a= 150 7.
(1)
(2)
(3)
(4)
385

6.10. O sâmăã de ofe/ fixată la un capāt, fiind răsucitå de la

celälat capăt cu unghiul 0, generează un cuplu de forte elastice
Cu momentul M=-0e, unde C= 4,0- 10-3Nmrad este constan-
ta de torsiune. Din această sâmă se confecfioneazåun resort
spiralat de razả R= 2,0 cm a buclelor (spirelo) şi cu pasul mic
(h « R). Calculați constanta elastică k a resortului obtinut.
Rezotvare. Presupunem sârma ideal (perfec) elastică. La o
alungire x a resortului corespunde o răsucire a sârmei cu unghiul
0= x/R. In adevăr, dacă am întinde resortul cu x = N 2nR (N-
numärut de spire), atunci toate spirele ar deveni segmnente rectiliniü
(h « R) și sâma s-ar răsuci cu
O= N 2 = (N 2rR) /R=x/R
(experimentați cu o singură spiră formată dintr-o panglică elastică).
Din egalitatea lucrurilor mecanice :
L= (1/2) ce2 = (1/2) kx2
rezultă:
k= Co2: x2 = C:R2= 10 N/m
6.11. Asupra unui satelit artificial al Părnântului acționea-
zå o fontă de frecare F, =-kv . Se conservă momentul cinetic
in raport cu centrul Pământului ? Rämâne traiectoria planå ?
Rezolvare. Momentul cinetic în raport cu un pol se conservă
numai dacă nnomentul forței în raport cu polul este pemmanent zero.
In cazui nostru greutatea satelitului (forța de atracție gravitațională)
dă moment zero față de centrul Pământului (braț zero), dar F dă
moment nenul, deci L nu se conservă
386
(1)
Deoarece M = x(-kỹ ) este paralel cu L =i x mỹ , iar
M = AL /At, AL = M At,
rezuitä cả L păstrează direcție fixă (pependicular pe traiectorie),
deci traiectoria rămâne planä .
(2)
b) Din teorema monentului cinetic avem:
(3)
6.12. Avem un pendul simplu gravitațional. a) Care este
momentul cinetic al particulei fațå de verticala ce trece prin
punctul de suspensie ? b) Care este variația pe unitatea de
timp a momentului cinetic al particulei in raport cu punctul de
suspensie ?
[dL/dt |= |M |= mg l sine,
Rezolvare. a) Impulsul mỹ intersecteazå axa verticală, deci
L, =0 (L =ř x mỹ este perpendicular pe planul oscilațiilor, deci
nu dă componentă pe axă).
M fiind perpendicular pe planul oscilațiilor, ca şi L.
(1)
(1)

mg
mv,
dL /dt =M =O →L = const
S
Fig.6.12
6.13. O minge de masă m = 100 g loveşte perfect elastic
cu viteza v, = 20,0 m/s un perete fix, sub unghiul de inciden-
tå a = 30°. Calculați momentul cinetic al particulei față de un
punct situat la distanța s = 1,00 m de perete, pe normala la pe-
rete dusă în punctul de ciocnire. Se conservả acest moment
cinetic în procesul de ciocnire ?
mvr, (m + m) w r+ m, w rz
mv
le/v=(val
Fig.6.13
Rezolvare. L este pependicular pe planul vitezelor şi direcția
sa nu se schimbă. L= my, b= mV, s sina= 1,00 J•s, (1)
deci L se conservă pentru orice punct P de pe normala la perete
dusă în punctul de ciocnire. Deaitfel, momentul forteiF față de
punctul P este permanent zero (brat zero) (M =0 L= const).
6.14. O tijå subțire de masă neglijabilă are capătul superi-
or fixat într-o articulație, iar la distanfele r2 de articulație are
fixate corpunile de mase m, .O bil de masă m loveşte ori-
zontal, plastic, corpul m,. Ştiind unghiul de deviere maxim a a
tijei, afiați viteza bilei.
Rezolvare. Vom aplica legea de conservare a momentului ci-
netic al sistenului {m, , m} fațå de punctul de suspensie. In ade-
văr, imediat înainte şi imediat dupå ciocnire fortele exteme asupra
sistemului (greutäțile, reacțiunea articulației) nu dau moment față
de punctul de suspensie (au braț zero), deaceea, confom teoremei
momentului cinetic, acesta se conservă
(112)(m + m,Jw r,2+ (112)mw r =
(1)
Acum vom aplica legea conservări energiei: energia cinetică
sistemului imediat după ciocnire se transformă în energie po-
tențială gravitațională când tija deviază cu unghiul maxim :
387

= [(m + m)gr, t M,gr(1 - cosa) →

m
→ w =2 sin(a2)
Smg
Apoi din (1) rezultả : v=o ((m + m,)r,2+ m): (mr) =
= (2/ (mr,) }sinça/ 2) o|(m+m,r +me(m+m, rị tm,ri| . (5)
-R- C
Fig.6.15
(m+m)r+m2
(m+m )+mzrí
Lc = mvR= mt sin²a
mg tga= mvR= mv2/({ sina), v=
6.15. La un pendul conic ma-
sa bilei m = 100 g, lungimea firului
l= 90 cm, unghiul conului 2a = 2-
• 60°. a) Calculați momentul cine-
tic al bilei față de centrul cercului
şi față de punctul de suspensie.
b) Care este variația momentului
cinetic pe unitatea de timp în uti-
mul caz ?
Lo = mve = m sina
b) dL /dt |=
dL = M dt este tangent la cerc
AL,/at = M,
Rezolvare. a) Lc este perpen-
dicular pe planul cercului ;
ygt /cosa = 0,28 Js;
Jgt /cosa = 0,33 Js.
V(otsina) fcosa
(2)
MI=mgR = mgl sina=0,76 N m,
(3)
0 → ALt =0
6.17. Două particule de aceeaşi
(4)
L =const.
(1)
(2)
6.16. O particulă se mişcå liber, fără frecare, sub acțiunea
forței de greutate, pe suprafața interioară a unei sfere. Arătați
cả momentul cinetic al particulei în raport cu diametrul verti-
cal al sferei se conservă.
(3)
Rezotvare. Fortele care acționează asupra particulei, mğ și
N,sunt incidente cu diametrul vertical : N intersectează acest
diametru , iar mỹ este paralel cu acest diametru (il intersectează
la infinit), deci M, în raport cu acest diametru este permanent zero
şi deci L, în raport cu acest diametru se conservă :
(4)
maså m semişcă rectili-
nių uniform cu viteze egale în nodul dar de sensuri opuse
(Vo, -V) pe două drepte paralele. Arätați cả momentul cinetic
388

total în raport cu orice punct din spațiu nu depinde de alege-

rea accestui punct.
Rezolvare. Fie ř ot> vectorii de poziție ai particulelor (față de
un pol ales) la un moment dat t= 0. Atunci legea mişcării va fi :
iar momentul cinetic față de polul ales :
(1)
= o1 x mv-F o2x mv = (7o1-o2) x mvo= 12* mv o. (2)
unde F 12=o1 -řo2 este vectorut care uneşte pozițiile inițiale
ale particulelor și nu depinde de polul ales, deci L are direcție
constantă perpendiculară pe planul dreptelor paralele.
L= mvob = const , unde b este distanța dintre drepte
(3)
6.18. O bilă de masă m =100 g, legatå de un centru fix
printr-un fir de lungime €, = 0,60 m, execută o nişcare circu-
lară uniformă pe o masã orizontalä färă frecări (masa cu per-
nã de aer") cu turația n, = 1,00 rot/s. Ce turație va avea bila, da-
cả firul se scurtează până la lungimea l, = 0,30 m ? Ce lucru
mecanic a efectuat forta care a scurtat firul ?
Rezolvare. Forta fiind centrală (trece prin centrul fix) momen-
tul ei față de centru este permanent zero, deci L se consevă:
dL /dt =M = 0 → L = const
Fig.6.19
(1)
Luảm cele două momente (stări) extreme când avem mişcăi
circulare uniforme șşi scriem conservarea momentului cinetiC:
mv,€ = mvl. dar v=2nn e,
de unde rezultă n,€,?= ngl, n, = n,€,2: ,7 = 4,0 rotvs.
Teorema variației energiei cinetice ne dă :
W= (1/2)mv?-(1/2)mv,2 = (1/2)m 4n2(n?,? - n,2€,) =
= (1/2)m 4n2 n,2€2(€,2/e,2 - 1) = 2,12 J.
(2)
(3)
(4)
6.19. O particulă, de masă m, sub
acțiunea unei forte centrale de atracție,
descrie un cerc de rază R, centrul fortei
fiind situat pe cerc. Când particula se
găseşte la distanța 2R de centrul fortei
viteza ei este Vo. Aflați viteza partculei
şi legea forței în funcfie de distanța r
până la centrul fortei.
389

Rezolvare. Deoarece forța este centrală (dreapta suport a

fortei trece printr-un punct fix O), momentul ei față de centru este
permanent zero, deci momentul cinetic al particulei față de centrul
fortei se conservă. Scriem deci conservarea momentului cinetic
față deo: mv, 2R= m |Vxř|= mrsine = mr/ (2R)
Pe direcția radiaiă , centripet, avem lex secunda :
F, =Fsina = mv2 /R, dar
F= 2my2 /r=32 my2 R4/r5.
390
Fig.6.20
mg
V= Vo 4R2/r2.
6.20. O particulå este aruncată oblic în câmpul gravitațio-
nal terestru (in vi) cu viteza v, sub unghiul a, fațå de orizon.
talā. Care este momentul forte şi momentul cinetic fafă de
punctul de lansare ? Verificați teorema momentului cinetic.
-mg
k
sina = r/(2R).
Rezolvare. Momentul M are componentele : M (0, 0, - mg).
Se poate obține direct sau din M =iř =
i=ix mỹ =m
0=k (- mgx) = -k mgv,t cosa, i
Fig.6.21
vy = Vosina, - gt:
X= Vt cOsa, y= Vtsina, - gt22;
V,
Vy
mg
k
(1)
(2)
(1)
(2)
(3)

= -k(12) mgtv, cOSao

Se verifică :
d
M,= Lz (celelalte componente sunt nule). (5)
dt
6.21. La un pendul conic masa bilei m= 100 g, lungimea
firului = 90 c, unghiul conului 2a=2· 60. a) Calculați mo-
mentul fortei şi momentul cinetic al bilei față de centrul cercu-
lui şi față de punctul de suspensie. b) Care este variația mo-
mentului cinetic pe unitatea de timp în ultimul caz ? Verificați
teorema momentului cinetic.
Rezolvare. a) Față de centrul cercului C. Forța rezultantă
mộ +T, fiind centipetả , nu dă moment față de centrul cercului C
(are brat zero), iar momentul cinetic
L=ix mỹ = CPX mỹ=Rxmỹ, L= Rmy = mv€ sinc (1)
este pe direcția CO și se conservă
Față de punctut de suspensie O. Tensiunea T nu dă mo-
ment (are braț zero), prin umnare rămâne mg :
L=ix mỹ
M= mgR = mgl sina
şi este pe direcția vitezei (OC | mg dả zero).
Momentul cinetic față de O:
: mỹ = 0Cx mỹ + Lo
L=l• my sin(7, v) = mve
unde termenul L, este (1), iar termenul OCx mỹ este centrifug
(variația sa este pe direcția vitezei)
Rezuttatele se obțin şi analitic astfel :
Rcoso Rsine
k
-fcosa= i (- mgRsin) + j mgRcoso
-mg
= mgl sina (-i sin + j cos0)
(4)
M =F>xË=
M este pe direcția vitezei v =wR (-i sino + j cos0),
|M |= mgl sina = 0,76 N m.
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
()
391

i=ix mỹ = m: Rcose
= mVÉ (i cosa cOSe +
|L |=mve = mé sina
cắci mg tga = my/R=
b) Tinând seama cả :
rezultă imediat:
şi cả lex secunda dă:
392
d
N=mg
-vsine
dt
mg
j cosa sino + k sina)
Jg /cosa = 0,33Js,
dt
Rsine -tcosa
vcose
my2/ (e sina), v²= gê sina / cosa. (10)
sin0 = COS w
dt
COSO =-sin
m
mvo» = mg tga
M, =Lx , My =Ly M, = L, =0
vdt=
=Rde\
de
Fig.6.22
dt
=-sine
pe componente
6.22. O bilă de masă m = 60 g execută o mişcare circulară
uniformå într-un plan orizontal fărà frecări (masa cu "perna de
aer"), prinsă fiind de un fir ideal, trecut peste un mic scripete
ideal in centrul cercului şi având la capăt douá copuri de mạ-
Se m, = 20 g. m = 20 g , legate unul dupå altul. La un mo-
ment dat se arde firul dintre copurile m, 2. Aflați tensiunea
din fir și raportul in care creşte raza de curburå a traiectoriei
bilei imediat după arderea firului.
(8)
(9)
R-
(11)
(12)
(13)
Rezolvare. Forta rezultantä T fiind centralả, momentul ci-
netic L față de centru se conservă, deci imediat dupå arderea fi-
rului viteza nu se schimbằ și energia cinetică se conservă, ŤIV.

Se schimbă brusc tensiunea din firu! superior și deoarece pe direc-

tia radială inițial T, = mv²/r, iar final T= mvZR, T< To, raza
de curbură a traiectoriei creşte brusc (scade și accelerația noma-
lă). Inițial :
To = (m, + m,)g= mv²/r.
T- mg= mr.
T= mv2 /R.
Final, pentru copul m, :
pentru corpul m
Scoțând din (1) şi (2) mv2 /r şi ř şi introducând în (4),
gäsim: T= mg(m + m, + m) : (m + m,)= 0,245 N.
De asemenea, din (3) și (4) rezuită acceleratia
ř = y2ir- y2/R
care se poate calcula şi direct astfel (v. figura):
In SR neinertial rotit în jurul centrului O solidar cu particula m,
avem pe direcția radială spre centru T- mv2ir= - mni
unde mv²/r este "forta complementară de transport" centrifugả ,
iar ř este accelerația radială centrifugă.
r+ Ar= JR²+(R-r)² - 2R(R-r)cos d0
Atunci rezultă:
|+
1
Ar= Jr+ R(R-r)de?
găsim:
Mărimea Ar este de ordinul doi infinitezimal, deaceea cosde tre-
buie dezvotat până la ordinul doi : cosd0 = 1 - (1/2) do2
R(R-rde?
şi aproximând radicalul cu formula cunoscută
(1 + x) 1 + px, p e R,
(la noi p= 1/2), găsim (Rde = vd) :
ldentificând cu dezvotarea lui Ar:
Ar= (1/ (2)] R(R - ndo2 = (112) ((R- )/(RÒ] v2dt2.
i=0, ř=
Rr
dacă įx « 1,
Revenind la ecuațiile (3) și (1):
Ar= i dt +
-r=
T= mv2 /R= ((m / R)(r / m)] (m, + m)g.
de unde, folosind şi (5), rezultă:
1
Şi deci în concordanță cu (6) : ř=v(1/r-1/R) =*
2!
(1)
Rr
(2)
ř dt + ..
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
393

(m, + m )9m tm
T
m
Fig.6.23
= m -
X
mg
e sine
V COS0
m+n
m+, + m
6.23. Avem un pendul simplu
gravitațional. Care este momentul
forței şi momentul cinetic al particu-
lei față de punctul de suspensie ?
Verificafi teorema momentului cinetic.
-£ coS
=1,6.
Rezolvare. M (0, 0, -mge sine). (1)
ceea ce se poate obține direct sau din
M =ixĒ =
V sine
(Tensiunea Tnu dả moment fatță de punctul de suspensie - are
brațul zero).
Momentul cinetic :
L (0, 0, mve).
ceea ce se poate obține direct sau din:
k
e sine -t cos 0=
-mg
= k (- mgl sin)
k
L =ix mỹ =
= k mvE .
Tinând seama cả mdv / dt s F, dă în cazul nostru:
mdv/ dt = - mg sin,
(10)
avem M,= dL,/dt, (celelalte componente sunt nule).
7. MECANICA SOLIDULUI RIGID
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
7.1. Un exagon de atură l este rostogolit fărä lunecare
pe un drum orizontal, cu viteza unghiulară o constantả. Aflați
trajectoria şi viteza orizontalä medie a centrului exagonului.
Rezolvare. Traiectoia este arătată în figură. Exagonul se ro-
teşte cu 60° succesiv în jurul fiecărui colt care ajunge în contact cu
solul. Centrul Cal exagonului se deplaseazả cu distanța e în
394

timput dat de
de unde viteza medie a
<V»*
de unde
60
VA
Fig.7.1
0= n/3 = wt,
centrului exagonuui :
/t= 3wl n.
(OK - R),
Vc = Mo = w KC = w
VCx = Vpy = Vc
600,
7.2. Un cerc đe butoi se rostogoleşte cu lunecare astfel
încât vitezele punctelor A,B sunt respectiv VAB- Aflați vi-
tezele punctelor C, D
Vcy = Voy Vc
t=n / (3w) ,
Rezolvare. Mişcarea este o rostogolire fără lunecare, dar în
jurul centrului instantaneu de rotaie K. Rezolvarea grafică este
dată în figură. Rezolvarea analitică :
I.R
Fig.7.2
OK = R (Vg t Va) /(Vg - V) w = (Vg - V) /(2F)
V3 = w (OK + R),
OK/ CK = w
R/CK = w
VoK? +R? -i+v)/2 :
OK = (Vg + vA) /2.
R= (Ve - VA)/2.
w=V: yR²-b4.
(1)
(2)
Punctul C are viteza maximă (înainte), iar puncul D are viteza
minimă (înapoi) :
Vc w• CE = w (R+ OE) = vR: JR-b/4 + V,
Vo =- DE = - w (R- OE) - [VR: JR-b/4- .
(1)
(2)
7.3. Pe un jgheab de lățime b se rostogoieşte fără lune-
care cu viteza v osferă de rază R, ca în figură. Aflați viteza
maximă șị cea minimă a punctelor sferei .
(3)
Rezolvare. Punctele de contact ale sferei cu jgheabul, A, B,
sunt momentan în repaus, deci sfera se roteşte instantaneu în jurul
axei AB cu viteza unghiulară dată de condiția :
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
395

A
R
Fig.7.3
R
396
şi pentru fiecare corp separat:
m,g - T2 = Mza,
Din aceste ecuații rezultă imediat :
T, = m (2m, + m)g : (m,
T2 = m(2m, + m)g : (m,
B
Fig.7.5
7.4. In sistemul din figură masa scripetelui m=200 g este
practic concentrată la periferia scripetelui, m, =300 g, m,
= 500 g, firul nu lunecă pe scripete. Aflați tensiunile din fire.
Rezolvare. Masa m a scripetelui find distribuită la periferie şi
antrenată fără lunecare de fir, are accelerația tangențială egală cu
cea a corpurilor m, . De aceea putem scrie lex secunda pentru
întregul sistem:
M,g - m,g = (m, + my t m)a
m,
m,g
Fig.7.4
+
Tị - M19 = ma
m, t m) = 3,6 N,
+ M2
+ m) = 4,0 N.
m
(1)
Rezolvare. Componenta radială a vitezei dispare, rămâne
Componenta transversală :
V =V (R - h) /R.
(2)
(3)
7.5. Un cerc de bu-
toi de rază R = 1,00 m,
rostogolindu-se fără lu-
necare, cu viteza v=
= 10,0 m/s, pe un drum
orizontal, loveşte inelas-
tic un prag de inătțime
h= 10,0 cm, astfel incât
Componenta radială a
vitezei (către vânful pra-
gului) se anulează. Ce viteză va avea cercul dupå ce urcă pra-
gul ? Ce vitezå minimă trebuie să aibå cercul pentru a putea
urca pragul ?
(1)

Energia cinetică totalä, de translație și de rotație, a cercului

(cu masa distribuită la periferie), în cazul nealunecării, este :
E, = (1/2)mv2 + (1/2) I w2= (1/2)mv2 + (1/2)mRZw2 = mv2
Scriemn bilanțul energetic, notând cu v' viteza finală a cercului:
m v2= mgh +t my'2,
(3)
de unde rezultă
v'= yu(1-h/R)²- gh = 8,9 m/s.
Jgh : (1 - h/ ) = 1,10 m/s
butoi de ățime b=4,0 cm are un mic orifi-
cÍu de rază r= 2,0 mm de la un nit. Cercul este aşezat în plan
vertical cu orificiul in jos. Datoritå unei trepidații cercul incepe
sả se rostogoleascả fără lunecare. Aflați viteza maximă a cen-
v'=0 → Vmin =
7.6. Un cerc de
trului cercului.
Am = (m / (2rRb)] r2 « m.
Când oificiui ajunge sus dispare energia potențialä :
E, = Amg 2R,
transformându-se în energie
E = (1/2) my2 + (1/2) I w2
Prin urmare,
"Masa orificiului":
Rezolvare. In virtutea conservării energiei cinetice + potenți-
ale, viteza maximă se atinge când energia potentialä este minimă,
deci când orificiul ajunge SUs.
cineticả :
(1/2)mv2 + (1/2)mRZo,2 = mv2
(2)
V=r Jg/b = 3,1 cm/s
(4)
(5)
Scriem legea de conservare a energiei :
(1)
(2)
(2)
(4)
7.7. O tij subțire rigidă de masă neglijabilä şi de lungime
e= 0,98 m are la un capåt o bilă de dimensiuni neglijabile, iar
cu celălalt capåt este prinsả într-o articulație fixăả ideală, care
permite rotație liberả în spațiu. Se aduce tija în poziție orizon-
tală şi i se imprimå o viteză unghiulară inițială w = 7,0 rad/s in
planul orizontal. Aflați unghiul minim pe care îl face tija cu
verticala în timnpul mişcării.
Rezolvare. Lăsată liber, bila va avea o mişcare de rotație în jurul
axei verticale şi în acelaşi timp va coborñ.Când 0 devine minim, în ace!
moment bila va avea o mişcare circulară unifomă, după care va urca
din nou. (Poziția de echilibru corespunde pendulului conic respetiv.)
(1/2)m w2 2= (1/2)m w'2 2 sin20 - mgt cose
(1)
Deoarece forțele asupra bilei (greutatea și tensiunea din tijă) sunt
incidente cu axa de rotație, momentul cinetic în raport cu axa se
Conservă : mol = mw " sinô - sine → w'= w : sin0. (2)
397

Introducând în (1) şi înlocuind pe sin0 cu 1 - cos20, obținem :

coso (cos?0 + 2b cose - 1) = 0, unde b= (u 20) (49) ,
de unde soluțile :
cose = 0 →- 90° (poziția inițiaiă),
CoSO = -b+
+1 = 0,356,
unde R, este distanța CM până la articulație, iar / este momentul
de inerție al corpului față de axa de rotație când CM este adus la
nivel cu articulația.
= 690 8
Mai general, dacă în locul tijei cu bilă avem un corp oarecare:
b=lw2: (4mgR),
m
unde sina
398
7.8. Piesele (plảcuțele) de domino, de lungime e= 4,0 cm,
sunt aşezate vertical în picioare una dupå alta la đistanță mică
(« €) ntre ele, formând un şir din N= 100 plãcute. Dezechili-
brând prima plảcuță, ele cad una dupå alta. Evaluați timpul în
care cade întregul şr.
Fig.7.8
M
B
mg
Fig.7.7
Rezolvare. In timput căderii unei pläcuțe energia potențială
scade transformându-se în energie cinetică :
m
Fig.7.9
mgh = mg (e /2) (1 - cosa) = (1/2) I wz.
unde I este momentul de inerție față de axa de
inferior.
mg sin(a/2) = (1/6)me 2 w 2
w= sin(al 2) J6g/e = (a/2) J6g/e
(3)
(4)
(5)
|= (1/3)mi 2
rotatie de la capătud
(1)
(2)
a (in rad) pentru unghiuri a < 6°. Pe de altă parte,
( wt (1/2) (al2) J6g/e •t →t= 2 J2e/(3g).
(3)
de unde timpul total : N tN2J2e/(3g) = 10,4 s.
7.9. Un cllindru gol de masả M se rostogoleşte fảră lune
care pe un plan înclinat de unghi a . Pe suprafața interioară a
cilindrului lunecă fảră frecare un mic cop de masă m, ca in
flgură. Aflațf tga .
(4)

Rezolvare. Pentru mişcarea de translație a întreguiui sistem

(M+ m)g sina - F= (M + m) a
avem
Pentru mişcarea de otație a cilindrului față de axa care trece
prin O:
M=le, FR= MRZ (a/R) ,
Din ecuațiile (1), (2) rezultă accelerația :
m)/ (2M + m)] g sina
unde l= MRZ este momentul de inerție şi ɛ a/Reste accele-
rația unghiulară (cilindrul nu lunecă)
a = (M+
(M + m)g s sina= (112)mv2 + (1/2)Mv2 + (1/2)/ 2.
|= MR?, v= w R, v²= 2as
Acest rezultat se poate obține şi din bilanțul ernergetic. Dacă notäm
cu s distanța parcursă (unifom accelerat) de-a lungul planului
înclinat, atunci :
(M+ m)g s sina = (1/2)mv2 + My2 = (m /2 + M) 2as
Scriem acum lex secunda pentru corpul m:
, =lm, : (m, + m), r2= lm, : (m, + mz)
Vitezele bilelor sunt v, 2=wr2, astfel incât energia cinetică a
sistemului : E= (1/2)m, v,2 + (1/2)mzv? =
(1)
= (1/2) w 2 [m,r2 + mr) = (1/2) w 2 I,
unde este momentul de ineție al sistemului față de CM;
(2)
E (1/2) w 2 e2· m,m,: (m, + m) 6,0J.
mg sina - N sinß = ma, Ncosß - mg cOsa = 0,
de unde tgß = (g sina - a) /(g cosa) = (M tga) : (2M + m).
7.10. Două bile de mase m, = 1,00 kg, m, = 3,00 kg , lega-
te printr-un fir ideal de lungime t= 0,40 m, se rotesc liber pe
un plan orizontal neted în jurul centrului de masả comun cu vite
za unghiulară =10 rad/s. Aflați energia cinetică a sistemului.
Rezolvare. Distanțele bilelor până la CM sunt:
(3)
Scriem cele două teoreme:
(4)
(5)
(7)
(8)
(1)
(2)
(3)
7.11. In sistemul din figură se cunosc masele m, = 200g,
m, = 400 g și distanțele r=30 cm, =50 cm, iar tija are
greutate neglijabilă. Aflați tensiunea din firul stâng imediat ce
se taie (se arde) firul drept
Rezolvare. Imediat după tăierea firului sistemul se află într-0
rotație instantanee (w = 0, dar e 0) în jurul capătuluiA, accele-
rațiile corpurilor fiind doar tangențiale (a, =t.
399

T= (m, t m)g - (m,r, t m)g: (mr,2 + m)=

T
= mãcm.
ultima ecuație reprezintă de fapt legea M=le. Din (2) şi (3), eli-
minând pe e, rezută:
= m,mzg2 - r)?: (mr2+ m)= 0,27 N .
mg
Fig.7.11
400
Dacă avem o singură bilă, rezută: T= 0, ceea ce era de aşteptat.
-
m29
de unde
Prin derivare în raport
B
Rezolvare. Conservarea energiei :
2w o = (2g/e sine 0
de unde rezută
OIm
mgt (1 - coso) = (1/2)mv2 = (1/2)m(o )2.
o2= 2g (1 - cos0) : .
cu timpul:
2rmg
Accelerațiüle CM al halterei :
Fig.7.12
7.12. O hateră sub forma a đouả bile punctiforme, de ma-
să m fiecare, legate intre ele printr-o tijå de maså neglijabil şi
de lungime €, este aşezată ca in figură, sprijinită de perete.
Frecarea cu pereții este neglijabilă. Haltera începe så cadă.
Aflați forțele de apäsare asupra halterei in momentul când hal-
tera face unghiul cu verticala.
dar w =, 0 = o.
E = (g sine): l.
(1)
a, = w2 (e r2) = g(1 - cose), a, = e(l /2) = (g/2)sine
Fortele care acționează asupra haterei (F= mãcm ):
(2)
X
F,=ma, = ma,sine + ma,cosA = (1/2)mgsine(3cos - 2).
(3)
(4)
(1)
(2)
(3)
(4)

F,=0 pentru
> arc cos(23) = 48 1123 ",
Fy - 2mg = ma, = - ma,cose - masine =
Fig.8.1
= (1/2)mg- 1 - 2cose + 3cos0).
F,= (1I2) mg(3 -2cos + 3cos20)
8. ECHILIBRUL MECANIC
8.1. in figură corpul de greutate G = 100 N este suspendat
prin fire de doi pereți astfel încât tensiunea T, = 200 N. Aflati
tensiunea Tz.
P
= T,2= T,2+ G2,
-G
Rezolvare. Scriem condițile de echilitbru (pe orizontală și pe
veticală) pentru nodul P: T2- T1cosa = 0, T,sina - G=0,
de unde eliminăm pe sina şi coSa : T,2cos²a+ 7,2sin2a=
T,= Jr -G? = 173 N.
Rezolvare. Asupra sferei acționează trei forțe concurente.
Scriem condiția de echilibru proiectată pe axele din figură:
Nsinß - N, sina =0, N, cosa - Nzcosß - mg = 0,
(5)
de unde rezultă : N,= mg sinß : sin(B - a) = 170 N,
Se putea scrie rezutatul direct din paralelogramul fortelor.
8.2. O sferå de masả m = 10,0 kg se află în echilibru în un-
ghiul diedru de unghia = 30°, B = 60°, ca în figură. Frecările
sunt neglijabile. Aflați forțele de reacțiune ale planelor.
N, = mg sina : sin(B - a) = 98 N.
(1)
B= 30o
(2)
(1)
(2)
8.3. O bllå de masă m, suspendată, se sprijinả de un plan
îinclinat fără frecări, ca în figură. Aflați forța de reacfiune a pla-
nului. Aplicaie: m = 1,00 kg, a = 150
401

N
a
Fig.8.2
mg
X
mg
N
Rezolvare. Asupra bilei acționează cele trei forțe reprezentate
în figură. Pentru a elimina tensiunea T, proiectäm condiția de echi-
libru mg + N+T =0 pe o direcție
Ncosß - mgcos(a + B) = 0, N
Fig.8.4
mg
Fig.8.3
8.4. Pe un plan înclinat fără frecări, de
menținut în echilibru un cilindru neted de
în figură. Aflați forța F necesară.
T=F
perpendiculară pe T:
Rezolvare. Frecările fiind peste tot neglijabile şi firul ideal,
tensiunea din fir este aceeaşi peste tot : F= T.
mg cos(a + B) : cosB = 8,00 N.
unghi a = 30°, este
masă m = 300 g, ca
Scriem condiția de echilibru pe direcțiile orizontală şi verticală:
Fcosa- Nşina = 0, F+ Fsina + NCoSa - mg = 0,
de unde
F= mgsina : (1 + sina) = 1,00 N.
Fig.8.5
(1)
(2)
8.5. Afați forta de forfecare care se exercită asupra nitului
din articulația cleştelui, atunci când capetele mânerelor sunt
strânse cu fortele F = 100 N. Se dau : l= 4,0 cm, L= 16 cm
Rezolvare. Scriem condițtia de echilibru pentru momente în
raport cu punctul B, pentru ramura CAB:
F( L + e)-fe= 0 f= F(L +€) :€ = 500 N
(1)
8.6. O tijă a fost îndoită la mijloc în unghi drept cu brațe
egale şi suşpendată libber de un capāt Aflați unghiul format de
braful superior cu verticala.
402

Rezolvare. Coordonata centrului de greutate CG față de o la-

tură se obține de exemplu, din condiția :
m
Atunci unghiul cerut: tg a = x /(e - x) = 1/3, a= 18° 26'.
La echilibrul unui corp suspendat de un fir, CG trebuie să fie
situat pe dreapta suport a firului sub punctul de suspensie.
CG
Fig.8.6
2m x = me/2, x= l14.
M
Fig.8.8
Fig.8.7
m
(1)
mg
8.7. O scândură omogenă şi unifomå de masă M=4,0 kg
este aşezatå pe o maså astfel incat o fracțiune f= 1/4 din lun-
gimea sa depắşeşte spre exterior marginea mesel. Afiați masa
corpului ce trebuie aşezat la capătul exterior al scândurii pen-
tru ca aceasta så se răstoarne.
Fig.8.9
Rezolvare. La limita echilibrului scriem condiția de momente
în raport cu marginea mesei : Mg(e /2 - f)- mgfl =0,
m= M (1 -2) /(2) = 4,0 kg .
mg
(2)
8.8. In sistemul din figură se dau: l= 80 cm, d = 20 cm, re
sorturile sunt inițial nedeformate şi de aceeaşl lungime. Afiați
raportul k /kz dacă bara rămâne în poziție onzontală şi în sta-
rea finală.
(1)
403

Rezolvare. Scriem condiția de echilibru pentru momènte in

raport cu centrul de greutate : k, x l12 - kyx(e /2 - ) = 0,
de unde
k, /ky = (e/2 - d) : (e 12)= 12
8.9. O bară este spijinită ca în figură. Pentru ce valori a
bara va fi in echilibru, dacă coeficfentul de frecare la lunecare
este u = 0,50 ?
Rezolvare. Condiția de echilibru pe direcțiile orizontală şi ver-
ticată dă: T- F=0, N- mg = 0 → T= F. N= mg. (1)
Condiția de echilibru la rotați față de punctui de sprijin dă :
mg (! / 2)cosa - Te sina = 0 → T= F, = (mg/2)ctga.
Dar Fr SuN sau (mg/2)ctgas umg,
tg a > 1/(24),
N' sina - T=0,
N+ N' cos a - ng = 0
Condiția de echilibru la rotație față de capătul inferior :
mg ( / 2)sina - N'h/ cosa = 0.
404
a 2 45°, (a s 90°)
8.10. O bară unifornå de maså m= 60 kg şi lungime
= 4,0 m se sprijinå de un zid, ca în figură. Frecările sunt negli-
Jabile, h= 3,0 m, a=30°. Aflați tensiunea din firul prin care
este legată bara de capătui inferior.
Din ecuațiile (1) şi (2) rezultă :
Rezolvare. Fortele care acționează asupra barei sunt repre-
zentate în figură. Scriem condiția de echilibru la translație pe direc-
tiile orizontală şi verticală:
T= mg [e (2h)] sina cosa = 150N.
N'
mg
Fig.8.10
KF=?
B
(1)
N2
Fig.811
(2)
mg
N
(2)
(3)
=
(1)
(2)
(3)
A
8.11. O bară omogenă și uniformả de masă m = 4,0 kg se
sprijină pe laturile unui unghi diedru cu deschiderea a = 150,
ca în figură. Cat este fonta F la echilibru ? Toate frecările sunt
negljabie.

