Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Parazitoze Intestinale PDF

    Încărcat de

    ana maria
    13 vizualizări7 pagini

    Titlu original

    PARAZITOZE INTESTINALE.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări7 pagini

    Parazitoze Intestinale PDF

    Încărcat de

    ana maria

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 7
    Curss PARAZITOZE INTESTINALE. Definiie:parazitoreleintestinle sunt afectiuni provocate de prezenta uno parazti in intest care pot determina tulburiri locale sau a distant. Bolle parazitare sunt foarte rispdndit. In ‘rage este inestat cia 10% din popula, ar infestarearurala este gi mai mare. Paravtiimestinali patogeni pentru om fae parte ie din grupa protozoarelor, fie a helmingior (vier intestinal), Provozoare: Amibe: Entamocha Instoltica Flagelate: Lamblia (Giardia) intestinalis: Trichomonas hominis; Chilomastix mes Hetmingi: Nematode: Ascaris lumbricoides (limbricul): Trichiuris trichiura (icocefalul): Emterobins vermicularis (oxiuii; Ancplostoma cuodenale; Stranguloides. stercoralis (Anguilla: Trichineta spiralis (ich). Cestode: Taenia saginata: Taenia soliun; Diphyllobotrium latum (Botrioeetalus tats) Hymenolepsis nana (Taenia nana) In cele ce urmeaza vor fi desrig paraziti care. pin grodul lor de raspaindre si prin tulburiile pe care le provoae8, sunt mat noeivi pentru om. LAMBLIAZA Definive: ambliaza sau glardioza este 0 afejiune determinatd de un protozoar Mlagelat numit Lamblia (Giardia) intestinalis Se localizeaz cel mai frecvent in duoden, apo in jejunoileon si poate invada si eile bilar. (Omul se infesteaza prin apa alimente sau méini murdare, contaminate cu chisturi provenite fecalele putitorlor sau ale scareeell Patogenitatea lamblici este foarte discutatA. Sunt necesareinfestait masive care produc 0 iritajie mecanicd io inflamatie suprandiugata Sinpiomatologia este variata,existind 51 purttori care nu prezintl nici un semn clinic, in infstaile masive pot apirea manifestri de tip duodenal (uteri in epigastra, reat, cefalee, tastenie), de tip intestinal (inapetent, grea, dueri vagi abdominale su erampe, diare), ori de tip bilan end in hipocondeul rept, greturi vrsituri, chiar stiri iterice). Dignostcul se bazeazi pe examenul conjinutului duodenal, objinut pe Sond dupa o intilatie cu sulfat de magneriu. La examenul intre lam si lameli se constath prezenta a numeroase lambli, animate de miscdi vii. Produsul recoltat prin sond& trebuie examinat imediat gi rmaterialul va fi transport la laborator fert de frig (eprubete in apd ealdua). La examenul ‘coprologic. in scaunul proaspit se pot gsi cisturi de lamblie (mai vizbile dupa coloratia eu Lugo) Tratamentul profilacic se bazcazi pe respectarea misurilor de igiemd: spllare atentl a alimentelor sia mainilorininte de prepararea cular i Tnainte de mast. Tratamentul curaiy se face cu Mepacrin (Acrihin, Atebrin), tn doze de 0,10 g (1 comprimat de 3 ori timp de 3-5 zle; Mepacrinul di rezutate bune i administrat pe sonds duodenal (223 zile. Un alt medicament este Metronidazolul (Flagy), ete 2 comprimate/i (0,50 g), in ddoua prize, timp de 10 zile consecutiv. Metronidazolul (Flagyl, cite 2 comprimate/i (0,50 g), in dow’ prize, timp de 10 zile Rezultate mai bune se pot obfine cu Fasigyn. Se administreazi 4 tblete a $00 mai, into singura prizi, Exist posibilitatea apavteirezistengeiparavtulu la acest medicame 2. ASCARIDIOZA Definite: ascaridioza este 0 boalt provocatt de infestaia eu Ascaris lumbricoides: este hhelmintiaza cea mai freevent la om, Outle sunt eliminate prin scaunele oamenior i ale animalelr infestate si sunt extrem de rezistenie (pind La itive ani). Outle ajung in intestinal omulu, odaté cu apa sau cu alimentele, mai