'—v

,$ C Â N í* >»
>k s
Ifi WB W
1xasasca P artidu l Comunist din România, mobilizatorul şi conducătorul permanent al
lu tei şi victoriei forţelor patriotice asupra dictaturii fasciste!

Problemele econom ice actuale sunt gre­
le pentrucă avem de refăcut o ţară ieşită din
războiu. Noi nu ne mulţumim să refacem ţara
cum a fost, cf, dând la o parte ruinele, vrem
ca ceeace clădim să fie mai trainic, mai fo­ poporul îşi strângea rândurile pentru
lositor, mai frumos.
ANA PAUKER
♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦o*********
23 August-sărbătoare naţională
a p op oru le
23 August 1944 — 23 August 1945, tul Unic Muncitoresc, se stabileşte
un an dela eliberarea ţării de sub ju­ unitatea de luptă a clasei muncitoare,
gul fascist, un an de luptă pentru de­ care va polariza în jurul el elemen­
săvârşirea libertăţii poporului român tele democratice, active, dornice să
şi popoarelor conlocuitoare. Pentru scuture jugul fascist.
prima oară în istoria lor frământată, Iau naştere primele formaţiuni pa­
masele populare româneşti, s’au putut triotice ilegale, organizate de Parti­
bucura de libertăţi democratice cuce­ dul Comunist, condus de un Comitet
rite prin lupte, cu trudă şi jertfe. Militar în frunte cu tov. Bodnăraş.
Când amintirile ne duc înapoi, la Apare cu regularitate material pa­
lunile dintaintea lui 23 August 1944, triotic, ilegal, în primul rând publi-
ne apare ca o trăsătură caracteristică caţiiile periodice „România Liberă“,
a timpului de atunci, ura cumplită a „Buletinul Capitalei“ împrăştiate de
poporului împotriva hitleriştilor şi a echipe de patrioţi, precum şi broşuri,
slugilor lor, antoneştii. manifeste, comunicări, etc.
Ura poporului se alimenta din mai Conducerea Partidului nostru ţine
multe surse. Era evident pentru ma­ contact cu Palatul, cu organizaţiile
sele largi că războiul nedrept şi cri­ democratice, ofiţerii superiori şi per­
minal dus împotriva Uniunii Sovie­ sonalităţile antihitleriste.
tice şi a celorlalţi aliaţi era pierdut. Sub presiunea evenimentelor mili­
In primăvara iui 1944 după sparge­ tare şi a maselor din ţară Maniu şi
rea frontului la Uman, Armata Roşie Brătianu intră în Blocul democrat,
zdrobea toate piedicile din cale, tre_ cu gândul dela început de a frâna
cea Nistrul, Prutul, Şiretul şi eli­ lupta poporului pentru democraţie,
bera o parte din Basarabia şi Nordul Ei refuză să alcătuiască un Front
Moldovei. larg Naţional de luptă şi se opun
A urmat declaraţia Molotov prin intrării în Bloc a Uniunii Patrioţi­
care Uniunea Sovietică — de acord lor, Frontului Plugarilor, organiza­
cu Anglia şi Statele Unite — declară ţie veche a plugărimii care de peste
că nu cere nici o porţiune din teri­ 10 ani luptă împotriva reacţiunii şi
toriul României şi că nu ţinteşte a partidului ţărănesc-socialist al d-lui
schimba regimul social existent în Ralea.