Rezolvare. Proiectăm condiția de echilibru la translați pe di-

recția forței F: F+ (N, - mg) cos(a - n/2) =0.
Scriern condiția de momente față de punctul superior B:
N,e cosß - mg (e /2) cosß = 0
Din ultima ecuație rezultă N, = mg /2, care introdus în (1) dă:
F= (12) mg sina = 9,8 N.
N, -F = 0 N - mg = 0
8.12. De un perete neted se sprijinăo scard unfonmå de
masă m= 10 kg formând un unghi a = 45° cu podeaua rugoa-
să. Aflați forța de frecare dintre scară şi podea.
şi condiția pentru momentul rezultant față de punctul inferior A :
mg ( /2) cosa - N l sina = 0
Din ecuațiile (1) şi (2) rezultă :
F= (12) mg ctga = 50 N
Rezolvare. Scriem condiția de echilibru pentru rezultantă pe
direcțiile orizontalä și verticală :
Amintim că forța de frecare statică , de aderență (când nu
există lunecare) este cuprinsă între zero și
Fig.8.12
0< Fis <uN= Fte
Numai dacă are loc unecarea atunci forța de frecare este uN
(forța de frecare cinetică)
mg
Ff
N4
N:
Fig.8.13
(1)
(2)
b
(3)
(1)
(2)
(3)
(4)
8.13. Un bloc paralelipipedic omogen de masă mn, de înắi-
țime H şi de lățime b stå pe două perechi de picioruşe mici, ca
în figură, pe n plan orizontal cu coeficienții de frecare u' , re-
spectivu<. Aflați forța minimă necesară pentru a deplasa
uniform blocul
Rezolvare. Trebuie învinsă forța de frecare. Avem interes ca
pe picioruşele A cu e'> u så nu revinả nimic din apäsare, atunci
forța de frecare va fi minimă : F=uN. Aplicăm forta F sub un
405
unghi a. La imta lunecảrii şi ridicării picioruşelor A condiția de
echilibru pentru rezutantă se scrie :
de unde
F cosa -uN=0, F sina + N- mg=0,
F=pmng : (cosa + u sina) =
pmg cosp : Ccos(a -p),
Forța F este minimå când numitorul este maxim : cos(a - p) = 1,
a= p, Fm u mg cosp = mng sin p.
(3)
N,
Acum să vedem la ce măițime minimă trebuie aplicată forta F
pentru a se desprinde muchea posterioară A. Scriem condiția de
echilibu (ta limita) pentru momentul rezutant față de muchea B:
mg b/2 Fcosa •h - Fsina b =0, a= ,
de unde
h=b(1 - u) /(2u) = b/tg2p
Dacă h s H, atunci răspunsul este cel aflat mai sus.
Dacă h necesar h> H, aplicăm Fchiar la muchea superioară şi
reluăm studiul problemei :
406
Fcosa -u'N -u N= 0, Fsina + N°+ N - mg =0;
Nb-mg b /2 -Fcosa H= 0.
Eliminằm din (6) pe N" (inmuțim a doua ecuație cu ' șio adunăm
la prima) : Fcosa - u N+ u' Fsina + u'N -u'mg=0.
Inlocuim aici pe N din (7) şi gäsim forța F:
N;
Nz
Fm
(1)
u)H/ blcosa}.
ye (0, nI2).
N
(2)
F= (mg / 2)(u' + u) : te 'sina + [1 + (e'-
Dacă notăm u':[1 + e'- e) H /b] = tgy ,
atunci (9) devine : F= (mg/2) u' + ) cosy : cos(a - y),
deci F este minimä, când cos(a - y) = 1:
tga = tgy =p': [1 + (u' - p)H/ b],
8.14. Un frigider de foma unui cub uniform încărcat are
pe o latură role (cu frecări neglijabile), iar pe latura opuså -
pintenl, ca în figură. Pentru a-I deplasa orizontal de ia pinteni
spre role trebuie împins cu o forță F, apiicată în centrul fetei,
lar în sens invers cuo fortä F,. Aflați masa frigiderului.
(1/2)mg cosy
Fig.8.14
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)

Rezolvare. Scriem condițiile de echilibru :

F -u N =0,
față de pinteni :
-mgl /2 - F, e12=0.
Din aceste ecuați rezuitả : mg = F/u + mo/2 + F/2
mg = Ft + 2F1/u.
In al doilea caz:
față de pinteni :
mg = N, + N,:
N,'
mg = Fz/ut mg/2 - Fz2 → mg = 2F2/u -Fz
din (3) şi (4) rezultă , eliminând pe u:
m= 2F1Fz: gFz-Fi).
față de C:
F2 u N, =0, mg = N,t Nyi
mgl /2 -F, t 12 - N e=0,
mg
Din (1) eliminăm pe NV:
iar din (2) scoatem pe T:
Din (3) și (4) rezultă
Fig.8.15
Trebuie studiată şi posibilitatea răstumării pentu frigidere înal-
te. In cazul cubului răsturnarea ar apårea pentru > 1 (n general
u<1: 0,1 <u < 0,6).
8.15. In sistemul din figură se cunosc m, a.Aflai coefi-
cientul de frecare minim necesar pentru echilitbru şi tensiunea
din fir în acest caZ.
Rezolvare. Considerăm cazul imită când cilindrul este gata-
gata săả lunece, atunci F → u N şi încả avem echilibru
Echilibru la translație: N- Tsina = 0,
T(R+ Rcosa) - mgR = 0
Tcosa + u Tsina - mg= 0,
T= mg:(1 + cosa) .
1/ sina (> 1 !).
e
(1)
mg
(2)
Fig.8.16
(3)
(T= F).
(4)
uN
5)
(6)
Tcosa + u N- mg = 0; (1)
(7)
(2)
(3)
(4)
(5)
407

8.16. Care trebuie să fie coeficientul minim de frecare la

lunecare dintre un mosor şi planul înclinat pentru ca mosorul
så stea în echilibru ca în figurå ? Aplicație: a= 45°, r=3,0 cm
R=7,0 cm
Rezolvare. Condiția de echilibru pentru ezuitantă pe direcțle
paralelă și perpendiculară pe planul înciinat :
mgsina - T- u N=0, N - mgcosa = 0
(1)
Condiția de echilibru pentru momentul rezultant, față de centrul mo-
sorutui:
u NR- Tre 0.
Din aceste ecoații rezută
T= mgsina - u cosa) , 4 =rtga : (R +)=0,30
408
N= mngcosa .
mg
8.17.Un mosor este suspendat ca în figură.Se dau u=0,40,
r= 10 mm, R= 50 mm. Pentru ce valori a mosorul nu cade ?
Rezolvare. Considerăm cazul limită când mosorul este gata-
gata sả lunece, atunci F → u N şi putem scrie încă condițiile de
echilibru:
N- Tsina = 0, uN+ Tcosa - mg = 0;
fată de centrul mosorului : Tr - uNR= 0,
de unde rezultă:
sina =r/ (uR) = 12, as30
Fig.8.17
(2)
m
(3)
(1)
(2)
(3)
Fig.8.18
8.18. barå omogenả și unformå este suspendatả print-
un fir ideal, ca în figură. Aflați unghiurile a pentru care bara
este în echilibru. Coeficientul de frecare la lunecare intre bară
şi perete este H=0,30
Rezolvare. Considerăm cazul limită când bara este gata-gata
să lunece, atunci F + uN şi putem scrie încă condițiile de
echilibru : (Ox): N- Tsina 0; (0y): uN+ TcoSa - mg = 0;(1)
*față de punctul inferior al barei (descompunem pe T):
Tsina • lcosa+ Tcosa · lsina - mg (e 12)sina = 0
(2)

Din (1) scoatem

jar din (2) :
astfet încất din (3) şi (4) rezultă :
u sinz = 3coSu,
Dacă
de unde
mg
oară):
T= mg : (cosa + u sina)
T= mg: (2- 2cosa),
8.19.Un cub e masă m aşezat pe o masă orizontalå cu coefi-
cientul de frecare la lunecare L, este tras de o fotă F sub unghiul
a, ca în figură. Reprezentai în planut (F/ (mg), m) regiunile pentru
care cubul este în repaus (a este fixat, F şi H Sunt variabile).
N
tga =3/u = 10, a > 84°
F
mg
2sina
mului :
Fig.8.19
Rezolvare. a) Condițiile de echilibru la translație:
F sina -F=0. N- mg - F cOSa = 0,
2
restr. lunec.
restt. răstur.
Os F=Fsina suN= ulmg + Fcosa),
F(sina - 4 coSa) s u mg.
sina - u COSa< 0 e > tga,
cubul se blochează și nu lunecă, în caz contrar trebuie ca
F/ (mg) s u: (sina - cosa),
ceea ce este reprezentat prin curba 1
a
F= mg / (2sina)
F/ (mg)s 1/(2sina).
ceea ce este reprezentat prin dreapta 2.
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
b) Condiția de echilibru la răstumare (față de muchea anteri-
mg /2 -FEsina = 0,
(4)
(5)
(6)
Când forța F creşte, atunci pentru e < u*= 1/(2 t ctga) apa-
re întâi lunecarea, iar pentru u> u apare întâi răsturnarea (u*
este abscisa intersecției curbelor 1 și 2, date de (4) şi (6)).
8.20. In sistemul din figură se dau: M= m, + m, =200 g.
scripetele este mic şi ideal , tija are maså neglijabil şi t = 42
cm. In timpul mişcării corpurilor m, echilibrul tijei se obține
dacă Al = 3,0 cm. Alați masele m4.2
Rezolvare. Condiția de echilibru a tijei la rotație în jurul reaze-
Mg(e /2- A) = 2T (e /2+ A),
(1) 409

unde T este tensiunea din fir:

Inlocuind M= m, + m,, obținem :
dar
m,m, = (1/4) M2 (e/2-a€): (e /2 + A)
Având suma şi produsul maselor m, 2, construim ecuația de gradul
2 care are aceste rådåcini :
Mg
T= m,m,g : (m, + m).
m2- Mm+ (1/4) M2 (e /2- 4): (e 12+ 4) =0,
m= (1/2) M(1 + 2JAe/(e+2A) ) = 150 g.resp. 50 g
410
Fig.8.20
T
T
Fig.8.21
F, t coSa - N E sina = 0,
F<uN= uf tga ,
tga = Ve2 -d² :d,
u2> (2G2 -1, e2< d2(1
e<d/cosp = d:1- sin
8.21. ntre doi pereți paraleli cu distanța d = 1000 mm în-
tre ei se "bate" o scândură de greutate neglijabilă într-un plan
perpendicular comun al pereților, ca in figură. Unghiul de fre-
care dintre scândură și pereți = 9,0°. Aflați lungimea maximă
a scândurii pentru care se poate obține autoblocarea scândurii.
Rezolvare. Considerăm cazul limitä al blocării, când scândura
este gata-gata să lunece, atunci F → uNŞi avem încă valabile
condițiile de echilibru
N= F ctga .
(2)
FF
Condiția de echilibru la translație ne då egalitatea forțelor de
reacțiune normală şi a forțelor de frecare.
Condiția de echilibru la rotație:
4 > tga ,
deci u > Ve2-g2 : d.
+e) = d2: cosp.
(3)
= d [1 + (1/2)sin²]
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
d [1+ (1/2)p21= d [1 + (1/2)n2/ (202 )] = 1012,5 mm
8.22. Se dă montajul din figură . Pentru ce valori m para-
lelipipedul M va luneca fåră sả se răstoarne ? Discutie.
(4)
Rezolvare. Pentru ca paralelipipedul M să lunece trebuie ca
mg > F N= u(m+ M)g, m(1 - u) > u M,
(1)

deci trebuie ca 1-u > 0, u < 1 şi atunci condiția de lunecare este:

m > M: (1 u), u<1
Condiția de nerăsturnare față de muchia dreaptă, unde se de-
plasează F și N, la timita răstumării :
Tb+ Mg b/2 > Th sau mh - b)s Mb/2.
Dacă h<b, condiția de nerăsturnare (3) este verificată şi atunci
pentru lunecare rămâne (2). Dacă h >b, trebuie ca :
m s Mb: (2(h - b)), h>b
şi combinând cu (2) avem :
e M: (1 - ) s ms Mb: (2(h - b)]
şi deci mai trebuie verificatå condiția:
u M:(1 - ) < Mb:[2(h - b)] sau < 1 : (2h /b - 1).
Fig.8.22
m
mg
mg
Mg
h
Fig.8.23
(2)
F J2 € = mg t/2, F= mgJ2 /4.
F cos450 - N= 0,
La limita lunecärii condiția pentru rezultantă dả:
Fsin450+ N - mg = 0,
F V2 /2 -u (mg -F V2 /2) =0,
4=F: (mg V2 -þ=1/3 = 0,33
(3)
(4)
8.23.Aflați forta minimă necesară pentru a răsturna un cub
de masă m în jurul unei muchii. Care trebuie så fie coeficien-
tul de frecare la lunecare pentr ca cubul să nu lunece ?
Rezolvare. La limita rắsturnärii condiția de moment rezutant
dă (față de muchia răsturnării):
(5)
(6)
(1)
(2)
(3)
8.24. Pe un plan înclinat de unghi oa stau unul peste atul
douå cuburi identice. Coeficientul de frecare dintre cuburi es-
te u, iar între cubul inferior şi planul înclinat frecarea este su-
ficient de mare. Se creşte lent unghiul a al planulul. Ce se
întâmplă cu cuburile ? Discutte
Rezolvare. Când un corp paralelipipedic este gata să se răs-
toarne pe un plan înclinat, forta de frecare şi reacțiunea nomală
411

*fug" în față (se deplasează spre muchia din față), iar forța de gre-
utate trece peste această muchie, deci în cazul unui cub pentru
tga > 1, a>45°, iar pentru dou cuburi solidare suprapuse pentru
tga > 12, a > 26° 34
Pe de aită parte, condiția de alune care pe un plan înclinat este
u< tga.Prin urmare, pentru e<0,50 întâi lunecă cubul superior
la unghiul planului p = arctg. (< 26° 34 ).
Dacă u<0,50 se răstoarnå ambele cuburi la unghiul planu-
lui a= arctg 0,50 = 26° 34 '. Cubul superior nu se poate răsturna
singur.
8.25. O roatā de la o cảruță s-a turtit intr-o parte ca in figu-
ră. Pentru ce valori ale coeficientului de frecare la lunecare
roata va luneca în loc sả se rostogolească ? Raza R = 100 cm,
b= 10 cm.
Rezolvare. Considerăm cazul limită când roata tocmai începe
să lunece, atunci forța de tractțiune asupra osiei :
F= F uN= u mg
şi condiția de rostogolire în acest caz
= mg b/2,
B):
F.
Fig.8.25
4= b: (2 JR-b/4 ) = 0,050
deci pentru vaiori mai mici decât (2) roata va luneca
F
R,m,g
(față de muchea anterioară
F= u mg,
Fig.8.26
e2
(1)
F
(2)
8.26.Două şipci de lungimi l,2 $i mase m, sunt unite în un-
ghi drept, aşezate pe un plan orizontal rugos, cu coeficienții de
frecare la lunecare L și trase orizontal de vârtul unghiului drept
(ca în figură). Aflați unghiul a (după un timp suficient de lung).
Rezolvare. Avem un exemplu interesant de solid rigid care nu
este, în general, în echilibru la translație (forța de tracțiune este în
general nai mare decât forțele de frecare și mişcarea este rectili-
nie accelerata), dar este în echilibru la rotație : unghiul a va
412
rămâne constant
Pentru a nu se roti în timpul mişcării, rezuitanta celor două
forte paralele de frecare trebuie să cadă pe suportul fortei de tracti-
une F pentru a nu genera un cuplu. Prin umare, momentele celor
două forțe de frecare față de un punct de pe suportul lui F trebuie
să se compenseze:
4mg (€472) sina = umg (l2/2) cosa
tg« = (u2/u) (eg l;) my/m,
de unde rezultă:
8.27. Teul din figură, fomat din brațele l2 de mase m2
şi cu coeficienții de frecare la lunecare u4 este tras orizontal
pe o suprafață plană orizontală, ca în figură. Aflați unghiul a.
Rezolvare. Analog pro blemei precedente 8.26 , avem con-
diția de echilibru la rotație:
de unde rezultă
uMg (E4 /2) sina = uMg [(f2/2) cosa - (e4 /2) sina ]. (1)
m
Fig.8.27
4
m
m,
m2
(1)
CM
(2)
Fig.8.28
(2)
8.28. O placă pătratică omogenă şi uniformå este formatä
din două jumătāți, de mase m,.2: Placa este aşezată pe un plan
orizontal cu coeficientul de frecare la lunecare u. De placă se
trage orizontal cu o forță aplicată la capătul linief mediane ca-
re separă jumătäțile m,2-Ce unghi trebuie så formeze forța
Cu această linie pentru ca placa så se mişte prin translație ?
Aplicație : m =2 m2 -
Rezolvare. Fortele de frecare paralele um g dau o rezul-
tantă care se aplică în CM al plăcii (la fel ca fortele de greutate
m 29). Pentru a nu se roti placa, aceastä rezultantă trebuie să
aibå aceeaşi dreaptă suport ca și F pentru a nu genera un cuplu.
Coordonata y, a CM se obține din condiția de moment :
Yo =[m,il4 + m,(- I/4)]: (m, +m,)= (|14)(m,- m) : (m, +m), (1)
tga = yo :( /2) =(1/2) (m, - m) : (m, + m,) = 1/6, a= 9° 28. (2)
413

(•) 8.29. O bară subțire, amogenă şi uniformă, de lungime

este suspendată la distanța x de centrul barei. Pentru ce dis-
tanță x perioada micilor oscilațil ale barei in planul vertical
este minimă ?
Rezolvare. Fomula perioadei : T= 2n Ji/(mgx)
|= , + mx?
dar conform teoremei lui Steiner:
Conditia de extremum pentru T este anularea derivatei dT/dx .
Putem anula derivata expresiei de sub radical :
- I,/ (mgx) + 1 /g= 0, de unde
T=2n
şi atunci
T=n 2/g
414
% /m
CM
Deatfel sub radical în (3) avem suma a doi termeni al căror produs
este constant, atunci suma este minimă când termeni sunt egali :
,/ (mgx) = x/g.
Xm=
Xm = V3 /6, Tm = 2
Fig.8.29
Rezultatul este valabil pentru orice pendul fizic: există o dis-
tanță xn (4) până la CM, pentru care perioada este minimă (5).
In cazul barei:
I,= me2/12
Ro
o /m
"Fo
V 3g
CM
mg
(1)
R
(2)
Fig.8.30
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
8.30. Un pendul fizic de maså m,moment de inerție I fa-
tå de axa de suspensie și distanța R,a CM pånă la axa de sus-
pensie, oscileazå cu amplitudinea unghiulară a.Exprimați în
funcție de unghiul de deviere :a) viteza unghiulară şi acce-
lerația unghiuiară ale pendulului, b) foța exercitată de pendul

asupra axului de suspensie, c) particularizați rezultatele pen-

tru cazul unei tije subțiri, omogene şi uniforme.
Rezolvare. a) Conservarea energiei cinetice și potențiale dă :
mgh = (1/2) / w 2, h= Ro(cos - cosa)
de unde
w2= (2/) mgR(cos - cOsa) .
Prin derivare în raport cu timpul:
2w w = (2 /) mgR,(- sine 0 ), dar o = e,
e =- (1 /) mgR,sine
Fo = ma,= meR, = -(1/DgmR,sin
b) Rezutanta fortelor externe aplicate pendulului : F = māpm ,
F,= ma,= - Mu 2R, = - (2 / Dgm²R,(cose - cosa) ,
mgcoso + R, = F, =
- mgsin + Re = Fe
de unde R, = -mgcose -
=
Această forță rezultantă nu are punctul de aplicație în CM! deşi
valoarea ei este aceeaşi ca și cum masa corpului ar f concentrată
în CM.Pe de altă parte, pendulul este supus la două forte exterme:
greutatea mğ și forța de reacțiune a axei R (R,, Re). Identificând
rezultanta acestora cu (3) găsim :
-(2/ Dgm2R(cose - cosa) .
-(1/ hgm2R,?sin
(2/ Ngrn2R(cose - cosa) <0,
(1)
c) o = me212, i= mt2/3,
(2)
R,= t/2,
Re = mgsine - (1/ Dgm2R'sine = mgsin (1 - mR/)>0, (4)
deoarece conform teoremei lui Steiner I=l,+mR,? şi deci I 2 MR?.
Reciproc, asupra axului de suspensie pendulul va acționa cu
fortele -R, şi - Re, deci trage radial de axă şi apasă transversal
pe axă. In general, axa de suspensie va reacționa și cu un cuplu
(momen) asupra pendulului și reciproc pendului va acționa asupra
axei cu un cuplu de mornent opus
(3)
e=- (3g/ (2)] sine
Re = (1/4) mg sine
(5)
wZ= (3g/) (cose - cosa) ,
R,= - (1/2) mg(5cos® - 3 cosa)
** 8.31. Peste un cilindru absolut neted, orizontal, fix, de
rază R, este trecut un lanț de lungime e şi masă m, aflat in
echilibru. Aflați tensiunea din lanț in functie de unghiule la
centru.
(6)
(7)
Rezolvare. Luăm un element de lant de maså dm care subiîn-
tinde un unghi la centru de (in radiani), deci are lungimea ds = Rdo
415

și masa dm = (m/)ds = (m /) Rd0. Scriem condiția de echilibru

pe direcția tangențială: (T+ d)cos(d0/ 2) - Tcos(de/ 2)
- dmgcoSO = 0 sau dT- (m/) Rgcose de = , (cos(d./2) = 1) (1)
pe care o integrăm (limitele de integrare se corespund):
dT=T-T =S
m
R9fcose d0=
m
m
unde T% rezută din condiția de echilibru pentru porțiunea de lant
care atårnă :
2T, = (m/) (e - rR)g.
Se poate integra şi nedefinit :
Rgcoso de=
Rgsine ,
T= faT=S Rgcose de=Rgsine +C,
T= mg (1/ ) sine ,
T+dT de
T= (1/2) mg [1 + (2R/) sine - nR/el=
= (112) mg [1 + (R/)r - 2sin0)]
Tensiunea este maximă pentru 0 = I/2:
Tmax * (1/2) mg [1 - (r-2) R/e].
unde constanta de integrare se detemină din conditia la margine
ca pentru = 0 så avem T= T,,deci T, =C. Rezuttă
Dacă e= rR, avem T, = 0 şi
K0 dmg
Fig.8.31
m
dm
d
Tmax = mg /n.
-R
ámghab
T+dT
Fig.8.32
(2)
şi masả m este
(3)
(4)
(5)
(6)
• 8.32. Cu ajtorul unui lant de lungime
suspendat un butoi cilindric (neted) de rază R şi masă M, ca în
figură. Aflați tensiunea din lant în funcpie de unghiul e la centru.
Rezovare. Luắm un elerment de lant de masă dm care subîn-
tinde un unghi la centru do (in radiani), deci are lungimea ds = Rdo şi
masa dm = (m/9ds = (m /) RdO. Condiția de echilibru pe direcția
416

tangențialä : (T+ d)cos(de/2) - Tcos(do/ 2) + dmgcos = 0 sau

(cos(de/ 2) = 1) :
dT= - (m /) gR cosO de,
pe care o integrăm (limitele de integrare se corespund):
m
unde T, rezută din conditia de echilibru:
2T,= Mg + (m/) n Rg.
dT&T-T,=- gR Scose de =-
Se poate integra și nedefinit :
m
T= faT=- gRfcose de = gR sin +C,
Tmin
T= (1/2) Mg + (1/2) mg (R/) ( - 2sine).
Tensiunea minimă (0 = n/2) :
Fig.8.33
Tmin (1/2) Mg + (1/2) mg (R/) (n-2).
Pentru lungimea minimă a lanțului = nR + 2R,avem:
T= (1/2) Mg + (1/2) mg ( - 2sine) : (n + 2)
și are valoarea minimả :
unde constanta de integrare se detemină din condiția la margine
ca pentru = 0 să avem T= T, deci C= T,.
(1/2) Mg + (1/2) mg (n - 2) : (n+ 2)
m
m
Lem
dx
mx3
Rsine.
Sxdx= 3
8.33. Calculați momentul de inerție al unei tije subțiri de
lungime l şi masă m față de o axă transversală care trece prin :
a) mi-ocul tijei , b) un capăt ai tijei .
d/ = dm x2= (m /) dx x?, (dm = (m /) dx).
Integrăm: a) Față de axa centrală :
e2
-t2
b) Față de axa marginalä:
dx
m
dm
(1)
Rezolvare. Luảm un element de tijă de lungime dx şi de ma-
så dm situat la distanța x de axă. Momentul de ineție al acestui
element de masă este:
(2)
(3)
=3e8 12
me2,
(4)
(5)
(6)
(7)
(1)
(2)
417

|=,+
xdx=
dm
418
mx3
Teorema lui Steiner (v. Brevia) se verifică imediat :
m (e/2)2 = m2/12 + me2/4 = mt2/3.
a)
e 3
*• 8.34. Fie o figură (placā) plană . Alegem în planul plăcii
două axe penpendiculare între ele Ox,y și axa Oz perpendicu-
lară pe planul pläcii. a)Stabiliți relația dintre cele 3 momente
de inerție Iz respectiv față de axele de coordonate Ox,y,z.
b) Calculați nomentele de inerție ale unei coroane circulare
omogene de masă m şi raze R2
b)
Rezolvare. a) = S dm-y. Iy =f dmx*
Se vede imediat cả I,= f dm- x*+f dm y
(3)
I,=l, = (1/2) I,
Fig.8.34
I,+ I,.
(1)
b) In virtutea simetriei momentu! de inerție față de oricare dia-
metru este acelaşi , deci I,=ly. dar , +l, =I,, rezuitā:
(2)
(3)
Sả calculăm pe I,. Pentru aceasta vom profita de simetria cir-
culară a figurii plane. Alegem la distanța r de centru o coroanå cir-
culară elementară, infinit de subțire (ca un fir) de grosime dr.
Toate punctele materiale ale acestei coroane infinitezimale au ace-
eaşi distantă r față de axa Oz, deci momentul de inerție al acestei
coroane elemnentare va fi
di, = dm r2
(4)
unde dm este masa coroanei elementare să calculăm aria acestei
coroane, care poate fi privită ca o bandă (fâşie) de iungime 2rr și
läțime dr:
dS = 2Tur dr.
(5)

Aceeaşi expresie poate fi obținutå privind pe dS ca o creştere infi-

nitezimală a ariei cercului S= r2 datoritả creşterii razei cu dr, deci
prin diferențierea lui S= ự2: dS= d(rr) = 2rr dr.
In sfârşit, putem privi pe dS ca diferența dintre aria cercului de rază
r+ dr și aria cercului de razảr:
dS = n(r + d)²- u2= 2rr dr + n(dn? → 2ru dr
deoarece ultimul termen cu (dņ2 dispare față de primul ternen dr,
fiind un infinit mic de ordin superior .
Acum exprimăm pe dm:
apoi
dm = (m : (n(R,2 - R,}dS={ m:(R - R,) 2r dr. (6)
Integrăm (4) :
1
R,
a(R -R?)
m
m
2 RZ -R†
I,=
dn -r2=
2rr dr -p< =
m
n(R -R?)
(Rd -R)-m(Rf +RŠ)
Iy= I, = (1/2) mR2
,=,= (1/2) I, = (1/4) m(R,2 + R
I,= mR2
2r
Cazuri particulare: inel subțire omogen (cerc de butoi) de
masă nm şi razả R= R = Ry:
4
Disc subfire omogen de razăR= Ry, R, =0:
Ix=,= (1/4) mR2,
I,= (1/2) mR2
R&
(7)
(8)
Expresia lui , de aici este evidentă, deoarece toate punctele ma-
teiale sunt la aceeaşi distanță R de axa Oz
dm R= J, dm R² + Jy dm R“ = 1, +h.
(9)
(10)
*• 8.35. Calculați mnomentele de inerție fafă de axele de si-
metrie ale unui cadru (ramā) subțire dreptunghiular, omnogen
şi uniform, de masă m şi laturi a, b
Rezolvare. Față de axa Oy figura se descompune în două tije
subțiri de lungime a, paralele cu axa Ox plus două tije subțiri de
lungime b paralele cu Oy. Momentul de inerție este o mänme
aditivă, adică
Ştiind că pentruo tijă subțire omogenă de masă m și lungime
e, față de axa sa centrală transversală : I= me2/12 (v. proble-
ma 9.33), rezută pentru cadrul nostru :
419

I,= 2- (1/12) {m : (2(a + b)]) a az+ 2 {m: (2(a + b)) b (a/ 2)2 =
= (1/12) ma(a+ 3b) : (a+ b) .
Schimbând pe a cu b rezultả:
I,= (1/12) m b2(6 + 3a) : (a + b).
Fiind figură planä (v. problema 8.34) :
I,= 1, + I,= (1/12) m(a + b)?.
In cazul pätratului (a = b) :
I,= 1, = ma2/6,
Fig.8.35
b
J-a 2 a
Analog.
a
-x'dx =
I, = ma/3.
fy ds
dm
Fig.8.36
I,= (1/12) mb2
1 m
3 a
dx
** 8.36. Calculați nomentul de inerție al unei plắci dreptun-
ghiulare de masă m şi laturi a,b, față de axele de simetrie.
Rezolvare. Să calculăm momentul de inerție fată de axa Oy
din figură. Alegem elementul de masả dm sub forma unei fâşii
infinit de subții de grosime dx situată la distanța x de axa Oy:
dS = b dx, dm = (m/ (ab)] dS= [m / (ab)] b dx = (m /a) dx. (1)
Atunci
x
X
a;2
1
-a 2 12
(2)
(3)
(4)
Cunoscând de la problema 8.34 cả pentru o figură (placă)
plană: 1, + I, = I,. găsim față de Oz (perpendiculară pe placă)
I,= (1/12) m (a2 + b).
(5)
Rezultatul se putea scrie dintr-o dată , dacă cunoaştem mo-
mentul de inerție al unei tije subțiri (v. problema 8.33). In adevă,
față de axa Oy avem un sistem de tije subtiri de lungime a situate
paralel cu axa Ox.
ma?. (2)
(3)
(4)
** 8.37. Calculați momentele de inerție ale unui paralelipi-
ped dreptunghic, omogen, de maså m şi laturi a , b ,c, față de
axele de simnetrie.
Rezolvare. Vom folosi rezultatul de la problema precedentă
8.36. In raport cu axa Oz paralelipipedul apare ca o sumå de plåci
420

subțiri , paralele cu Oxy, având momentul de inerție :

di, = (1/12) dm (a2+ b2, deci
I,= fdi,=
1
12
b
(a²+b)s dm =
Permutând a, b, c,gäsim evident :
,= (1/12) m (b2 + c, ,= (1/12) m (c2+ a2).
In particular pentru un cub: 1, = I,= I,= maY6
pentru o placă subțire dreptunghiulară de laturi a, b (c = 0) :
I, = Mb/12, I, = ma2/ 12, , = m(a2 + b)/12
şi pentru o tijă subțire omogenả de lungime a (b =c= o) :
I, =0, ,= I, = ma²/ 12.
Fig.8.37
1
X
12
Fig.8.38
så calculäm volumul dV al påturii elementare, care poate fi
privită ca o pătură infinit de subțire de arie 2rh și grosime dr :
dV= 2ưh dr
(1)
(2)
Ư2h, datorită creşterii infinitezimale a razei sale cu dr, deci
se obține prin diferențiere:
dV= d(r2h) = 2rrh dr
In sfârşit, putem considera pătura elermentară ca diferența dintre
(3)
(4)
** 8.38. Calculați momentul de inertie al unei pături cilindri-
ce omogene de masă m şi raze R4 , fațả de axa sa de simetrie.
Rezolvare. Profităm de simetia cilindrică și vom alege o påtu-
rå cilindrică elementarả , infinit de subțire (cao foiță cilindrică) de
rază r şi grosime dr. Toate particulele acestei pături infinitezimale
sunt la aceeaşi distanță r de axă , deaceea momentul de inerție a!
acestei pături elementare de masä dm va fi : d/ = dm r2
(5)
(1)
Acelaşi rezultat se poate obține considerând pătura infinitezimală
ca o creştere infinit mică a volumului cilindrului de rază r;
V=
421

volumul cilindrului de rază r + dr și volumul cilindrului de rază r:

dV= n(r+ dn2h - rh 2h dr + n(dn2h → 2uh dr,
deoarece termenul cu (drŋ² este un infinit mic de ordin superior
față de termenul liniar cu dr şi se anulează
Dar
deci
Integrăm pe volumul păturii cilindrice date (p- densitatea) :
d/ = dm r2=p dVr2=p 2rrhdr r?,
I= fdl= p 2uh r'dr =p 2ah
R,
p=m:V=m: [n(R,- R,).
I= (1/2) mR2 + R,)
rezutat identic cu cel de la cerc sau disc plin, deoarece cilindrul
plin, în raport cu axa sa, este o suprapunere de cercuri pline sau
discuri.
(R-R1)
Rezutatul coincide cu cel de la inel sau coroană circulară, fiindcả
in adevăr, în raport cu axa sa cilindrul este o suprapunere de inele.
Cazuri particulare: a) Pätură cilindrică omogenă foarte subțire
de masă m și rază R R, = R, (cerc de butoi) : |=mR2, (5)
rezultat evident, deoarece în acest caz toate particulele se află la
aceeaşi distantă de axă.
Pitagora) :
422
b) Cilindru omogen plin de masă m şi rază R = R. (R, = 0) :
|= mR?/2,
astfel încât : ly=f dm (y²
** 8.39. Calculați momentul de inerție al unei pături sferice
omogene de masă m şi raze R,, fațå de un diametru.
(2)
Rezolvare. Momentul de inerție cảutat, datorită simetriei
sferice , evident., nu depinde de diametrul ales, fiind acelaşi pentru
orice diametru. Alegem trei axe ortogonale, cu originea în centrul
pắturii sferice, atunci față de aceste axe :
+
(3)
şi atunci (1) dã : =l,= y=I,=
(4)
Distantele unui element dm, având coordonatele (x, y, z)
până la axele de coordonate sunt respectiv (conform teoremei lui
VK²+y?
y-fam (z +*). 4-fam (x +y)
(6)
(1)
(2)

-fam:2 (x*y**?)-am-
unde r este distanța elementului dm până la centrul păturii sferice.
Vom profita acum de simetria sferic pentu a alege convenabil
elementul de masă dm și anume sub forma unei pắuri sferice
elementare, infinit de subțiri, de razărşi grosime dr (ca un balon
de säpun): dnm =p dV. Volumul acestei påturi sferice infinitezi-
male se poate obține înmulțind aria sa 4ư² cu grosimea dr:
dV= 4Tur2 dr
Acelaşi rezultat se obține privind volumul päturii sferice infinitezi
male ca o creştere infinit micả a volumului sferei V= (4r/3)rs
datorită creşterii razei cu dr , deci prin diferențiere:
dV=d [(4r/3)r] = 4r2 dr
dar
sau ca diferența dintre volumul sferei (4TƯ3)(r + dr) și al sferei
(4r/3)r3: dV= (4ư3)(r + d) - (4rƯ3)r3 =
3
m
(47:3)|R -R?)
= 4r2 dr + 4r(d)2 + (4r/3) (dr) 3 →
deoarece ceilalți termeni sunt infiniți mici de ordin superior care se
anulează în raport cu termenul liniar cu dr.
Efectuăm integrarea în (2) :
8
|= (2/3) mR2
4nrdr
-pR§ -RÝ).
3
deci =
Acum rezultă imediat (R, = R= R):
4Tr2 dr,
2
5
m
R -R?
3
R -Rị
(Rz -R\R$ +RŽR, +RŽR? +R„R? +R)
(R, -R)lR+R,R, + Ri)
(3)
(4)
Cazuri particulare: Pătură sferică omogenă foarte subțire
(balon de săpun) de maså m şi rază R= R, = R,. Descompunem
în prealabil diferențele de puteri şi simplificăm cu R,- R,:
Sferå omogenă plină de masă m și razăR= R,, R, = 0:
|= (2/5) mR2
(5)
(6)
(7)
(8)
423

8.40. Momentul fortelor de frecare într-un lagăr este pro-

porțional cu viteza unghiulară : M, -kw. Ştiind că sub acțiu-
nea unui moment rotitor M=1,00 kN m,rotoru cu momen-
tul de inerție I = 20,0 kg m², atinge turația limită (maximá) n=
= 1200 rot/min , aflați dupå cât timp motorul atinge o fracțiune
f= 99 9% đin această turație şi câte rotații face in acest timp.
Rezolvare. Problema datä reprezintă analogul unghiular al
cazului liniar de la problema 3.1.68, deaceea urmåriți paralet
rezolvările celor două probleme.
Ecuația mişcăñi de rotafie în jurul axei fxe:
M - M, = M-kao = le =l dw / dt
Când se atinge turația limitä (maximă) constantă , accelerația un-
ghiulară ɛ se anuiează, adică momentele se echilibează (M, ega-
lează pe M):
M - koo =0, k= M/a, = M/(2rn). (2)
Separăm variabilele în (1) şi integrăm :
dt=
M-kw k w, W M
dw
fdt =t=fM
424
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
t=0 avem ) = 0: 0= Ino + C. C=- Inwo = In(1/w).
t= (|/Mw, In [w,/ (w, - w)).
dw
,-w
M
Se poate integra și definit :
dw
-Jo Mo w-o
In (w,-w),-Mw,n
Punând în (3) o = fwo , găsim timpul cerut :
w = w.(1 -et (. (3)
Sdt =t =
t= (|/) w, In (1/ (1 - 9]= 11,5 s.
Continuảm integrarea : do = wdt,
f de =0=
unde constanta C' se determină din condiția inițialä: la t= 0,
avem w = 0 și e =0: 0= (|/ M) wz+ C', C'= - ((/ M) w.
= wt + (|/M) w2(e(e
(1)
1).
(4)
(5)