ales cu zarcavatur i tructe. In intestinoualetraverseazd mucoasa intestinal si prin ciculayia venoasd~ ang la pldmin, ptrund in alveole sin dle respirator, de unde sunt expalzate prin tse. O parte din ee, in staal de larve, sunt inghijie si aang din ‘nou in intestin, dupa 0 migraie de 10 = 20 zile. Ai 68 siptimini se dezvolté paraziul adult, care, dupa citeva siptimni,incepe si depund ova, Simptomarologia ese deoscits dupa fara cic evolu. fn faz de miraje se pot ivi ‘ulburispulmonare si alergce: pneumopatt de tp infra, corinoilic, Fugace, cu tus, expectore, rize atmatforme, efile, fbr; uneor, se manifests sub forma broniteor acute sau chiar a bronhopneaonilor concomien,boinavi pot avea pit, ut walgi,cozinoiia ete pezena in area majorite a ez. {in faa intestnala, simptomele sunt determinate de numarul mare de pari, de wai 5 ‘ensiilittea gaze Est o simptomatlogefoane varia, Bolavi pot prezetaiapeten, belo, jen abdominal difiza, curt in fosa ‘iat dap, constpaie saw diaree trecdtoare. In infestile masive,bolnavul sles. Migrareaascrzfor in duoden sin stomac provoaed gre i vsti uneor eu eliminare lor n vrsaturd La distanh produc cefale, rurt, uicaie; a copii provoat stiri de nervortate,tulburéi senztve, react ‘meningiene, Diagnosicul este continmat de prezenfaascaridului in sun sayin virsturh ide glsiea ‘udlelor la examenul microscopic al scaunului (prin procedee de concentra). Eozino sanguind spins diagnostic Profilaia se realizeazA pin urmitoarcle misuti: construreaclosetelor la distant de sursle e api, verticarea canlizarilo,asanareagropilr de gunoi, dezinfecareabazinelor de ap epistarea si tratarea puritorlor de para espectrea misurilor de igi’ alimentar spilaul mainilor inane de mese,spaltl atent sau opirtea legumelor $a zaraavatrilor, ducati sania, mai alsin sol ‘Tratamentul curtis face Un toate azure in care sa proviatdiagnosticl,indferent dct cel infest prezints sau mu vreo suferini. Sunt cunoscule multe medicamente eu aciune ficient in ascariiazd. Cele mai floste sunt: Nematocion (vermicd pe baza de piperazin), 6 comprimateli, in 3 prize. nantea meseoe principale, timp de 4 zile sau 45 linge din soluia 10%, sau 2 lingurile'i din soluia 20%. Este containdicat in inuficienga renal Santoina, cit 0,05 g de 3 ori, dimineaa pe emneat, timp dete zie iar in a 3a 2 se adminisveazd_un purgatiy soln; este containdicad in nefrite, nalroze, stiri febrile, enferocofite acute. Un medicament efiace este Alcoparl (Bephenin, car se administra Intro singuri doz: un sicule de 5 g dimineaa pe nemincate, nun pahar ev apd indus nse ia purgatv. Loxuran (Notezine) se di timp de 4 zile, 0 singurd pri pe zi de 2 ‘comprimate. Un progres terapeute a fost realzat prin administrarea nolo prepaat: = Tetramnizol (Deeais, 30 mg pentru copii si 1500 mg pentru adult), in doz unied kgleonp into sing. ~Comibantrn (Pirantel-Pamout), administra intro singur do, 10 mg/k/corp, = Mebendazol, 100 mg, de3 oF. pe 2,3 zl S.OXIURAZA Definite: este o boals provoeata de oxiur,Enterobins vermicularis ‘nematod. Oxiuul exe un vierme fusiform, subj: masell misoard 13, Teese in intestinul pros gin porionea minal a intestinaluisugjire, Dupa copula, ‘maseulul moar, iar femela migreaz in regiunea anal, unde, in timpal nop, depune outle ‘embrionate si apoi moare si ea. In decurs de 6 ore, din ou se dezvolti larve infestate, care sunt Tate pe min, duse la gur i, dat ngerate, jung in ntestin, unde evolueaz pin la forma aut, reluindu-se cil Injesarea se face prin ingerareaoudleloraflate pe zarzavatur i fructeinsufcient spate si pe mine mardare, Ouale se depun odatd cu praful pe obectele din cas pe lnjerie si imbricdminte. Autoinfestarea se realizeaza uso, mai ales nogptea, dad bolnavul se scarp in