ţară. Maniu şi Brătianu n’au intrat tn
Era un moment favorabil pentru a
schimba situaţia României şi a în­ Bloc cu gândul de a grăbi alunga­
drepta armele împotriva nemţilor şl rea cotropitorilor nemţi şi a trădăto­
trădătorilor. Conducătorii partidelor rilor antonescieni, nici de dragul
poporului. Ei socoteau că acesta era
„istorice“, sprijinitori în fapt ai răz­ cel mai bun mijloc de a-şi apăra in­
boiului antisovietic, au împiedicat şi teresele şi păstrarea propriile lor
de astă dată acţiunea care fără îndo­ poziţii şi de a frâna şi submina din­
ială, ar fi scurtat războiul cu câteva lăuntru regimul democraţiei şi opera
luni. Poporul îşi dădea seama, îngro­ do democratizare a ţării care. fără
zit, că ţara este împinsă spre prăpas­ îndoială,trebuia să urmeze dictatu­
tie de nemţi şi regimul fascist al Iul rii fasciste antonesciene. Vechi poli-
Antoneseu, cu aprobarea lui Maniu şi ticianişti, Maniu şi Brătianu prevă­
Brătianu. La aceasta se mai adăuga zând evenimentele, au început să o-
jaful nemţesc, evident pentru toată
lumea, şi purtarea neomenoasă a cupe posturile cele mai favorabile
de unde să-şi poată continua, nestin­
nemţilor faţă de ostaşii români, bă­
tuţi, înfometaţi, svârliţi din trenuri gheriţi, politica lor antipopulară, an­
tidemocratică.
şi camioane.
Paharul era de multă vreme plin; începutul ofensivei sovietice, la 19
August, pe linia Iaşi-Chişinău, în-
a porul asaltul împotriva nemţilor. cercuirea şj distrugerea diviziilor
germane de către Armata Roşie a
Partidul Comunist strângea în jurul
lui forţele combative ale poporului. dat posibilitate României să se seu-
%
La 1 Mai 1944 se Infăptueşte la ture de insul Hitlerist IVI S Reirele Regele
propunerea Partidului Comunist Fron- în deplin acord cu forţele democra-
tice active
activ» ordonă arestarea lui Iui An
An-
A \j tonescu şi a principalilor lui com­
român
mocratice, clasei muncitoare, ţărăni­
mii, intelectualităţii poporului ro­
mân, organizate în Front Unic Mun­
citoresc, în Frontul Naţional Demo­
crat, sarcina să ducă lupta pentru
un guvern democrat curăţat de reac­
ţionari, pentru democratizarea ţării,
îndeplinirea cinstită a condiţiilor Ar­
mistiţiului, prietenie sinceră cu Uniu­
nea Sovietică şi celelalte Naţiuni
Unite.
Partidul Comunist, forţa internă
cea mai activă în eliberarea ţării la
23 August, continuă să fie în fruntea
luptei pentru democraţie, refacerea
ţării şi buna stare a poporului.
Izbânzii dela 23 August 1944 i-a
urmat victoria dela 6 Martie 1945.
Guvernul Groza venit la putere prin
lupta maselor şi înţelegerea M. S.
Regelui a reuşit în scurtă vreme, să
ducă la îndeplinire sarcini impor-
tante. Administraţia românească a
fost instalată în Ardealul de Nord;
s’a înfăptuit marea Reformă Agrară
care a dat plugarilor pământul pe
care-1 muncesc; s’au încheiat înţele­
geri comerciale şi acorduri econo­
mice cu Uniunea Sovietică prin caro
căpătăm mărfuri şi materii prime
absolut necesare precum şi însemnat
sprijin economic, care ne va ajuta să
facem trecerea mai uşoară dela eco­
nomia de război la cea de pace; pri­
zonierii români au fost aduşi în ţară;
criminalii de război sunt pedepsiţi ;
specula şi sabotajul sunt aspru com­
bătute.
Reluarea relaţiilor diplomatice dln-
Uniunea Sovietică şi România, ca
o consecinţă a prieteniei U. R. S. 8.
şi a hotărârilor Conferinţei dela Pots­
dam, constitue un pas hotărîtor Pen­
tru intrarea României în rândurile
Naţiunilor UÉÍlte,
Masele largi ale poporului, munci­
torii, cărturarii şi ţăranii în frunte
cu Partidul Comunist sunt hotărîte
să învingă toate greutăţile, să dejoace
manevrele şi sabotajul reacţiunii şi
clădească „ R0mânie progresistă,
indenend»ntâ fericită
'“ dependenta şi fericita, X Partidul Comunist a găsit în ţărănime un
întărind Partidul nostru Comunist. Xuriaş izvor de energie şi de forţe, care organ!»