Introducând aici t din (3) , obținem :

e= (1/Mw in ko,/ (w, - w)] - (|/M)wgw.
Punând aici w = foo.găsim :
0=2rN= (/ M)w,2 {n [1 /(1 - ] -= 2r 180 rad . ()
Este comod să găsim diret 0= f (w) în loc de 0 = f (). Pentru
aceasta înmulțim ecuația (1) cu dộ = w dt :
(M- k ao) de = / (do /d) do = Io dw
Separăm variabilele şi integrăm : de=
lo, (w-w, tw, Jduw
M
fao=0-f M(-do)+J
lawdus
M-ka M w0
M w-0
-dot
d
,do
= - (|/M) w, w - (/ M) w2[ in(ao - w) + C"].
unde constanta de integrare C" se determină din condițile inițiale:
la t= 0 avem w =0 și 0=0;0= Inw, + C", C"=- Inw,;
e= (|/M)w In w,/ (w- o)) - (|/M)w gw.
Putem integra și nedefinit :
--dwt
e= (|/M)w, {- w - w, In [(w, - w) /wl}.
=1,00
s în care această turaie se reduce la jumắta-
te, calculați: a) momentul de inerie al plảcii
față de xa de rotație, b) constanta de propor-
Dacă ați umărit analogia cu problema 3.1.68 , mnărimile care
se corespund sunt M~F, I~ m, ~X, w~,
•• 8.41. O placă subțire omogenå dreptun-
ghiulară de masă m = 300g şi de dimensiuni
b'= 40 cm h= 1,25 m,se roteşte în jurul latu-
rii sale de lungime h aşezate vertical. Fiecare
element de suprafață al pläcii întâmpinä din
partea aeruluio forțå de rezistență (normalã
pe placả) proporționalå cu aria elementului şi
cu pătratul vitezei sale. Cunoscând turația
inițială n,= 10,0 rot/s a plảcii şi timpul
~a
(6)
b
(6)
(6")
dm
dx
Fig.8.41
h
dS
425

fionalitate din legea amintită a fortei de rezistenfă, c) numảrut

de rotații efectuate de placả la timpul amintit t
Rezolvare. a) Alegem elementul de masă dm sub foma unei
fâşii infinit de subțiri (ca un fir) aşezată la distanța x de axa de ro-
tație şi de grosime dx. Atunci momentul de inerție al acestei fâşii
este:
di = dn• x2=m/(bh) ds x2 =
= m/(bh)] x²hdx = (m/ b)x 2dx.
Prin integrare obținem:
Sdi== S
I= fdl=
b
3
*dx =
426
Rezultatul se poate obține imediat dacă ştim momentul de inerție
al unei tije subțiri față de axa transversală de la un capăt (problema
8.33). Atunci placa noastră apare ca un sistem de tije de lungime b
aşezate paralel cu latura b: dl= (1/3) dm b² şi însumând găsim :
1
de unde
3
fdm =
fdt =t=-J
1
3
M, = fdM, =-ko'hdx = -(1/4) kw 2hb4 = - Kw2,
mb = 16 g m²
b) Forța de rezistentă asupra elementului dS:
dF, = -k ds v2= - khdx w 2x2
momentul ei față de axa de rotație: dM, = x dF, =-kw 2hx dx . (4)
Prin integrare găsim mnomentul rezultant :
2
mb2
Ecuația mişcării de rotatie în jurul axei fxe :
Mle =l dw / dt, - Kw2= |.dw /dt.
Separăm variabilele și integrăm :
dw |1
Mai departe probiema reprezintă analogul unghiular al cazului
liniar din problema 3.1.66. Umăriti în paralel rezolvarea acestoi
două probleme
K
dt= - |/ (Kew 2] dw
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la
t= 0 avem D = w, = 2in, : 0=1/(Kw) + C.C=-l / (Kw).
t= (|/K) (1/w - 1/w). w= 1 : (1/w, + Kt/)
sau folosind (2) și (5) : t= [4m: (3khb) (1/ w - 1/w),
w= 1:[1/w + (3/4) khb2t/m].
(1)
+G,
(2)
k= (4m: (3hb2¢) (1/w - 1/w)
(3)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)

şi punånd aici condiția : t=, o= w,/2 , găsim :

k= 4m: (3hb 2w,) = 2m: (3zhb2rn) = 32 g/m3
Putem obține (8) integrând definit (limitele de integrare se cores-
pund):
c) Continuăm integrarea:
dw
*JVeo. +KU d=K (In(1/w,+ Kt /) + C'].
Folosind (2). (5) şi (10) avem :
unde constanta de integrare C' se determină din condiția inițială :
la t=0 avem w = w, și e= 0; 0 = In(1/w) + C", C'=- in(1/w)=
e=2zN= (|/K) In [ (1/w, + Kt/) : (1/w)] =
= (|/) In (1 + Ktw,/).
fdo=o=-
= 2rN= w,z In(1 + t/). N= nr in(1 + t/).
Punând t=r,găsim numărul de rotații cerut:
N= n,r In 2 = 6,9 rot
1
de = w dt, de =0=
K
do
se corespund):
K
Putem obține rezultatul (14) şi astfel : Inmulțim ecuația (6) cu
de = w dt: - Kw Zd0 = I (daw /d) d0 = lw dw
(15)
separăm variabilele şi integrăm:
de = - / (Kw)] dw .
(10)
e= (|/K) In (w,/w) = wr In (w,w)
(11)
(12)
e=- ((/K) in(w /aw) = w,r In(w,/w)
Punând în (16) condiția w = w/2, regăsim (9) .
(13)
unde constanta de integrare C" se detenină din condiția inițială :
la t= 0 avem w = wo,0= 0: 0= Inw, + C", C" = - Inw,;
(14)
care se poate obține şi prin integrare definită (limitele de integrare
(16)
•* 8.42. O bară subțire, omogenă şi uniformnă, de lungime e
şi masă m, se roteşte unifom cu viteza unghiulară o intr-un
plan orizontal in jurul unui capăt fix. a) Calculați tensiunea
elasticăả din bară la distanța x de capătul fix şi reacțiunea R
a lagărului. b) Cunoscând secțiunea S abarei şi modulul de
elasticitate E, aflați alungirea barei.
427

Rezovare. a) Sả considerăm un efenment de bară de lungime

dx, masă dm, situat la distanțax de axa de rotație. La capeteie sa-
le acționează cele două tensiuni elastice:-T (x), T(x + dx) care
dau rezultantă centrifugă : T (x + dx) - T (x) = dT («), atunci lex
secunda pentru mişcarea circulară unifonă a elementului dmn se
Scrie :
- dT= dm· w2x = (m /e) dx w2x,
care prin integrare då :
faT=T=-fw²x dx=-
unde constanta de ntegrare se determină din condiția la margine:
pentrux= lavem T() = 0; O= 2 +C, C= -t2:
T) = [m / (20)] w?(e2-x
Se putea integra şi definit (timitele de integrare se corespund) :
m
SdT=T=-S; w'x dx =F w?x?|=-w(x?-e2).
R=-T (0) = - (1/2) meo 2
(acționează spre lagăr).
Fig.8.42
2€
Reacțiunea lagărului asupra barei este egală in modul și de
semn opus cu tensiunea elastică de la capätut x=0:
428
m
w2(x2 + C).
1
du= T(x) dx=
dx
dx + ux+ dx) - u (x) = dx + du
ES
fdu=u=
Alungirea sa relativă va fi [amintim ɛ = (e - E): Eo ]:
1 m
u(x+ dx
b) Fie u (x) deplasarea centrifugă a sectiunii din x, atunci de-
plasarea secțiunii infinit vecine din x + dx va fi evident u (x + dx),
iar elenmentul de bară dx va deveni :
e (x) = [ (dx + du) - dx] : dx = du / dx.
dm
1 m
ES 20
dx +du
m
Confom legii lui Hooke: a (x)= T(x):S=Ee (x) = E du / dx. (5)
Separăm variabilele și integrăm
(1)
ES 27 S(e2-x2) dx =
w²(e2-*2) dx.
(2)
(3)
(4)

1 m
unde constanta de integrare se determină din condiția la margine:
pentrux= 0,avem u (0) = 0, rezuitả C=0,
ES 20
Alungirea totalå a barei se obține imediat :
Fig.8.43
u(x)=
Al= u (e) = mu 2 (2 /(3ES)
mu'x
2ESe
ea reprezintă 2/3 din alungirea staticả pe care ar produce-o forța
de reacțiune R:
A t= (2/3) ((1/2)mw2t• e]: (ES)
** 8.43. O tijả subțire, omogenä şi unifomả, de lungime
şi de maså m se roteşte intr-un plan orizontal în jurut unui
capät fix. Aflați rezuitanta forțelor aplicate tijei în momentul
când viteza unghiulară a tijei este o și accelerația unghiulară c.
a, =ɛ Xem
F=
w, E
F (F. Fa).
a,=w2x
(o
Rezolvare. Ştim cả rezultanta forțelor aplicate unui corp
este egalä cu masa corpului înmuhitả cu acceleratia centruiui
de maså CM (ca și cum masa copului ar f concentrată în CM).
Centrul de masă are o mişcare circulară neuniformă, de aceea
accelerația sa tangențială și cea normală sunt:
a=tx
Je2+F=
CM
Gno
/2, a, = wXem w2€/2.
(1)
Prin urmare, rezultanta forțelor aplicate are o componentäả perpen-
diculară pe tijă şi o componentă de-a ilungui tijei, centripet :
F,= (1/2) me l. F, = (12) m w2e,
1
(6)
2l3
2
(7)
Deşi vatoarea (märimea) fortei rezultante este exact ca şi
cum toată masa corpului ar ff concentrată în CM, punctul de
aplicație al acestei rezultante nu este in CM I
(2)
429

Descompunem corpul în puncte materiale (particule). Asupra

unei particule oarecare m, acționează forțe externe Fk și forțe
inteme7 din partea celorlalte particule din sistem. Lex secunda
se scrie:
Fk+K= myāk. k=1, 2, 3, ...
Dacă sumäm membru cu membru toate ecuațiile (3) găsim:
k
k
k
dar rezuitanta fortelor interne, ca şi momentul rezuttant al
forțelor interne față de orice pol, sunt nule:
2, =0,
k
derivat fiind de
=0.
Pe de altă parte, vectorul de poziție al centrului de masă
r cm = (1/m) 2 m k
două ori dă :
i em cm = (1/m) E mř = (1/ m) E mik.
em = a cm (1/ m) E mvK* (1/ m) E myā k:
astfel încât ecuația (4) devine:
cm :
adică am găsit rezuitatu! binecunoscut
så construim acum momentul forțelor înmulțind ecuația (3)
vectorial în stânga cu vectorul de poziție řk
(3)
(4)
(5)
(6)
()
(8)
sumäm aceste ecuați membru cu membru, ținând seama de (5) :
i* Fk= M =Ei;*myāķ
(9)
In cazul distributiei continue a masei în locul particulei m va
sta elementul de masă dm cu vectorul såu de poziție ř şi în locul
sumei vom avea o integrală :
M= [ixā dm. (10)
så apticăm utima ecuație în cazul nostru. Luăm un element
de masă dm = (m/€) dx la distanța x de axă , el are o mişcare
circulară neuniformå cu accelerația tangențialả și cea nomalả :
a, =ɛ X, a, o2x
(11)
Vom lua momentele față de articulația 0. Forțele normale (centri-
pete) dm w2x nu dau moment față de O (braț nul), iar cele tan-
geniale dau un moment vertical , perpendicular pe planul orizontal
430
al mişcări. Toate aceste momente elementare se însumează deci
algebric pentru a da momentul rezutant al forțeior aplicate:
M=fx dm a, = f,ex? dx =;mt?
(12)
Pe de altă parte, notând cu x coOrdonata punctului de apicație al
rezutantei fortelor aplicate, trebuie ca mometui acestei rezutante
să fie identic cu (12) :
F X = M, (1/2) me l• x = (13) me e2, Xe = (23) €. (13)
Acest punct de aplicație a rezultantei forțelor aplicate se cheamă
centrul de oscilație (are proprietăți interesante).
m
** 8.44. O tijả omogenå și uniformã, de lungime € şi masă
m, este prinsả la un capăt printr-o articulație (ideală) de o axă
verticală într-o poziție nclinată cu unghiul oa, celălal capăt al
tijei fiind legat printr-un fir orizontal de axă . Tija se roteşte cu
viteza unghiulară o = const în jurul axei verticale. Calculați
tensiunea din fir şi reacțiunea Ra aticulației asupra tijei in
cele două variante din figură
k
Rezolvare. Descompunem corpul într-un sistem de puncte
materiale (particule) de mase mķ. k= 1,2,3, ... Asupra fiecårei
particule m acționează în general forțe exterme Fk şi forțe in-
terne gdin partea ceiorlaite particuie din sistem. Forțele interne
de interacție între particulele sistemului sunt totdeauna perechi:
acțiunea și reacțiunea (lex tertia), deaceea rezultanta lor şi momen-
tul rezultant față de orice pol, sunt nule:
K
fiindcă
1
k
cm
=0,
Scriemn lex secunda pentru fiecare particulă
Fk += myäk. k=1, 2, 3, ...
Sumäm membru cu membru aceste ecuatii :
Sax*,-0.
K
(1/ m) E myř k
ř cm = V cm = (1/m) E mk * (1/ m) S mV k.
Vcm = a cm = (1/ m)
S=(1/ ṁ) Smyāķ.
Am găsit rezultatul cunoscut (3)
(1)
(2)
cm (3)
(4)
Sả considerămn acum momentul fortelor față de un pol arbitrar.
431

Pentru aceasta înmutțim vectorial la stânga fiecare ecuație (2) cu

vectorul de poziție ř şi sumăm ecuațiile obținute membru cu
membru : ix* Fk+
sau
In cazul distributiei continue a masei punctul material (par-
ticula) m, devine elenentul de masă dm cu accelerația sa și
vectoul såu de poziție ř (fără indici), iar suma discretă trece în
suma continuă, adică în integrală :
dm
Vom aplica relațiile (3) şi (6) în cazul problenei noastre
Ry
mg
a)
432
i*Eix mãk
2ixx F= M =Eix myāķ.
Relația (3) dă :
M=fixã dm.
F,= mnacm x
Fig.8.44
Ry
dM= ra dm cOsa = rw2rsina cosa (m /e) dr,
my2
M= fdM =
CM
b)
1
a) Luắm un element de masă dm = (m/) dr la distanţa r de
articulație; acesta are o mişcare circulară unifomä cu accelerația
centripetă a = wZrsina. Vom aplica relația (6) față de articulație
(amintim că articulația idealã nu dã moment). Momentele ele-
mentare r * a dm sunt toate perpendiculare pe desen (spre
desen), deaceea se însumează algebric :
=2lrs
mg
(5)
sina cOSa Srdr=me²u? sina cosa
= - MwZ (e 12) sina F,= -macm y = 0.
(6)
(7)
(8)

Punctul de aplicație al rezutantei (8) se poate obține din condiția

ca momentul ei față de oice pol să fie egal cu (6). Notând cu r
distanța acestui punct până la articulație şi alegând poiul in articu-
lație, momentul rezultantei (8) trebuie să fie egal cu momentul (7):
JF cOsa = M, (12) mw 2e sina
= (1/3) mw Ze2sina · cosa, re= (23) e
Pin uTmare, deşi rezutanta forțelor exterme aplicate este F =
= mã cm, ca și cum masa corpului ar fĩ concentrată în CM, totuşi
punctul de aplicație al rezultantei este în centrul de oscilație (9)
(rezutat cunoscut).
Pe de altă parte, asupra tijei acționează 3 forțe extene:
R, mğşi T.Rezuitanta acestor forțe și momentul rezultant al
acestor forțe față de articulație sunt :
F,= Ry - T, Fy = Ry - mg.
M= mg (€ /2) sina + Te coSa
cOsa=
w2 > 3g : (2E cosa) = @m 2.
Egalând aceste expresii cu (8), (7), avem :
M= mg ( /2) sina + Tl cosa = (1/3) meZuz sina cosa
de unde rezuitä
T= mg tga { f» 2t / (39)] cosa - 1/2 }. (12)
Deoarece T 0 (tensiunea într-un fir nu poate fi negativă), tija va
sta depărtată de axa verticalå numai dacả
deci va începe să se depărteze de axa verticală numai dacă :
J3g/(20)
T=0,
Mai departe, dacă w 2 wn: R, = T -(1/2) m o2 sina=
= -(12) mg tg{ fw2e/ (39)] cosa + 1 },
In cazul limită
(9)
Ry= - (3/4) mg tga , (w = W).
J3g/(2e) , bara nu deviază:
R, = mg
(10)
(11)
(13)
(14)
(15)
(16)
T= 0, Ry=0 , R, = mg, (o s w)
Pentru w, < » < wm, bara va devia cu un unghi0<a dat de T= 0:
cose = 3g : (2w2I), T= 0, R,= - (1/2)mw2l sine, R, = mg .(18)
b) In baza rezutatelor precedente, rezuitanta fortelor exteme
aplicate este F mã cm (8): F,= - (1/2)mo2 e sina, F,= 0 (8)
cu punctul de aplicație în centrul de oscilație r= (23) . 433
(17)

(7)
Pe de altă parte, asupra tijei acționează 3 forțe :R, mğşiT, re-
zultanta lor şi momentul lor tebuie să fie egale cu (8), (7) de mai
Ry - T= F,=- (1/2) mw Zf sina, Ry - mg = F,= 0;
Te coSa - mg ( /2)sina = M = (1/3) mu 2 l2 sina cosa.
De aici rezultă : T= mg iga {1/2 + [w2t1 (3g)]cosa},
Ry = (1/2) mg tga {1 - lwzl/(39)jcosa }. R, = mg
La turații mici avem R, > 0, bara împinge asupra articulației, dar la
turații a >J3g/(e cosa), avem R, <0 și bara trage de articulație.
8.45. O placă plană subțire, neomogenă şi neuniformă,
de masă m , se roteşte î jurul unei axe fixe perpendiculare pe
placă. Se cunoaşte distanța centrului de masă CM până la axa
de rotație Ro şi momentul de inerție I, al plãcii față de axa cen-
trală, normală la placả . Aflați rezultanta forteior externe apli-
cate plảcii în momentul când are viteza unghiularả o şi acce-
lerația unghiulară e
Sus:
Momentul forțeior externe față de articulație trebuie sä fie (7):
M = (1r3) mu 22 sina cosa
F=ā dm = mācm .
(1)
434
Rezolvare. Intrucât rezultanta fortelor interne şi momentul
rezultant al forțelor interne față de orice pol sunt nule, rezultă
în virtutea principiului l că rezultanta F şimomentul rezuitant M
al fortelor externe aplicate sunt :
In cazu! problemei noastre rezultanta forțelor externe aplicate :
F, = -m wZ R. Fe = mɛ Ro:
M= fřxå dm
F= VE +F =mR, Vu+e2
înclinată cu unghiul a față de raza vectoare:
(19)
tga = Fe /F, = -e /w2
(20)
(21)
(22)
(2)
(3)
(4)
Deşi mărimea fortei rezultante este exact ca şi cum masa plăcii ar
fi concentrată în CM, totuşi punctul de aplicație al acestei rezul-
tante nu este în CM, ci în centrul de oscilație. Fie R, distanța de
la axa de rotație până la punctul de aplicație al rezultantei. Pentru
a afla mometul rezultant al fortelor externe aplicate, vom folosi
ecuația (2). Alegem polul în punctul O ai axei de rotație. Atunci
toate momentele elementare dM =fxā dn sunt perpendiculare
pe placă și se însumează algebric:

M- frra, dm = frerdm = efr

(5)
unde / este momentul de ineție al plẫcii față de axa de rotaie. Am
regăsit ecuația cunoscută pentru mişcarea de rotație în junul axei
fixe. Egalăm momentul rezultantei (3) cu (5) :
M= fe Re =le, Re =Ie /Fe
putem scrie:
Cine cunoaşte teoria pendulului fizic, recunoaşte în (6) lungimnea
redusả a pendulului fizic față de axa de rotație, iar C este centrul
de oscilație. Aplicând teorema lui Steiner:
Ro
dm
deci centrul de oscilație C se află mai departe de axa de rotatție O
decât CM.
Ro
m
Fig.8.45
2mR?
Rcoso
Re =l,/(mR) + Ro.
CM
R
Rezolvare. Să găsim pozițtia centrului de masă CM:
m
dm= lɛ ,
8.46. Un fragment de cerc de butoi de rază Reste sus-
pendat simetric pe un cui bätut în perete. Aflai perioada mici-
lor oscilații în planul paralel cu peretele.
do =
l/ (mR) .
sing | a2
I=fam =- S2sin a
-af2
2R
2
sin
R
(1)
Calculăm momentul de inerie față de axa de suspensie din S:
a
-J(1-cos8) do = 2mR²1-
CM
2
Ro
Fig.8.46
sin
4mR2
d= -fsin?
(6)
ds am
-a2
(8)
2
de =
(2)
435

Dealtfel, în cazul nostru putem afla / (2) cunoscând (1) şi aplicând

de două on teorema lui Steiner:
fațå de S:
față de O:
de unde I= m(R? - R) + m(R- Ro? = 2mR(R - R) =
I= l, + m(R - R.
mR?= o + mR2,
=
2me?|1-
Perioada micilor oscilații ale unui pendul fizic este
436
T= 2r J/(mgRem )
Z sin
unde / este momentul de inertie al corpului față de axa de oscilație
şi Rem distanța CM până la axa de oscilație. în cazul nostru :
T=2
Vmg(R-R.)
G + N = ma
deci independentă de lungimea arcului de cerc, lungimea reduså a
acestui pendul fizic fiind €, = 2R și centrul de oscilatie fiind deci în
punctul diametral opus lui S
Rezolvare. Asupra barei acționează două forte exteme
G şi N a căror rezuitantă :
** 8.47. O barå omnogenä şi uniformă de greutate G se spriji-
nă cu un capắt pe podea fără frecare, formând un unghi a cu
podeaua. Aflați pentru momentul când bara începe să cadă
pornind din repaus: a) forța exercitată de bară asupra podelei,
b) accelerația CM, c) accelerația unghiulară. d) Aflați traiec-
toria capătului superior al barei, e) viteza unghiulară a barei în
funcție de unghiul 9 formnat de bară cu podeaua.
cm
=2n
Mişcarea de rotație în jurul CM:
- G+ N= macm
M= N (e 12) cose = le = (1/12) me2ɛ
Nu avem forte orizontale , CM va coborî pe verticală :
Yom = (e /2) sine, Vem * ỷ cm (e 12) cos
= - (e /2) w cos
= - (e12) (w 2sin@ + e cose)
(3)
=
acm = V cm = y cm = - (/2) (o cose - w sine• ) =
(4)
a) Pentru momentul inițial: w = 0 şi ecuațiile (1), (2) dau
G+ N, = mam o #- (1/2) ml E, cosa ,
(1)
(2)
(3)

N, (e /2) cosa = (1/12) me2 e,

N, =G:(1+ 3cos²a) sau
E= 6Gcosa : [nt (1 + 3cos?a)].
Forta de apăsare asupra podelei va fi deci
a hoğ:[1 + 1/ (3cos?a)]
de unde
b) G+ N = mã,
c)
e) Din (1) și (3) avem
Eo = 6gcosa : [e (1 + 3c0s²a)]
x= - (e/2) cose, y=t sine, x/ ( /2)2 + y/ ę2 = 1 ,
elipsă cu semiaxele /2 și e.
iar din (2)
d) CM coboară pe verticală după axa Oy, atunci coordonatele
capătului superior B sunt:
N=G+ maem=G-(1/2) me (w Zsin0 +e cos) ,
N= mt ɛ : (6 cosO)
astfel încât rezultå
N, = -:(1+3cos?a),
e [mé / (6 cose) + (me /2) cose ] + (1/2) mé sine w2 =G
sau cw (cos20 + 1/3) + w2 sinO coso = 2G/(m)] cose
să transformäm această ecuație într-una mai simplă . Inmultim
peste tot cu 2a dt = -2d0 şi tinem seama că w cosO dt =
= -cos do = - dsin:
2w do (4/3 - sin20) - 2 w2 sine dsine = - [4G/(m)] dsine
Sau d [w2 (4/3 - sine)] = - (4G / (me] dsin®.
Variabitele s-au separat. Integrăm :
fa fu? (4/3-sin?0)]=- [4G/(me)]fd sin@
wZ (4/3 - sin0)= - [4G / (me)] sine + C,
Fig.8.47
G:(1 + 3cos?a)
CM
X
Fig.8.48
B
y
unde constanta de integrare se determină din condiția inițialä : la
t=0, =a, w= 0; 0= - [4G/ (me)] sina + C., C= (4GI(m)] sina,
N2
(4)
mg
(5)
CM
(6)
(7)
(8)
(9)
437

w2= 12G(sina - sine) : [me(4 - 3sin0)].

8.48. O barå omogenả și unifornä, de lungime şi masă
m, lunecă fårả frecare cu capetele sale peo podea și pe un pe-
rete vertical. Intjal bara este în repaus fornand un unghi a cu
podeaua. Aflați in functie de unghiul 0 : a) viteza unghiulară ş
accelerația unghiulară aie barei, b) reacțiunile peretelui şi po-
delei, c unghiul , în momentul când bara se dessprinde de pe-
rete, ) Reacțiunea podeei şi accelerația CM al barei in acest mo-
ment, e) vtteza unghiularå a barei upã desprinderea de perete.
Rezolvare. Centrul de masă descrie un arc de cerc de rază
e12. Rezultanta forțelor exterme F =mã cm dả pe directile centri-
petă și tangențială: (mg- N,) sine - N, cose = mu2 e12, (1)
(mg - N,) cose+ N, sine = me 12
Ecuația mişcării de rotatie în jurul CM:
N, (e / 2) cose - N, (e 2) sine = le = (1/12) me2 e
Din ecuațiile (2) și (3) rezuitå imediat accelerația unghiulară :
€ (3g/(2)] cose dw /dt = w
438
b) Din ecuatiile (1) şi (2), tinând seama de e (4) şi w2 (5).
rezultả:
N, = (mg/ 4) (1 + 9sin20 - 6 sina sinê) ,
N, = (3mg/ 4) (3sine - 2 sina) cos8.
(10)
c) Condiția de desprindere de perete :
N=0 → sino, = (2/3) sina .
Pentru a afla viteza unghiulară w vom integra ecuația (4) , dar în
prealabil o înmulțim cu 2w pentru a putea separa variabilele (w =
= -0 ):
2w dw= d(w ) = (3g/e) cos w dt =
= (3g /) coso (- de) = - (3g/e) d sin .
Integrăm: fd (u2)=u2 =-(3g/e) fd sine = - (3g/) sine + C,
unde constanta de integrare se detemină din conditia inițială : la
t=0 avem = aşi w = 0; 0=-(3g/) sine + C, C = (3g/) sine;
w2= (3g /) (sina - sine) .
d) În momentul desprinderii (8) :
No0, Ngo mgl 4, Ngo =- mg/4,
mộ + No = ma cmo ā cm = 3ğ/4.
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
()
(8)
(9)
(10)
e) In momentul desprinderii (5) devine: w= (g/) sina.(11)

Folosind rezutatul (9) al problemei precedente 8.47, anume

w? (4/3 - sin20) =- (4g/e) sine + C
determinăm constanta de integrare din condiția inițială : pentru =
= , (8) avem w = w, (11):
(g/) sina [4/3 - (4/9) sin²a ] = - (4g/) (2/3) sina +G,
C= (4g/) sina [1 - (1/9) sina ].
astfel încât: w2= (4g/ (3)] [9(sina - sine) - sin?a] :(4 - 3sin?0). (13)
** 8.49. Un disc omogen de rază R, inut
orizontal şi pus în rotație în jurul axei sale
verticale cu viteza unghiulară 0, este aşe-
zat pe un plan orizontal cu coeficientul de
frecare la lunecare L Considerảnd cả pre-
siunea exercitată de disC pe plan este uni-
formă, aflați dupå cât timp discul se opre-
şte şi câte ture efectuează până la oprire.
Rezolvare. Profităm de simetria circu-
lară a discului şi alegem un element de arie dS sub forma unui
inel infinit de subțire , de razăr şi grosime dr, ca în figură. Aria ace-
stui element se poate calcula în trei moduri : dS este aria unei fâşii
de lungime 2r și lățime dr, deci dS = 2ư dr. Aitfel, dS este creşte-
rea infinitezimală a ariei cercului S= r2, datorită creşterii infinite-
zimale cu dr a razei sale, deci se obține din dS prin diferențiere
dS= d(r) = 2r dr. in sfârşit, dS este diferenta arilor cercurilor
de rază r+ drşir: ds= nr+ dn2 - r2 → 2ư dr, (termenul
pătratic în dr se anulează față de termenul liniar d).
Forța de greutate fiind repartizată uniform, apåsarea pe aria
dS va fi evident dN = (mg / (rR)] dS. Forțele de frecare din
cuprinsul inelului dS au brațul r și dau momentul rezultant față de
centrui discului
dM - u dN r= u mgr / ( nfR) dS = (u mg/R2) 2r2 dr .
integrăm pe tot discul:
R
mg,2 dr=
2
Fig.8.49
(12)
3
M= fdM = S2u
Acesta este momentul fortelor de frecare , atunci ecuația mişcắrii
de rotație (uniforn încetinită) : - M= le sau
u mgR
- (2/3) mgR = (1/2) MR2e, e =- (4/3) mg/R.
Timpul până la oprire şi unghiul până la oprire :
tm=- w,/e = (3/4) wR : (ug).
(1)
(2)
(3)
439

Om=2rNm = - w?/ (2) = (3/8) wR: u).

numärul de rotații până la oprire :
Nm = m/(2r) = (3/ (16r)] w7 R :ug).
** 8.50.Un pendul conic este format dintr-o tijă subțire, omo-
genă şi unfomă, de lungime , care se roteşte în jurul axei
verticale formând un unghi cu verticala , capătul superior
fiind prins într-o articulație ideală , fără frecări. Aflațti viteza un.
ghiulară și reacțiunea articulației asupra tijei. Pentru ce turație
tija începe så devieze ?
Rezolvare. Fie un sistem oarecare. Luăm un element de ma-
så dm care are accelerația a și veccorul de poziție ř fațå de un
pol oarecare. Asupra acestui element acționează forțe exteme dF
din partea corpurilor care nu fac parte din sistem, și forțe inteme
dg din partea celoralte particule din sistem. Lex secunda pentru
acest element se scrie:
dẼ + d = dm: ā
Luând momentele fortelor fațå de polul ales avem de asemenea:
Integrăm ecuațiile (1) şi (2) ținând seama de (3) :
faF +fdğ = fā dm sau
Acum să ne amintim de teorema: rezultanta fontelor inter-
ne ale unui sistem şi momentul rezultant al forțelor interne
față de orice pol, sunt nule:
[7 x dỷ=0.
unde F Şi M sunt rezuitanta și momentui rezultant al fortelor
externe aplicate sistemului
Prin derivare de două ori găsim:
sau
440
Vectorul de poziție al centrului de masă CM este
i cm (1/m) f dm.
m
unde P este impulsul total al sistemului , P=mi
Tom =cm = cm =fi dm =
sau M =|i xā dm,
om = Vcm -fi dm=fū dm=
m
m
-fi dm
F=Å= fä dm = mācm
=
m
cm
(4)
P_Lfā dm =
(5)
m
m
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
()

Am regăsit rezutate binecunoscute.

