1)Scriitorul si poetul Vasile Voiculescu se incadreaza in perioada interbelica, dar
activeaza si postbelic cu toate ca opera importanta a fost publicata in perioada interbelica. 2)Alte opere literare scrise de Vasile Voiculescu: -povestiri: “Lacul rau” (1947); “Sezon mort” (1948); “Calatorie spre locul inimii” (1955); “Copacul lui Iuda”… -romane: “Zahei orbul”… 3) Povestirea Lostrita a aparut in volumul “Iubire magica” in anul 1966. 4)Titlul povestirii este alcatuit dintr-un substantiv comun.In sens propriu, acesta semnifica un peste rapitor, cu gura mare si dinti puternici.In sens figurat,”Lostrita” reprezinta un ideal, un vis la care personajul,Aliman, tinde. 5)Relatiile temporale si spatiale prezente in povestire sunt urmatoarele: -timpul actiunii: intr-un plan al trecutului; -spatiul actiunii: Pe malul Bistritei. 6)Personajele importante sunt: Aliman, Lostrita, Ileana, vrajitorul. 7)Una dintre placerile localnicilor de pe malul Bistritei era pescuitul.Cel mai iscusit pescar era Aliman, un tanar chipes si voinic.In apele Bistritei era un peste frumos, insa carnivor ce se arata rar, numit Lostrita.Toti pescarii voiau sa il prinda, multi insa si-au gasit sfarsitul incercand.Astfel, localnicii spuneau ca Lostrita, era de fapt,forma pe care o lua necuratul. Aliman a reusit sa o prinda de doua ori,aceasta reusind sa scape ambele dati.Astfel, prinderea Lostritei a devenit o obsesie pentru acesta.Iarna sosira iar aceasta nu mai aparu.La venirea primaverii, apele Bistritei aduce o fata de care Aliman se indragosteste,insa, acest lucru dispare rapid deoarece mama fetei intervine.La scurt timp,acesta intalneste alta fata care il ia pe Aliman de sot.In toiul nuntii,un satean aduce vestea ca Lostrita a reaparut. Auzind, Aliman fuge spre rau si se arunca in valuri , prinzand Lostrita si protejand-o de bustenii din apa. Acesta isi pierde viata,salvand- o pe Lostrita. Aceasta intamplare este povestita si astazi de oameni. 8)” Aliman era frumos si voinic.Nu stia de frica nimanui.” “ Suparat, flacaul s-a inchis in el si in casa, izolandu-se de lume, devenind neputincios şi moale ca o carpa.” 9) „Proza lui V. Voiculescu explorează acea treaptă a dezvoltării spiritului uman de pe care acesta realizează critica mitului, acceptându-l, în cel mai bun caz, ca pe o fabulaţie cu valoare simbolic literară, scoasă din sfera imediată a existenţei. Vom putea deosebi astfel două situaţii importante ale mitului: una faţă de omul care a mai păstrat reminiscenţe ale mentalităţii arhaice, alta în raport cu majoritatea oamenilor, care nu mai simt ca organică legătura cu mitul, adică cu acea categorie umană, care, de pe poziţiile unui raţionalism specific vremii, fac această critică a mitului”.(Ion Pop) “Proza iui V. Voiculescu da o valoare noua poetului extatic, uimind prin prelucrarea stiintifica, absolut originala, a miturilor arhaice romanesti. Actul sau creator se pune in continuitatea gestului sadovenian din Creanga de aur, dar cu o priza mult mai moderna a fantasticului. Caci Sadoveanu era acolo un romantic cvasilivresc, pe cand V. Voiculescu exploreaza mitul in chip modern, pornind de la realul nud, nesofisticat de civilizatie, pana la o transfigurare in sine." (Marin Mincu)