Frontul Unic
l'Tontul Muncitoresc şi i?rwnimi
unic MUiioiwrcsc Frontul ^ a » - a la a a _
Naţional Democrat vom reuşi să clă_ ♦ Z 3 t e Şl U n i t e CU f o r ţ a m U n C ltO H lO r Şl 3 I n î e l e C -
dim forţa de care au nevoe masele ♦ t u a l î l o r , p O t s c h i m b a r a d i c a l a t â t C O n ţin U tu !
celor ce muncesc pentru a-şi făuri
viaţă luminoasă, mai bună, mai ♦ cât şi fizionomia politică a ţării noastre.

Operaţiunile Diviziei 103 M unte
In v â lto a r e a e v e n i m e n te lo r c a r i
a u u r m a t d u p ă 23 A u g u s t 1944, o
b u n ă p a r te d in o p in ia p u b lic ă n u
a a v u t p o s ib ilita te a să în s c r ie p e
r ă b o ju l f a p te lo r d e a r m e a le v i t e -
jilo r n o ş tr i, a c ţiu n e a v o lu n ta r ilo r
D iv iz ie i 103 M u n te .
A c e a s tă D iv iz ie , — 103 M u n te ,
— n u a e x i s t a t n ic io d a tă în o r g a ­ matei Roşii şi în dimineaţa de 26
n iz a r e a A r m a te i n o a s tr e , d u p ă c u m
n u e x is tă n ic i a z i ea f i i n d c r e ia tă mandantnl Armatei a VII a de Gar­
a tu n e z şi d e n u m it ă ca a ta r e d e că ­
tr e î n a l t u l C o m a n d a m e n t S o v ie tic .
D a r să p o v e s ti m p e s c u r t c i tito ­
r ilo r c u m a lu a t f i i n ţ ă a c e a stă M a re apoi contra armatelor hitleriste.
'U n i t a t e :
In noaptea istorică de 23/24 Au- tinţă de creearea acestei divizii; a
gust a sunat pentru trupele ro- fost surprins mai târziu când s’a
mane, încetarea luptei împotriva aflat despre existenţa sa.
Partidul nostru face o politică a poporu­
lui, a ţării, pentrucă politica partidului se con­
fundă cu interesele ţării.
TEOHARI GEORGESCU
♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦
É
Armatei Roşii.
In această situaţie d- general G e n e r a l-C o lo n e l Şumilov, — r e c e n t apărată şl salvată de distrugere de
Cretzulescu Ilie, hotărît să ducă
^>ta hHlerkmului alături d*cor“*
dei Armata Roşie rămâne pe loc în
mijlocul trupelor sale.
La 25 August dimineaţa ia con­
tactul cu primele elemente ale Ar­
August, în urma convorbirei avute
cu d. General CoQ. Şumilov, Co-
dă, redactează un ordin către toate
trupele române din zona în care se
afla, pentru a se reorganiza şi lupta
M. St. M. Român nu avea cunoş-
plici. In aceiaşi noapte Antoneseu
este sub paza Formaţiunilor Patrio­ dreaptă.
tice înarmate. X OH. GHEORGHIU-DE7
In toată ţara Armata Română de MIRCEA BALANESCU ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦*♦♦♦♦♦♦♦♦
care se alătură Formaţiunile Pa­
triotice organizate de Partidul Co­
munist trece la luptă împotriva hi­
tleriştilor. La Bucureşti şi în împre­
jurimi se dau lupte violente timp
D a to r ită la r g e i în ţe le g e r i a D -lu i de câteva zile. Valea Prahovei este
bravii ostaşi români de sub. comanda
P
d-lui general Vasiliu-Răşcanu. Intr’o
o r d in u l M ih a i V i t Ţ z u l Beric
serie ue
> Pe n r u Q l°r w a s e le sa le o-
p e r a ţiu n i, — a c e a stă M a re U n ita te
puncte aie
de puilt;it5 ale ţimi nemţii Buni
ţării I1CII1|11 sunt
dezarmaţi şi împiedicaţi să înfăptu»
iască distrugeri masive.