în cazul problemei noastre, asupra tijei ad nează două forte
externe :greutatea mğ în CM şi reacțiunea articulației R în arti-
culație. CM are o mişcare circulară uniformă , deci are accelerație
centripetă :
acm w< (€ 12) sina .
Ecuația (7) dả :
Ry= - macm =- mwz(e /2) sina,
R, - mg = 0, R, = mg.
(9)
Să aplicăm acum ecuația (4). Luăm un element de masă dm,
de grosime dr, situat la distanța r de articulație. Acest element are
o mişcare circulară uniformă , deci are accelerația centripetă a=
= w2rsina . Momentul řxā dm este perpendicular pe desen pen-
tru toate elementele barei deci se însumează algebric:
M=a dmr cosa , dm = (m /) dr,
(am ales sensul pozitiv pentru momente - sensut trigonometric).
Ry
lacm
dr
Rx
CM
Fig.8.5o
M=-5w?r sina (m/) dr· rcosa =
Atunci (9) devine :
Fig.8.51
M= -mg (e /2) sina = - (1/3) mé2w'sina cosa,
w2=3g: (2 cosa) .
R, =- (3/4) mg tga. Ry = mg.
T(X+ dX)
dm
(8)
= - (m/ )wZ sina cosa Sr² dr = -((/3) me² w2 sina cosa
Acest moment trebuie să fie egal cu momentul fortelor externe
R şi mğ, dar R nu dă moment față de aticulație (are brațul
zero), prin umare:
idmg
X
(10)
(11)
(12)
441

Se poate observa cå deşi rezultanta forțelor externe este

mãcm ca şi cum toatả masa corpului ar fi concentrată în CM,
punctul de aplicație al acestei rezultante nu este în CM, ci în cen-
trul de oscilatie, situat în cazul nostru la distanța (2/3)e de articu-
lație (rezultat pe care -am mai întâlnit şi la alte probleme). In ade-
văr, fie Cr) punctul de aplicație al rezuttantei. Atunci momentul ei
trebuie să fie egal cu M (10):
-Ffe cOSa - mMu <(/2) sina r cosa = M=
= -(1/3) meZ w Z sina cosa
Din relația (11) rezuită cả tija va începe să devieze dacă
re= (23) .
J39/(20)
lanțului . Avem:
** 8.51. Un lant greu, omogen și uniform, de lungime
greutate G, este suspendat de capete în două puncte situate
pe aceeaşi oizontală. a) Aflați ecuația curbei pe care o ia lan-
ful, b) cunoscând şi sắgeata , aflați tensiunea în lanț în pun-
ctul cel mai de jos, precum şi la capete. c) Considerând cả
verigile de la capetele lanțului lunecă pe o tijă orizontală cu
unghiul de frecare p, aflați distanța maximă posibilă dintre
capetele lanțului în echilibru.
dm = A ds, ds =
Rezolvare. a) Curba este evident simetrică față de verticala
care trece prin punctul de minim al curbei. Alegem axele ca în
figură. Luăm un element de lant, de masă dm şi lungime ds în
punctul de coordonate (x, y). Fie A = m/t
= dx i+(ay /dx)² = dx 1+y?
yax? +dy?
tg0 = dy/ dx = y' , sine = y': 1+y?, cOSO = 1:
(13)
(14)
đensitatea liniarå a
T(x + dx) sin(0 + de) - TX) sine - dmg=0.
T cose = T: 1+y2 =C= To:
şi
=
(1)
Asupra elementului dm acționează trei forte : cele două tensi-
uni de la capetele sale şi greutatea sa. Scriem condițiile de echi-
libru pe axe: T(x + dx) cos(0 + de) - T(X) cose =0.
(2)
(3)
(4)
Prima ecuație reprezintă creşterea (diferențiala) funcției T cos şi
ne spune cả această funcție este constantă :
(5)
Proiectia tensiuni din lant pe axa orizontală este constantă și egală
cu tensiunea din punctu! de minim.
442

A doua ecuație se retranscrie astfel: d (Tsina) = dmg sau

d (Ty': 1+y? )=lg ds = A g dx 1+y?
şi tinând seama de (5) se retranscrie astfel:
Notând y'=p, variabilele se separă și putem integra :
To
T, dy'=lg dx 1+y2
dp
atunci
i+p?
= Ag dx.
Integrăm mai departe :
To arg shp = Agx + C,
dp
i+p?
unde constanta de integrare C se detenină din condiția la margi-
ne: în punctul de minim x = 0 avem y'=p= 0, deci C= 0, (arg
sh0= O). Rezută : arg shp = Agx / To ,p=y'= sh (Agx/ T). (8)
dy = y=
= Agfdx ,
= sh (Agx /To) dx = (7,/Ag)] ch (lgx/ T) + C'.
Este comod să alegem constanta de integrare C'= 0 şi så notăm
b= To/ (Ag) = To t/G.
b) Tensiunea din lant se găseşte imediat din (5) şi (8) :
T= To+yi? = To y1+sh² (x/b)
b
y= b ch (x /b) = (b/2) (exD+e xIby
această curbă se mai cheamă curba "lảnțişor, minimul ei y=b
(pentru x=0, cho= 1).
= T, ch (x/b) = To Y /b = Agy = (G/) y.
s=b sh (x/ b)
(6)
()
Putem găsi o relație între coordonateie capetelor lanțului
(t Xo. y) și lungimea lanțului şi săgeata f:
e12=b sh (x,/b). f= yo -b= b ch (*,/b) - b
Ştiind cả
ch2x -sh²x= 1,
să calculăm lungimea lanțului: ds= dx 1+y* =dx ch(x / b),
Sds =s= f ch (x/b) dx = b sh (x/b) +C.
găsim : (f+ b)2 - (2/4 = b2, f2+ 2fb - (2/4= 0,
((2/4 - f:(2f) = To: Ug).
(9)
Dacă mäsurăm lungimea arcului de lănțişor de la punctul de minim,
atunci pentru x= 0 trebuie să avem s = 0, deci C =0:
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)
443

Pe de altă parte, tensiunea a capete este :

Te= T, ch (x, /b)= T, Yo/b = Agy, = (m/)gy, = (G/)Y (16)
Putem exprima pe y, prin și f: Y2 = b2 ch?(x,/b) =
= b2[1 + shx,/ b)] = b2 1 + e2/(4b)] = b2+ (2/4.
înlocuind pe b din (15) rezuită : Yo = (e2/4 + f : (2). (17)
Atunci din (9) şi (15) găsim: T, = bG/l = (e2/4 - f2G: (2f ),
T = (G/) y,= (e2/4 + f)G: (2f e) .
c) La limita lunecặrii verigilor de la capete, avem:
To = Tox = Toy * uG/2. T, Tả+T - Tey i+
= Tey/cosp = G/ (2cosp),
b= T,{ /G=ul 12. (20)
G
de unde
(19)
Pe de altă parte din (16) și (13): Te = Gy,! E = (Gb /) ch (xo/b) =
2bsh(x, b)
bch(x, /b)=
2coSp
th(x,/b) = cosp, Xo /b = arg th cosp
2 th(x,/b)
Dar să ne amintim că arg th x = (1/2) In (1 + x) /(1 - x)],
astfel încât, tinând seama de (20):
X, = b (1/2) In I(1 + coSp) /(1 - cosp)] =
G
= ul 14) In ctg?(p/2) = u l /2) In ctg(p/2) .
de unde rezultă distanța cerută dintre capete:
d= 2x,=l tg in ctg(p/ 2)
(18)
=
(21)
(22)
(23)
8.52. O bară omogenả şi unitormă, de lungime , secțiu-
ne S şi masã m, este suspendată la capătul superior. Aflati
alungirea barei datoritå propriei greutăți. Se dã modulul de E.
Rezolvare. Vom neglija deformarea transversală a barei . Sả
considerăm în absența gravitației şi a deformårii un element de
bară de lungime dx, masă dm= (m /) dx situat la distanța x de
capătui superior. Datorită greutății secțiunea din x se deplasează
cu u(x), iar secțiunea din x + dx se deplaseazå cu u(x + dx) şi deci
elementul dx va deveni :
dx + x + dx) - ux) = dx + du,
alungirea sa este du şi alungirea relativă : e (x) = du/dx.
Dar conform legii lui Hooke: o(x) = F/ S, = E e(x),
unde F= T) este tensiunea din bară în secțiunea x. Este evident
cả
T(x + dx) - T(x) = dT= - dm g= - (mg /) dx,
de unde prin integrare
444
(1)
(2)

SdT= T= - (mg /) fdx =- (mg/ t)x+ C.

unde constanta de integrare se detemină din condiftia la margine:
pentru x= l avem T() = 0,
C= mng,
Legea lui Hooke (2) dă acum:
e (x)=
de unde
1
ESo
ux)
du(x)
dx
mg
u(x) =
uX+ dx)l
T (x) = mg (1 - x/).
du(x) =
1
ES
1
ESo
Fig.8.52
dx
O= - (mg /€) + C,
T(x) =
ES
T(X)
T(x+dx)
unde constanta de integrare C' se
gine: pentru x= 0 avem u(0) =0, deci C'= 0;
mg (1 -
1
1
ES
ng
ES,
mg (1 - ).
Alungirea totală se obține de aici imediat punând x= l:
A E= u (e) = mgl : (2ES)
7) dx,
mac'.
ca și cum forra de greutate mg ar acționa la mijlocul barei în CM Şi
deci acționează numai asupra jumåäții superioare /2 a barei,
cea inferioară ieşind din joc.
fdu = u=
determină din condiția la mar-
dy
RO
Fig.8.53
(3)
(4)
** 8.53. O bandå de ofel de lungime
h este curbată înt-un arc de cerc de rază R. Cunoscând mo-
dulul de elasticitate E şi considerând deformațiile elastice,
calculați lucul mecanic necesar.
(5)
(6)
, lațime bşi grosime
445

Rezolvare. Så considerắm un strat infint de subțire de grosi-

me dy situat la distantța y de planul median de simetrie. Acest strat
suferă alungirea relativă:
e ) = [(R- ) e -R0: (RO) = - y /R,
(1)
pentru y> 0 stratul este comprimat, iar pentruy<0 este alungit.
Ştim că lucrul mecanic efectuat la tracțiunea barei raportat la unita-
tea de vołum, egal cu densitatea de energie potențială de defor-
mare elastică, este dW /dV= (1/2) E e2.
Prin urmare pentru stratul considerat :
dW= (1/2) E e2dV= (1/2) E(y2/R) E b dy.
integrăm pe tot volumul benzi :
J dW==fh2 1E
-h2 2 R?
1 E
e by2 dy 24 R2
9. MECANICA FLUIDELOR
In particular, dacă curbäm banda într-un cerC complet : = 2rR:
W= (n2/6) E bh3 /e.
9.1. HIDROSTATICA
(2)
Rezolvare. Dupå răstumare, forța exercitată asupra dopului
pS pgh S
(3)
9.1.1. Douå butoaie, wnul cilindric, celälat tronconic, de
aceeaşi înățimne, umplute pânả la jumātatea înătțimii cu apă,
sunt astupate la capätul superior prin dopuri identice. Pentru
a le transporta un muncitor le-a răstumat cu 180° şi atunci la
unul din butoaie dopul a sărit. La care ? De ce ?
9.1.2. O navă pluteşte pe un lac de acumulare. Ce se în-
tâmplă cu nivelul apel din ac dacă de pe navă se aruncã în
apă : a) buşteni de lemn, b) bare de metal ?
446
(4)
va fi
La butoiul cilindric coloana de apă va fi H/2 pe când la cel tronco-
nic va fi h'> H/2şi deci dopul va sări la acest butoi.
(1)

Rezolvare. a) Prin aruncarea unui corp de masa m în lac, gre-

utatea navei scade cu mg, deci ea va deziocui un volum de apå
mai mic cu AV= mp,, (mg =p, AV g). Pe de ah parte m va
deziocui tot atâtä apă , din aceeaşi condiție de plutire. Deci nivelul
nu se schimbă
b) In cazul barelor de metal nava va dezlocui un volum de
m /po, în timp ce barele care se scufundă
m/p și deoarece p >po, ele vor dezlocui
nivelul apei din lac va scădea
apă mai mic cu AV=
vor dezlocui un volum
un volum mai mic, deci
a)
HI2
Fig.9.1.1
b)
9.1.3. O sferă de metal pluteşte într-un vas cu mercur. Se
toarnă apă peste mercur asttel incåt sẵ acopere sfera. Se va
Cufunda sau se va ridica sfera ? De ce ?
de unde
Rezolvare. Volumul de mercur dezlocuit inițial este m :PHa:
care dă o forță arhimedică egalå cu greutatea mga sferei. Turnånd
apå - dacă sfera ar sta pe loc, sfera ar mai dezlocui suplimentar un
volum de apă, deci ar apărea forță arimedică suplimentară corespun-
zătoae. Prin umare, sfera se va ridica : scade putin forța arhimedică
dată de greutatea volumului dezlocuit de mercur şi apare în schimbo
forțå arhimedicả dată de greutatea volumului de apă dezlocuit
Fig.9.1.4
9.1.4. Intr-un pahar cu apă pluteşte o bucatä de gheață.
Peste apă se toarnă un strat de ulei, care acoperả complet
gheața. Creşte sau scade nivelul uleiului şi al apei dupã topi-
rea gheții ?
Rezolvare. Condiția de plutire (m - masa gheții) :
m= V Pa t VPu V + V =m /pa.
Vy= m(1 - PulPg)Pa -P).
V = m(PaPg- 1) /(Pa -P)
Prin topirea gheții se obține volumul de apă V,=m/P, > V,=
= m(1 -pu/P)/a - Pu).
deci nivelul apei creşte.
g <P).
(1)
(2)
(4)
47

Pe de altă parte,
deci nivelul superior al uleiului scade
9.1.5. Ştiind cả suprafața oceanelor reprezintă 2/3 din su-
prafata giobului şi cả adâncimea medie a oceanelor este h = 4
km, aflați cu cất ar creşte presiunea atmosferică dacă toată
apa oceanelor S-ar evapora.
Rezolvare. Fie m - masa apei oceanelor și S - suprafața glo-
bului. Atunci m= (2/3) S hp,
= (2/3) p gh ~ 30 MPa
V,<V, + Vy (p, >P.
9.1.6. Un manşon tronconic de masă m este aşezat etanş
pe o masă. Raza bazei sale este R.Se toarnă apå în interior
până manşonul se desprinde. In acest moment nivelul apei
este h. Aflați masa apei.
2R
Rezolvare. In momentul desprinderii manşonului forta de pre-
siune pe fundul manşonului pS egalează greutatea manŞonutui şi
apei:
p gh nRZ= (n + M) g,
a)
448
M= p h nR?- m
sau
300 atm
sau altfel spus, greutatea apei și a manşonului desprins generează
forta de presiune hidrostatică exercitată pe planul mnesei.
2R
Pe de altă parte,
b)
Ap = mg/S =
(5)
Fig.9.1.6
T
(1)
9.1.7. Intr-un vas cu apă, de secțiune S = 100 cm², pluteşte
o bucată de gheață prinsă printr-un fir de fundul vasului. Ten-
siunea din fir este T = 10,0 N. Aflați cu cấtse schimbå nivelul
apei din vas prin toplrea gheții.
mg + T=Pa V19.
m/pa - V= SAh,
(2)
Rezolvare. Cu notațiile din figură avem condiția de echilibru
(plutire) (m -masa gheții) :
/ S)[ m lpa - (mg + ) /Pa)]=
10 cm,
Fig.9.1.7
(1)
de unde rezultă : Ah = (1
=-T: (Sp.g) = -
nivelul apei scade, ceea ce era de aşteptat, fiindcă este deziocuit
un volum mai mare decât fără fir. De exempłu, dacă gheața ar fi
compiet scufundată, prin topire ar da un volum mai mic de apă.
(2)
(3)

9.1.8. O bucatả de gheaț de arie S = 150 cm² și grosime

constantă pluteşte pe apă, ieşind deasupra apei cu h= 2,0 cm
Care este masa gheții ? (P, = 920 kg/m)
Rezolvare. Condiția de plutire (H- înălțimea totală a gheți) :
PoSH =P, S(H - h) → SH= P,Sh : (oa -Pg.
m = P,SH = PaP Sh:pa-P)= 3,5 kg.
9.1.9. Ce greutate trebuie puså pe un paralelipiped de
gheafả de arie S= 1,00 m² şi grosime h = 20 crm pentru a-l cu-
funda complet în apå ?
de unde
Rezolvare. Condiția de plutire pentru gheață + corp, scufun-
date la limită :
Po Sh + m=p,Sh,
m=(Pa - P) Sh = 20 kg
PpSd = PaSh, Pp Pa hid= 0,60 glcm³
9.1.10. Un butoi gol pluteşte pe apå (cu axa verticalä).
Pentru a astupa fisuri din fundul butoiului se cắptuşeşte fun-
đul - pe dinắuntru sau pe dinafară - cu un strat de plastic đe
grosime d = 30 mm. Din această cauză butoiul se scufundă în
plus cu h = 18 mm. Aflați densitatea plasticului .
Rezolvare. Plastic pe dinăuntru: Greutatea plasticului trebuie
echilibrată de greutatea volumului suplimentar deziocuit :
ApSd Pa S(d +h)
densitatea lichidului ?
G,
Plastic pe dinafară: Acum plasticul de la bun început dezlocu-
ieşte un volumn de apä, aşa incât, dacả butoiul se scufundă cu h
față de nivelul inițial :
Rezolvare. Avem succesiv :
Pa
Pa(d +h) /d= 1,6 g/cm. (2)
9.1.11. Un cop cântăreşte în aer G =3,00 N, în apả G, =
=1,80N şi într-un lichid necunoscut G,= 2,04 N. Care este
(1)
Po
mg1 -Pa /p.
Pc=1-G,/G,
(2)
G= ng ,
G= mg1 -pelPo.
Pelpe =1 -Gg/G,
(1)
PlPa = (1 -G/G) : (1 -G,/G).
(2)
Pe=Pa (G-G ):(G- G,) 800 kg/m3
(1)
(1)
(2)
(3)
9.1.12. Intr-un vas cu apă piuteşte o bilå de lemn. Se scu-
fundă sau se ridică bila dacă vasul urcắ cu acceierația a ?
Pentru a scufunda bila complet în apă se apasă bila çu o
anumitả fortă F. In ce raport se schimbå această fonțå dacă
vasul urcă cu accelerația a ?
449
Rezolvare.Condiția de plutire: m( - ā) m dez (ỹ - ã) (1)
nu depinde de ã , cất timp ğ - â * 0
Forța necesarả pentru
F= mgo/pe - 1) ,
deci se schimmbả în raportul:
Observăm cả într-un SC neinerțial care se mişcă cu accelera-
tia å față de SC inerțiale nu sunt valatbile legile lui Newton.Totuşi
putem scrie legile lui Newton dacă adăugăm forțele complemen-
tare (pseudoforțe sau forte de inerție). Totul se petrece ca și cum
SC ar fi inerțial, dar în schimb ar acționa un câmp "gravitaționa! *
echivalent ğ'= - ā (pentru mişcăi de translație ale SC)
a scufunda complet bila :
F'=m(g + a)(o lec - 1).
F'/E= (g + a) /g.
Rezolvare. Dacă neglijăm volumul balastului, putem scrie:
mg =p Vg = FA. FA (m - mg = (m - m) a,
de unde
9.1.13. Un balon cu gaz, de volum V= 600 m3, se aflä în
echilibru în aer. Ce cantitate de balast trebuie aruncată peste
bord, pentru ca baionul så urce cu accelerafia a = 0,10 m/s² ?
Densitatea aerului p 1,29 kg/m
ceea ce se putea scrie şi dintr-o dată (forța arhimedică scade cu
myg)
m, = m a / (g+ a) =p Va / (g+ a) = 7,8 kg
pentru
mg= (m- m a,
S
(2)
Fig.9.1.14
m
(3)
9.1.14. Un vas cilindric de arie transversalå S este umplut
cu un lichid şi închis cu un piston etanş (dar fără frecări), care
are în centru un dop de arie s. Fora de frecare maximă între dop
şi piston este F,. Cu ce forță minimă trebuie sả apäsăm pe dop
l expulza în lichid ? Se neglijează forțele de greutate.
Fig.9.1.15
(1)
(2)
(3)
Rezolvare. Între peretii dopului şi pereții pistonului acționează
forțe de frecare, egale în modul şi de sensuri opuse, aplicate do-
pului, respectiv pistonului (acțiunea şi reacțiunea), ca în figură
(forțeie de greutate sunt neglijabile). Aplicăm legea lui Pascal:
Presiunea exercitatä din exterior la suprafața unui lichid incompre-
sibil se transmite cu aceeaşi intensitate in toate direcțile in lichid.
450

Prin unare, trebuie så avem egalitatea presiunilor :

(F - F) :s=F: (S - s) → F F: (1 - s/S).
9.1.15. Intr-un vas prismatic de secțiune S este un lichid
de densitate p.Cu cât creşte nivelul lichidului în vas dacă
lăsăm så plutească un corp prismatic de masă mn ?
Rezolvare. Fiey înăițimea cu care creşte nivelul lichidului şi h
adâncimea de scufundare a corpuiui. Atunci condiția de plutire este
m=psh, dar s(h - y) = (S - s) y.
y=sh/S= m /(p S)
de unde
final
inițial
9.1.16. Un corp prismatic, suspendat de un dinamometru,
este introdus în lichidul intr-un pahar cilindric, astfel icat ni-
velul lichidului creşte cu Ah= 80 mm, iar indicația dinamome-
trului se schimbå cu AF = 0,50 N . Aflați aria secțiunii vasului.
Rezolvare. Volumul dezlocuit de corp este SAh deoarece
cele douå volume haşurate diferit sunt egale între ele. Scăderea
fortei indicate de dinamometru este egalä cu forța arhimedică :
AF =p SAh g
S= AF:(pgh) = 6,25 cm2
Fig.9.1.16
S
Hg
(1)
nivel
inițial H,O
Fig.9.1.17
(1)
(2)
(1)
9.1.17. In douả vase cilindrice comunicante cu aceeaşi
secțiune transversală S= 100 cm² se aflå nmercur. intr-unul din
vase se toarnă apă de masă m = 20 kg şi se lasă så plutească
un corp de masă m, = 7,2 kg. Cu ce distanță h urcă nivelul
mercurului in celălalt vas ?
Rezolvare. Alegem ca plan orizontal de referință nivelul inferi-
or al mercurului şi aplicăm principiul vaselor comunicante:
îintr-un plan orizontal trecând prin acelaşi lichid, în vase
comunicante, presiunea este aceeaşi :
PHa9 2h = (m + m)g/S → h=(m + m) : (2SPHa)= 10 cm. (1)
9.1.18. O presã hidraulicå cu apå are ariile pistoanelor S,=
= 100 cm² şi S, = 10 cm². Pe pistonul mare se asează un corp
de maså m = 80 kg. Cu cất coboar acest piston ? Greutațile
pistoanelor sunt negllijabile.
451

Rezolvare. Vołumul de apå cu care coboarå apa în ramura

largă este egal (din cauza incompresibilitäți) cu volumul de apå cu
care urcă în ramura îngustả: Sy= SY2 yz =y S,/ S (1)
Alegem ca plan orizontal de refeință suprafata apei din ramu-
ra mai largă și aplicămn principiul vaselor comunicante: intr-un
plan orizontal trecând prin acelaşi lichid, în vase comuni-
cante, presiunea este aceeaşi :
mg/ S, pgy + y S,/ S), y= mS, : lp(S, + S,) S,]= 0,73 m. (1)
m
S
S2
Sy = (S - S)y'.
Fig.9.1.18
|m
9.1.19. in figurã pistonul P şi cilindrul C sunt în echilibru,
putándu-se deplasa etanş färả frecări. Se cunosc secțiunile S,s,
şi densitatea lichidului p. Cu cất se va cufunda cilindrul (față de
poziția sa inițială) dacă peste el punem un cop de masả m ?
Rezolvare. Din incompresibilitatea lichidului rezultă că volu-
mul dezlocuit Sy este egal cu creşte rea de volumn (S- S,y':
y'= y s, : (S - S)
Aplicăm principiul vaselor comunicante : într-un plan
orizontal trecând prin acelaşi lichid, în vase comunicante,
presiunea este aceeaşi .
avem:
Fig.9.1.19
Luăm ca plan de referințá nivelul apei de sub piston. Inițial
mg/So = mg/ (S - S) +p gYo.
(1)
(2)
final avem : (m t m)g/ S, = mg / (S - S te 9oy + Yo + y'). (3)
Scădem ecuația (2) din (3) :
mg/S, =p 9y+ y'). (4)
ceea ce se putea scrie dintr-o datả , cảci denivelarea y, asigură
echilibrul inițial al presiunilor generate de greutățile corpurilor.
Introducând y'din (1) în (4) obținem: y = m(s - S):(pss,). (5)
9.1.20, Intr-un pahar cilindric cu apả, de secțiune S, plute
şte un manşon cilindric de lemn cu secțiunea interioară s. Ti-
nând fix manşonul se toarnă în cavitatea sa cilindricả interioa-
rå un strat de ulei de densitate p şi grosime h, apoi se lasã
manşonul liber. Cu cat se ridică nivelul apei din pahar şi cu
cât se schimbă înāițimea de scufundare a manşonului în apă ?
452

Rezolvare. Greutatea manşonului este echilibrată de forța de

presiune a apei de la baza sa, deci el rămåne scufundat la fel ca în
apă, ridicându-se exact cu cất se ridicå nivelul apei din pahar. Din
incompresibilitatea apei rezută cả volumele haşurate diferit sunt
egale :
sy'= (S - s) y,
Alegem ca plan de referință suprafața inferioară a uleiului
(care a coborît cu y') şi scrienm egalitatea presiunilor (confom
principiului vaselor comunicante) :
Pogy+y')=pgh sau Pogy S /s =p gh
y= h(p lp) (s/ S).
Fig.9.1.20
S
y'+ y= yS/s.
S
Fig.9.1.21
PKH + h)S =pghS + pgH(S - S).
H=h (S /s) (plpo- 1) = 1,8 m.
S
de unde, eliminând pe V, obținem :
(1)
9.1.21. Pe fundul unui lac stå un disc de arie S= 1,00 mz
şi grosime h= 10 cm, densitatea discului p= 7800 kg/m. Pen-
tru a-l ridica s-a introdus în apă un tub de secțiune s=0,10
m², strâns (etanş) ataşat de disC , din care s-a evacuat apa
Până la ce adâncime de la suprafața apei se va ridica discul?
Rezolvare. Discul va urca cất timp forta de presiune exercita-
tă de apă pe suprafața sa inferioară depăşeşte pe cea de pe supra-
fața superioară . La limită :
(2)
(3)
(1)
(2)
9.1.22. Un areometu (densimetru) este format dintr-un ba-
lon cu alice continuat cu un tub cilindric subțire de secțiune
S. Masa totalå a areometrului m =3,00 g.Ce interval de lungi-
me Ah este intre douå diviziuni consecutive corespunzätoare
la Ap= 0,010 g/cm in vecinắtatea diviziunii p= 1,23 g/cm ?
Rezolvare. Scriem condiția de plutire pentru cele două divizi-
uni consecutive: m=pV m=(p+ Ap)(V - SAh),
(1)
ah = mAp : [pp + Ap) S] z MAp: (p2S) = 2,0 mm
9.1.23. In vase comunicante cu mercur S-a tmat in-
tr-unul o coloanå h, =30 cm de ulei cu densitatea p =900
kg/m, iar în celålalt o coloanå h, = 20 cm de apă. Aflați deni-
velarea mercurului.
(2)
453

Rezolvare. Aplicăm principiul vaselor comunicante într-

un plan orizontal trecând prin acelaşi lichid, în vase comuni-
cante, presiunea este aceeaşi.
Luăm ca plan de referință suprafața inferioară a mercurului:
Ah = (ph, -Pzh,) :PHa= 5,1 mm
Hg
Fig.9.1.23
V,/V= (Pz -p) :(Pz
p).
(1)
9.1.24. O sferă omogenả de densitate p pluteşte la supra-
fața de separație dintre douả lichide nemiscibile de densitäi
P2-Ce fracțiune din volumul sferei se afl în lichidul superior ?
Rezolvare. Condiția de plutire (V - volumul sferei în lichidul
superior) : m =p V= p, V, tP(V- V).
(2)
Fig.9.1.25
p=pgh.
(1)
(2)
9.1.25. Sub un clopot se află un tub barometric atâmat de
un dinamomnetru şi cufundat cu capătul inferior înt-un vas cu
mercur. In clopot se face treptat vid. Arắtați cum variază forfa
arătată de dinamometru în funcție de inățimea coloanei de
mercur din tub.
Rezolvare. Presiunea atmosferică echilibrează presiunea
hidrostatică a coloanei de mercur :
(1)
Pe de altä parte, forța arătată de dinamometru egalează greutatea
tubului mg plus forța de presiune de sub clopot pS (deoarece de
cealaltă parte interioară avem vidul lui Torricell) minus forța arthi-
medică datä de greutatea volumului de mercur dezlocuit de peretii
tubului :
F= pS + mg - FA =eghS + mg -FA
(2)
9.1.26.O tijå subțire omogenã şi uniformå de greutate G
are un capăt fixat într-o articulație de peretele interior al unui
vas, celălait capăt fiind cufundat în lichidul din vas de densi-
tate Po . Tija se poate roti liber fără frecare în articulație. Aflați
'454

densitatea p a tijei dacă la echilibru lungimea rănaså afară

reprezintă o fracțiune f din lungimea tijei. Care este forța de
reacțiune din articulație ?
Rezolvare. Tija fiind în echilibru , scriern condiția de echilibru
la rotafii, luând momentele în raport cu articulația A
FA [f + (1 -) /2] sina - mg (e /2) sina = 0
(1)
unde forța arhimedică (acționează în centrul porțiunii cufundate din
tijă) :
FA Po (1 -)mng/p.
introdusă în condiția (1) dă :
Po (1 - ) (1/p) (1 +) - 1 =0, p
Reactiunea din articulație trebuie
celelalte forțe sunt numai verticale:
A
R+ FA - mg = 0,
TR
= mg - mg / (1 + )=fG/(1 +), Ř=-Ğ f/(1 +).
mg
Fig.9.1.26
=po (1 - f2).
să fie verticală, deoarece
R= mg -p, (1 -) mg/p=
N
introdusă în (1) dă :
mg
Fig.9.1.27
Rezolvare. a) Scriem conditia de echilibru a tijei luând mo-
mentele față de punctul de sprijin S:
FA x + (e- x) /2] cosa - mg (€ /2) coSa = 0,
unde forta arhimedică (aplicată în centrul porțiunii cufundate) :
FA =Po (mg /p) ( - x) /e.
9.1.27. Intr-un vas cu un ilichid e densitate e=1000 kg/m3
se sprijină liber cu un capåt peste marginea vasului o tjă sub-
tire, omogenă şi uniformă, de lungime t= 100 cm şi densitate
p=910 kg/m², celälatt capät fiind cufundat în lichid. Inăițimea
capātului superior al tijei față de nivelul lichidului este h= 15
cm. Aflați: a) iungimea porțiunii de tijă rămasă afară din lichid,
b) unghiul format de tijă cu suprafața lichidului, c) coeficientul
de frecare la lunecare dintre tijă şi marginea vasului, minim
necesar pentru ca tija să nu lunece.
(2)
PoI(e- x) /(pe)] (x + €) - l= 0,
(3)
(4)
(1)
(2)
455

x2= 2(1 -p/P

b) sina= h/x= 1/2
N sina - u NcoSa = 0
c) Ne-a mai rămas condiția de echilibru la translați. Este sufi-
cient să scriem această condiție proiectată pe direcția orizontală
(cảci mg şi Fa Sunt verticale). Considerăm cazul limită când tija
este gata -gata så lunece. Atunci F → u N şi încă mai sunt
valabile condițile de echilibru :
x= 1-pleo =30 cm
a=300
mgb, - (b, t b) /2] = (pV - Pof Mgb,.
mg
e= tga = 1/3 = 0,577
9.1.28. O tijă uniformå şi omogenă de masă m = 4,4 g este
aşezată în echilibru peste marginea unui vas cu apă, având la
un capắt atârnată o bilă de aluminiu de volum V = 0,52 cm
cufundată co fracțiune f= 0,50 din voluml sắu în apă , ca în
figură. Aflați raportul brațelor b4 /bz
m(b, /b - 1) = 2V(p -fp).
S
Rezolvare. Scriem condiția de echilibru, luând momentele fată
de punctul de sprijin S:
b, /b = 1+ (2V/ m) (p - fp) = 1,52.
Fig.9.1.28
b,
(3)
(4)
Fig.9.1.29
(5)
(1)
(2)
9.1.29. Densitatea unei solutii de sare variază cu adânci--
mea după legea p otAh, unde go = 1,00 g/cm, A = 20
mg/cm4. În soluție sunt cufundate două bile legate între ele
printr-un fir, având naseie m, = 0,13 g, m = 0,34 g şi volume-
le V, = 0,10 cm, V, = 0,20 cm³. La echilibru prima bilå este
cufundată până la adâncimea h, =20 cm. Aflați tensiunea din
fir şi lungimea firului.
456

Rezolvare. Deoarece
fi cufundată mai muit, ca în figură
Scriem separat condiția de echilibru pentru fiecare corp
(luând densitatea corespunzătoare centrului bilelor) :
mg+ T-(po + Ah,) Vg=0
T= (po+ Ah,) Vg- mg= 0,10 mN;
P2 = m,/V2>P = m, /V. bila 2 va
mg - T - (P, + Ah,) Vg = 0
h, = (m9- T) : (AVg) -Po /A=
= [m, + m, - (po t Ah,)V]: AV Po/A,.
9.1.30.In apă pluteşte un pahar
plut parțial cu apă, ca în figurā. In
de masă m care pluteşte. Cu cất se
Fig.9.1.30
l= h, - h, = [m, + m, -(oot Ah,)(V + V,)] : AV,= 12,5 cm .(5)
de arie transversalả s, um-
pahar se pune un mic cub
schimbả înățimile h, H?
p
apă și corp:
S
p
h+Ah
V=
(1)
.
J2g(h-y)
(2)
Rezolvare. Condiția de plutire pentru cub:
m =pdezi. dar Sh= S(h + Ah) - Vdez → Ah = m /(pS). (1)
Conditția de plutire pentru cilindrul cu apă şi apoi cilindrul cu
M =pSH, M+ m =pS(H+ AH) → AH= m/(pS). (2)
Se vede cå Ah = H, adicå creşterea de presiune pe fundul
vasului este aceeaşi :
Ap = pgah = pg AH
(4)
9.1.31. Pe o masă stă un vas umplut cu un lichid de den-
sitate p până la înảțimea h.La ce îinătțime trebuie practicat
un mic orificiu de arie S in peretele lateral astfel incât "bắtaia"
jetului de lichid să fie maximå ? Cât va fi forța reactivă asupra
vasului în acest caz ?
Rezolvare. Problema este asemănátoare cu aruncarea ori-
zontală (in vid). Particulele de lichid ies din orificiu cu viteza dată
de formula lui TorricelIi :
(1)
Mişcarea particulelor pe orizontală este uniformă cu viteza (1), iar
pe verticală este o cădere liberă :
y= gti2, t= J2y /g . (2)
457

Prin umare, bắtaia este:

2y /g =2 (h-y)y
(3)
Sub radical avem produsul a doi factori a cảror sumă este constan-
tă (= h), atunci produsul este maxim când factorii sunt egali :
h -y=y, y= h/2,
atunci
b=v= J29(h-y)
bmax = 2 yh4 =h.
Fig.9.1.31
Forta reactivă se obține calculând variața de impuls pe unita-
tea de timp F= A: At. In timput At foarte scurt iese masa de
lichid AM = pSVAt care duce cu sine imnpulsul |Að | = pSvAt· v,
prin urmare F= |Aß|: At=pSv2 = pS 2gy = p Sgh,
egală numeric cu greutatea lichidului.
mg
m
mg
kv
Fig.9.1.32
(4)
(5)
(€)
9.1.32. O bilă de densitate p= 2000 kg/ms, lsată liberă
intr-un lichid de densitate p, = 1000 kg/m, atingeo vitezả li-
mită vo = 10,0 m/s, intâmpinând o forță de rezistență propor-
tionalã cu viteza . Douã bile de acest fel sunt legate printr-un
fir trecut peste un scripete ideal, una din bile fiind cufundată
în lichidul de mai sus. Aflați viteza limită a bilelor.
Rezolvare. In primul caz asupra corpului acționează forta de
greutate mg. forța arhimedică p, (m /p)g și forța de frecare kv
Forta de frecare creşte cu viteza și la un mnoment dat egalează
rezultanta celorlalte două forte, adică forța de greutate aparentă
Din acest moment accelerația este zero şi corpul continuă mişca-
rea cu viteza atinså care rămâne constantă (viteza limitå de cãdere
liberă ):
mg -Po (m/p)g = kvo.
(1)
In al doilea caz, corpul cufundat în lichid va începe să urce
deoarece asupra lui acționează și forța arhimedică. Când se atinge
458

viteza limită constantä accelerația se anulează, fiindcă forțele se

echilibrează :
→ mg + kv
P, (m /p)g mg, k=P, (m lp)g/vo . (2)
care introdus în (1) dả : mg (p -P /p= Po (mg/(pvlVo →
Vo= Vo Po (p -P)= 10,0 m/s
(4)
9.1.33. Un cilindru cu pereti foarte subtiri, închis ermetic
şi umplut cu gaz, plteşte pe apă. Masa cilindrului cu gaz este
m= 20,0 kg, înăițimea h = 1,00 m şi aria bazei S = 0,20 m². n
uma fisurăril bazei, cilindrul coboară cu Ah = 10 cm. Aflati
presiunea inițial a gazului, dacă presiunea atmosferică este
P, = 100 KPa
iar dupả fisurare:
mg - T=0 şi mg + kvo'= FA + T →
Rezolvare. Condiția de plutire înainte de fisurare :
p
mg =pSyg,
mg pS(y + Ah - A)g.
h
Din cele dou ecuați rezultă ah= Ay, adică cilindrul se cufundă
cu tot atâta cất urcă apa în cilindru
Gazul din cilindru suferả o transformare izotemă (la tempera-
tura mediului). Fie p- presiunea inițială a gazului. Atunci :
pSh = (Po t pg) S(h - h) = (Pot mg/ S)S(h - Ah),
p= (P, + mg/S) (1 - Ah / h) = 90,9 KPa
|dy
Ly
a)
H
Fig.9.1.34
(1)
iy
(2)
b)
(3)
(4)
dm
00o0000000 dm,
Fig.9.1.33
(*•)9.34. Un cub de volum V şi masă m se afla în ehilibru,
compet cufundat intt-un lichid a cărui densitate variază cu
adâncimea dupå legea p = p, + kh. Afiați la ce adâncime este
centrul cubului. Dar in cazul sferei de acelaşi volum şi maså ?
Rezolvare. a) In cazul cubului, considerăm un strat infinit de
subțire, de grosime dy, aflat la adâncimea y și deziocuind masa de
fluid :
dm = pG)dV= (Po + ky) Sdy = (Po + ky)e dy (1)
Notăm cu H adâncimea la care se afl centul cubutui. Integrăm :
m=fdm=Se, +ky) 2 dy=
459

