Profesor curs:

Profesor Doctor VIRGINIA MĂRĂCINE

virginia.maracine@csie.ase.ro

Coordonator al Colectivului de Cercetări Operaţionale din cadrul DICE

Profesor seminar:
Lector Doctor MIOARA BĂNCESCU

Departamentul de Informatică şi Cibernetică Economică - Sala 2620

ACADEMIA de STUDII ECONOMICE din BUCUREŞTI, ROMÂNIA
www.ase.ro, www.csie.ase.ro, www.asecib.ase.ro , http://dice.ase.ro/
 ??
?

1. Cine este „Profa”?

2.Tematica cursului

3. Fişa disciplinei – structura notei

4. Modalitate de lucru: curs / seminar

5. Ce este Cercetarea Operaţională?

 1. Cine este „Profa”?
Parcurs profesional:
1990 – Prezent: Profesor Universitar Doctor (2003 – Prezent), Conferenţiar Universitar
Doctor (2000-2003), Lector Universitar Doctor (1997-2000), Asistent Universitar (1994-1997),
Preparator Universitar (1990-1994)
2007 – prezent: Asociat şi Manager firmă consultanţă economică
1987-1990: Operator date în cadrul Oficiului de Calcul al I.M.A. Bucureşti
1985-1987: Desenator tehnic în cadrul Atelierului de Proiectare al I.M.A. Bucureşti

Studii:
2018: Formator în cursuri PA la Fundația pentru SMURD
2016: Paramedic SMURD București-Ilfov, curs absolvit la Centrul de formare pentru SMURD
2015: Terapia Asistată de Animale, Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca, 2015
2010: Management Universitar, ASE Bucureşti
2002: Asset and Liability Management, Georgetown University, East Central European
Scholarship Program
1994-1997: Doctorat în Cibernetică Economică, Decizii în condiţii de risc şi incertitudine la
nivel de firmă
1995: Health and Scurity versus Profit, ADVI SAFE Suedia şi MMM Consultancy Group, UK
1994: Logistics for Managers, ADVI SAFE Suedia şi MMM Consultancy Group, UK
1994: Microeconomie, A.S.E. Bucureşti şi Universitatea din Goteborg, Suedia
1985-1990: Studii Universitare în Cibernetică Economică, absolvent CSIE
1986-1988: Psihopedagogie şi Metodica Predării Ştiinţelor Economice
1980-1984: Liceul de Matematică - Fizică “Gheorghe Şincai” Bucureşti
 1. Cine este „Profa”?
Discipline predate:
 Cercetări Operaţionale în Economie (Bazele şi Capitole Speciale);
 Economia şi Gestiunea Riscului;
 Logistica Afacerii;
 Investment Management (FSEGA – Universitatea Babeş-Bolyai, linia engleză)
 Modelarea Activităţilor Companiei;
 Teoria Deciziei şi Logica Decizională;
 Economie Managerială (1994-1995) - anul VI - studii aprofundate, secţia Economie
Cantitativă;
 Diagnosticul şi Evaluarea Firmelor din Turism - anul VI - studii aprofundate - secţia
Turism;
 Teoria Riscului şi Incertitudinii - în cadrul cursului postuniversitar Metode şi tehnici de
modelare a fenomenelor social-economice;
 Dinamică Economică;
 Analiza Statistică în Industrie;
 Cibernetică Economică.
Lector la:
 “Bucharest Summer University - BSU2010 - Risk and Security in a Global World”
 „Central – Eastern European Business Administration – International Summer School”,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România, 2007 şi 2008
 “EUROPROV 2003: Provocările integrării europene”
 1. Cine este „Profa”?

Experienţa în cercetarea ştiinţifică:

 20 de proiecte de cercetare finanţate de către Ministerul Educaţiei şi mediul de afaceri;
 Chairman, referent, membru în comitetul ştiinţific pentru 12 Congrese Internaţionale;
 Membru în 4 organizaţii profesionale şi comitete editoriale;
 Profesor invitat la Universităţi din SUA, Austria, Italia, UK
 9 Premii şi distincţii pentru rezultatele cercetării
 16 cărţi şi capitole de cărţi în volume interne şi internaţionale
 60 de articole în reviste de specialitate
 77 de lucrări prezentate la conferinţe internaţionale