în lumina actului dela 23 August
Ori unde aruncăm o privire în is­ Stalin, învrăjbirea Intre popoarele
d e v o l u n ta r i în c e p e im e d ia t r e o r ­ In unele locuri unde nemţii rezis­ Prin actul dela 23 August au fust
tau cu îndârjire ei au fost sdrobiţi de toria popoarelor, putem constata, că sovietice a fost înlăturată, popoarele create condiţiile necesare pentrucă
g a n iz a r e a în zo n a M o m e ş ti (J u d . formaţiunile sovietice în unire cu u- adesea popoarele, prin luptă au reu­ au devenit libere, s’au înfrăţit. ■ popoarele din România să fie libere,
B a că u ), su b d ir e c tu l şi u n ic u l s p r i­ nităţile româneşti. însemnătatea actu­ şit să transforme lanţurile în arme Atacul mişelesc deslănţuit de hoar­ să se înfrăţească între ele.
jin al C o m a n d a m e n tu lu i S o v ie tic .
lui dela 23 August este foarte maro pentru dobândirea libertăţii lor. De- dele fasciste în contra Uniunii Sovie­ Această libertate şi această înfră­
pentru evoluţia ulterioară a poporu­ asemenea putem constata că ai*nele tice a cimentat şi mai mult unitatea ţire au fost grav ameninţate până la
T o t a c u m , fo s te le C o m a n d a m e n te lui român şi a situaţiei militare ş! prin care au dobândit libertatea sau popoarelor sovietice. 6 Martie. Reacţiunea reprezentată
103 ş i 104 M u n te ia u d e n u m ir e a d e politice în Sud-Estul Europei cu care au început lupta pentru li­ Popoarele din România au dobândit prin Maniu şi Brătianu scrâşnia din
D iv iz ia 103 M u n te . Poporul român se scuturase do bertate au fost transformate, din cau­ libertatea prin jertfele eroicei Armate dinţi când auzea de înfrăţirea po­
. . . ... . júgul fascist. Nemţii erau alungaţi za împrejurărilor naţionale şi inter­ Roşii ale popoarelor din Uniunea So­ poarelor Dar n’a rămas cu nimic mal
In fo a r te s c u r ta v r e m e , m a i r a s - djn ţară, regimul criminal antones- naţionale, din nou în lanţuri şi că­ vietică, ale bravei Armate Române şi în urmă nici reacţiunea maghiară.
pund la c h e m a r e a D -lu i G e n e r a l cian era răsturnat, Antoneseu şi prin- tuşe. prin lupta pentru libertate a poporu­ A. S e n c o v ic i
C r e tz u le s c u , v â n ă to r ii şi r e n u m i t u l clpali sai colaboratori se găseau a- Fără îndoială ziua de 23 August lui român. (C o n tin u a t'e în p a g . 4-a)
restaţi. Poporul român ajutat de Ar­ este o dată istorică. Pentrucă în a-
g r u p d e s k io r i, tr a n s m is io n iş tii şi mata Roşie îşi recucerise indepen­ ceastă zi a fost proclamată liberta­
p io n ie r ii d e m u n te , v e n in d c u to ţi denţa naţională şi libertăţile răpite tea popoarelor din România. Insă 23
a lă tu r i d e G r ă n ic e r ii d in R e g . 6 şi
de fascişti. Pentru prima oară în is­ August a fost anticipat de o serie de
toria sa poporul român îşi deschide evenimente care au contribuit, ba
8, p r e c u m şi v i t e j i i o sta ş i a i R e g . larg calea spre libertate. chiar au determinat venirea lui. La
17 I n f. întoarcerea armelor împotriva Ger­ fel 23 August are urmările lui. Deci,
maniei hitleriste, trecerea României când ne gândim la 23 August, trebue
R e o r g a n iz a r e a m e r g e r e p e d e şi de partea Naţiunilor Unite, lupta Ar­ să vedem acest eveniment în antici­
c a m a r a d e r ia s o v ie to -r o m ă n ă se î n ­ matei Române alături de Armata parea. în desvoltarea şi în perspecti­
c h e a g ă d in p r im e le z ile de v ia ţă în Roşie eliberatoare în cantra fascis­ vele sale.