*Pol<.y
H+£12
lH-#2
+k£2
=pof2· P* ke2 (1/2) 2H
460
1
Masa de fluid dezlocuită fiind egaiă cu masa cubului, rezultă :
H= (m P,): (k).
H+€12
b) In cazul sferei, vom folosi proprietatea de simetrie a sferei,
raționamentul de mai jos fiind aplicabil şi cubului. Considerăm
două straturi infinit de subțiri, de grosime dy aşezate simetric față
de planul ecuatorial al sferei, ca în figură .
dm, = [p, + k(H - )] dV. dm, (Po + k(H + )]dV,
H-€;2
dm, + dm, =2(po + kH)dV,
py) dm
= (Po + kH) V.
du-le găsim: m= S(dm, + dm) = (Po + kt)V.
rezultat identic pentru cele două corpuri simetrice :
H= (m -P,): (kV).
2
Fig.9.1.35
deci suma celor douå mase dezlocuite nu depinde de y şi însumân-
P
Observăm cả şi în cazul cubului se poate face evident acelaşi
raționament. De asemenea, putem lua elemente foarte mici Am,
Ay, etc. şi raționamentul rămâne valabil, deci problema se poate
rezolva și färă caiculul diferențial şi integral.
a)
** 9.1.35. Intr-un vas cilindric vertical de înălțime h densita-
tea lichldului creşte proporțional cu adâncimea la pătrat: p-
~y. La ce adâncime trebuie aşezată o placă orizontală astfel
încât deasupra și dedesubtul ei så fie mase egale de lichid ?
H
-R-
m
(2)
H
(3)
Fig.9.1.36
dm
(4)
b)
(5)

Rezolvare. Fie p= k y2. Să luăm un strat infinit de subțire la

adâncimea y, de grosime dy, având deci masa :
Prin integrare găsim masa lichidului până la adâncimea y:
dm = p) dV=p) Sdy= Sky2 dy .
Se poate integra și nedefinit :
m) = S Sky°dy = Sk f y°dy sky
m= f dm=f Sky'dy =
de unde
sau
3
unde constanta de integrare C se determină din condiția la mar-
gine: pentru y = 0 avem m(0) =0, deci C= 0
Sky3
Masa totală va fi y = h): M= (13) Skh3
Condiția cerută: m(h')= (1/3) Skh' 3 = M/2.
h'=h/2 = 0,79 h
dF= (p+ dp) - pldS= dm
1
+C,
dp =p wZx dx
S dp= Sipu'x dx
Po
3
** 9.1.36. Un cilindru vertical de rază R= 10 cm este umpit
până la refuz cu un lichid de densitate p= 1000 kg/m3 şi închis
cu un capac. La baza cilindrulai in peretele lateral este un dop
de maså m = 5,0 g şi de arie transversală S=4,0 cm2. Pentru
a scoate dopul trebuie aplicată o forță F = 25 N. La ce turație a
cilindrului în jurul axei proprii verticale, dopul va sări ?
Rezolvare. Presiunea din dreptul dopului se poate considera
ca fiind compusă din presiunea p, =H+pgh de-a lungul axei cilin-
drului, plus presiunea inerțială datorită rotației. Considerând un
element dm ca în figură , avem ecuația principiului l al mecanici
pentru mişcarea circulară, pe direcția radială, centripet :
w2x= pdSdx w 2 x
(1)
(2)
sau p-Po (1/2) p w2 x2
(3)
(4)
de unde prin integrare {limitele de integrare se corespund astfel:
(x =0.p= P). (x. p)]:
p= fdp=[pox dx = (12) p w2x2+ C,
(1)
px) = H + pgh + (1/2) p w 2x2, p(R) = H+ pgh + (1/2) p w 2R?. (2)
Se poate integra și nedefinit :
unde constanta de integrare se determinä din condițtia la margine:
pentru X=0 avem p P, = H+pgh, deci C= Po.
461

Cu cilindrul în repaus avem la limită condiția de echilibru

pentru dop:
F+ (H t pgh)S - HS - F= 0,
unde F este forta de frecare. In cazul rotației avem pentru dop:
HS + F, - pS mw2 R.
Eliminând F, şi înlocuind p, rezultă:
n= [1/(2r)] [ F: (mR + SpR2/2) ]e= 16 rot/s.
9.2. HIDRODINAMICA
9.2.1. Dintr-o eciuzā se pompează apå - la acelaşi nive!
(cu apa din ecluzā) - printr-un furtun de secțiune S= 10 cm?
Motorul pompei are puterea P= 0,50 kW şi randamentul n=
= 26 %. Cu ce viteză iese apa din furtun ?
ņPat (1/2) Am yZ= (1r2) pSvat v?.
(3)
Rezolvare. Intr-un interval de timp At motorul dezvoită
energia PAt din care numai o parte n P At este folosită de pom-
på pentru a pompa apă, și anume pentru a-i imprima energia cine-
tică (1/2) Am v2 (4E, = 0, fiind la acelaşi nivel) :
v=2P/(pS) = 6,4 m/s
462
(4)
(5)
= pQ: Q/S=p Q2/S= 5,0 N
(1)
9.2.2. Dintrun furtun de sectiune S=2,0 cm² iese apå cu
debitulQ= 100 Us şĨ loveşte orizontal, inelastic, un perete
vertical. Ce forță se exercită asupra pereteui ?
(2)
Rezolvare. De regulă, forța se calculeazå din variația im-
pulsului pe unitatea de timp: Ē = Ap /At (lex secunda).
Intr-un timp mic At peretele preia impulsul Am v al apei, deci
F= |Aộ |/At = Am v/At= pAV:v/ At=pSVAtv=
(1)
9.2.3. O pompå pompeazå apå cu debitul Q=1,0 kg/s pânả
la o înăițime h= 5,0 m printr-un furtun de diametru D=3,0 cm
Care trebuie så fie puterea pompei ? Dar dacă nu folosim
furtunul ?
Rezolvare. În timpul At, energia dezvoltată de pompă PAf
merge pentru imprimarea masei Am = QA a energiei cinetice
(1/2) Am v² și crearea energiei potențiale Am gh :

PAt= (1/2) Am y2+ An gh

Q=pSV,
P=(1/2) Qv? + Qgh, (1)
(2)
P= (1/2) Q Q2/(p2s2) + Qgh = 8Q/ (12Dp2) + Qgh =
= 1,0 W+ 49 W= 50 W.
v=Q/(pS).
Dacă nu folosim furtun, atunci jetul (orientat cât mai vertical),
la limitả, ajunge sus cu E, 0, deci puterea necesară a pompei
P'= Qgh < P
9.2.4. O pompả aruncă apa vertical până la înăițimea H.
Se ataşeazå la pompă o teavă verticalå de înălțime h,de ace-
eaşi secțiune cu orificiul de ieşire al apei. In ce raport trebuie
schimbată puterea pompei pentru ca apa să atingă aceeaşi
înålținme H ? Dar dacă nu schimbảm debitul pompei ?
P= (1/2) pS v³ = (1/2) ps (2gH).
In al doilea caz fie y'- viteza apei la ieşirea din teavắ.
Atunci pompa trebuie să creeze energia cinetică şi potențială a
apei la înălțimea h: v'2= 2g(H - h),
P=(pSv') v'2I2 + (pSv ') gh=
Rezolvare. In primui caz apa ajunge la înăițimea H cu energia
cinetică E, → 0, deci pompa trebuie să fumizeze doar energia
potențială : P= (pS) gH .
y2= 2gH,
= (1/2) pS (2g(H - )j pS (2gH)1 gh =
= (1/2) pS J2g(H- h) (2g(H - h) + 2gh] =
- (1/2) ps 2gH J2g(H-h)
P'/P= J1-h/H
(3)
In al treilea caz, P"=(pSv) v2/2+ (pS)gh =
=P+ (1/2) pS J2gH • 2gh = P+P•h/H,
P"/P=1+ h/H
(4)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
9.2.5. Pentru roata morii din figură aflați puterea maximả
care poate fi dezvoltată, cunoscând înăițimea cắderii de apå
h=4,9 m, aria secțiunii de ieşire S =2,7 dm² şi raza roții R=
= 1,0O m.
Rezolvare. Forta exercitatä asupra paletei se obține din vari-
ația de impuls în unitatea de timp, conformn principiului funda-
mental (I1) : F = Ap /at (lex secunda).
In timpul Af soseşte la paletă masa de apă Am = pSVel At cu
viteza Vrel =2gh - u față de paletă . In adevăr, apa iese din ajutaj
463
Cu viteza v = J2gh , confom formulei lui Torricelli, dar paleta
fuge din fața apei cu viteza u, aşa înât apa soseşte la palet cu
viteza Vrel =2gh -u (dacă u ar fi chiar J2gh, apa n-ar exercita
nici o fortă asupra paletelor).
şi
Fig.9.2.5
Masa de apă de mai sus
sOseşte cu viteza J2gh , deci
cu impulsul Am J2gh - consi-
tivă :
464
derată față de Pământ ! - şi are
dup ciocnire viteza u, deci im-
pulsul AM u - față de Pământ ! -
deci se exercită asupra paletei
forta :
Ap/At=
paletă : Am soseşte cu viteza relativă yel
ciocnire plastică nu mai are viteză relativă, astfel încât obținem (1):
F= Ap /At = pS (J2gh - u) (J2gh - u)
Puterea dezvoltată va fi :
= Am (2gh - )/at
P=Fu= (112) pS (J2gh - u) (J2gh - u)
Se poate judeca și față de
2gh uşi dupả
a pQV/m 1,00
Aici avem un produs de trei factori a căror sumă este constan-
tã, atunci produsul este maxim când factorii sunt egali :
J2gh - u=J2gh - u= 2u →
U = (1/3) 2gh
Atunci puterea maximă este: Pmax= (1/2) pS (2u)3 =
= (4/27)ps(2gh)2 =3,76 kW
w Uo /R= J2gh : (3R) = 3,27 rad/s
(1)
2u
Deoarece nu avem alte forte orizontale:
F, = mả
Vret An /Af= VpQ= ma
m/ş2.
(2)
(3)
9.2.6. Motorul hidroreactiv al unei şalupe absoarbe și eje-
ctează apa mării cu debitulQ=0,100 m³/s. Viteza de ejectare
fațå de şalupảv= 10,0 m/s, iar masa şalupei m = 1,00 t. Ce ac-
celerație capätă şalupa ? (Se neglijeazå forțele de rezistență ).
Rezolvare. Vom folosi expresia cunoscut pentru forta reac-
F = V rel Am / At, Ë + Ē = mä
(4)
(5)
(6)
(1)
(2)

9.2.7. O şalup se mişcă rectiliniu unifom, fiind propu-

sată cu ajutorul unui motor de tip reactiv care absoabe apa
printt-un oriiciu de inttare şi o ejectează printr-un onificiu de
ieşire. Aflați randamentul mnecanic al motorului, ştiind cả aria
orificiului de ieşire este de n ori mai mică decåt aria orificiuiui
de intrare.
Rezolvare. Fie u - viteza şalupei. Judecăm în SR (ineria)
legat de şalupả. Apa intrå cu viteza u prin orificiu! S, și iese cu
viteza v' (bineînțeles față de şalupå) prin orificiul S,. Ecuația de
continuitate dả : S,u= Sv'= (S/ n)v';
(1)
Forța se calculează prin variația de impuls pe unitatea de
timp: F Ap /At (lex secunda).
Impuisul care intrå și iiese pe unitatea de timp este dat de de-
bitul masic înmulțit cu viteza apei :
F= |Ap /At = Qm v'-Qm u= Qmn- 1) u.
Revenim la SR legat de Pământ. Viteza de ejectare a apei :
V, =v* + (- u)= (n -1) u
V= nU.
Puterea utilă este produsul scalar dintre forta şi viteză :
P, = Fū = Qmn - 1)u2
- Qmn - 1)u2 + (1/2) Qmn- 1)2u2 =
= (1/2) Q(n- 1)u2,
7=Pu :Ptot
Puterea total consumată este egală cu cea utilă (4) plus puterea
dezvoltată pentru a imprima energie cinetică apei ejectate :
Pot = P, + (1/2) Qmve=
(2)
dF p) dS= Py ldy .
(3)
(4)
de unde randamentul
2: (n + 1).
** 9.2.8. Un vas cubic este umplut complet cu un lichid a că-
rui greutate este G . Aflați fora de presiune exercitată de li-
chid asupra unui perete lateral al vasului . Unde se află pun-
ctul de aplicație al acestei forte ?
însumăm aceste forte elementare, adică integrăm : fdF =F=
(5)
Rezolvare. La dâncimea y presiunea hidrostatică a păturii de
lichid este p = pgy (presiunea atmosferică se va compensa de o
parte şi de alta a peretelui) . Alegem o arie elementară dS sub
forma unei fâşii orizontale de lățime infinitezimală dy, situată la
adâncimea y. Pe această fâşie dS presiunea este py) = pgy și
deci forța hidrostaticả exercitată pe aceastả arie :
(6)
465

= Jegly dy = pgl-l212 =pVg/2 = mg /2 = G/2.

Fie y, punctul de aplicație al acestei rezultante. Trebuie ca
momentul rezultantei față de orice pol să fie egal cu momentul
rezultant al tuturor forțelor eiementare de presiune față de acelaşi
pol. Să luẳm momentele față de punctul A, atunci momnentul
elementar dM al fortei dF, adicả contributia fâşiei dS, va fi :
dM = dF y= pgyế dy y *pgf y? dy.
Sumämn (integrăm) toate aceste momente:
M= fM= Soe gly² dy = pgl- e3/3 = G.t/3
şi egalắm cu momentul forței rezultante (2):
F Y, = (G/2) Y, = M= GE /3,
Yo = (23) .
de unde
F
Fig.9.2.8
466
adică punctul de aplicație este la adâncimea 2/3 din , ceea ce era
de aşteptat de oarece presiunea creşte liniar cu adâncimea
S
Rezolvare. Condiția de plutire:
H
Fig.9.2.9
(2)
(3)
Po SH = PaS(H - h) , de unde h= HPạ -P)/Pa
(4)
** 9.2.9. O bucată de gheațå de fornả prismnatică de arie S
şi grosime H pluteşte pe apả. Ce lucru mecanic tebuie efectu-
at pentru a cufunda complet gheața in apå ?
(5)
(1)
În poziția de echilibru forța de greutate este echilibrată de for-
ta arhimedică inițială, astfel încât dacă blocul este cufundat cu y
față de linia de plutire, va apare o forță arhimedică suplimentară
FA =PaSyg împotriva căreia trebuie efectuat lucrul mecanic. La o
cufundare elementară dy se efectuează lucrui mecanic elementar:
dL = FA dy =pSgy dy.
(2)

L= dL =
Jo PaSgy dy =Pa Sgh 2/2 = SH{Pa- Pg/ (2p)
** 9.2.10. Un vas cilindric de rază R contine un lichid de
densitate p şi se roteşte uniform cu viteza unghiulară in
jurul axei sale verticale. Aflați ecuația suprafetei libere a lichi-
dului şi presiunea in lichid.
Prin integrare obținem lucrul mecanic total :
Rezolvare. In regim staționar de rotație a lichidului, asupra
unui element de lichid de masă dm situat la suprafața liberă a lichi-
dului acționează două forțe : greutatea dm ğ și reacțiunea noma-
lă dN din partea lichidului (forțele de frecare sunt neglijabite). Nu
poate exista în regim staționar o componentă a reactiunii lichidului,
tangentă la suprafața lichidului
Pe direcția radială : dm g tgê = dm w'y, tg = (w2/g) y .(1)
Dar dacả ecuația liniei libere a lichidului din planul Oyz este
= z(Y), atunci tg0 = dz /dy , deci
dz / dy = (w2/g)y.
dz = (o2/) ydy.
Integrăn: fdz = z= [o 2y dy = (a2/(29)l y2+c,
Aceasta este o parabolă în planul Oyz și din simetria cilindrică
rezultă cả suprafața liberă a lichidlui este un paraboloid de
revoluție cu axa Oz :
z= h+w2/(2g)] (x2 + y2).
unde constanta de integrare se determină din condiția la margine :
pentru y= 0, avem z =h, deci C=h;
z= h+ [o 2 /(2g)] y2.
R
Fig.9.2.10
dm
(3)
dmg
S'
Fig.9.2.11
(2)
(3)
(4)
467

Presiunea într-un punct oarecare al lichidului (x, y, z) (în afa-

rằ de presiunea atmosferică) este dată de presiunea hidrostatică a
coloanei de lichid de deasupra, deci
Px, y, z)
pg {h+ [w2/(29)] (x2 + y} -pgz =
= pgh - ) + (1/2) pwZ (x2 + y),
ceeace reprezintă presiunea pgh- z) pe axa de rotație la nivelul
punctului considerat pius presiunea "forțelor centrifuge":
fdo= fpa, dr =Spu 2r dr =
= (1/2) p w?r2= (1/2) pw2 (x2 + y.
Torricelli : V= V29y : -s²/s?
•• 9.2.11. Un vas prismatic de înățime h şi secțiune S este
plin cu un lichid. Pe fundul vasului se aflã un mic orificiu de
arie S. În cât timp se goleste o fracfiune f din volumul vasului?
Rezolvare. Fie la un moment dat t nivelul lichidului y . După
un timp infinit mic dt, deci la momentul t+ dt nivelul ichidului va
coborî cu - dy, deci volumul de lichid scurs va fi S'(- dy). Acest
volum se scurge prin orificiul S cu viteza dată de formula lui
Cum debitul Volumic este Sv, rezută imediat
468
S'(- dy) = Svdt= s J2gy : 1-s²/s?,
Separăm variabilele şi integrăm:
1-s/s dy: 2gy =
=- s/s -1 2/g dy : (2 Vy).
dt = - (S/S)
t= s/s-1 2h/g (1 - y Ih ).
(5)
fdt =t=
=- s²/s -1 J2/g f dy :(2 Jy)=- s/s-1
unde constanta de integrare se determină din condiția inițială : la
t= 0 avem y= h, rezultă C= - Vh, deci
(6)
s²/s?-1
2/9 (y - h).
(1)
2/gy +).
Se putea integra și defint (limitele de integrare trebuie să se
corespundă) : Sdt =t = - Jsi?/s?-1 J2/g S dy : (24y)=
(2)
Dacă se scurge o fracțiune f din volum, înseamnă cả (h - )S=
= fhS, y= (1 - nh, deci t= s/s -12h/g (1 - 1-7 ).(3)

Dacă S «S, formula lui Torriceli se simplifică

J2gy
t= (S'/ S) J2h/g (1 - i-f ).
Dacă se scurge întregul volum:f= 1
V=
** 9.2.12. Un vas cilindric este umplut până la înăițimea H
Cu un lichid de densitate p. De-a lungul unei generatoare a
cilindrului se deschide la un moment dat o fantă ingustå de
läțime b şi înăițime de la h, la h,. Aflați forra reactivă asupra
vasuiui.
Rezolvare. Forța reactivă asupra elementului de arie dS=
=b dy este dată de variația (pierderea) de impuls prin această arie
pe unitatea de timp. In unitatea de timp iese masa de lichid dată
de debitul masic dQm = pdSv care duce cu sine impulsul dQ,m V.
deci forța reactivä asupra elementului de arie dS:
dF, = da,m v = pdS.
Conform formulei lui Torricelli
dF, = pb dy· 2 gH - ).
Prin integrare găsim forța cerută
- pb 295 (H -y)dy = pb29-(H-n)° 2||
= pb 2gh, - h) [H - (h, + h,) /2].
dS
h,
v2= 2gH - y) :
Fig.9.2.12
s
(4)
-h-
Fig.9.2.13
(1)
(3)
*• 9.2.13. Un tub subțire de secțiune S' şi lungime t este rotit
într-un plan orizontal cu viteza unghiulară o= const în jurui
veticale trecând prin capātul deschis. In tub se afă o coloană de
lichid de Iungime h ..La celălatt capåt închis există un mic orificiu
de arie S. Calculați în ct timp se goleşte tubul de lichid.
xei
Rezolvare. Vom rezolva problema în SR iegat de tub. Atunci
trebuie introduse forțe complementare (pseudoforțe sau forțe de
"inerție"): pe direcția radială va acționa forța centrifugă mw 2r.
469

Vom considera fluidul ideal (incompresibil şi lipsit de vâscozitate)

și vom aplica teorema variatiei energiei cinetice. Fie la momentul t
lungimea coloanei de lichid x Cuprinsă înre secțiunile S' şi S. Intr-
un timp infinit mic dt, de la t la t+ dt, prin orificiu iese o masă
elementară dm, totul se petrece ca și cum din secțiuneaS'(x)
dispare elementul de masă dm cu energia cinetică dn v'/2, iar în
secțiunea S (orificiu) apare elementul de maså dm cu energia ci-
netică dm v²/2, toate celelate porțiuni intermediare de fluid ne-
intervenind, deci ca şi cum elementul dm a fost transportat în tim-
pul dt din secțiunea S' (<) în secțiunea Ssub acțiunea fortelor
centrifuge. Scriem că variația energiei cinetice este egală cu
Iucrul mecanic efectuat de fortele aplicate. In SR considerat
lucrul mecanic face numai forța centrifugă :
(1/2) dmv2 - (1/2) dmv2 = S„dm w'rdr=
= dm 2
Lichidui fiind incompresibil, ecuația de continuitate dă (debitul
volumic este acelaşi peste tot):
S'v'=Sv
(2)
Din cele două ecuații rezultă viteza de curgere prin orificiu în mo-
mentul când coloana de lichid are lungimea x :
V= V2ex-x2 :
atunci
470
grăm :
Calculăm separat integrala :
dm 2 (2ex - x.
Intr-un timp infinit mic dt (de la t la t+ d) se scurge un volum
elermentar de lichid : dV= Svdt = S'v'dt = -S'dx,
(cåci v' dt = - dx), ude x este lungimea coloanei de lichid la un
moment dat t, iar v este dat de (3). Separăm variabilele şi inte-
S dx
SV
dt =
dx
2ex-x?
-s²/s2
=arc cos
st-s²/s2
Sw2exx2
o()c.
Sdt =t =
(1)
dx.
= -(1/w) ys“/s-1 [arc cos (1 -x/)+ C].
unde constanta de integrare se determină din condiția inială
(3)
(4)
(5)
(6)
()

la t=0 avem x =h ;rezultả C=- arc cos(1 - h/E),

t= (1/w) ys/s-1 [arc cos (1 - h /) - arc cos (1 - x/)1 (8)
Se putea integra și definit (limitele de integrare se corespund):
Siat =t- Si- (1/o) [ Js²/s -1: V2ex-x? j dx =
=-(1/w) ys/s² -1· arc cos (1 -x/) |*
Punând conditia x = 0, găsim timpul cerut de golire:
r= (1/w) s/s-1 arc cos (1 - h /) =
= (1/w)(S'/S) arc cos (1 - h/e)
** 9.2.14. O minge de razăR pluteşte pe apå astfel încát par-
tea cufundată are înățimea h. Calculați lucrul mecanic care
trebuie efectuat pentru a cufunda ningea : a) pânả la mijloc,
b) complet, c) pentru a scoate mingea din apå , d) lucrul
mecanic net necesar de la atingerea apei pånă la cufundarea
completă a mingii .
a)
-mg
Fig.9.2.14
FA-mg
R H
b)
2R
(9)
Rezolvare. Trebuie efectuat !ucru mecanic împotriva forței ar-
himedice care excede greutatea, deci împotriva forței ascensiona-
le. Sả calculäm forța arhimedică dacă adâncinea de cufundare
este y. Ea este egalả cu greutatea volumului de lichid dezlocuit,
adică a calotei sferice:
FA pg (r/3) y2 (3R - )
(v. figura) . Condiția de plutire dă: mg pg (rư3) y2 (3R - ).
Lucrul mecanic cerut : L= fFa - mg) dy.
a) L = [pg (ar3) [3Ry2 - y3 - 3Rh2 + h3} dy =
= (r/12) pg (H - h)2 (4R(H+ 2h) - (H2 + 2Hh + 3h2).
(1)
(2)
(3)
471

Punånd aici H =R,găsim :

La= (r4) pg (H - h)² (R2 + 2Rh - h),
pentu orice h e [0, 2R], L0.
b) Punem în (4) H= 2R:
L= (u/12) pg (2R - h)°(2R+ 3h).
c) Punem în (4) H=0 : Le= (rN2) pg h(8R - 3h).
= (2r/3) (R - h)(2R2 + 2Rh - h2).
472
10. 0SCILAȚII ŞI UNDE
10.1.1. O paticulă oscilează armonic cu perioada T, la
momentul t = 0 fiind în poziția de echilibru. In cất timp de la
momentul t = 0 particula parcurge o fracțiune f (< 1), de
exemplu f = 1I2, din amplitudine ?
10.1. OsCILAȚII MECANICE
Pentru n=2:
amonică
Punem conditia
w= 2r /T, t=
Rezolvare. In legea mişcăni x= A sinwt, (x = 0 la t= 0) (1)
punem condiția x=fA:
fA= A sinot
wt=arc sin f,
t= (T/ (2r)] arc sin f,
de exemplu, pentru f 1/2: t= [T/ (2)] T /6 = T/12
10.1.2. Un pendul simplu gravitațional de lungime
= 1,00 m, este deviat cu un unghi a < 6°, apoi lăsat liber.
Dupå cất timp unghiul de deviație se reduce la aln,n =2?
Rezoivare. Pentru unghiuri a< 6° mişcarea este oscilatorie
(la t= 0, 0= a)
w = 2/T,
(5)
= a COSw t,
(6)
=
(7)
(8)
(2)
(3)
(1)
= aln: a lna cosw t, wt= arccos(1/ n),
[T/ (2r)] arc cos (1/n) = e/g arccos (1/ n).(2)
t= T/6= Jelg • n/3 =0,33 s.
(3)

10.1.3.
(AB « R)
este durata
Rezolvare. In primul caz corpul lunecă pe planul înclinat AB
Cu accelerația gsin (a2) : AB = (12) gsin (a/ 2) t²,
J2AB/9 sin(a!2)) , dar AB = 2R sin (a/2).
Un corp lunecả färă frecări,o dată pe coarda AB
şia doua oară pe arcul AB al sferei de razăR. Care
mişcării ?
In al doilea caz timpul este un sfert din perioadă :
t, = T/4 = (n/2) JR/g
t, > t.
Se vede cả
deci corpul ajunge jos mai repede pe arcul AB
Fig.10.1.3
2
R
R
B
At = (D/D T - D= D (T, / T- 1):
Fig.10.1.5
10.1.4. Un ceasornic cu penđul merge exact când perioa-
da sa este To. Cu cất avanseazå (sau intârzie) el în D= 24 h dacă
perioada devine T? De exemplu, perioada creşte cu f= 0,01 %
Rezolvare. In timpul D pendulul va efectua N=D T oscilații
care înregistrează un timp NT, = (D/T) To. deci
At= D (T, - )/T= D[T, - (1 + ) T,]: (1 + )T,]=
= -D· f/(1 + f) = - 8,6 s (întâzie)
mgh = mg (1 - cosa)
mgl 2sina/ 2) =
ziția de echilibru. Legea conservării energiei dả:
dar
T=2
astfel încât rezultă :
t, =2JR/g .(1)
10.1.5. Care este amplitudinea unghiulară de oscilație a
unui pendul simplu gravitațional, dacă viteza maximả este v,=
=2,1 m/s ? Perioada micilor oscilații ale pendulului este T=1,3 s.
Rezolvare. Viteza este maximă când pendulul trece prin po-
(2)
Jge =gT/ (2r) .
(3)
sin(a/ 2) = nV:(g) = 12, a=600
(1)
mv/2, dar 1 - cosa = 2sin?(a/ 2).(1)
mv²/2. sin(a/ 2) = v:(2 Jg ).
(2)
(2)
(3)
(4)
473

10.1.6. Un pendul este format dintr-o tijă subțire dè lungi-

me Ro şi de masă neglijabilă, care are la capăt un disc (scripe-
te) ce se poate roti liber fără frecări in jurul axei sale orizonta-
le, ca in figurả. Aflați perioada micilor oscilații în planul verti-
cal al discului. Cât devine perioaa dacă biocănm discul så nu
se rotească ?
Rezolvare. In timpul oscilațiilor discul nu se va roti fațả de
Pământ, ci va avea o mişcare de translație, deci ca un punct
material , de exemplu, diametrul AB rằmâne orizontal, deplasându-
se prin translație (paralel). Atunci perioada oscilațiilor coincide cu
perioada pendulului simplu gravitațional : T, = 2n JRo /g
Dacă blocăm discul, el se va roti față de Pământ în timpul
oscilațiilor (de exemplu, raza CD) şi obținemn un pendul fizic cu
perioada T' = 2r
unde I este momentul de inerție al
discului față de axa de rotație; l=,+ mR2 conform teoremei lui
Steiner: I, = (1/2) mR2:
A
Ro
JT(mRog)
A
474
= 2 Jo /(mRas) + Ro /9 = 27 J3R, /(29) > To
Fig.10.1.6
T'=2T V/(mR.o)
B
mg
Fig.10.1.7
10.1.7. Un corp este suspendat de
unde t, = 30 cm, l = 60 cm şi d= 70 cm.
cilor oscilații.
-
mg cosa
Rezolvare. Corpul va oscila ca un pendul în jurul
având lungimea l sub acțiunea componenteigreutății
T= 2r Je/(g cosa). e= t4l, : Je?+3. cosa = d:
T= 2r Je,ea (gd) =1,0 s.
două fire ca în figură,
Aflați perioada mi-
axei AB
mgcosa :
Je?+3. (1)
(2)

10.1.8. Căruciorul din figură merge jumätate din distanța

L= 20 m uniform accelerat, apoi cealaltă jumātate untom frâ-
nat, transportând un corp suspendat de firul e=5,0 m. Aflați
accelerațiile posibile ale cănuciorului pentru care corpul sus-
pendat se va opri la sfârşitul drumului, adică odată cu căru-
ciorul . Se consideră ascilatiile mici ale corpului suspendat.
Rezolvare. Mişcarea din prima jumătate de drum este sime-
trică cu mişcarea din cea de-a doua jumătate de drum. Pe distanța
L/2 corpul trebuie så efectueze un numår întreg de oscilații. Osci-
lațiile se fac în jurul poziției deviate cu unghiul a: tga = a/g (1)
şi cu amplitudinea a. Perioada oscilațiilor mici :
T=r
Je/yg?ta2
Confom ipotezei oscilaților mnici, amplitudinea a< 6°, deci
a «g şi T 2r e/g
Prin urmare avem condiția :
(n- număr natural). Introducând aici Tdin (2), găsim :
L/2=(1/2) a(nT)2
Fig.10.1.8
ne N
(2)
Fig.10.1.10
(3)
(4)
= g:(42en2/L)= 1/n2, m/s2. (5)
m
10.1.9. Un jgheab semicilindric đe lungime = 10,0 m şi
rază R= 20 cm este înclinat sub unghiui a= 45° fafă đe orizon-
tală. Din vârful jgheabului, dintr-un punct pufțin deplasat fafå
de generatoarea inferioară a jgheabulul, i se dă drumul unui
mic corp så lunece fắră frecări. De câte ori va intersecta corpul
generatoarea inferioarå a jgheabulul?
Rezolvare. Mişcarea se descompune în două : mişcarea uni-
form acceleratả de-a lungul axei jgheabului , cu accelerația g sin a,
475

şi o mişcare oscilatorie armonică (unghiuri de deviație mici) în

planul perpendicular pe axu! jgheabului, ca un pendul gravitațional
sub acțiunea greutăii mg cosa
Timpul de coborîre : (= (1/2) gsinat2, t= J2e/(gsina) .(1)
Perioada micilor oscilații transversale : T= JR/(gcosa) .(2)
de unde numărul intersecțiilor este egal cu umărul semiperioade-
tor de oscilație în timpul t:
N= t: (T/2)] = (1 / n) J2e/(R tga) ]=3
10.1.10. Un corp de masä m= 100 g este suspendat de un
resort de constantả elastică k = 9,8 N/m prin intermediul unui
fir ca in figură. Tragem corpul in jos pe o distanfă A din pozi-
fia de echilibru şi apoi îi dănm drumul. Aflați A maxim pentru
care firul rămâne încă întins în timpul oscilațiilor .
Rezolvare. Dacă firul rămâne întins corpul va oscila în jurul
poziției de echilibru cu amplitudinea A=
Confom principiului fundamental (I1)
mg /k; y=
:
Asin ot.
mg - T= ma = -mw 2A sinot= - k A sin wt=- ky .
Pentru ca firul să rằmână întins trebuie ca T0,
T= mg + k A sin ot > 0
(3)
(1)
(2)
Cazul cel mai nefavorabil este în poziția y= -A, când corpul este
Sus:
T= mg - kA 20 → A< mg /k= Y, = 10 cm.
Prin umare la limită, corpul oscilează în jurul poziției de echilibru
Y, = mg / k cu amplitudinea A = Y% .deci alungirea resortului este
zero sus și 2y, jos. Aceste oscilații se pot obține fie ca în enunț, fie
ridicând corpul cu y, deci până firul slăbeşte şi resortul nu este
deformat, şi lăsând apoi corpul liber.
(3)
10.1.11. Două bịle mici identice sunt suspendate de fire
paralele egale, astfel încât bilele se ating. Bila 1 din stânga es-
te deviatå spre stânga cu un unghi mic a < 6°, iar bila 2 din
dreapta este deviatä spre dreapta cu un unghi de douä ori mai
mic, a /2, şi apoi läsate liber simuitan. Dupå un timp = 0,30 s
bilele se ciocnesc perfect elastic. Dupå cất timp de la ciocnire
bila 2 va devia cu un unghi egal cu cel ințial (a /2) ?
Rezolvare. Unghiul de deviere fiind mic, este valabilă legea
izocronismului micilor oscilații, deci bilele se ciocnesc după un
sfert de perioadă în momentul când ajung simuttan în poziția
476

T= T/4 = (1/4) 2r Jeg

(1)
Dupå ciocnirea perfect elastică, - bilele fiind identice,- ele işi
schimbå vitezele, deci bila 2 va avea acum amplitudinea a a pri-
mei biłe și timpul cát descrie jumåtate de amplitudine este dat de
condiția:
al2= a sinw t wt= /6 t= T/12.
Prin umare timpul cerut :t T/12 = 4r/12=/3= 0,10 s.
10.1.12. O bilả suspendată de un resort vertical se află în
echilibru alungind resortul cu Al = 4,0 cm. Aflați perioada os-
cilațiilor verticale ale acestei bile pe resort.
verticală de echilibru:
Rezolvare. Condiția de echilibru se scrie :
kAl= mg, m/k= A£ /g.
Pe de altă parte, perioada oscilaților este :
T=2n Jm/k =2n JA€/g = 0,40s
v=1/T= (1/ (2rn)] Jk/m
Pe de altă parte, alungirea statică se obține din condiția de
echilibru:
kx, = mg, Xo = mg/k,
Xo =g : (4<v)=6,0 cm
10.1.13. O bilă suspendată de un resort oscilează cu frecven-
fa v=2,0 Hz Aflați alungirea statică (de echilibru) produsă đe bilă.
Rezolvare. Frecventa de oscilație este
Bilanțul energetic se scrie:
(2)
mg(h + x) = (12) mvz + (1/2) kx, x, = mg/k,
J2g[h+mg/(2k)] = 7,0 m/s.
V =
(3)
(1)
(2)
(2)
10.1.14. Un resort đe constantă elasticả k= 49 N/m este
aşezat vertical pe o masă . De la o inăițime h=2,40 m deasu-
pra capătului superior al resortului cade liber peste resort o
bilå de maså m= 1,00 kg. Aflați viteza maximå a bilei.
(1)
Rezolvare. La echilibru static, Cu bila aşezată în repaus peste
resort, comprimarea resotului este: kx, = mg, Xo = mg /k. (1)
Dacă comprimnarea este mai mică , x< Xo, atunci mg > kx , deci
bila va fi supusă la o forță rezultantă în jos, mg - kx,şi va fi acce-
lerată. Dealtfel, cât timp este în contact cu resortul bila are o miş-
care oscilatorie armonică în jurul poziției de echilibru (1). Prin ur-
mare,viteza maximă a bilei nu se atinge în momentul când bila ia
contact cu resortui (J2gh ), ci mai jos - când trece prin poziția de
echilibru (1), - deoarece bila continuä să fie accelerată în jos, cu
accelerația (mg - kx) /m=g- kx /m.
(2)
(3)
(1)
477

