Piața de energie electrică din România

Conf.dr.ing. Lucian Toma

1
 Contextul problemei

Dintre sarcinile de bază ale Operatorului de Transport şi Sistem

pentru coordonarea în timp real se menţionează:
să echilibreze în orice moment producţia şi consumul de
energie electrică;
să evite apariţia congestiilor de transport, datorită unor
contingenţe neaşteptate.
Rolul serviciilor de sistem este de a menţine securitatea
funcţionării reţelei electrice şi de a asigura calitatea energiei
electrice la consumatori;
Rezerva de putere activă poate fi definită ca fiind capacitatea de
producţie care poate fi utilizată o anumită perioadă de timp în alt
scop decât alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;
2
Actori implicaţi ...

OPE
Supply. Demand.

Consumatori Producători

3
 Structura pieţelor de energie electrică

OPCOM
Piaţa pentru Piaţa Contractelor
Ziua Următoare Bilaterale Piaţa Intrazilnică

Vânzare Cumpărare Vânzare Cumpărare Vânzare Cumpărare

Titulari de licență
Notificări (producție – consum)
OTS (Transelectrica)
Piaţa de Piaţa serviciilor
Echilibrare de sistem (capacități)

Producători Consumatori Producători Consumatori

4
Parte Responsabila cu Echilibrarea - Titular de Licenţă care a
fost înregistrat de Operatorul de Transport şi de Sistem ca Parte
Responsabilă cu Echilibrarea conform prevederilor sectiunii 10 din
Codul Comercial al Pietei angro de energie electrica; o Parte
Responsabilă cu Echilibrarea îşi poate asuma, de asemenea,
Responsabilitatea Echilibrării pentru alţi Titulari de Licentă

Unitate dispecerizabilă: Unitate de producţie care poate fi

obiectul unei dispoziţii de dispecer. În înţelesul prezentului Cod
comercial sintagma „unitate dispecerizabilă” include şi grupul
dispecerizabil, definit în Codul tehnic al reţelei electrice de
transport.

5
Piața serviciilor de sistem
- Transelectrica organizează licitații la intervale regulate de
timp
- Se tranzacționează rezerve de putere (capacități)
- Câștigătorii sunt obligați să pună la dispoziția OTS, prin
intermediul pieței de echilibrare, rezerva de putere
angajată
- Câștigătorii sunt obligați să trimită oferte cantitate-preț
pentru toată rezerva de putere
- La piața de echilibrare pot participa și alți producători care
nu au participat sau care nu au câștigat tranzacții prin piața
serviciilor de sistem

6
Desfăşurarea în timp a pieţei de echilibrare

P [MW]
Z-1 Z
Rezerve
de putere

Piaţa de
echilibrare
PZU PZU

Close PZU Open PE Close PE CB

12:00 15:00 17:00 h-1 h Timp [h]

7
 Determinarea prețului de închidere a pieței – PIP
În piața pentru ziua următoare (PZU)
- oferte vânzători
- oferte cumpărători
- 24(+/-1) oferte pentru fiecare interval dispecerizabil

8
 Servicii referitoare la funcţionarea sistemului

Servicii de sistem Servicii auxiliare Servicii de înlocuire

Integritatea sistemului Reglajul frecvenţei

Servicii de transport Reglajul tensiunii

Rezerva turnantă

Rezerva rece

Capabilitatea de repornire după blackout

Controlul coordonat al producţiei

Compensarea pierderilor de putere în reţea

Acţiuni de control în caz de urgenţă

Altele
9
 Actori implicaţi ...

Sisteme Producător
vecine
PE
Producător PRE

Sisteme OTS
PRE
vecine

Operator
Operator regional
Operator
privat regional = Contracte bilaterale
= Contracte realizate pe
piaţa de echilibrare
Consumatori electivi

10
Aspecte privind rezervele de putere pentru reglajul frecvenţei

Reglajul primar Reglajul secundar Reglajul terţiar

Pentru a reface rezerva de
reglaj secundar, pentru
Pentru a restabili
managementul congestiilor
frecvenţa precum şi
Pentru a stabiliza şi pentru a restabili
De ce se utilizează programul de schimb
frecvenţa în cazul frecvenţa precum şi
acest reglaj? de putere pe liniile de
unui dezechilibru programul de schimb de
interconexiune la
putere pe liniile de
valorile dorite
interconexiune la valorile
dorite
Cum se realizează
Automat Manual
acest reglaj?
Unde se realizează
Local Centralizat
acest reglaj?
Cine transmite
semnalul de reglaj Producătorii (OTS în cazul
Senzorul local OTS
către sursa unui ”pool”)
rezervei?
Când se realizează
Imediat Depinde de sistem
acest reglaj?
Ce surse de rezerve Depinde de starea de funcţionare a sistemului: grupuri parţial încărcate,
se pot folosi? consumatorii, grupuri cu pornire rapidă etc.