repiunea anal i apot duce mana nespilat la gra, dati eu oul, pe care le inghite. Simplomatologia este deseori absent. Cind se manifest, semnul cel mai imporant este ‘ruil anal, rebels supartor. Prartl este mai puteric naptea si spre diminetd,provoacé insomni i stiri nevrotice, Din cauza scnpnatuli apr erunicutanate in regiunea perianal, Serotali sau vulvar: dermatite,eczeme. La femei, parazti pot invada organele genitale, brovocin vagiite, levcoree, endomettie. Esamenal coprologie pate arta prezena adult, eliminat mai ales dup purgatve sa in cursuldiareei. Ouile de oxiuri se gisesc greu in fecale, Ele tebuieeerectate in produsul de ‘acl al pluriloranae sau pe leacoplastlapiat, sera pe regiune perianal Diagnosieul se aveaz pe semnele cline" desrise si pe prezena parziului adult sau a ualelo la examine feu Profilava se bazear8 pe depistarea holnailr si tratamentul lor gal eelor din anturjul botnaviler, 0 atenie deosebitetebuie acodad igen individual. Trotamentulcwati prevede o sere de misugieice asccate cu medicamente, Dimineata si scara i dupt fiecare defecare se split regiunea.perianala cu ap i sipun. Se po face tise cu ap srt, cu bicabonat de sodiu 2 - 4%, cu uturoi pss sau co linguriti de fet la un few ap, Rubia de corps de pat rebut ener ima va fi schimiat ilnie Unghie vor fi tite ser ie va veghea spar riguroasi. a mdinilor dpa fecare defecare ‘inant de mas Medicamentl cel mai eficace este pamoatul de pirviniu (Vermigal, Pavan, “Motevacy: se administreazA in dovd nied de 250 - 300 me (S 6 lingurit tratamentl se ‘epetd dup 3-4 sptimdn. Reaullate bune se oi i cu ppeazing (Nematocion) in aceleasi dove ca ila ascaitiot. In oxiurazleinvchite si rebele la tratament se pot incerea clismele ‘ulelmifuge. Tatamentul cu volt de gentian (Oxiuran, Axuris) este dea. Rezultate bune se obin dupd administrarea de Mebendazol, int-o singurd doz in tablete de Tod mg. 4, ANKILOSTOMIAZA, Define: ankilstomiaza este afectune determinat de nematodul dnfylosioma daadenale - tun vierme mie, maseulul misurind 8-11 mm, iar femela 10 ~ 13mm, Trieste in duoden, fixindu-se de mucoasa acestua, i provoac’ mici singed; poate migra si se Rixeaa inate regiuni ale intestinuui, de fccare data deteminind singerri, Dac ininese condi favorable (umidtat 5 edldurl de 27, ouBle dezvol lave, care nipirese de dous or in 5 ile si devin filiform, viaie si rezstente, tind pe pimntul ume, plane, irba,pitre, Larvele odatiajunse in contact eu pielea unui om o traverseaz, pitrund in circulate si ajung {in plamns eliminate prin bron, pot fi inghijite din nou, ir in duoden se dezvolh in 2 ~ 3 ‘iptimani pin la std de adult sexuat. Ankilostomiaza este mai rispindii in regiunile calle; in reyiunile temperate apare la ctr din mine, tuelur, constr poduri,etramidari, ‘Simpiomele sunt legate de migrrile larvelor sale adltului, Trecerea. larvelor prin pele provoact prvi ertem, papule vezieule, leviuni de grat In faza de migrae prin piri, Tarvele provouc tue, expectorate, peumopatifugace, feb. In fza de fixare in intesin, bolnavel seuzi dueriabdominae, greuri, varitur,diaee; singsrvle repetate dtermind subeerane sau ‘nstalarea une} anc, insomnie, indispori, anxilate gi fenomene de dent, jar la femelle gravide se poate produce avert Examenulcoprologie pemitedescoperiea oudlelo in seaun; hemor ocute sunt deseri Dodtive;hemograma arti anemic hipocroma si canoe Diagnostica! se bazeazd pe sernele clince, pe caracteral profesional al infest si pe (ezenjaoutllor in materi fecae Profilavia implied misuri de asanare a teen infesate, dezinfectreacloseeor, Asiguraea echipamentului de proteie pentru muncitri din locurile propice infest ‘examene potvtologice pero. ‘Tratamentul de cectie se face eu Alcopar: un pli de Sg