10.1.15. Un cop este suspendat de un fir elastic.

gem de corp vertical în jos cU O fortă care creşte lent,
valoarea F, = 200 N firul se rupe. Ce fonă constantả minimă
F, trebuie aplicată brusc pentru ca firul sả se rupă ?
Rezolvare. In primul caz corpul coboară foarte lent şi forța
exercitată asupra firului va fi mg+F, care creşte până se atinge
tensiunea de rupere :
mg + F =Ff.
In al doilea caz, o fortă constantä aplicată unui oscilator ammo-
nic, deplasează punctul de echilibru cu F /, deci corpul, nefiind
acum în echilibru, va oscila cu amplitudinea A = F,/k, deci forța
maximå va fi k(mg /k+ Fz/kt A) = mg+ 2F, = F,.
F, = (F, - mg) /2= (mg + F - mg) /2 = F/2 = 100 N. (2)
10.1.16.0 tijă de maså neglijabilă şi de lungime L=1,00 m,
este fixatå cu un capắt întt-o articulație ideală, iar celälat capăt
se sprijinä pe un resort de constantả elasticả k= 100 N/m, ca în
figură. Aflați perioada micilor oscilații ale corpului punctiform
m = 1,00 kg de pe tijã, situat la distanța l = 0,50 m de articulație.
Rezolvare. Greutatea corpului este pretuată de reacțiunea din
articulație și de forța elastică de deformare inițială a resortului.
Pentru a produce o deplasare (verticală) x a corpului, trebuie
aplicată corpului o fortă F, care se caiculează din condiția de mo-
mente față de articulație (x'- alungirea resortului):
F:l= (kx*) L. x/= x'/L,
F=k (L/) x*= (kL2/2) x= kech
478
Fig.10.1.16
T= 2r
k
m
m
Dacă tra-
atunci la
A,
VkL? /e2
sau
AZ1
k
(1)
n'gk
Deci forța este de tip elastic cu constanta cuasielastică kech, atunci
perioada de oscilație va fi :
Fig.10.1.17
=2* Vk =0,31 s.
(1)
(2)
(3)

10.1.17. Un corp de maså m = 50 g este suspendat de un

resort ideal vertical (nedeforma) și lăsat libe, fără vitezå inițpială.
In ce raport se schimbả perioada şi amplitudinea ascilațiilor, da-
că în una din pozipiile ertreme (superioară, inferioarà) de corp se
lipeşte un alt corp de masă m "= 100 g aflat initial în repaus ?
T= 21 Jm/k .
Rezolvare. Perioadele sunt :
T'= 2nJ(m +m' )/k.
T'/T=
x= (m + m')g/k,
1+ m/m =1,73.
Lăsat liber din poziția cu resort nedefomat, corpul va trece
prin poziția de echilibru x, = mg /k şi o va depăşi cu tot atâta, ast-
fel încât va oscila între poziția inițială de resort nedefomat şi resort
deformat cu 2x, = 2mg/k, deci amplitudinea va fi A = X = mg /k.
Dacă în poziția extremå superioarả, când resortul nu este defor-
mat, i se alipeşte coput de masă m" atunci evident
A= x= (m + m')g/k
A'/A= \m ± m'|:m= 3,0, respectiv 1,0
In poziția extremå inferioară, dupå alipire, sistemul va fi în
repaus tot în această poziție extremă, dar față de poziția de echi-
libru schimbatả : nu ng /k, ci (m + m')g/k. Dacả m'< m,
noua poziție extremnă va fỉ inferioară și amplitudinea va fi
(m - m ')g/k. Dacă m'>m, noua poziție extremă va fi de fapt
superioară și amplitudinea va fi (m'-m)g /k Dacă m'= m
sistemul va rämâne în repaus, deoarece se afl chiar în poziția sa
de echilibru. Prin umare, în cele două cazuri:
(1)
Atunci perioada oscilaților inițtiale:
(3)
10.1.18. Talerul de masă m, = 100 g atânat de un resort
oscilează vertical cu amplitudinea A =9,8 cm. Când talerul se
gåseşte în poziția extremå inferioarả pe el se pune (fără şoc)
un cop de masă m, = 400 g , astfel încật oscilațiile dispar.
Aflați perioada oscilațtiilor inițiale.
(2)
Rezolvare. Poziția extremä inferioară va fi tot poziție extremă
pentru sistem, dar față de noua poziție de echilbru care este mai
jos cu m,g/k. Deoarece oscilațile dispar, oua poziție extremä
este chiar noua poziție de echilibru, deci
mzg/k= A.
T= 2r Jm, k = 2n Jm, : (nm, g|A) = 0,31 s
(1)
(2)
10.1.19. Un resort de constantă elastică k are capătul su-
perior fixat, iar la cappătul intferior prinsă o bilå de masă n. Ti-
nem inițial ressortul deformat cu x, (alungit Xo > 0 sau comnpri-
479

mat x, <0), apoi îi dăm drumul să oscileze. Aflați : a) Amplitu-

dinea ascilațiilor, b) Deformațile extreme în timpul oscilațiilor
şi c) Cäldura degajată prin stingerea oscilațiilor.
Rezolvare. a) Bila va oscila în jurul poziției de echilibru xech
= mg /k. Poziția inițială va fi poziția extremă, inferioară dacå
Xo < Xech respectiv superioară dacă x, > Xech . Amplitudinea osci-
iațiilor va fi :
A= |xech - Xol = mg /k - Xo!.
b) Deformațiile extreme vor fi
Xnin
şi xnin = Xech - A= 2mng /k - xo.
Xo , dacả xọ > Xech
c) Cäldura degajată este chiar energia totală a oscilațiilor :
Q= (1/2) kA? = (1/2) k (mg / k - x2
Xo. Xmax = Xech tA=2mg /k - Xo dacă xo< Xech
Xmax
(1)
(2)
10.1.20. Un cop de masă M = 1,00 kg este în echilibru, fiind
atârnat de un resort. Se aşeazå uşor peste acest cop un alt cop
de masă m = 0,50 kg. Aflați:a) forta de apắsare maximă şi cea
minimả dintre corpuri în timpul oscilațiilor sistemului, b) ldem, in
cazul când M este in echilibru aşezat peste un resort vertical.
(3)
Rezolvare. a) Asupra corpului m acționeaza greutatea mg și
reacțiunea (apăsarea N). Confom principiului fundamental:
mg - N= ma, N=mg - ma
Nmin mg - m w ZA = mg M: (m + M) = 3,27 N,
480
Valorile extreme se obțin când accelerația este extremă
a= t w 2A, N= mg † mw 2A, w2= k : (m + M)
Corpul m va oscila în jurul poziției de echilibru, care este deplasată
cu mg /k mai jos, cu amplitudinea egală chiar cu mg /k (elongația
sa maximă până la poziția de echilibru). Prin umare,
(1)
(2)
Nmax = mg + m w2A= mg (M + 2m) : (m + M) = 6,54 N, (3)
corespunzător poziților extreme superioară, respectiv inferioară
b) Se obțin evident aceleaşi valori, doar cå resortul va fi acum
comprimat
10.1.21. De un resort vertical a fost suspendat un cop de
masă m, = 100 g şi lăsat liber. Dupå amortizarea oscilațiilor S-a
măsurat cantitatea de căldură degajată Q, = 50 mJ. Ce căldură se
va degaja dacả înlocuim copul m, cU unul de masă m, = 200 g ?
Rezolvare. Poziția de echilibru corespunde alungiñi resortului
cu x, = mg /k. Corpul find lăsat liber cu resort inițial nedeformat,
amplitudinea oscilațiilor va fi chiar x, = mg /k.

căldura totală degajată prin amortizarea oscilațiilor este ener-

gia totală initială a resortuiui :
Q= (112) k A2= (1/2) k m2g2/k2= m²g2/ (2k).
= m,?g? / (2K) = [m, Pg?/(2K)Km,?/m, =
-Q, m,2/m,2= 200 mJ.
m,
10.1.22. In sistemul din figură, aflat în echilibru, m, = 100
g, k= 10 N/m.La un momnent dat se taie firul dintre corpurile
m, şi m,. Care vafi ampltudinea osclațillor ? cátă căldură se
degajă după stingerea completă a oscilațlilor?
Rezolvare. Noua poziție de echilibru este deplasată în sus cu
X, = Mag /k față de poziția inițialä de echilibru. Copul m, va oscila
cu amplitudinea egală chiar cu această elongație maximă a corpu-
lui m
A= m,g /k= 10 cm
k
căidura totală degajată este egală cu energia totală a oscila-
torului m, : Q= (1/2) kA2 = m,g?/(2k) = 50 mJ.
10.1.23. În sistemul din figură corpul m, =1,00 kg se aşea-
zả uşor peste talerul de masă m, suspendat de un resort cu
constanta k = 100 N/m. Care va ff amplitudinea oscilațiilor ?
Câtã cāldură se degajă dupả stingerea completă a oscilațiilor?
Fig.10.1.22 Fig.10.1.23
Yech
a)
căidura totală degajată este
tiior sistemului (m, + m):
Yech Il
Yech
(1)
Fig.10.1.24
(2)
b)
Q= (112) kA2 = m2g/ (2%) = 0,50J.
(1)
Rezolvare. Prin aşezarea corpului m, noua poziție de echili-
bru se deplasează în jos cu x, = Mg/k şi sistemul va oscita cu
amplitudinea egală chiar cu x,:
A= mg /k= 10 cm
egală cu energia totală a oscila-
(2)
(1)
(2)
481

10.1.24. Un resort de constantå elasticå k= 10 N/m are ca-

pătul superior fixat, iar la capătul inferior are prins un corp de
masă m= 50. Tinem inițial resortul vertical, deformat cu y, =
=# 10 cm (alungit respectiv comprinmat), apoi lăsăm corpul
liber sã osciieze pe verticală (g = 10 m/s). a) Aflați amplitudi-
nea oscilațiilor. b) La un moment dat cầnd corpul trece print-
una din pozițiile extreme, inferioară, respectiv superioară, de
corp se lipeşte un at corp de masă m '= 50 g având inițial o
viteză verticală v, = 3,0 m/s. Aflați noua amnplitudine a oscilați-
ilor. c) Calculați căidura disipată prin stingerea oscilațiilor în
uftimul caz.
Rezolvare. a)
Alungirea de echilibru a resortului :
Yech = mg /k = 5,0 crm
Elongația inițială a corpului față de această poziție de echilibru
va fi chiar amplitudinea oscilaților . Perntru y, = + 10 cm, corpul se
află inițial sub poziția de echilibru, iar pentru y, = - 10 cm se află
deasupra poziției de echilibru:
A= Yech -Yl Img/k- Yol = 5,0 cm, respectiv 15 cm
b) Prin alipirea corpului m'sistemul are o nouă poziție de
echilibru corespunzătoare alungirii resortului :
y'ech (m+ m ") g/k= 10 cm,
482
v'= v
(1)
deci elongația sistemului față de această poziție de echilibru este :
y= Yech tA - y'ech = 0, respectiv 10 cm (poz. extr. inf.)
=- 10 cm, respectiv - 20 cm (poz. extr. sup.)
Imediat după ciocnire viteza sistemului este:
m': (m + m')=1,50 m/s
(2)
A'= J2E/k = 15 cm, 18 cm
(3)
(4)
Putem afla amplitudinea oscilațiilor din legea conservării
energiei :E= (1/2)kA'2 = E + E, = (1/2)(m+ m')v2 + (1/2)ky2 =
= 112,5 mJ, 162,5 mJ, 312,5 mJ;
25 cm
(5)
(5)
(6)
c) Căldura degajată este egalå cu energia totală E (5).
10.1.25. Peste un resort vertical de constantă elastică k=
= 10 N/m este fixat un taler de masă M= 100 g peste care se
aşează o bilă de masă m = 50 g. Din pozitia de echilibru împin-
gem talerul cu bila în jos cu y, = 20 cm şi îñ dăm drumul. Aflați
înătțimea la care urcă bila fațả de poziția inițialä de echilibru și
,amplitudinea oscilațiilor talerului după desprinderea bilei.

Rezolvare. Asupra bilei acționează forța de greutate în jos și

reacțiunea talerului în sus : - mg t N=ma N= ma + g). (1)
Condiția de desprindere N= 0 dả : a=g, dar a =- 2y
y=g/o2= g (m + M) /k= 15 cm
(2)
deasupra poziției de echilibru. Viteza bilei în momentui desprinde-
rii se obține din relațiile: y= Acos(wt t a), v= - wAsin(ot + a),
y2 + v²l w2 = A2, v2=w 2(A2- y),
(3)
unde amplitudinea oscilațiilor sistemului este chiar y, - elongația cu
care a fost deplasat inițial sistemul :
v2=w2,2 - y2)=k (Yo2 - y2): (m+ M) = 1,17 m/s? (4)
Inălțimea maximă la care se ridică bila, față de poziția inițială
de echilibru a sistemului
h=y+ v2/(2g)= 20,1 cm
Amplitudinea de oscilație a platanului se obține din expresia
energiei totale, ştiind că elongația sa (în momentul desprinderii
bilei) față de poziția sa de echilibru (în jurul căreia va oscila) este
y - mg/k, unde mg /k este deplasarea în sus a poziției de echi-
libru inițiale a sistemului dat orită desprinderii bilei :
E = (1/2) kA'2 = (1/2) MvZ + (12) k(y - mg/k)2= 0,11 J. (6)
A'= J2E/k = 14,7 cm
10.1.26. De tavan este suspendat printr-un
resort de constantă k = 100 N/m un corp de ma-
să m = 0,50 kg aşezat pe un suport Inițial resor-
tul nu este deformat, după care suportul începe
să coboare cu accelerația a 4,9 m/s. Aflati
timpu! dupå care suportul se desprinde de
corp, alungirea maximă a resortului şi ampli-
tudinea oscilațiilor.
Rezolvare. Fie xo . Vo , o- alungirea resortu-
lui şi viteza corpului în momentul t, al desprinderii
suportului (N = 0). Pentru acest moment lex se-
cunda dả : mg - kx, = ma , Xo = (12) at→ (1)
j2m g-a
=0,10 s, (2)
kx
a
m
Xo = m(g - a) /k, to =
v2 = 2ax Scriem legea conservării energiei din momentu!
desprinderii până în momentul alungirii maxime:
(5)
mg
Fig.10.1.26
(1/2)mv? + (1/2) kx2 - mgx, = 0 + (1/2) kx2 - mgxm
(1/2) kx2 - mgxm t m?g - a)2/ (2k) = 0,
(4)
(7)
(3)
483

Poziția de echilibru a corpului m corespunde alungirii :

Xech mg /k , deci amplitudinea este :
Xm = (m/k) [g + a(2g - a) ]=9,1 cm
A =xm - Xech (m /k) Ja(2g - a) 4,2 cm.
10.1.27. Un corp cu masa m= 0,50 kg, fixat de două resor-
turi identice orizontale, fiecare de constantă elastică k = 15
N/m, ca în figură, efectuează oscilații pe o masă orizontalå cu
coeficientul de frecare la lunecare H. Ştiind două deviații
consecutive de la poziția de echilibru, de o parte şi de ahta,
S = 10,0 cm, S = 7,0 cm, aflați coeficientul u.
de unde
k
484
m
Rezolvare. In primul rnd cele două resorturi - de o parte şi de
alta a corpului - sunt echivalente cu un singur resort de constantă
k+ k= 2k, fiindcå ele dau forțe elastice în acelaşi sens (unul se
comprimå cu s, iar celălalt se iungeşte cu s).
k
Scriem bilanțul energetic, tinând seama de lucrul mecanic al
fortei de frecare : (1/2)(2k) s,z = (1/2)(2K) s,² + u mg(s, t sz), (1)
de unde rezultă imediat
= k(s, + S) : (mg) = 0,090.
10.1.28. Sistemul din figură are inițial resorturile nedefor-
mate, cu constantele k, = 150 N/m, k, = 250 N/m, apoi brusc
intindem resortul 2 cu o distanță d= 40 mm Aflați amplitudi-
nea oscilațiilor şi viteza maximå a copului m = 250
m
Fig.10.1.28
Fig.10.1.27
k
Rezolvare. In poziția de echilibru alungirile x, 2 verifică
condiția :
(5)
x1,2 = d- kz,1 : (ky + kz)
(6)
250
g
(2)
(1)
(2)
Cele două resorturi, de o parte şi de alta a corpului, se comportă în
timpul oscilaților ca un singur resort echivalent cu constanta k +
+ kɔ ,deoarece cele douả forte elastice acționează în acelaşi sens
(un resort se ungeşte cu s, iar celălalt se comprimă tot cu s) .

Energia totală a oscilațiilor în jurul poziției de echilibru este

E= (112) (k4 + k,)AZ= (112) mv
conform teoriei :
(3)
iar pe de altă parte rezultă din energia cunoscută inițial prin întinde-
rea reSortului 2:
E= (1/2)k,d?- (kyx2r2 + kz/2) =
= (1/2) [k,? / (k + k,)] d?
unde am folosit
X4 (2). Din (4) şi (3) rezultă :
A=d- ky / (ky + k) = 2,5 cm,
m
Vm= kzd: J2m(k, +kz) =1,0 m/s
10.1.29. Două sisteme identice se mişcå ca în figură pe un
plan orizontal fără frecare şi se ciocnesc perect elastic, m =
= 2,00 kg,k= 100 N/m, v, = 1,00 m/s, L=2,00
timp revin în poziția inițială ?
k
Vo
m
Fig.10.1.29
Vo
m
t= 2L/(2v,) +
m.Dupå cât
k
m/(2k) = 2,3 s.
(4)
m
Rezolvare. Dupå un timp L(2v,) corpurile interioare se cioc-
nesc şi îşi schimbä vitezele (ciocnire perfect elasticå unidimensio-
nală între corpuri identice). Fiecare sistem se commprimă simetric şi
apoi se decomprimå efectuând o semioscilație ammonică. Pentru
fiecare corp acționeazả o jumtate de resort (centrul resortului ră-
mâne fix ) ceeace echivalează cu un resort cu constanta 2k. In
adevăr, n resorturi identice legate în serie dau o constantă elastică
echivalentă k /n şi invers, da că tảiem un resort în n părți identice
fiecare din ele are o constantă nk, fiindcă legându-le la loc în serie
trebuie să obținem n k/n= k. Prin unare, după o semiperioadă
Jm/(2k) resorturile revin la lungimea inițială şi corpurile
interioare se mai ciocnesc o dată schimbându-şi vitezele. Dupå
aceasta sistemele se depărtează cu viteza v şi ajung în poziția
inițtială după L/(2v,). Timpui total va fi deci
(5)
(1)
10.1.30. In sistemul din figură barele de lungime = 0,15m
au masă neglijabilă, articulațiile sunt ideale, iar resortul ideal
este inițjal nedeformat și unghiul oa = 60°. Legăm de punctul
inferior un corp și i lảsăm liber så oscileze. Ştiind cả după
485

stingerea oscilațiilor unghiul este ß= 1200, aflafi care a fost am

plitudinea oscilațiilor şi perioada lor.
Fig.10.1.30
Rezolvare. Amplitudinea oscila-
tiilor este elongația maximă, deci
depărtarea inițială a sistemului până la
poziția de echilibru : A=
=6 sin(8/2) - 6 / sin(a/2) = 33 cm.(1)
Pe de altă parte, în poziția de
echilibru greutatea corpului este echi-
librată de forța elastică. Dar elongația
de la poziția inițială până la poziția de
echilibru este în cazul nostru chiar
amplitudinea, prin umare constanta
elastică echivalentă sau efectivå a sis-
temului oscilant se obține din condiția
m /k= A /g
mg = A,
(2)
Atunci perioada oscilațiilor este :T= 2n Jm/k = 2r JA/g =
486
=21 V(6/9) [sin(A /2)-sin(«/2)) = 1,50 s.
10.1.31. Pe o masă orizontalå este legatå de un resort ori-
zontal de constantăả k= 98 N/m (având celălalt capăt fixat) o
bilă de maså m= 0,200 kg , avân coeficientul de frecare la lu-
necare cu masa u = 0,10. Resortul cu bila este întins cu o dis-
tanță A = 8,1 cm (< ungimea resortului nedeforma) şi lảsat
liber. Aflați lungimea totală parcursă de bilă până la oprire şi
timpul total respectiv.
(3)
Rezolvare. Dacă unui oscilator armonic i se aplică o forță
constantă, perioada oscilațiilor nu se schimbă, dar se depla-
sează cu F/k poziția de echilibru în jurul căreia se efectu-
ează oscilațiile sinusoidale.
Forța de frecare la lunecare solid-solid fiind constantä în mo-
dul şi schimbåndu-şi doar semnul odată cu viteza corpului, înseam-
nå că perioada oscilațiilor nu se schimbả T= 2n Jm/k , dar la fie-
care ducere și la fiecare întoarcere corpul efectuează o jumätate
de oscilație sinusoidală (o semiperioadă) în jurul unei poziții depla-
sate , respectiv cu ± umg/k= # b= 2,0 mm . Elongațiile ex-
treme succesive scad deci în modul cu 2b= 4,0 mm, până când
corput se opreşte când elongația sa extremă devine mai mică în
modul decât b (zonă de echilibru). Numărui de semioscilații n se
obține deci din condițiile:
A =n 2b +r, ri<b
(2n- 1) b<A< (2n + 1) b.
sau
(1)

In cazul nostru n = 20.

A
A-4b
-b
-(A-6b)}
-(A-2b) t
T2
Fig.10.1.31
Distanța parcursă se compune din n semioscilații (semicosi-
nusoide) succesive, de ampiitudini A - b, A - 3b, ..., A - (2n - 1)b
s = 2(A - b) + 2(A - 3b) + ... + 2[A - (2n - 1)b] =
= 2nA -2 n2 b= 2n (A - nb).
Rezultatul se poate scrie și pe baza bilanțului energetic . Inițial
resortul are energia potențială elasticả kAI2, iar final, dupả efec-
tuarea celor n semioscilații, resortul rămâne cu defomația rezidua-
lả A - n 2b, deci cu energia elastică potențială (1/2) k (A - 2nb)2 şi
in afar de aceasta se cheltuieşte lucru mecanic împotriva fortei de
frecare (transfornat în căidură) ụ mg s:
KA2/2 - (1/2) k (A - 2nb)2= u mg• s.
de unde se obține rezultatul (2) (= u mg / k) :
s= 2n (A - nb) = [kA/2- (1/2) k (A - 2nb)] : (u mg) =1,64 m. (4)
Timpul total până la oprire (durata oscilațiilor) este
F=
t=n: T/2=n a Jm/k = 2,84 s
(2)
10.1.32. O sanie de lungime l=2,00 m,lunecând cu vi-
teza |V,l=1,00 m/s pe gheață netedă färă frecări , intră pe as-
falt unde coeficientul de frecare este u= 0,20 şi se opreşte
parcurgând nu mai nuit de jumåtate din lungimea sa. a) Aflați
distanța parcursă pe asfalt s $i timpul t, până la oprire.
b) Se imprimă acum saniei aceeaşi viteză Vo . Aflați distanța
parcursă S, și timpul ta până la oprire (g = 10 m/s).
u mg (x /e) = - kx,
Rezolvare. a) Fie x porțiunea de sanie care intră pe asfalt ,
atunci forta de frecare va fi:
0<x<e,
(3)
deci forța este de tip elastic Cụ constanta cuasielastică
k= umng /e, (x< ).
(5)
(1)
(2)
487

Cum la t= 0 avem x=0, rezultă legea mişcănii :

x= Asinot, V= wAcoswt
dar
deci sania efectuează o mişcare oscilatorie anonică corespunză-
toare unui sfert de sinusoidă, şi se opreşte:
A = S. Vo = oA =
= Vo Je/(ng) = 1,00 m, t= T/4 = (r/2) Je/ug) = 1,57 s. (4)
Distanța pånă la oprire se putea afla și din considerații energe-
tice . Energia cinetică dispare în lucul mecanic al forței de frecare
(căldură): (1/2)mv,? = F s,F>= (1/2) [O + mg S/e) (5)
b) Dupả imprimarea vitezei v, și pånă la oprire avem tot o por-
țiune de oscilație armonică, dar cu amplitudinea S, + S, Şi altă vite-
ză maximă : vm w(s s). Ecuațiile sunt:
Vk/m= ugle .
w S .
x = (S4 + S) sinot. V= w(s + S) coswt,
x2 + v2 /w2= A2, A = S + Sz
488
Pentru x= S avem v = Vo și din utima ecuație obținem s,:
s,2+ v2 /w2= (s, + s)2, dar v lw = S, (4).
S = S (V2 - 1) = 0,41 m
prin umare,
Rezultatul se obține și din considerații energetice:
(1/2)mv + (1/2)ks,? = (1/2)k(s, + s2).
(1/2)mv? = (112)ks,2.
sinwt
S = (S, + S) sinot
S, : (s4 + S) = 1: V2, t= T/8,
t, = T/4 - T/8 = T/8=
(3)
Timpul t, se obține ca diferența dintre timpu! T/4 (total până
la oprire) și timpul până la (s, . V):
(r/4) Je/(ug) = t, /2= 0,78 s.
(6)
(7)
F= - mg (x /E) = - kx, x s , k=u mg / e
(8)
10.1.33. Un paralelipiped de lungime l= 49 cm lunecă cu
viteza vo pe portiunea netedả (fără frecări) a unui plan orizon-
tal, dup care intră pe o porțiune ugoasả cu coeficientul de
frecare la lunecare u=0,20 şi se opreşte intrầnd doar o fracți-
une f = 0,50 din lungimea sa. Aflați timpul de frânare şi viteza
inițială.
(9)
Rezolvare. Fie x portiunea din paralelipiped care intră pe por-
tiunea rugoasă, atunci forța de frecare :
(1)

este de tip elastic și paralelipipedul execută un sfert de mişcare

sinusoidal pånă la oprire :
x= Asinwt,
A = fl, v= wAcOSwt,
r=T/4= (r/2) Je/ug) = 0,78s
wA= Jug/e
Viteza inițială : v,
fe= f: Juge = 0,49 m/s.
Utimul rezutat se poate obține şi din considerații energetice :
(1/2)mv2 =Fs= (12)u mgf- fe.
k/m = Jug|e
F= u mg (x/ ), x s l: F= -umg,
Vo= wA
(2)
10.1.34. Un paralelipiped de lungime = 49 cm lunecă cu
viteza V,= 1,96 m/s pe portiunea netedă (fáră frecăr) a unui
plan orizontal dupả care intră pe o porțiune rugoasă cu coefi-
cientul de frecare la lunecare u = 0,20. Aflați timpul până la
oprire a paralelipipedului.
(3)
Rezolvare. Fie x porțiunea din paralelipiped care intră pe por-
tiunea rugoasă, atunci forta de frecare este
X >e
v'=Vo coswt, = Vo
(4)
(5)
Pentru xs l forța este de tip elastic , deci mişcarea este o por-
fjune de oscilafie sinusoidală :
(1)
x= Asinkut, V= wAcoswt Jk/m =Jug/e .
A= Volw = vo Je/(ug) = 0,98 m > e ,
deci paralelipipedul va intra complet pe porțiunea rugoasă . Så cal-
culăm momentul corespunzător t, şi viteza corespunzătoare v':
e= Asinwt, = (Volw) sinwto. sinwt, = wllv, = Vuge /vo= 1/2.
ot, n/6, ,= T/12 = (n /6) Je/ug) = 0,26s; (4)
-uge/v = v-rge = 1,70 m/s
După momentul t, corpul se mişcă uniformn încetinit până la
oprire : t'=v'/ (ug) = (1 /(ug)] v-gl = 0,87 s,
deci timpul total de mişcare până la oprire : = t,+ t"=
(2)
(3)
(5)
(6)
= Je/(ug) arcsin(Jugt /v) + [1/ug)) v-nge = 1,13s. (7)
10.1.35. Un corp porneşte fără viteză inițială din vântul unui
plan inclinat de unghi a = 10°, coeficientul de frecare cres-
când după legea u =bx, unde b= 0,30 m'. Copul se opre-
şte înainte de a ajunge la baza planului. Aflați timpul de miş-
care și distanfa pacursă.
489

Rezolvare. Forța rezultantă pe direcția planului înclinat este

F= mg sin a - u mgcosa = mg sin a - bxmgcos a .
F, = mg sin a , k=b mg cosa,
Notând
putem retranscrie fora astfel:
Prin umare,
F= -k(x - F,/k)
deci forța este de tip elastic cu poziția de echilibru in x, = F,/k.
Inițial corpul este depărtat de poziția de echilibru chiar cu x; el se
va apropia de această poziție și o va depăşi tot cu x, care este
chiar amplitudinea, dup care se va opri (fiindcă forta de frecare
devine statică şi îşi schimbả semnul), analog atârnării unui corp de
un resort vertical .
t= T/2 =
Jmn /k =n: Jbg cosa = 1,85 s;
Utimul rezultat se poate obține și din bilanțul energetic :
iucrul mecanic al forței de greutate se transformă în cảldură prin
lucrul mecanic al fortei de frecare :
k
mgsina:s= (1/2) (b s) mg cOsa S.
s =2x, =2F/ k = [2mg sinaļ : [b mng cos a] = (2/b) tg a = 1,17 m. (5)
Ff'
(1)
m
(2)
(3)
Fig.10.1.36
10.1.36. O scândurả omogenă şi uniformå de masă m =
= 10,0 kg este aşezatá simetric pe douả tamnbururi, distanța
dintre axele acestora fiind (= 0.98 mn. Unul din tambururi este
neted, fără frecări, iar celālalt este rugos cu coeficientul de fre-
care la lunecare = 0,45. Scândura este legată printr-un re-
sort orizontal nedeformat de constantă elastică k = 205 N/m
de un perete. Se pune în rotație rapidå tamburul rugos. Aflați
frecvența unghiulară a oscilațiilor orizontale ale scândurii .
(4)
(6)
Rezolvare. a) Cilindrul rugos este primul sau al doilea și se
roteşte in sens orar. Notând cu x deplasarea scândurii, apäsarea
asupra primului cilindru, respectiv al doilea , va fi :
490

mg(l /2 # x) l şi deci forța de frecare u mg(e 12 # x)/.Forța

rezutantä: F= - kx tumg(e /2 F x) /l = umg2- (k
deci este de tip elastic cu constanta cuasielastică :
kech = k umg /,
Jkech /m= Jk/mtug]e = 5,0 rad/s , resp. 4,0 rad/s, (2)
cu poziția de echilibru (F = 0) în punctul:
8,8 cm, resp. 14 cm. (3)
b) Cilindrul rugos este primul sau ai doilea și se roteşte în
sens antiorar . Atunci forța rezuitantă va fi :
F=- kx - pmge /2 F x) /e= - umg/2 - (k Femg /)x, x<0 (4)
şi frecvența unghiulară a oscilațiilor :
X, = (umg /2) : (ke t umg)
cu poziția de echilibru în punctul :
Xo = (umg /2):(- ke t umg)
X
(ke> u mg)
(6)
10.1.37. O bilă suspendată de un resort execută oscilații
verticale cu perioada T=0,90s. Cât devine perioada dacă de-
desubt se aşază la distanța x=A/2 de poziția de echilibru un
perete orizontal de care se va ciocni periodic perfect elastic bila ?
Rezolvare. Se va scurta cu timpul de deplasare de la x, la A
şi înapoi la x,. Timpul de deplasare de la poziția de echilibru la Xo
este : Xo = A sinwto → wt, = arc sin(x,/A), w= 2n/T,
to= [T/ (2n)] arc sin(x,/A).
Atunci timpul de scurtare va fi
= T/2 - 2(T/ (2r)] arc sin(x,/A) =
ito
= T/2 - 2[T/ (2r)] arc sin (1/2) = T/3
şi perioada :
TI2
umg/ e) x.(1)
Fig.10.1.38
r= 2(T/4 - t) =
T'=T- T/3 = 2T/3 = 0,60 s
(5)
(1)
(2)
(3)
10.1.38. O bilå penfect
elastică suspendatå de un
resort efectuează oscilații
armonice de amplitudine A.
La ce distanță de poziția de
echilibru trebule pus un pe-
rete perfect elastic pentru ca
perioada oscilațiilor să se
reducả cu o fractiune f ?
Aplicație: f = 13
491

Rezolvare. Conforn figurii momentul t, corespunzätor elonga-

tiei x, este to =(T/2 - f) /2= (T/2)(1/2 - f.
Atunci avem condiția
x, = Asin w t, =
= A sin (((2) /T](T/2) (1/2 - )= A sin (z(1/2 - ]= A /2. (2)
10.1.39. Asupra corpului de maså m= 10 kg din figură , af-
lat inițial în echilibru, acționează la un moment dat o fortả
constantă F. Constanta elasticå a resortului k = 4,0 kN/m. Cất
timp r trebuie så actioneze aceastả foră pentru ca dupả în-
cetarea ei copul så rămânå din nou în repaus? Frecảrile sunt
neglijabile
Rezolvare. Deoarece frecările sunt neglijabile, în poziția iniția-
lă de echilibru resortul nu este deformat.
O forță constantă aplicată unui oscilator amonic nu
schimbằ perioada oscilațiilor, ci deplasează doar poziția de
echlibru cu F/k.
Deci corpul va efectua oscilați armonice în jurul acestei poziții
de echilibru, cu amplitudinea egală cu x. Forța F trebuie så înce-
teze dupå un număr intreg de perioade :
T=n T=n 2r Jm/k = 0,30 n.s
m
Fig.10.1.39
M
(1)
ne N.
Fig.10.1.40
Rezolvare. Procesul reprezintă o ciocnire "plastică pe dos"
adică o "explozie" sau "descompunere", de aceea putem aplica
direct expresia cunoscută pentru variația energiei cinetice :
(1/2) k x7 = AE = (1/2) [mM / (m + M)] v,.
10.1.40. Intr-o teavă de masä M= 200g aşezată pe un plan
orizontal färã frecåri se aflå un resort de constantă k = 220
N/m, fixat cu un capảt de teavă, iar cu celälalt sprijinit de o bilả
de masă m = 20 g. Comprimăm resortul cu x, = 5,0 cm şi îi dăm
drumu. Aflați viteza relativă a bilei fațå de teavă şi timnpul in
care se produce accelerarea bilei .
v, = X% Jk (m + M)/mM) =5,5 m/s
(1)
(1)
(2)
Dacă tăiem un resort în n părți identice, fiecare parte va avea
constanta elastică n k, deoarece prin legarea acestora în serie
trebuie så obținem din nou k [1/kch= Ž(1/x) ], deci constanta
elasticả este invers proporțională cu lungimea resortului respectiv
492