mului. însemnau primul pas care în­ Fascismul, hitlerismul, au asuprit,
com un. lesnea României intrarea în rândurile au subjugat toate popoarele cotropite
L a 5 S e p t e m b r ie 1944, D iv iz ia popoarelor iubitoare de pace. Dar a- de ele.
ceasta mai însemna şi recăpătarea
p r im e ş te o r d in d e la A r m a ta V i l - a Ardealului de Nord vândut de re- Prin toate mijloacele, cu întreg a-
G a rd ă , să e x e c u te c u r ă ţir e a m a s i­ gimul fascist antonescian hitlerişti­ paratul de stat, împrăştiind miliarde,
v u l u i î m p ă d u r it B e r z u n ţi. lor şi grofilor maghiari. Dictatul dela prin nenumărate cărţi, ziare, reviste
Viena devenea caduc, poporul român prin radio, prin mii şi mii de confe­
O p e r a ţia în c e p e im e d ia t, p â n ă la avea să-şi îndeplinească aspiraţiile rinţe, prin mii şi zeci de mii de a-
9 S e p te m b r ie , lu â n d u - s e p e s te 600 sale naţionale, unirea Ardealului de genţi. prin falsificaiea documentelor,
Nord cu România. prin falsificarea istoriei în mod siste­
p r i z o n i e r i : o fiţe r i, s u b o fi ţe r i şi matic, fascismul a căutat să învrăj­
Print actul dela 23 August arma­
tr u p ă g e r m a n i. tele germane din Balcani se trezeau bească popoarele unele oontra altora
L a a c e a s tă d a tă , — 9. I X ., — în flanc eu o puternică armată so- Hitleriştii şi fasciştii au ştiut că, cu
D iv iz ia e s te p u s ă s u b o r d in e le C o r ­ vieto-română. Cu aprovizionările şi cât mai mare va fi ura între popoare
p u lu i 24 G a rd ă S o v ie tic , c o m a n d a t
liniile de comunicaţii din România între rase, între religii, cu atât mai
tăiate, nu mai rămânea decât Jugos­ uşoară va fi subjugarea, asuprirea
d e G e n e r a lu l- M a io r d e G a rd ă A v - lor, cu atât mai uşor vor reuşi să-şi
lavia ca singură cale de aprovizio­ impue dominaţia hitleriştii îngâm­
d e e m c o , E r o u a l U n iu n ii S o v ie tic e , nare a nemţiloT din Balcani. Dar faţi, încrezuţi şi barbari.
d ela c a r e p r im e ş te o r d in u l d e a se eroicii partizani ai lui Tito distru­
geau căile de comunicaţii. atacau Cu durere, trebue să spunem că
p u n e în m a r ş , p e n t r u a t r e c e . în munca lor criminală a dat rezultate
T r a n s ilv a n ia . convoaiele germane.
destul de însemnate. Nu numai hitle-
A ju n s ă în zo n a E r e m itu l, D iv i­
Trecerea României de partea Na­ riştii şi fasciştii, nu numai repre­
ţiunilor Unite uşurează insurecţia zentanţii lor, ci masse mari au fost
zia ia c o n ta c tu l c u in a m ic u l, c a re naţională dela 9 Septembrie a bulga­ îmbătate de lozincele pompoase şi
o p u n e r e z is te n ţă p e a lin ia m e n tu l rilor împotriva nemţilor, grăbirea mincinoase, urmând politica hitleriş­
g e n e r a l D. P r ip o n u lu i, C h ie r u l d e capitulării unor importante forţe ar- tilor şi fasciştilor.
Jos, P ă d u r e a S te ja r u l. mate germane din Balcani, grăbirea Şi pe cine au urmat miile de oa­
luptei de eliberare de sub cotropirea meni narcotizaţi de hitlerişti şi de
L a o c o n fe r in ţă c o m u n ă s o v ie to - hitlerista a Iugoslaviei. Albaniei si fascişti ? Iată pe cine :
ro m ă n ă , s e h o tă r ă ş te m a n e v r a ce Greciei.