dimineala pe nemincat, into Jumitate de paha u apa indus; Loxuran cite 2 comprimatli int pz, timp de 8 - 10 “ile; Renlezorcna (Ascari se adminisrea cape in ica 20 de minut, dines De nemaneate; ruse mined Sore; in jun sia 12 oe dup medicament e ia unpuratv ‘alin; etracloaienal(etractorua de cflen:n cara din ajun bolaval va la un cz ium pureai; a dows 2, imine pe nemdrcate, va ua tetrachoretiel n capsule gelatinase (3 ‘sapsule de 1 i); dup ore va aun purgaty sain; va mine decdt dup ce pugatival a ‘cut fect: 2 zl dpa tratament nu va consuna alcool sau gsi. Nu se adinistreaz Ia 2 eu sufeigehepatice sau renal aloolc lee eu inestatie concomitet cu aseariz Alcopara i Mebendacoll (100 mg de 3 ope 3 zle)-atamentl de ckti 5. STRONGILOIDOZA, Definite: est 0 boat a intestinal provocats de Strongyloides stercoralis, care ese un nematod mic. Viermele are dout generat diferite: una paraztard tn inestinl omului (Girenpioides sau Anguilla intestinalis) si o alt Tiberi, a exterior (Strongploides stercoral, Masculu et la fl la amtele genera: 70 900 miro; ferme in geneaia parazitarl are 2- 2.5 mm. Din cule depuse de femela ies lave eliminate prin scaun. In exterior, larvele fic devin larifome, fe ch drvold genera bere. (Omul ese infest de lrvele filariforme pe dus ei: prin egumete, circulate venoas, ‘paat respirator, tb digest fe prin ingerarea unor aliments bau infest, Viermele se loclizearh in duoden gt jejun Boala este mai eispindi la tropice; la no, azure sunt rae Simptomatologia ese caracterizat prin prurit, ertem si peel ocurile de tesere pin ‘tegument rin simplome bronhopulmonae Ia tnpal travers aparatuli respirator ofa de fnare intestinal, paraztl provoaci colic abdominal, dae, snguinlena si anemic hipacroma eventual seme de denutrije Semele toxicenervoase st event Examenul materilor fecale pune in evden larvele paral (nu oul, ca in anki {ostoniaz) eoznofia este nconsan Profi ace cele reomandiri cain ankilosiomiaz ‘Tratamentu se face eu: violet de genjiand in dz de 006 g. de 3 of timp de dows ‘Sipcman;voletul de getint pat fadminisvat i pe sonds duodenal 25 ml dn sola 126), Fenaviaind cite 100 amg de 3 ori tmp de 3 pian: Ditiazains, 280 mng/i,care, minis ip de 3 spt, ezine bune ins estecoraindiea inca de evan intesinale inns; pamoat de pirvinin (Vermigah, care se revomand® si in tratamentul Rezultat superoae se cin cu Thidbendazl (Mitez), in doze de 25 mtgleorp de 2 ri ‘eH, 3 al, aun dz unit 50 maf corp. 6. TRICHINOZA Def exe otal vocal de aril Tiina sau Tiki spiralis. nema in fm de fiz manu ae © hngine de 1.3 avn a omela msc 3-4 man. Oma 52 oo infested consumin sunt liberate de ex Ninfaticd, sanguind si ajung in diteite organ, unde in 4 siptiméni se inchisteaz. Acelai (porcul, care se infesteazd consuming infestate nl came de pore care conte lave inhi. Ajunse in inet, larvele ul se fined pe mucoasa jejunal, de nde ptrund api in ciculia fixindu-se eu predilecie in mushit sti ich il previo poravitl iin anialul- garda ‘dave de sobolani sau de eamivore iaice Simplomaxologa varaz in fae de cc ut de parazt a fazaiestinal. care dread 9 pking dela ingerarea cimii de pore, bolnavul preznt ger, vest, dae eb, 'n Taxa de clseminare, de 1 ~ 3 sipimani, holnvul aud dure musculre, feronene afeuice, edeme ale. pleoapelo, fet si erotica, feb ideal; muh sant rerog a palpare in uma fra, de incapsulare, pot api albus larveor: cerebral. candace espiratris toxin si epatie, te de localiza caborat de larve pot provoca lez rensle Evoluja este variabit in fue de radu de infest ide localiarile lavcor Diagrnsticul se bazeard pe cunosserea fap sa ingeat carne de pore infest pe ‘enomenele ctince, pe eovinofilia crescui. Biopsia muscular (Peuldin biceps, don)

    S-ar putea să vă placă și