(se vede și din legea lui Hooke). Corpurile m, M oscileazå în jurul

CM comun, care se aflả la distanța =lm/ (m+ M) de corpul
m, deci m oscilează sub acțiunea unui resort de constantă:
k, /k= l/l, = (m + M) /M, k, = k(m + M) /M,
Corpuile efectuează un sfert de oscilație sinusoidală - de la
comprimarea maximă până la poziția de echilibru cu resort nede-
format: r =T/4 = (r/2) Jm/k = (n/2),mM/K(m +M)] = 1,4 s(4)
(dealtfel în problema a douã corpuri apare totdeauna mnasa redusă:
în (2) şi în (4)).
10.1.41. Pe un taler de masả neglijabilă, atârnat de un re-
sort de constantā elastică k=78,4 N/m, cade de la înățimea
h= 0,50 m un corp de maså m = 1,00 kg şi rămâne pe taler
(ciocnire plastică). Aflați amplitudinea oscilațillor sistemului.
Rezolvare. Problema se poate rezolva prin considerații ener-
getice sau prin ecuațile mişcării
a) Imediat dupả ciocnire sistemul are energia cinetică
(1/2)mvZ= mgh şi energia potențială (1/2) kx,, unde x, este
elongafia sistemului în acest moment : Xo = mng/k (până la poziția
de echilibru) . Energia totală a sistemului oscilant este :
E= (1/2) kA2 = E t E, = (1/2)mnv2 + (1/2) kx2 =
= mgh + (1/2) k (mg/ k)2
(3)
A= (mg/k) J1+ 2hk/(mg) =37,5 cm.
= 2gh
Eliminăm de aici faza w to t a
adecvatä): x2 t v2 /w2= A2,
de unde rezultă (2)
(1)
b) Fie ecuațile mişcării sistemului (taler + cop}:
X = Asin (ot+ a), V= w A cos (wt+ a), w2= k /m,
unde x este elongația sistemului, adică coordonata sa măsurată
de la poziția de echilbru, care s-a deplasat acum (pentru sistem)
cu x, = mg /k.
=oAcos (w to + a).
(2)
La momentul to imediat dupä ciocnire, elongația sistemului ,
adică coordonata sa față de poziția de echilibru, este chiar x, =
= mg /k, iar viteza în acest moment este v, = J2gh ; atunci ecua-
țiile (3) devin : X, = mg/k= Asin (w t, t a),
(3)
(4)
(prin ridicare ia pätrat şi adunare
A2 = (mg/k)2 + 2gh (m / k), (5)
493

10.1.42. Căruciorul din figură de masă M = 640 g efectuea-

ză oscilații liniare. in momentul când trece prin poziția de echi-
libru în el cade un corp de masă mn = 360 g (ciocnire plastică).
Aflați în ce raport se schimbả amplitudinea oscilațiilor .
k2
m
Rezolvare. Inainte de ciocnire:
E= (1/2) kA? = Ee max = (1/2) Mv2
494
Scriem conservarea inpulsului pe directia orizontală
MVm = (M+ m)vm. Vm = VmM/ (M + m).
Prin umare, după ciocnire : E'=(1/2) kA'2= Ec max
= (1/2) (M + m)vm'2 = (1/I2) v2 M2/(M+ m),
A'/A= JM/(M +m) = 0, 80
Fig.10.1.42
(1)
(2)
wZ= kech /(m+ M) = 2k / (m t M),
A=ug /w2= u (m + Mg/ (2k) = 10 cm.
(3)
10.1.43.Pe o maså orizontală neted, fără frecări, este aşe-
zat un corp de masă M = 1,00 kg legat prin douả resorturi iden-
tice de constantă elastică k= 30 N/m fiecare. Deasupra corpu-
iui M se aşazå un alt corp de masă m = 0,50 kg cu coeficientul
de frecare u=0,40 față de primul. Aflați amplitudinea oscila-
fiilor pentru care corpul m incepe så lunece peste corpul M.
m] umg
M
(4)
Rezolvare. Considerăm cazul limitå când corpul m este gata
sả lunece. Atunci el încă se mişcă solidar cu M, iar forța de frecare
atinge valoarea F umg. Pentru acest moment principiul Il al
mecanicii se Scrie :
u mg = ma,may # Mu A.
Fig.10.1.43 •
Cele două resorturi, legate de o parte şi de alta a corpului,
echivalează cu un resort de constantă 2k, deoarece deformațiile
lor sunt egale în modul şi fortele elastice dirijate în acelaşi sens
(unul trage, celălalt împinge).
(1)
(2)
(3)

10.1.44. Un corp de masă m= 1,00 kg este aşezat pe tale-

rul de masă M=0,50 kg al unui resort vertical, ca în figurä. Cu
ce fortă trebuie apăsat corpul cu talerul pentru ca dupả ince-
tarea apäsării, corpul m să se desprindå de taler ?
Rezolvare. Poziția de echilibru se deplasează cu F/k, care
reprezintă și elongația inițială pentru oscilațile care urmează, deci
amplitudinea A . Lex secunda pentru corpul m se scrie
N- mg = ma
Condiția de desprindere N= 0 dã a = -g, deci la limtă desprinde-
rea se produce când : amax w2A= -g.
A-k/(m + M) =g,
mg
Fig.10.1.44
F / (m + M) =g, F= (m+ M)g= 14,7 N. (2)
m
Fig.10.1.45
T2= 2r Jm2 /k.2
m2
10.1.45. Două bile de mase m4 = 200 g. m, = 300 g pot os-
cila fără frecare pe o tijă orizontală sub acțiunea resorturilor,
ca în figurä . Tija este fixată pe un suport de masă M = 1,00 kg.
Inițial bilele sunt legate între ele printr-n fir în care tensiunea
T= 3,0 N. Ce coeficient de frecare minim este necesar între
suport şi planul orizontal pentru ca suportul sả nu lunece în
timpul oscilațiilor, dupã ce se arde firul de legắtură ?
Rezolvare. Din condiția inițială de echilibru avem:
T= kx1 = kzX2
Bilele vor oscila cu perioadele și amplitudinile
(1)
Ay2X1,2 -
Dacă raportui T /T, este rațional:
(1)
(2)
T,/T= m/n, n T, /2= mT,/2, m,n- numere naturale.(3)
Dacă de exemplu n este par (și m impar) , atunci după un numär
par n de semiperioade, m, revine exact în poziția inițială, iar m,
dupå un număr impar m de semiperioade va fi în cealaită poziție
495

extremnă și forțele asupra resorturilor și suportului se vor însuma:

kyx4 + kz|x| = 2 T.
(4)
Această forță trebuie să fie mai mică decât forța de frecare la lune-
care :
2T< u(M + m, + mz)g.
Situația (4) se va repeta periodic după (2k + 1) nT/2 (k- îintreg).
Dacă raportul perioadelor nu este rațional, atunci după un
număr suficient de mare de oscitații ne apropiem oricât de precis
de situația (3) (deoarece orice numär irațional se poate apro-
xima oricât de precis printr-un număr rațional).
u> 2T: ((M + m, + m)g] = 0,40.
10.1.46. in sistemul din figură scripetele este un disc omo-
gen de masă M = 0,400 kg. Se cunosc de asemenea ; k= 100
Nm şi m= 0,800 kg. Aflați perioada micilor oscilații ale siste-
mului.
Rezolvare. Fie x- eiongația corpului m şiv- viteza sa (gre-
utatea corpului m este echilibrată prin alungirea inițială a resortu-
tui). Energia cineticå a sistemului se compune din energia cineticả
a corpului m şi cea a scripetelui (de rotație) :
E = (1/2)mv2 + (1/2) l 2 = (1/2)mv2 + (1/2)(MR?/2) v2/ R2 =
= (1/2) (m + M/2) v2
Ep max= Ec max → (1/2)kA2 = (1/2)(m + M /2) vmax
= (1/2)(m+ M/2) w2A2,
de unde perioada :
496
M
Fig.10.1.46
T=a:o = 2n Vm + M/2) /k
m
(5)
M
Fig.10.1.47
= 0,62 S.
Fig.10.1.48
(1)
(2)
(3)
10.1.47. In sistemul din figură scipetele are masa m 400
g şi frecări în lagăr neglijabile, M= 200g,k=100 N/m. Aflați
perioada oscilaților.

Rezolvare. Fie x- elongația și v viteza corpului M, atunci

"elongația" scripetelui este x/2 și viteza v/2;energia potențială
a sistemului :
Ep = (1/2) k (x/ 2)2.
Energa cinetică a scripetelui se compune din energia cinetică
de trạnslație (a CM) şi cea de rotație (în jurul CM), deci energia
cinetică a sistemului : E = (1/2)Mv2 + (12)m(v /2)2 + (1/2) lw2=
= (1/2)My2 + (12)mve/4 + (12)(mR?/2)(v/R)2 =
= (1/2)(M+ 3m /4)v2
Ep max (1/2) k (A /2)2 = Ee max = (1/2)(M+ 3m/4)w?A?
T=2r /w =27 J(M +3m/4) : (k/4) = 2rJ(4M +3m) /k =1,38 s.(3)
F,= ma sina = m- wZA cos w) sina
10.1.48. Pe o platfomå orizontală care vitbrează oblic sub
unghiul a = 45° față de verticală, cu frecventa v= 10 Hz, este
aşezat un corp paralelipipedic cu coeficientul de frecare cu
platforma u = 0,50 . Pentru ce valoare a amplitudinii oscilați-
ilor corpul începe s lunece, respectiv să salte, pe platformå ?
Rezolvare. Corpul este pus în mişcare de cắtre platformă prin
intermediul reacțiunii normale N şi a fortei de frecare Fr. Lex
secunda pentru corp se scrie :
N-mg= macosa = m(- w A cos w ) cosa
Conditia de nealunecare este evidentă:
|Fl<u N, |Frl= m w A sina |cos wt|.
uN=u(mg - m o'Acoswt cosa )
mwZA sina jcos w t} < umg - m wZA cosa cosot ,
w 'A sina |cos wt|+ u wZA cosa coswt < umg,
A< Amin g: [w (sina tu cosa)] = 1,2 mm
(A minim pentru a începe lunecarea pentru coswt=1).
(1)
Condiția de a nu se desprinde:
mg 2 mw AcoSa coswt
(2)
A<Amin g: (w2 cosa) =3,6 m
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
10.1.49. Un resort ideal de constantă elastică k se taie in
n pårți egale. Care va fi constanta elastică a fiecărei parți?
Dar dacă tãiem o fracțiune f, care va fi constanta elastică a
acestei porțiuni ?
Rezolvare. Constanta elastică a unui resort nu este o con-
stantă de material (de substantá), ci depinde de construcția con-
cretă a resortului (depinde şi de materialul resortului) .
497

Considerăm cả avem n resorturi identice legate în serie care

formează resortul initial. Atunci după regula de compunere a resor-
turilor : 1/k, + 1/ k, + ... + 1/ k, = 1/k, n/k= 1/k, K*= n , (1)
deci constanta fiecărei bucăți va fi de n ori mai mare, unden arată
de câte ori bucata considerată este mai scurtă decất resortul inițial.
Confom legii lui Hooke :
F= ES, (48/e)=kAl
(2)
adică constanta elastică k este invers proporională cu lungimea
resortului (nedefonat). Atunci k= ESo / lor k*= ES, /e*= (3)
= k(l, e= kl, unde t*= flo sau f= /lo.
Dacă f= 1 /n ca mai sus, regăsim rezuitatul (1)
k= ES,/lo
10.1.50. Un resort de constantå elastică k are capătul su-
perior fixat, iar de capätul inferior se atâm un cop de maså
m. Dupå aceasta la o fracțiune f (a resortului nedeformat)
mắsurată de la capătul superior se atârmă un alt corp de masă
mɔ. Aflați alungirea totalå a resortului.
Rezolvare. Corpul m, produce o alungire y, = mg/k. Cor-
pul m, atârmat la o fracțiune din resortul inițial va alungi această
bucată de resort cu y m,g /k*, unde k* este constanta elastică
a acestei bucăți. Dar confon problemei precedente 10.1.49
k*= k/, prin umare,
y= y + y = mg/k+m,g /k* =
= mg/k + m,gf/k= (m + fm,)g/k.
498
10.1.51. Un cop suspendat de un resort oscilează cu pe-
rioadaT, = 0,50 s. Adãugând un cop suplimentar, perioada
devine T,= 0,60 s. Cu cât a coborît centrul de oscilații ?
(4)
Rezolvare. T, = 2n Jm/k . T = 2n m + Am)]k ,
Yo = mg/ k, Yo t Ayo = (m + Am)g/k,
Ay, = Ang/k= gT, - T2) / (47) = 2,7 cm
At = (D/) To - D=
(1)
(2)
10.1.52. Cu cất avanseazắ un ceasornic cu pendul (simplu
gravitațional) în D= 24 h dacả îñ urcăm la înảlțimea h față de
nivelul mării unde el merge exact ? Dar dacă îi cufundăm într-
o mină sub nivelul nmării cu adâncimea h ?
(3)
Rezolvare. In timpul D penduiul va efectua N = D/Toscilații
care inregistrează un timp NT, = (D/) To. deci
D(T, /T- 1).
(1)

unde T, este perioada la nivelul mårii când ceasomicul merge

exad. Dar g= 9, (R/ (R+ )? = 9, : (1 + h /R)2
T= 2n Je/g =2r Je/g, (1 +h/R) = T,(1 + h/R)
Atunci (1) dă : At= D-(-h/R) :(1 + h /R) =- D: (R/h +1) =
-D h/R dacă h « R.
La adâncimea h sub nivelul mării : g=g, (R- h) /R şi
atunci At= D (J1-h/R - 1) > - Dh/(2R) dacă h « R, (5)
deci ceasormicul întârzie (dar de douả ori mai puțin decât lao aititu-
dine egală cu adâncimea rminei)
10.1.53. Un ceasornic cu pendul simnplu gravitațional (re-
spectiv, pendul fizic) merge exact la tenperatura camerei te.
Cu cât va avansa în D =24 h dacả temperatura este t?
Pentru pendulul fizic : T= 2
Rezolvare. Pentru pendulul simplu, notând cu a coeficientul
de dilatare liņiară a tijei, avem
T= 2r Jelg
Jee1+alt-te)l/g=Te J*alt-t) -TI1 + a(t - tY2), (1)
= I [1 + a(t - t),
V/(mgR.)
T=2
(2)
J/(mgR)
2
(3)
unde este momentul de inerție fațả de axa de rotație, R, - distan-
tele particulelor m, până la axa de suspensie, iar R, - distanța CM
până la axa de suspensie. Atunci |= E mR1 + a(t - t? =
Ro = Rocl1 + a(t - t)].
(4)
e/(mgRoe )[1+alt -te)]
T1 t a(t - t) /2] .
R~10 cm,
T= 2r Je, /9 = Te 1 + a(t -te)
|= E m,R. (2)
(3)
Dealtfel, folosind lungimea reduså a penduluiui fizic, era de aştep-
tat acelaşi rezuttat.
(4)
Te[1 + a(t- t /2]. (5)
Atunci folosind rezutatul probiemei precedente 10.1.52 :
At = D(T /T- 1) = -D (a /2) (t - t).
(6)
10.154. Evaluai dimensiunile neunifomitäjlor de a kngui unu
şarnț de înregistrare a sunetukui pe un disc microsion (n = 33r0tmin).
Rezolvare. Dacă v este viteza discului în dreptul acului, atunci
neunifomitatea de-alungui şanțului corespunde deplasărni acului în
timpul unei perioade: e~VT=v/v, v~1 kHz, v= 2nR,
I~2NRIv ~ 0,3 mm
499

10.1.55. O tijă omogenă și unifornå piuteşte cufundată

vertical, aproape complet, într-un lichid. Cufundând-o foarte
putin şi lăsând-o liberă , tija oscilează vertical cu perioada T =
=2,0 s. Aflați lungimea tijei .
Rezolvare.Dacă tija se cufundă foarte putin cu x, apare o forț ar-
himedică suplimentară în sus, egală cu greutatea volumului suplimen-
tar de lichid dezlocuit: F=-po Sxg = - kx, k=PoSg,
deci apare o forță de tip elastic cu constanta k .
T= 2r ym/k = 2n Jpse/(p, so) =2nype/(p.9)
Dar tinånd seama că tija este aproape commplet cufundată, avem
condiția de plutire: m=pSl poS? → p Po
T= 2n e/g. e T2g / (4n 2) =1,0 m.
Prin urmare,
(1)
10.1.56. Aflați variația relativả a perioadei de oscilație a
unui pendul simplu gravitațional aflat deasupra unui zåcmânt
de forma unei sfere de rază r=1,00 km, de densitate p =npo.
n=3,0, Po - densitatea medie a Pământului, cu centrul la
adâncimea h=1,20 km. Raza Pământului R= 6400 km
= - (1/2) p -p) (4n/3)(r3Ih2) : [yp, (4n/3) R]=
(2)
Rezolvare. T = 2n Je/g ; deoarece accelerația g şi peri-
oada T se schimbă foarte putin, putem calcula variațile lor ca
diferențiale. Calculăm derivata logaritmică (adică logaritmăm şi
apoi diferențiem): dT/ T= - (1/2) dg /g.
= - [(n- 1) /2) [r3/ (h2R)]
(3)
10-4 = 10-2 %
(4)
Conform principiului superpoziției , câmpul gravitațional dea-
supra zăcământului poate fi calculat ca suprapunerea câmpului
creat de Pămånt, considerat global omogen de densitate p,:
go = y M/RZ= YPo (4r/3) R,
(2)
şi a câmpului suplimentar creat de zăcămåntul sferic considerat de
densitate p Po :
Ag =p-p) (4n/3)r3/h2.
AT/T= - (1/2) Ag/g=
(1)
(3)
(4)
• 10.1.57. O halteră de lungime l =1,05 m este aşezată trans-
versal pe un semicilindru orizontal fix de razå R=0,45 m. A
lați perioada micilor oscilații ale halterei, considerând cả hal-
tera nu lunecă .
Rezolvare. Find vorba de oscilații mici vom considera unghiul
a foarte mic, ceea ce ne permite să facem aproximațiile de mai jos.
500

Energia cineticã a haterei se obține considerând o rotație ini-

nitezimală a halterei cu viteza unghiulară w = la limită în jurul
CM, astfel încât vitezele bilelor sunt v= (e /2) = (/2) å şi
energia cinetică : E=2· (1/2)mv2= (1/4)m e2 a2=
à2 u= me2/2.
Analog. energia potenială (luând CM) :
= (1/2)
E, = (2m) gh = 2ng [Ra sina - (R - Rcosa) ].
Pentru a obține E, până la aproximațtia de ordinul il trebuie să luăm
sina a și cOsa 1-a/2, ceea ce dă E, = 2ngRa2 - R+
+ R(1 -a/2)] = mgRa2 = (1/2) xa2, K= 2mgR.
In aproximația de ordinul l E, = 0, ceea ce justifică și aproxima-
țile de la calculul lui E,:
Reamintim următoarele:
Fig.10.1.57
Ec = (1/2) s2
F=-
d
Dacă un sistem are un singur grad de libertate caracterizat de
coordonata generalizatä s, atunci E Şi E, se scriu :
ds
P
R|
Fig.10.1.58
Ep = (12) s2
(4)
unde este "masa" şi x - "constanta elastică" corespunzătoare co-
ordonatei s. Atunci , sistemul fiind conservativ, forta generalizată
(1)
este de tip elastic și energia totală se conservă :
E= E + E, = (12) u Š+ (1/2) x s² = const
uŠSt*sŠ =0 sau u S+* S=0
(2)
(3)
(5)
(6)
pe care derivând-o în raport cu timpul, obținem ecuația diferențialä
cunoscută a oscilatorului arnonic :
()
adică oscilații sinusoidale în coondonata s cu frecvența și perioada:
w2=lu, T= 2n e .
(8) 601

In cazut nostru, din (1) și (3) rezută :

T=2r Jme /2) : (2mgR)=nť: /gR =1,57 s.
10.1.58. Un cerc de butoi de rază r=50 cm oscileazå (fără
lunecare) în plan vertical pe suprafața iterioară a unui cilindru
orizontal de rază R=94,1 cm. Afilapi perioada micilor oscilații.
Rezolvare. Oscilațile find de mică amplitudine, unghiul0 este
foarte mic și putem face aproximațiile de mai jos .Energia poten-
jală a cercului :
E,= mgh = mg(R - n(1 - cose)) .
dar cose = 1-022,
E, = mg(R - ) 02/2= (1/2) x 02,
E, este de ordinul Il infinitezimal.
|= ,+ mr2= 2mr2
K= mgR -),
Energia cinetică: E (1/2) I w2,
unde este momentul de inerție al cercului fațå de punctul de con-
tact cu cilindrul. Confon teoremei lui Steiner:
u=2mR -n2.
Conform problenmei precedente 10.1.57 : 7T= 2n Ju /k =
.
(9)
- 2r y2m(R-)² :[mg(R-r)]=2nJ2((R-r)/9 =1,88 s.
(1)
(2)
Viteza unghiulară este w = ả, dar trebuie s-0 exprimăm prin
Observăm că prin rostogolire färă lunecare avem: r(a+ 0) = RO,
de unde prin derivare:
rà = (R-) e
şi deci energia cinetică : E, = (1/2) 2m2-[(R -) Ó/2 =
Rezolvare. Oscilațile find mici, unghiul
tem face aproximațile de mai jos. Problema
problema precedentă 10.1.58 "inversată"
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
10.1.59. Un cerc de butol de razăR=94,1 cm este aşezat
transversal pe un cilndru orizontal de rază r= 50 cm. Aflați pe-
rioada micilor oscilații ale cercului în planul såu vertical, con-
siderând frecarea suficient de mare ca cercul să nụ lunece
este foarte mic și pu-
de fațä este de fapt
Energia potențialä :
E, = Mgh = MgR - D(1 - cosa) = MR -) 92/2. (1)
Energia cinetică : E, = (112) lw2 = (12)((, + MR) À2= MR2(2)
unde / este momentul de inerție al cercului față de puntul de con-
tact cu cilindrul şi am aplicat teorema lui Steiner.
502

T= 2r ufx
=2r 2MR2 : [Mg(R-r)]=2r[R/(R-)] 2(R-r)/g =4,0 s .(2)
Confom problemei 10.1.57 :
M
Fig.10.1.59
şi
10.1.60. Aflați perioada oscilațiilor unui lichid de densitate
p= 800 kg/m şi masă m = 0,800 kg aflat într-un tub vertical de
forma literei U cu secțiunile ramurilor S, =4,0 cm², S, = 6,0 cm2.
Rezolvare. E, pgS,x [x /2 + (x /2) S,/ S1 = (1/2)x x2, (1)
E, = (1/2)[m S,/ (S, + S)] + (1/2)[m S,/(S, + S,)I(* S,/ S,) =
S,)(1 + S/ S) = (1/2)
= (1/2)[m S/ (S +
T= 2n ufx = 2r
•« 10.1.61.O bilă de masă m este
suspendată de un resort (ideal) de
lungime nedeformatả l, şi constantă
k. Capătul superior al resortului exe-
cutå oscilații sinusoidale verticale de
amplitudine A, şi frecvență unghiu-
lară l. Deduceți ecuația oscilațiilor
bilei în regim permanent.
Rezolvare. Legea fundamentală a
mecanicii se scrie astfel:
Jm: ((S + S2)pg] = 2,0 s.
F= ma, unde a =ý
F=-ky+ kA,sin s2t.
Fig.10.1.60
Obținem ecuația diferențiaiä :
(1)
S2
mg/ky
JA,sinst
Fig.10.1.61
.
ý + ky= kA,sin s2t.
(2)
(3)
(2)
503

Această ecuație liniară (în y și în derivatele sale) cu coeficienți con-

stanți şi cu partea dreaptă are ca solutie generală suma dintre
soluțtia generală a ecuației färă partea dreaptă plus o soluție
particulară a ecuației complete. Soluția generală a ecuației (2)
färä partea dreaptă ỷ + ky= 0 este bine cunoscută :
(3)
unde A (anplitudinea) şi a (faza inițială) sunt determinate de condi-
tile inițiale
y= Asin (wt+ ), w= Jk /m ,
Soluțtia particulară a ecuației complete (2) este de acelaşi tip
ca şi funcția din partea dreaptă :
y= Bsin (S2t + B)
şi trebuie să verifice bineînțeles ecuația (2). Calculând derivata
ỹ =- S22 Bsin (S2t + B)
şi introducând-o în (2) trebuie så avem identic:
- m 22 Bsin (s2t + B) + kB sin (S2t + B) = kA,sin s2t.
de unde rezultả :
B=0 şi B= kA: (k- m s2) =
deci soluția particulară y= (Ao :(1 -
A,: (1 - 22/w).
2y w)] sin s2t.
(4)
10.2. UNDE ELASTICE
(5)
(6)
(7)
Datorită pierderilor inevitabile de energie din sistem (datorită
frecărilor), în iocul oscilaților sinusoidale (3) vom avea de fapt osci-
lații amnortizate, care după un anumit timp, până la umă, dispar
(se sting) şi rămân numai oscilațiile "fortate" de tip (7) (cu termen
corectiv pentru frecări), oscilații care reprezintă regimul pemanent
de oscilație (cu amplitudine constantă și cu frecvența fortei exte-
rioare) (oscilații "intreținute").
Se vede cå pentru s2< w bila și punctul superior oscilează în
fază, iar pentru s2>w- în opoziție de fază. La rezonanță s2 → w,
amplitudinea oscilațiilor tinde la infinit (fiindcå n-am tinut searma de
pierderile de energie).
10.2.1. Distanfa dintre "dealurile" valurilor pe apa unui lac
este à= 5,0 m. O barcă , înaitánd spre valuri este izbită de
valuri cu frecvența v, = 4,0 z , iar fugind din față valurilor - cu
frevenfa v, = 2,0 Hz. Aflați viteza valurilor c şi a bårcii v.
504

Rezolvare. In primul caz valurile vin spre barcă cu viteza rela-

tivă c + v, deci numărut valurilor sosite pe unitate de timp, adică
frecvența, se obține împărțind c+ vla distanța dintre valuri å :
V = (c+ ):, analog
Din aceste douå ecuații rezută prin adunare și scắdere:
v=l (v, -v)/2= 5,0 m/s
10.2.2. Cum variază faza mnişcării oscilatorii ammonice a
particulelor mediului de-a lungul unei unde staționare ?
C= (v t v) /2= 15 m/s ;
Rezolvare. Ecuația undei staționare este de forma :
u(x, ) s A, cos(kx + B) cos(wt + a) = A cos(wt+ a), k= 2/ .(1)
unde u(x, ) este elongația particulei din punctul x la momentul t.
Amplitudinea de vibrație a particulelor variază cu x după o lege
sinusoidală : A= A,cos(kx + B); acolo unde cosinus este zero
avem noduri (A = 0), iar acolo unde cosinus este t1 avem ventre
sau umfläturi Distanta dintre două noduri consecutive sau distan-
ta dintre două ventre consecutive este a/2
Intr-o undă progresivả u(x, ) = A cos(wt- kx), faza
p=wt - kx variază în mod continuu în timp şi spațiu
Faza oscilaților este = wt+a,deci este aceeaşi pentru
toate particulele dintre două noduri consecutive (ele oscilează în
fază). Dar deoarece amplitudinea A = A, cos(kx + B) schimbả
semnut când trecem printr-un nod (cosinusul schimbă semnul când
trece prin zero), înseamnă că de fapt faza se schimbå cu 180° (),
fiindcă amlitudinea este de fapt A, |cos(kx + B)|.
10.2.3.
(1)
(2)
Un avion cu reacție zboară cu viteza constantă v=
= 500 m/s la altitudinea h 6,8 km. Care este forma frontului
undei de şoc produså de avion ? La ce distanță de o casả se
aflå avionul in momentul când geamurile casei încep să
vibreze ? Viteza sunetului în aerc= 340 m/s
Rezolvare. In timp ce avionul parcurge distanța AB= vt unda
emisă în A parcurge distaıta AC = ct< AB = vt, iar cea din B este
tocmai (abia) emisă .Pentru toate celelalte puncte de pe traiectoria
AB undele vor avea razele frontului de undă descrescătoare, astfel
încât înfäşurắtoarea tuturor acestor unde dă frontul undei de şoc
sub foma unui con cu semideschiderea
sin a = ct / (v)=c/v<1
când avionu! se află în B, unda ajunge în C, deci distanța
d=h: sin a = hv/c= 10 km .
cerutä este
(1)
(2)
505

Rezolvare.
d
Fig.10.2.3
10.2.4. Calculați indicele de refracție a sunetului la supra-
fața de separație aer-sticlă, cunoscând densitatea sticlei p=
= 2600 kg/m, modulut de elasticitate E =7,0 - 1010 N/m² şi
viteza sunetului în aer c= 340 m/s
-l=r2
506
n= Caer :Csticlā
n=c Ve/E = 0,065
"4Am
V>c
B
10.2.5. O coardå de masă m este fixată la capete. Ea vib-
rează pe frecvența sa fundamentalå o cu amplitudinea ma-
ximă, în ventru, Am. Calculați energia cinetică maximă a corzii
şi energia sa cineticả medie.
Ecuația undei staționare pe coard este
Fig.10.2.5
Rezolvare. Pentru frecventa fundamentalä avem condiția:
e=1/2 → k= 2n /A = n /.
u(x, ) = Amsin(2x/l)· sinwt = AmSin(rx / e) sinwt.
care satisface condițile la margine: pentru x= 0 şi x=, avem
u= 0 (coardă fixată la capete), u(e/2,) = Am.
(1)
(2)
(1)
(2)
Reamintim de la oscilatorul armonic legătura dintre elongație
şi viteză : y= Asin w t → V= wA cos w t
(viteza este derivata în raport cu timpul a coordonatei : v= ý).
Atunci şi în cazul nostru v(x, ) = w Amsin(X /E) coswt.
(3)
(4)

Energia cinetică a corzii se compune din energia cinetică a

particulelor sale. Impărțim coarda într-un număr foarte mare de
particule identice Am, care vor avea energia cinetică :
AE, = (12) Amv2 = (112) Am w2 A2sinrx /) cos²wt. (5)
Pentru un moment dat sả însumäm energiile cinetice ale particule-
lor corzi. Ele au energii cinetice diferite dupå coordonata x. Dar
este foarte uşor så afläm energia cinetică medie a unei particule.
Aceasta revine la a lua vałoarea medie a lui sinus pătrat :
( sin(x/)) = 112 - (12) < cos(2x /) ) = 112,
unde valoarea medie a cosinusului pe o perioadă este zero
( AE, > = (1/4) Am w2A,2 cos?w t
→ E= (1/4) m ao 2A2 coswt.
In momentul când
coSwt = t 1, E, va fi maximå :
= (1/4) moZAm 2
Energia cineticả a corzii mediată în timp se obține imediat din
(7), ştiind cả media pătratului cosinusului (sau sinusului) este 1/2.
<E ) = (1/8)m wZA2
max
de unde rezută :
(6)
Vg = Av : (1 - JE F, ) = 100 Hz
(7)
10.2.6. Frecvența sunetului emis de o coardå întinså cu
forța F, = 160 N diferă de frecvența unui diapazon cu Av = 20
Hz. Intinsă filnd cu forța F, = 250 N, coarda vlbrează a unison
(în rezonanță) cu diapazonui. Aflați fecvența dlapazonului.
Rezolvare. Frecvențele sunetului emis de coardả sunt :
v = c/(24) = [1/ (2€)] JF/(Sp) <vy = (1/(2)] JF /(Sp) (1)
Conforn problemei:
V2 Vd
Rezolvare. Frecventele sunetului emis de coardă sunt :
v =c/ (24) < v = c/2(e - fO] =c/ [22 (1 - ].
Conformm enuntului problemei:
(8)
(9)
(2)
(3)
10.2.7. Frecvenfa emisă de o coardă diferă de frecvența
unui diapazon cu Av = 10 Hz. Dacă se scurtează coarda cu o
fracțiune f= 10 % din iungimnea ei, ea intră în rezonanță cu dia-
pazonui. Aflați fecvenfa diapazonuiul.
(1)
(2)
507

de unde rezultă :
= [c/ (2€) :(c/{22 (1 - 01}=1 -f, Av = V4 -v =v4 -vg(1 -9.
Va Av /f= 1000 Hz
(3)
10.2.8. Un tub sonor închis emite tonul fundamental de
frecventă v = 250 Hz. Cunoscând viteza sunetului în aer c=
= 340 m/s, aflați lungimea tubului şi frecvența tonului funda-
mentai emis de acelaşi tub dacă îl deschidem.
Rezolvare. Frecvențele emise de tuburi sonore încthise,
v= (2n - 1)c/(4) (închise)
v= 2nc/ (4) =nc/(22) (deschise), ne N.
In cazul nostru : v=c/ (4), l=c/(4v) =0,34 m.
respectiv deschise , sunt :
Deschizând tubul frecvența devine:
v'=c/ (2/) = 2v= 500 Hz
Rezolvare. Nivelul sonor al unui sunet de intensitate I este
definit prin
L= 10 tg (|/1,), dB,
unde , este intensitatea sunetului de referință ( la pragul auditiv
inferior, la 1 kHz, avem I,= 10-12 Wim).
Confom problemei
10.2.9. Două tuburi sonore, unul inchis şi altuf deschis, au
aceeaşi lungime. Tubul deschis are frecventa fundamentală v=
= 440 Hz. Calculați frecvena amonicii a 3a a celor două tuburi.
Rezolvare. Frecventele emise de tuburile sonore sunt:
V2n-1* (2n - 1)c/ (46) (închise). , nc/(20) (deschise). (1)
Confom problemei: v=c/ (20) = frecvența fundamentală a tubului
deschis, atunci V2n-1 (2n - 1) c / (4) = (1/2)(2n - 1) v (închis)
V, = nv (deschis); v3= (3/2) v= 660 Hz ; v3 =3v= 1320 Hz . (2)
10.2.10. Câte surse sonore identice N trebuie reunite
pentru ca nivelul sonor să creascả cu L = 20 dB fafă de nive-
lul dat de o singură sursă?
Ly = 10 Ig ((/|).
Ly= Ly + AL = 10 lg (,/ I)= 10 lg (NI,/ )
De aici rezultă:
= Lz- Ly = 10[ g (NI/) - Ig ((/ ) }=
= 109 N
N= 10L0 = 100
AL
(1)
(2)
o elipså parcusă în sens trigonometric.
508
(3)
(1)
(1)
(2)
10.2.11. Ecuațiile mişcării unei particule sunt: x = A cos ot,
y= B sin ot. Afiați ecuația traiectoriei şi Jegea forței.
Rezolvare. Ecuația traiectoriei :
x2/A2+ y²/B2 = 1,(1)
a, = ä = - o2x, a,= ý = -w²y.
Forța este de tip elastic cu constanta cuasielastică :
k =m) 2 șİ T= 2r Jm/k
Ễ = må=-muF=-kř
deci
de unde
10.2.12. Calculați densitatea medie (în timp) de energie cine-
tică, potențială şi totalả intro undă staționară longitudinalå a că-
rei ecuație este: u(x, t) = A cos(kx + B) cos(ot + a), unde k
=0 /c =2n / este numărul de undă, p -densitatea materialului.
Rezoivare. a) We= dW /dV, = (1/2) (dm dVv2=
= (1/2) pov?
(1)
unde dV, este elementul de volum nedeformat (in absența undei)
şi p, densitatea în absența undei (a mediului nedeformat de către
undă). Dar v=ů= au/at - oAcos(kx + )sin(awt+ ),
We = (1/2) Po w?A?cos?(kx + B) sino t+ a),
< we= (1/4) Po w ?A2cos?(kx + P).
b) W= f, o*AF dx=ffo*aIES,(* - ): t dx =
= (1/2) ES,,(AL I ej? = (1/2) V, Ee2.
Wp = Wp/V= (1/2) E e2,
unde E este modulul de elasticitate (Young), iar e - deformația
elastică relativă
dx + ux+dx, ) - ux, )
e(x, 0 =
elastică :
Ştiünd cả viteza undelor longitudinale
(2)
+48
dx
(3)
Jx
(4)
c= JE/Po
Deformația e(x, ) înt-un anumit punct x la un anumit moment
t se calcuiează astfel (v. figura). Luăm în punctul x un strat de gro-
sime nedeformată dx, transversal pe direcția de propagare. La
momentul t el se va găsi deplasat şi va avea grosimea:
(2)
(3)
Scåzând de aici grosimea inițialä nedeformată dx , obținem alun-
girea u(x+dx, ) - ux, ) și raportând-o la lungimea inițială nedefor-
mată {(e - l): l = }, obținern alungirea relativă sau deformația
*+dx, )-u(x, t)_ au(x, t)
(4)
(5)
(6)
(8)
509