11
Servicii de sistem pentru reglajul frecvenţei
Rezerva de reglaj primar
se mobilizează automat şi integral în maxim 30 secunde,
trebuie să rămână în funcţiune pe o durată de minim 15 minute.
Rezerva de reglaj secundar
mobilizată integral, automat, într-un interval de maximum 15 min.
= 340 MW pentru perioade de consum mai redus
= 550 MW pentru perioadele vârfului de sarcină
Rezerva de reglaj terţiar
refacerea rapidă (max. 15 minute) a rezervei de reglaj secundar
participa la reglarea frecvenţei şi a soldului SEN
= 800 MW
Rezerva terţiară lentă
reface rezerva “minut”; = 740 MW
12
 Timpul de răspuns al rezervelor de putere

Momentul Disponibilitate Momentul

Rezervă
pornirii completă încetare

Rezerva de
Imediat ≤ 30 s ≥ 15 minute
reglaj primar

Rezerva de
≤30 s1 ≤ 15 minute Cât timp se cere
reglaj secundar
Rezerva minut
Nu se dau Pe o perioadă Nu se dau
sau rezerva 15
recomandări scurtă recomandări
minute
Rezerva de
Nu se fac recomandări specifice
reglaj terţiar

13
Funcţionarea reglajului secundar de frecvenţă
Pref,1 G1 Către
PI centrale
reglante Pref,2 G2
PI

KN1
KN2

∆f
∆f

S1
S2

S3 G3
KN3 PI
∆f
Pref,3
14
HIERARCHICAL FREQUENCY CONTROL
The active power produced
by a generator is the results
of:
- Load setting (DAM and
BC)
- Frequency Containment
response
- AGC response
- Manual orders changes
AUTOMATIC GENERATION CONTROL (AGC)

Area Control Error

ACE  ( Pexch  Psch )  K ( f sys  f ref )

The active power required

for system balancing:
1
Y    ACE 
Tr  ACE dt
β - proportional factor (gain)
Tr - integration time constant

The control order

Y1, Y2, …, Yn (±MW)
set according to market rules
17
f [ Hz ]
Deconectarea centralelor termoelectrice de puteri mari
52

- Acţiuni de urgenţă asupra legăturilor HVDC

Reglaj prin reducere de putere - Deconectarea generatoarelor eoliene
51

50.2 Limita de operaţională superioară

50 Reglajul frecvenţei
49.8 Limita de operaţională inferioară
Acţiuni de urgenţă:
49.5
- controlul frecvenţei - deconectarea grupurilor în cogenerare
- deconectarea generatoarelor eoliene - deconectarea grupurilor cu acumulare
49.2
49 - pornirea grupurilor pe gaz prin pompare
- transferul pe producerea de putere
activă respectiv încărcarea
generatoarelor hidroelectrice - Delestajul de sarcină
48 - acţiuni de urgenţă asupra - Deconectarea liniilor de interconexiune
legăturilor HVDC
47.5
Deconectarea centralelor
47 termoelectrice de puteri mari
Alocarea rezervelor în funcţie de priorităţi
Pmax Capacitatea maximă a unui generator

Rezerva de putere neutilizată

RP Rezerva de reglaj primar

RS Rezerva de reglaj secundar

Rezerva turnantă

RT Rezerva de reglaj terţiar sincronizată

Pnf Putere planificată (notificată fizic)

Cantitatea de energie vândută

Pmin

0 MW 19
Determinarea rezervei de reglaj secundar disponibilă

P[MW] P[MW] P[MW]

Pmax Pmax Pmax

Pnf
BRS
BRS

Pnf

BRS
Pnf

Pmin Pmin Pmin

0 MW 0 MW 0 MW

20
 Rezerva de reglaj secundar

Preţ Banda de reglaj

secundar

a b c1 c2 d1 d2 e

Pmin Pnot.fiz. Pdisp Pmax Cantitate

21
 Calculul benzii de reglaj secundar

1
dacă: Pnf ,i   ( Pgdisp
,i  P min
g ,i )  P min
g ,i
2
BRSi (h)  2  min timp  R , P UP
i
disp
g ,i  Pnf ,i 

1
dacă: Pnf ,i   ( Pgdisp
,i  P min
g ,i )  P min
g ,i
2

BRSi (h)  2  min timp  R i

DOWN
, Pnf ,i  P min
g ,i 
unde: Pnf ,i (h)  P CB
gen ,i ( h)  PPZU
gen ,i ( h)