„Prin orice mijloace — spune Hit
tr e b u ia să se e x e c u te p e n t r u c o n ­ Actul dela 2 3August, eşirea Româ­ ier — trebue să tindem la cucerirea
niei din războiul hitlerist şi trecerea lumii de către Nemţi. Dacă vrem să
tin u a r e a în a in tă r ii, fo r ţa r e a M u r e ­ ei de partea U. R S. S„ Angliei şi creem marele nostru imperiu ger­
ş u lu i şi o c u p a r e a R e g h in u lu i. Statelor Unite, lichidarea armatelor man, trebue înainte de toate să ex
în c e p â n d d e la 18 S e p t e m b r ie au germane din Balcani a avut ca ur­ terminăm popoarele slave: pe Ruşi
loc o p e r a ţiu n i g re le . mare directă grăbirea înfrângerii Polonezi, Cehi, Slovaci, Bulgari U-
R rintr'o s trâ n s ă c o la b o ra re so- Germaniei hitleriste. craineni, Bieloruşi. Nu există nici un
vieto-rom ână şi p rin e fo rtu rile f ă ­ Prin însemnătatea ei internă şi motiv ca să nu facem acest lucru“.
cute, a p ă r a r e a inam ică a fo st externă, prin contribuţia ce a dus „Omorîţi — spune Göring — pe ori
zd ro b ită şi drum ul sp re e lib e ra re a Ia eliberarea poporului român, la cine este împotriva noastră, omorîţi,
com pletă a T ransilvaniei a fo st scurtarea războiului şi la înfrângerea ornorjţj nu a voastră este răspunde-
deschis. fascismului, ziua de 23 August 1944 rea c; a mea jje aceea omorîţi“.
In ziua de 28 S eptem brie, in con­ trebue să fie considerata ca sarbă- Asuprirea altor popoare — nu pu­
fo rm ita te cu ordinul gloriosului toare naţională. tea să ducă decât la pierderea liber­
M areşal M alinovschi, Divizia este La 23 August poporul român şi-a tăţii proprii cum s’a şi întâmplat cu
câştigat libertatea, dar rămăşiţele poporul german.
tre c u tă la C om andam entul Român,
a ju tâ n d cu p erso n alu l şi m a te ria ­ fasciste active, reacţiunea în frunte Ori de câte ori popoarele s’au unit, Bătălia pe care o dă guvernul actual tre j;
cu Maniu şi Brătianu au încercat de s’au înfrăţit în luptă, de atâtea ori bue susţinută de întregul popor împolrive ::
lul cu c a re a venit, diviziile r o ­ nenumărate ori s’o restrângă şi s’o ele au biruit asupritorul lor.
m âne de pe f r o n t
Prin a c e a s ta se p o ate vedea Incâ
distrugă. Ei ar fi vrut să ne aducă De câte ori a reuşit reacţiunea să
la „democraţia“ lor când libere erau învrăjbească naţionalităţile conlocui­
acelora care împing ţara la o catastrofă eco ;;
o dovadă de p rieten ie a r ă ta tă de doar moşierimea şi reacţiunea pe toare, de atâtea ori ea a biruit. nomică. ;;
Com andam entul Sovietic şi d o rin ţa când pentru masele Largi libertatea învăţătura aceasta n’a fost însu­
de a ne a ju ta . se chema starea de asediu, cenzura, şită, a fost uitată la noi. Numai în Specula, ridicarea preţurilor şi sabotajul
Locot.-Col. POPESCU NICULAE alegeri măsluite, schingiuiri* dela Uniunea Sovietică ea a fost înţeleasă
Siguranţă, temniţe pline cu luptători şi aplicată aşa cum se cuvine. Graţie
trebuesc oprite cu orice chip. f
din M arele S ta t M ajor pentru drepturile poporului. paterii sovietice, graţie genialităţii _ VASILE LUCA |
____ ________
( C o n tin u a r e în p a g . 4 -a ) A revenit forţelor cu adevărat de- conducătorilor popoarelor, Lenin şi

Victoria asupra reacţiunii la 6 Martie, înseamnă desăvârşirea actului dela 23 August

Trăiască guvernul de concentrare democrată Dr. PETRU GROZA !
/