găsim
dar
rezutä:
X
= (112) c²pkA2sin?(kx + f) cos?(wt+ a),
c)
510
dx
Wp = (1/2) c²po(əufax) =
x+dx
k=w /c
u(x,t)
C
u(x* dx,)
< W >=
( w>=
Fig.10.2.12
= twA
v= Å = dx /dt = - w A sin(aw t + a) =
arc sin
(1/4) P, w2A?sin(kx + B)
W>+< W, >= (1/4) Po w AZ.
Px) = C: (w A?-x2 ).
|-A
P) =
-A
** 10.2.13. O particulă oscilează sinusoidal: x = A cosot +
a). Fie dP(<) = P()dx probabilitatea de a gåsi particula pe in-
tervalul (x,x + dx). Calculați densitatea de probabilitate p(x).
Rezolvare. Probabilitatea de a găsi particula pe intervalul
(x, x+ dx) este proporționalä cu timpul dt cất se găseşte particula în
acest interval:
dP() = p)dx = Cdt,
P() = C: (dx/ d) = C: vo),
1-*2/A2=t ovA-x?
dP(x)
dx
Fig.10.2.13
[p(x)
Constanta C se obține din condiția de normare: probabilitatea
de a gäsi particula oriunde pe intervalul (- A, + A) este 1 (certitu-
dine !) :
1
IA?-x2
de unde C =
C dx
(9)
wA?-x2
(10)
(11)
(12)
A
(1)
(3)
(4)
Probabilitatea de a găsi particula la extremitătile x= tA este

foarte mare fiindcå acolo particula zăboveşte mai mult: viteza

scade cắtre zero, particula se opreşte şi se întoarce, pe când prin
centrulx= 0 particula trece cu viteză maximă (v.figura).
** 10.2.14. Un cop de masă m este suspendat în epaus de
un resort de constantă elastică k in cabina unui lift La un
moment dat t= 0 liftul porneşte în sus cu accelerația a = Bt,
B= COnst > 0 . Aflați legea mişcării corpului față de lift
Rezolvare. In SR neinerțial legat de lift trebuie să introducem
forța complementară - mã. Ecuația fundamentală a mecanicii se
Scrie atunci astfel : ma =-kx +t mBt
Ž + w 2 = Bt. 2= k/m
X= Asin(ot+ a)
Soluția acestei ecuații diferențiale cu partea dreaptă este ega-
lả cu soluția generală a ecuației fără partea dreaptå plus o soluție
particulară a ecuației complete. Soluția generală a ecuației fărả
partea dreaptă este binecunoscuta oscilație amonică:
sau
(2)
cu douả constante de integrare : A (amplitudinea), a (faza inițială).
Soluția particulară a ecuației complete este de obicei de ace-
laşi tip ca și partea dreaptă. In cazul nostru se vede imediat cả
x= (B/wt
verifică ecuația, prin umare:
x= Asin(w t + a) + (B/w) t,
v= x = w A cos(wt+ a) + B/w2.
(1)
Jkfm .
(3)
(4)
Deteminăm constantele de integrare din condițiile inițiale: la
t= 0 avem x= 0, v= Å = 0:
0=Asina,
Rezolvare. Ecuațiile diferențiale ale mişcării :
(5)
0= wA COSa + B/w2, de unde a = 0,A=- B/ 2, (6)
x= (B/w (wt - sinw),
(7)
*• 10.2.15. Un corp de mnasă m este suspendat în repaus de
un resort de constantå elasticả k. La un moment dat t = 0 in-
cepe să acționeze o forå constantă F care dureazå un timpt.
Aflați amplitudinea oscilaților dupå încetarea acțiunii forței.
mž = - kx + F pentru tsr, mi = - kx pentru t 2 t. (1)
In primul caz putem scrie (x - FIK)" + (k/ m) (x-F/k) =0. (2)
Aceasta este binecunoscuta ecuație diferentială a oscilatorului ar-
monic cu soluția : x -F/k= A cos(wt + a), o= Jk/m, (3)
v= Å =-wAsin(w t + a),
511

unde constantele de integrare se detenină din condițile injale:

la t= 0 avem x=0 și v= 0:
-F/k= AcoSa, 0=wAsina, a= 0, A=-F/k. (4)
x= (F/k)(1 - cos wt), ts r. (5)
In al doilea caz soluția este cea a oscilatorului armonic :
x= Bcos [o (t - ) + B].
Atunci soluția devine:
(6)
Pentru t= cele două soluții trebuie så dea acelaşi x şi v
(trebuie să se racordeze): x| = (F/ k)(1 - cos wr) = BcosB,
(F/k)w sin or = - w Bsinß
v I *
(7)
Eliminånd pe sinß , cosß (prin ridicare la pătrat și adunare, sinß +
+ cosB= 1), obținem amplitudinea cerută :
B= (F/k) W2-2coswr = (2F /K) | sin(wr/2)|, w = Jk/m .(8)
Amintim cå prin integrarea unei ecuații diferențiale de ordinu!
n diferențial (care conține derivatele funcției pânå la ordinul n)
apar n constante de integrare, care se deteminä din condițiile
"inițiale" ca pentru o anumtä valoare a argumentului, funcția şi
primele sale n -1 derivate sả ia valori date. In cazul mecanicii
ecuația diferențială este de ordinul dđoi (F= m Ä), deci prin
integrare apar đou constante care se determină din condițiile
inițiale ca pentru t= to, Coordonata (funcția) și viteza (prima
derivată) să ia valori date (poziția inițialä și viteza inițială)
** 10.2.16. Un corp de masă m,aşezat pe o masă orizon-
tală fără frecắri, este legat printr-un resort de masă m' şi
constantå elastică k de un perete. Aflați frecvența oscilațiilor
corpului (se consideră c toate punctele resortului oscilează
în fază) (acesta este un model de resort real).
Rezolvare. Vom calcula energia potențialä și cinetică a siste-
mului resort-corp în funcție de coordonata x şi viteza a corpului.
Energia potențială: E, * - JFdx - J kx dx = (1/2) kx2, (1)
Alungirile u) ale punctelor resortului cresc liniar de la zero la
x de-a lungut resortului : u) = x (r/), (0srs ),
de unde viteza punctelor resortului : V) = ú(r)=*r/e.
Energia cineticả a unui element de masă dm'= (m'/) dr
va fi atunci (1/2) dm'v2= (1r2) (m'/) dr &r2/ g2
(2)
(3)
(4)
şi energia cinetică totală: E, = (1r2) m +m' *(2e9) S,r2dr=
512
= (112) (m + m'/3) *= (1/2) ui.
(5)

Frecvența unghiulară și perioada oscilațiilor rezultä acum imediat:

Jklu = k : (m+m'/3). T=2rJ(m+ m/3) : k, (6)
ca și cum o treime din masa resortului se adaugă la masa corpului.
** 10.2.17. O particulă de masă m supusă la o foră de tip
elastic - kx (de exemplu, suspendată de un resot) oscilează
liber îtr-un mediu fluid unde acționează o forå de frecare -rv,
r= const. Studiai mişcarea particulei (in cazul unidimensiona).
Rezolvare. Pincipiul H al dinamicii se scrie :
ma = -kx - rv Sau mi + rå + kx=0
Ä + (r/ m) Ả + (k/m)x =0,
unde w este frecvența unghiulară a oscilatorului amonic în ab-
sența forțelor de frecare. Transcriem ecuația astfel :
(4)
ä + 2-[r/ (2m)] + r/(2m)] x + [k/m -r?/(4m)] x = 0. (2)
Primii trei teneni se pot restrânge ca derivata unui produs. In
adevăr : [xet/(am)] = [iet/ (2m) + r/ (2m)] x et/(2m)] =
= Å er(2r) + 2. r/(2m)] żerm+ r/(2m)]² x e (2m)
Această derivată se poate scrie dintr-odatä cu ajutorul formulei lui
Leibnitz pentru derivata de ordinul n a unui produs de douž funcții.
Acum înmulțim ecuația (2) cu e()factor integrand") şi
obținem: [xer (em] + [k/m - r2/ (4m] [x eem]=0. (3)
Această ecuație este foarte bine cunoscutå : este a oscilatorului
armonic. S-o transcriem astfel :
[xetem]+ lo2 - 2/(4m2) [x erem) ] = 0.
Jk/m.
ỷ + w'2y= 0.
Avem de considerat trei cazuri :
(1)
a) o2-r2/(4m)> 0 sau w'2 = w 2 -r2/(4m) >0 (5)
Sau r<2 mk
avem în acest caz ecuația diferențială a oscilatorului armonic cu
soluția cunoscută :
xet/(2m) = A, cos(w't t a),
unde A, şi a sunt constantele de integrare .
(6)
x= A, eem) cos(w't+ ) = A cos(w"t+ a), A= A, e (m). ()
Acestea sunt oscilații amortizate pseudoperiodice cu pseudo-
frecvența unghiulară :
513

o?-r/am)- aim-/am')
şi cu amplitudinea A descrescắtoare exponențial. Observăm cả
datorită frecărilor care se opun mişcării şi o întârzie, perioada
creşte, deci frecvența scade (8) .
Se numeşte tinmp de relaxare (sau "timp de viață") a oscila-
tilor, timpu! în care amplitudinea se reduce de e=2,718 ori:
T= 2m/r, (r- coeficient de rezistențả în kg/s).
b) Cazul
T=
Aoe
a)
2-r2/(4m?) <0 sau r>2 mk
In acest caz soluția este (v. problema 3.1.59) :
514
Fig.10.2.17 a
x erram= A, ch [/4m?)-? •t+ aļ=
- C, exp [y/4m?)-a? -t]+ C, exp [-/(4m²)-o?t]
x=eam { C, exp [y/4m?)-? t]*
unde se poate trece uşor de la constantele de integrare A,a la
constantele C . Mişcarea este amortizată aperiodic (v. figura):
G, oxp I-/(am)-a?-]}.
c) Cazul w2-r2/ (4m2)=0 sau
Este un caz excepțional (de interes teoretic) :
(8)
r=2 mk
(9)
(10)
[xet/(am=0. [x et/am) = C,. xe/ (@m)= C,t + Cz.
(11)
(12)

x= (C,t+ C) er/ (m)

(13)
unde am fäcut integrări succesive. Mişcarea se numeste aperi-
odică critică (graficele searnănă cu cele de la punctul b).
Fig.10.2.17 b
2
b
** 10.2.18. O particulå oscilează sub acțiunea unei forte de
tip elastic - kx într-un mediu vâscos în care întâmpină o fortă
de frecare - rv. Pentru a obține oscilații întreținute (neamorti-
zate) se aplicå particulei o forță sinusoidalả f= F. cOs 2t. Stu-
diati mişcarea rezultantă a particulei (în cazul unidimensiona).
Rezolvare. Conform principiului fundamental:
ma = - kx -rv+ FocossZ sau
Soluția acestei ecuații diferențiale liniare cu partea dreaptă se com-
pune din soluția generalå a ecuației färă patea dreaptă plus o so-
luție particulară a ecuației complete . Soluția generală a ecuației
färă partea dreaptă reprezintă oscilațiile libere amortizate, studiate
în problema precedentă 10.2.17:
k
m
= - s Bcos( 2t + B).
m
X= A, e/(2m) cos ( k/m -/am?)
= (FJm) cos s2t,
X=
"o cos S2t. ()
m
(2)
Soluția particulară a ecuației complete este de acelaşi tip cu par-
tea dreaptă :
X= Bcos (S2t + B),
(3)
unde constantele B,B se determină din condiția ca această soluție
să verifice ecuația diferențială (1) : * = - 2Bsin (S2t+ B).
-t+ a)
B(k /m - sPcos (2t+ B) - (r/m) s2Bsin (s2t+ B) =
(K/m- )Bcos (2t + B) +r/m) sB cos (2t+ B+ nl2) =
= (F,/m) cos s2.
Cele dou oscilații din stânga egalități , compuse fiind, trebuie să
515

dea identic oscilația din dreapta . Ştim că

unde
tga = (A, sina, + Azsinaz) : (A,cosa +Azcosaz) .
Aplicând aceste formule obținem: (F,/m)2 =
A,cos(wt + a,) + Azcos(wt + a) = Acos<wt + a),
A2 = A,2 + A2 + 2A,A, cos(a - az
de unde rezută:
Sau
= (k/m - s2+ (2/m)sPB2 + 2(k/m- s)B(r/ m) sBcos(r/2).
tga = 0= [(k/m - s)Bsinß + (r/ m) sBsin(8 + n/ 2)] :
: (k/m - )Bcosß + (r/ m) sBcos(B + n/ 2)] .
B=F,: [m
tgß= - (erIm) : (k/m - s)
516
B= F: [2 yr2+(s2n-k/s2)* 1= Fo: [2Z.
z= r2+(em-k/e)
Revenim la soluția generalả :
x=A, et(2m cos ( Jk/m -r/4m?) t+ a) +
(5)
tgß =r: (Sem - k/2) = r: (m- X). Xm = sam, X= k/ 2, (9)
unde x,m = Sm este reactanța inerțialå analogă reactanței inducti-
ve X = wL (masa m corespunde inductanței L) , X= k/ 2este
reactanța elastică analogă reactanței capacitive Xc=1/(w C).
(constanta eiastică k corespunde inversului capacității 1/ C), Z este
imepedanța mecanică analogă impedarnței electrice (coeficientul
de rezistență r corespunde rezistenței electrice R). Analogia dintre
mårimile mecanice și cele electrice merge şi mai departe: elonga-
tia x corespunde sarcinii electrice q de pe condensator, viteza
v=* corespunde intensității curentului electric i=ġ, forța f
corespunde tensiunii electrice u, etc.
(6)
w'=
(7)
+{Fo-l2r2+(en-k/e) Jcos{ s2t +arctg Ir :(san - k/SƏD. (10)
oe -(am?) - Jim-lam?)
(8)
După trecerea unui timp suficient de lung, ca ordin de mărime
T= 2m /r (timpul de relaxare sau timpul de viațä), oscilațile proprii
amortizate se sting şi rămân în sistem numai oscilațiile "forțate"
(3). Prin urmare, la început avem un regim tranzitoriu în care
coexistă oscilații proprii cu pseudofrecvența :
(11)

b=r/(2m) = 1 /r (12)
şi oscilațiile forțate (3). După stingerea oscilațiilor proprii rămâne
regimul permanent sau staționar în care există numai oscilațiile
forțate (întreținute) : x=Fo: (24r2+(m-k/2) 1)-
cos S2t + arc tg [r :(SZn - k/ s9D.
și cu coeficientu! de amortizare :
v= i=- Fo: yr2+(san-k/2)' }
sin( s2t + arctg r: (sm -k/ s9)) =
= (F,/) cos{ S2t + n/ 2+ arctg r: (s2n - k/ s)D =
= (F,/) cos{ S2t - arctg [(m - k/ s):)= (F,/) cos( 2t -p).
unde tgp = (sZn - k/S) :r= (Xm -X):r.
Så studierm putin oscilațiile forfate :
(13)
- Oscilațiile forțate sunt sinusoidale și nu sunt amortizate (sunt
întreținute, au amplitudinea constantă), deşi în sistem există forte
de frecare, disipative, care transformă ireversibil energia mecanică
în căldură
(14)
- Frecvența oscilațiilor forțate este egală cu frecvența fortei
periodice aplicate.
- Amptitudinea şi defazajul oscilațiilor forțate depind de
structura sistemului oscilant (m, k) şi de frecvența forței exterioare
aplicate și nu depind de condițille inițiale.
Puterea dezvotată de forța periodică aplicată:
Spre deosebire de acestea, oscilațiile proprii sunt amortzate,
au frecvența proprie determinată de parametrii sistemului, amplitu-
dinea şși faza lor sunt determinate de condițile inițiale.
d(2?)
P=f. v=
=F, cos s2t vo cos( s2t - p) = (F,7/Z) cos s2t cos( s2t - p) (15)
şi puterea medie (pe o perioadä) :
«P)=(F/Z) cos s2t cos( S2t - ) ) = (1/2) (F/) cosp, (16)
unde cos este "factorul de putere". Obsevați analogia cu
puterea din curent altermativ.
Dacă frecvența s2a fortei exterioare variază , amplitudinea
oscilaților forțate (7) variază și atinge un maxim la rezonanță
(v.figura). Condiția de maxim a lui B este anularea derivatei sale
Putem deriva doar expresia de sub radical de la numitor în raport
cu s22:
(S22r2 + (k- ms2)=r2+2(k - ms2(- m) =0,
517

Aceasta este rezonanfa eiongafilior (analogul rezonanței tensiu

nilor din curent atternativ), întrucat la această frecvență amplitu-
dinea elogațiilor B este maximä (atunci şi forța elastică este maxi-
mặ). Pentru aceasta trebuie ca amortizările să nu fie prea mari :
r< V2mk
Bmax
Bstat
= Wrez =
fB
rmare
Fig.10.2.18
518
La rezonanța elongațiilor amplitudinea maximå este :
Bman Foi r k/m-r/(4m²) =Fo: ra'].
tg Pm = -r: [2mrez] < 0.
Bmax/Bstat = (Vmk/r:
r mic
Ca efect al rezonanței amplitudinea oscilaților este mai mare
decât elongația statică produsă de forța constantă Fo: Bstat= Ffk,
-r4mk)
(18)
(19)
= Q: 1-lamk) .
Q= mk lr= Z,/r. (analogul lui Q=(1/R) JL/C ), (20)
unde Q este "factorul de calitate" al sistemului oscilant analogul
lui Q= (1 /R) L/C din curent altermativ, iar Zo este impedanța
caracteristică a sistemului oscilant, analogul lui Z, = JL/c
Dacă amortizärile sunt mici, r « mk = Z, , rezonanța este
foarte "ascuțită, Bmax este foarte mare față de Btat , Q 1.

Dupå cum se vede din (14) maximul amplitudinii vitezei are

loc pentru frecvența :
2=w= Jk/m
când
atunci
X= Xm - X= Sem - k/ 2=0,
B,: Bstat
Wrez
Vo max = Fo/r, (2 → ),
aceasta este rezonanța vitezelor: amplitudinea viteze este ma-
ximä , (analogul rezonanței curenților din curent altemativ), dar în
acest caz amplitudinea elongațiilor B nu mai este maximă , ci
B, = Fo : (or) < Bmax Fo : (o'r), o'<o.
La rezonanța vitezelor:
(21)
Vmk /r= Q- factor de calitate
(22)
(23)
(24)
Prin urmare, trebuie să distingem rezonanța elongațiilor
când amplitudinea B a oscilațiilor este maximä la frecvența (17):
<w =Jk/m (25)
şi rezonanța vitezelor cầnd amplitudinea v, a vitezei este maximă
la frecvența s2= w = Jk/m , egală cu frecvența oscilațlor proprii,
iibere, în absența amortizării.
Dacă coeficientul de rezistență r este foarte mic :r « Smk
atunci cele două rezonanțe practic coincid şi au loc pentru frecven-
ta s2 w, maximul ampłitudinii la rezonanță va fi foarte mare şi
curba de rezonanță va fi foarte "ascuțită" (pentru r→0, Bmax-→).
Din (7) se vede cả defazajul ß dintre oscilațiile forţate şi for-
ta aplicată este negativ, adică oscilațiile forțate totde auna întâzie
față de forța exterioară. Când s2<w= Jk/m ,defazajul ß este în
cadranul IV.Când 2 creşte , defazajul ß creşte in modul. Când
trecermn prin rezonanța vitezelor s2= 0, B= - n/2: eiongația este
în cuadratură cu forța, în timnp ce defazajul p (14) dintre forță şi
viteză este zero, adicả viteza este în fază cu fonfa și deci puterea
dezvotată (15) este tot timpul pozitivă.
Când s2> w, B< -a/2, B trece din cadranu! IV în cadranul
I1!, iar când S2 → o,B -1,adică la frecvențe foarte înalte
elongația este în opoziție de fază cu forța
La rezonanța vitezelor (2= o) forța aplicatä f= F,coss de-
vine egală în modul şi de sens opus cu forța disipativă de frecare
f,= -rẢ =-r. In adevăr, din (14) rezută imediat :
519

f,= -rv= -r(F,/) cos{s2t - arctg [(s2m - k/ Ii} →

-F,cos ot= -f când s2 → w.
Puterea dezvoitată de forța apticată (analoagă puterii ui din
curent alternativ) este (15) :
=fv= (F,2) cos S2t· cos( s2t-).
<P (1/2) (F/Z) cosp = (1/2) r F2 /Z", cosp =r/Z.(26)
Pe de altă parte, puterea disipată (în cảldură ) (analoagă lui Riz din
curent alternativ): P,= -fv=rvZ=r(F/Z) cos(S2t - ). (27)
<P,»= (1/2) r(F2/2) = (P.
In regim permanent sau staționar puterea mecanică medie care
intră în sistemul oscilant este egală cu puterea medie disipată sub
formå de căldură . Mai mult, la rezonanța vitezelor puterea meca-
nică absorbitä este în fiecare moment egalã cu puterea disipată în
acel moment: P= (F2/) cos²wt= P. s2= w
f= -f,
şi aceste puteri sunt maxime, ca și valorile tor medii :
<Pmax= (1/2) F/r=< P max. Z →r
externă aplicată :
La rezonanța vitezelor sistemul oscilant se comportă ca un oscila-
tor armonic ideal : ca și cum n-ar fi forta disipativă și nici cea
-f=rv=f= F,coss2t, dacả 2= w,
deci mÄ =-kx
520
Energia cineticã și energia potențială ale sistemului:
= (12) mv2= (1/2) mB²s22 sin2(s2t+ B),
LE = (1/2) kx2 = (1/2) mB2w2 cos?(2t+B).
E= E,+ E, = (1/2) m82[s2 sins2t+ ) +
+ w2cos?(2t + B) ).
Enegia totală devine constantă la rezonanța vitezelor:
1E = (1/2) m F2/r2 dacă 2=
(28)
(29)
(30)
(31)
(32)

1
a) (1+ x)(1 + y)(1 + z) ..
dacă x « 1,
Formula se obtine uşor, desfäcând parantezele, påstrând termenii
liniari (de gradul 1) și neglijând termenii de grad superior care sunt
mici fată de termenii liniari .
atb
1
1±x 1-x*
1
1. Fomule de aproximație
1#x
1
a(1+ b/a)
J1± x
(1+ xX1+x2X1+ x,)...
ANEXE
b) Mai general :
1F X
1
= (1 t x)-12
Sitx tx+**/4 = (1+ x/2)² = 1tx/2
b
Ja+ ,dacă (b|« a >0. (3)
2Va
1+x + y+z....
« 1, z « 1, ...
dacă jx] « 1;
2a/
dacă X;|« 1. Iy< 1, i= 1, 2, 3, ..
(1 + x)1 + x+ (1/2)r(r- 1)x2 1+ n, dacă x « 1,
unde r este un număr real (reR) de ordinul unităților.
Formula se obține din dezvotarea în serie a binomului, păstrând
primii termeni. De exemplu,
(1)
dacă 1b| < lal. adică jbla| <1;
dacă lx « 1;
z1#x/2,
(2)
1+X4 + X2 + X3 t-y- Y2- Y9-**, (4)
(5)
dacă |x a 1, (aici r=- 1/2) .
c) Din dezvoitările în serie de puteri ale diferitelor funcții (trigo-
nometrice, exponențjale, ogaritmice, funcțile lor inverse, etc.),
păstrând primii termeni , obținem formule de aproximație :
sin x X- x/6 X, cos X 1 - x/2 1; tg x x+ xN3X, (6)
unde x este în radiani și |x « 1 rad, adicả x< 6o
521

alfa
beta
gama
delta
epsilan
zeta
eta
teta
iota
kapa
lambda
miu
522
e1 + x+
aX= ex Ina
1 rad = 360° / (2r) = 180°/n = 57° 17 44 ",8 ~ 57°.
Multipli
in (1 + x)
deca
kilo
hecto
mega
giga
tera
exa
peta
0,9
K
da
1 dm3
h
k
M
prefix
G
T
P
xY2 =1 + x
E
1+x in a ,
x - x/2 zX
2. Alfabetul grecesc
|<aLNHO
A
A
E
Z
I
K
A
M
unitäți
10
102
103
106
109
1012
dacă |x « 1.
1015
dacă
dacă
1018
niu
xi
3. Multipli şi submultipli
omicron
pi
fo
sigma
tau
ypsilon
hi
psi
omega
Submutipli
deci
centi
|x In al « 1,
|x1 € 1.
mili
micro
nano
pico
femto
atto
4. Câteva unitắți de măsură
Anul-fumină : 1 an-lum. = 9,5 012 km.
Parsecul: 1 parsec = 30,8 1012 km
prefix
C
m
f
()
P
X
unitäți
1c-1
10-2
10-3
10-6
10-9
10-12
10-15
10-18
(8)
Litrul cu simbolui L este definit din 1979 ca fiind identic cu
1 L=1 dm3

Accelerația gravitafionalã nomalä (standard) :

g, = 9,806 65 m/s² 9,8 m/s2
Kilogramu-forță și atmosfera tehnică :
1 kgf = 9,806 65 N; 1 at = kgflcm2= 98086,5 Pa 98 kPa.
Tout sau mm Hg este presiunea exercitată de o coloană de
mercur înată de 1 mm, la temperatura de 0°C, în câmput gravia-
tionał normal g, = 9,806 65 m/s²:
1 torr = 1 mm Hg = 13595,1 (kg/m)9,806 65 (m/s2) 103 m =
= 133,322 Pa 133,3 Pa (400 /3) Pa
Densitatea mercrului la 0°C:13 595,1 kg/m3
şi la 20C : 13545,9 kg/m.
Atmosfera fizică:1 atm = 760 torr = 101 325 Pa = 101,3 kPa.
Milimetrul cooanä de apă:
1 mm H,0 =9,8 Pa = 13,6 torr, 1 atm =10,33 m H,0.
Caloria intermafionalä :
1 cal, =(1/860) Wh = 4,186 8J; 1J=0,24 cal.
Viteza luminii în vid în SR inerțiale (considerată exactă prin
convenție) :
c= 2,997 924 58 - 108 mis =3,00- 108 m/s.
Constanta gravtaționalăả:
y=6,672 59 10-11 N- mZkg2 =6,67 10-11 N· mkg².
Presiunea atmosfericå normala
5. Câteva date asupra Pământului
Densitatea aerułui uscat în CN (condiții normale)
Viteza sunetului n aer uscat n CN (conditü nonale)
Accelerația gravitaționalÄ: nomala (standard)
la nivelut märii şi paralela 450
la ecuator
la połi
Raza ecuatoriala a Pärmåntului
połară a Pămantului
Volumul påmantutui
Raza medie a Påmântuiui
Densitatea mediea Pamartului
Masa Părmatului
Aria uscatului (29,2 % din suprafața terestră)
Aria oceanekor (7o,8 9% din suprafata terestrā)
101 325 Pa
1,2928 kg/m
331,4 ms
9,80665 ms2
9,80616 ms2
9,7805 ms?
9,8322 ms?
6378 km
6357 km
1,087 1021 m3
6371 kn
5522 kg/m
5,983 1024 kg
1,49 1o kam2
3,61 10 krn2
523

Volumul oceanelor
Masa atrnosferei
Viteza unghiularå medie de rotae a Påmântuui
Perioada rotației propri
Campul magnetic terestruB
Mornentul magnetic dipolar al Pämântului
Viteza orbitalā medie a Påmåntului
Distanța medie pânå la Soare
Durata anuiui
Inclinarea ecuatorului fata de orbita
Distanta panå la Luna
Accelerața gravitationalä, pe Lună
Alamă
Ainico
Densitatea fleului de energie radiantå solara pe
suprafața Påmântului
Aluminiu
Argint
Asfait
Aur
22 carate
Azbest
Beton
Carămidå
Cårbune antracit
bitumen
lermn
- retortă
Cauciuc
8400...8500
Ceară albine
- laborator
roşle
Bachelita 1250...1340
Ceiulod
524
7100
2700
10400
1400
19300
17500
11300
6. Densitățile unor substanțe în kg/m3
2400
Sollde (la temperatura camerei 17...23 °C)
(utimele douå cifre nu sunt peste tot exacte)
2200
1800
1600
continuare
1900
pe Soare
940
950
1000
1800
1350...1400
Cuart topit
semitransparent
Cuart topit
transparent
Cupru
Diamant
Duraluminiu
Ebonitä
Fier
Fonta
1400 Granit
400 Invar
Gelatina
Gheața (0°C)
Grafit
Lemn uscat :
~ bambuc
- brad
cedru
~ fag
- mesteacån
2100
2200
8890
3500
2800
1200
7800
7000..7100
1300
917
2300
2700
8000
400
600
550
1,37 10 krn3
5,27- 1016 kg
7,292 105 rad/s
23 h 56 min 4,1 s
5,7 1oT
750
8,1 10A m?
29,770 kmys
149,46 • 10 Im
700
365,26 zile
230 27*
384,4 10 km
1,62 ms2
271 ms?
1340 Wim2
Mica
Neusilber
Nichel
Nichelina
Nicrom
Nylon
Otel (<1%C)
Otel moale
Parafinå
Permalloy
Platină
Plexiglas
Plumb
Pluta
Platină-iridiu (9/1)
Polietilenă
Polistirol
Portelan
2800...2900
Smoala
Spat de lslanda
8800...8900
8400
8300..8400
8800
Sare de bucătårie
7800...7900
1140
7900
900
8600
21450
21500
11 80...1200
11340
200...250
920...930
1054...1070
2300
2100
1100
2700

Cenuşaã lemn
Chihlimbar
Constantan
Cositor
Creta
Cuart crist.
Acetonă
Acid suifuric
Aer lichid
concentrat
Alcool etilic
(- 194°C)
Apá de mare
Acetilernå
Aer
Acid corhidric
metilic
Amoniac
Argon
Azot
-3
Brom
-2
t,°c
-1
Anilină 1020...1030
750
1 sau 7
2 sau6
1100
8900
7300
2400
2600
792
1830
860
791
810
1027
1,17
1,639
1,2928
0,7708
1,783
1,251
7,139
P. kg/m
999,5
999,6
999,7
999,8
999,841
- pin
999,902
999,941
stejar
Manganină
Marmură
Mercur solid
(-39°C)
Argint fichid
Aur lichid
Benzen
Benzinả
Eter
Glicerinà
Lapte
Petrol
Clor
Dioxid de azot
Fluor
~ de carbon
Heliu
Hidrogen
~ sulfurat
t, °c
Llchide (la 15 °C)
3 sau5
4
continuare
10
20
Gaze (Tn condiții nommale)
30
40
500
700...800
S0
8400...8500
2700
14190
9300
17200
850...880
700...900
720...736
1260
1030
800
3,220
1,980
1,9768
1,690
0,1785
0,0899
1,539
P. kg/m3
999,965
999,973
999,700
998,203
995,646
992,21
Sticta
7. Densitatea apei (in kg/m) la diferite temperaturi
988,04
Sutf amort
Supernalloy
Wolfrarm (sâmä)
Zinc
Petrol lampant
(kerosin)
Terebentina
Sulfurä de carbon
Ulei animat
~ de in
de måsline
de parafinä
- de ricin
Kripton
Metan
Neon
Oid de carbon
Oágen
Xenon
t,°c
60
70
80
90
2400...2800
1920
100
150
200
7000...7100
780...800
19300
1260
850...870
8900
982,31
977,79
965,31
971,80
917,3
900
0,7167
862,8
950
958,35
920
1,2502
800
950
0,900
3,68
p, kgm3
1,429
5,85
525

Substanța
Aluminiu
Argint
Aur
Bronz
(66 % cupru)
Cauciuc
Constantan
(60%Cu+40%%Ni)
Cuart
Cupru
8. Proprietățile elastice ale unor substanțe (la 18 °C)
Fier
Fontă
Manganină
Nichel
Oel (1 % C)
Ofel moale
Platina
Plumb
Sticla
Zinc
Gheata (-2°C) E= 0,28
pin E = 0,9 101° Nm²:
Bronz pe bronz
Modulul ui
526
Cärămidã pe cårămidå
Carbune pe cupru
Curea de piele pe roată
de fonta
Young E,
1010 Nn?
Bronz pe fonta (slab us)
7,05
8,27
7,8
~ 10
-0,00032
16,3
7,3
12,98
21,2
~11,5
12,4
20,4
21,0
21,0
16,8
1,62
9,0
0,20
0,19
0,65
Modulul de
unecare G,
1010 N/m
0,25
2,62
0,56
3,03
2,7
-3,5
-0,00010
6,11
3,1
4,833
8,2
~4,4
4,65
7,9
8,10
8,12
6,1
0,562
3,1
3,6
Coeñe. ki
Polsson
0,345
0,367
0,44
-0,37
-0,47
0,327
0,17
0,343
0,29
-0,27
0,334
0,280
0,293
0,291
101° Nm²; stejarE= 1,3* 101° Nm?;
mase plastice E- 0,2 101° Nm?
9. Coeficienți de frecare la alunecare u
0,377
0,441
Oțel pe oțel
~0,25
0,25
Modulul de .
Compresibitate
K,101O Nm²
Fontå pe fontă (slab uns)
Lernn pe lemn (stejar)
Lernn pe påmant uscat
Oțel pe gheața
7,58
10,4
21,7
11,2
15,7
3,7
13,76
16,9
9,6
12,4
16,1
16,88
16,78
22,8
4,6
3,75
6,0
0,15
0,50
0,71
0,02
0,13
G- viteza undeior longitudinale tntr-o bară,
Alamá
G - viteza undelor longitudinale Intr-un mediu nemärginit.
C- viteza undelor transversale
Aluminiu
Argint
Cupru
Fier
Lemn
Nichel
Otel
Platiná
Sticla (rown)
Zinc
Acetonà
Alcool etilic
- metilic
Anilină
Apå
Benzen
Heliu
10. Viteza sunetului (in m/s)
Aer (uscat
CH,
CO
25°c
430
20°C
20°c
20°C
0°c
3600...4000
25°c
331,46
3400
5240
337,6
2800
3600
Valori extreme: granit 6000: cauciuc vulcanizat (0°C) 54
5130
4900
5100
2800
5000
269,8°c
3800
Solide
CO,
Ng
Lichide
1170
1177
1122
1659
1407
1295
179,8
4500
6400
3700
4700
5900
6000
Gaze (0°C)
3960
5700
4170
Mercur
Petrol
Sutfură de carbon
Tetrackorură de
Toluen
260
cartbon
1286
333,64
NHs
O,
2100
3130
1694
3300
20°c
25°c
25°C
25°c
25°c
1451
1225
1149
930
1300
415
315
527

Introducere
BREVIAR
1. PRINCIPILE MECANICII
2. CINEMANCA PUNCTULH MATERIAL
2.1. Mişcarea rectilinie uniformă
2.2. Mişcarea rectilinie uniforn variată.
2.3. Mişşcarea sub acțiunea greutáții.
3. DINAMICA PUNCTULUI MATERIAL
3.1. Forte de frecare.
CUPRINS
3.2. Mişcarea circulară
3.3. Forte elastice.
4. ENERGIA MECANICẢ.
3.4. Câmpul gravitațional.
5. IMPULSUL MECANIC
6. MOMMENTUL FORȚEI. MOMENTUL CINETIC...
7. MECANICA SOLIDULUI RIGID
8. ECHILIBRUL MECANIC
9. MECANICA FLUIDELOR
9.1. Hidrostatica
9.2. Hidrodinamica.
10. OSCILA ȚH şI UNDE
ANEXE
528
10.1. Oscilații mecanice
10.2. Unde elastice
1. Formule de aproximație.
2. Alfabetul grecesc.
3. Muitipli şi submultipli..
4. Câteva unități de măsură.
5. Câteva date asupra Pământului...
6. Densitățile unor substanțe.
7. Densitatea apei la diferite temperaturi
8. Proprietäți elastice ale unor substanțe
9. Coeficienți de frecare la alunecare.
10. Viteza sunetului în diferite materiale
Pag.
3
7
12
32
50
67
94
161
211
236
252
318
380
394
401
446
462
472
504
521
522
522
522
523
524
525
526
526
527