22
 Rezerva de reglaj terţiar

viteza de
viteza de bandă de reglaj încărcare
Preţ descărcare deja selectată

Pmin Pnf Pdisp Pmax Cantitate

reducere creştere

23
 Rezerva de reglaj terţiar rapid

Rezerva sincronizată

pentru creştere de putere

RTR  ( h)  min timp  RiUP , Pgdisp

,i ( h )  Pnf ,i ( h )  bi ( h )

pentru reducere de putere

RTR  (h )  min timp  RiDOWN , Pnf ,i ( h)  bi ( h)  Pgmin

,i  

Rezerva nesincronizată

RT  min  RiUP  timp, Pgdisp

,i  ; RT  Pgmin
,i
24
Evoluţia curbei de sarcină zilnică în România

Preal
Pprog

Pnot

Curba de sarcină a SEN în data de 19.10.2005

25
Evoluţia curbei de sarcină zilnică în România

Preal

Pprog

Pnot

Curba de sarcină a SEN în data de 20.10.2005

26
Evoluţia curbei de sarcină zilnică în România

Preal
Pprog

Pnot

Curba de sarcină a SEN în data de 21.10.2005

27
 Dinamica consumului de energie electrică
f [Hz]

50.050

50.000

49.950

reglajul secundar

48.850
[MW]
8500 consum real reglajul primar

8150
puteri notificate 49.750
0 100 200 300 400 500 600 700 t [s]
consum prognozat
7800

7450

7100

6750

6400

6050

5700

5350

5000
01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ora

Reducere de Creştere de Reducere de Creştere de Reducere de

putere putere putere putere putere
28
Ierarhizarea (suprapunerea) nivelurilor de
reglaj al frecvenţei

Rezerva terţiară rapidă

echilibrare
Piaţa de

(la decizia operatorului de sistem)

Rezerva secundară

Rezerva primară

30 sec. 15 min. 30 min. timp

29
 Se întâmpină probleme în funcţionare legate
de disponibilitatea rezervelor de reglaj?
Aspecte tehnice, legislative şi ... probabilistice care pot influenţa
condiţiile de realizare a serviciului de reglaj al frecvenţei:
 Creşterea ponderii surselor nucleare
 Creşterea ponderii surselor eoliene
 Perioade secetoase din ce în ce mai dese
 Limitarea capabilităţii operatorului de sistem de a coordona,
din punct de vedere optim, sursele de reglaj

Necesitatea diversificării rezervelor de putere din

punct de vedere al timpului de răspuns

Întrebare particulară: Este necesară introducerea în România a

unei rezerve de putere cu timp de răspuns mai mic de 30 minute?
30
 Tipuri de costuri remunerate
 costul de disponibilitate (evaluat pentru toată rezerva de putere
acceptată pentru reglaj, pentru sensul de creştere a puterii);
 costul de utilizare (costul energiei utilizate pentru reglaj sau
pentru managementul congestiilor);
 costul de oportunitate (în cazul serviciului de reglaj prin
reducere de putere, datorită restricţionării de a vinde energie
electrică);
 costul de pornire (în cazul în care grupul generator care
furnizează rezerva nu este sincronizat cu reţeaua);
 costul de menţinere în rezervă caldă (aceasta are o valoare
foarte mare în cazul centralelor termoelectrice, respectiv mică
în cazul centralelor hidroelectrice). Acest cost ar putea fi
considerat ca fiind inclus în costul de disponibilitate.

31
 Metode de remunerare financiară

 Remunerare la preţul ofertat (eng. pay-as-bid)

• potrivită atunci când calitatea serviciilor de sistem ofertate
este diferită astfel încât acestea nu se pot compara
• remunerarea la preţul ofertat nu stimulează furnizorii să
oferteze costul lor marginal

 Remunerare la preţ uniform (eng. uniform price)

• preţ de închidere al pieţei PIP = preţ marginal de sistem (nu
reflectă costul marginal al generatoarelor)
• preţ reglementat

 Remunerare la preţ nodal (eng. nodal price)

• specific serviciilor furnizate local

32
Monitorizarea funcţionării pieţei serviciilor
de sistem în România (2006-2007)

Reglajul secundar:
• 81% - S.C. Hidroelectrica S.A.
IHH=6922
• 19% - centrale termoelectrice

Reglajul terţiar rapid:

• 78% - S.C.Hidroelectrica S.A. IHH=6568
• 22 % - centrale termoelectrice

Reglajul terţiar lent:

• 40% - C.E. Turceni S.A.
• 47,5% - S.C. Termoelectrica IHH=4362,5
• 22,5% - alte centrale termoelectrice

33