Pasiuni:
 Protecţia naturii, a Întregului Viu
 Oamenii de caracter
 Muzica, dansul, pictura, poezia, meditația (Theta)
 Creaţia vestimentară
 Medicina complementară (Medicina Cuantică, Noua Medicină Germanică, Theta
Healing)
1. Cine este „Profa”?
 2. Tematica (structura cursului Bazele Cercetărilor Operaţionale):
Cap. 1. ELEMENTE DE TEORIA GRAFURILOR. Problema arborilor de
valoare minimă şi Problema drumului optim

Cap. 2. CONDUCEREA PROIECTELOR COMPLEXE (Analiza drumului critic)

Cap. 3. METODE DE OPTIMIZARE ÎN REȚELE DE TRANSPORT ȘI

DISTRIBUȚIE. FLUX MAXIM ÎN REȚELE DE TRANSPORT

Cap. 4. OPTIMIZAREA PROCESELOR ECONOMICE UTILIZÂND

PROGRAMAREA LINIARĂ

Cap. 5. PROBLEME DE OPTIMIZARE ÎN REŢELE DE TRANSPORT ŞI

DISTRIBUŢIE. Problema clasică de transport

Alte capitole vor fi parcurse în cadrul cursurilor de „Cercetări

Operaţionale” (anul 3, Specializarea Cibernetică – obligatoriu, celelalte
specializări - opţional) şi „Cercetări Operaţionale – Capitole Speciale”
(Masteratul de „Cibernetică şi Economie Cantitativă”).
3. Fişa disciplinei – structura notei, teme de casă
1. Iniţierea studenţilor în modelarea economico-matematică;
2. Familiarizarea studenţilor cu tehnicile şi algoritmii de rezolvare a modelelor
economico-matematice necesare adoptării deciziilor în cadrul sistemelor
economice;
Obiective 3. Orientarea studenţilor către un limbaj şi un raţionament corect şi bine
justificat, bazat pe metodele cantitative de analiză, modelare şi conducere a
activităţii organizaţiilor economice;
4. Iniţierea studenţilor în utilizarea pachetelor software care implementează
algoritmii de optimizare prezentaţi în cadrul cursului.

Evaluare prin examen scris. 70%

Stabilirea  Prezența și Contribuţia studenţilor la dezbaterile din cadrul
notei finale seminariilor. 30%
 Corectarea rezolvării subiectelor la testul scris

Testul scris– se susţine în saptămâna a 7-a a semestrului, din tematica primelor 2

capitole ale cursului

IMPORTANT: Examenele de restanţă se susţin la fel ca examenul iniţial, NEEXISTÂND

posibilitatea de a reface în sesiunea de restanțe testul scris susţinut în timpul
semestrului.

4. Modalitatea de lucru la curs / seminar

5. Ce este Cercetarea Operaţională?

5.1. Cibernetica Economică

???
Kyberneticos = hulk’s / ship’s captain / căpitan de corabie

Cibernetica de ordinul întâi operează cu procese de tip cauză-efect

circulare (care implică sau nu pe observator), e.g., control, feedback negativ,
calcul - fiind bazată pe lucrările lui Şt. Odobleja şi N. Wiener;

Cibernetica de ordinul doi studiază modul în care observatorii

construiesc modele ale sistemelor cibernetice (altele decât ei înşişi);
Cibernetica de ordinul trei este văzută ca relaţia existentă între
observatori în cadrul unei reţele.

… Cibernetica (Economică) actuală = Ştiinţa adaptării

comportamentului unui sistem complex la medii (economice) complexe
şi dinamice.
 5. Ce este Cercetarea Operaţională?

5.2. Cercetarea Operaţională

Cercetările operaţionale (CO) se ocupă în principal cu studiul problemelor

de optimizare matematică = probleme de ALEGERE a unei variante
de decizie din mai multe opţiuni disponibile.

Pentru o anumită problemă ce necesită rezolvare, CO propune o mulţime

de variante denumite generic soluţii ale problemei. Aceste soluţii pot fi
comparate şi definite prin intermediul unui criteriu de performanţă (criteriu de
eficienţă sau criteriu de optimalitate). În acest context se caută soluţia cea mai
bine apreciată prin intermediul criteriului respectiv.

Altfel privind lucrurile, CO poate fi privită ca o colecţie de Algoritmi şi

Metode Euristice cu ajutorul cărora se analizează activităţile economico-
sociale şi se fundamentează deciziile.
 5. Ce este Cercetarea Operaţională?

Începutul activităţii denumite Cercetare operaţională a fost atribuit

serviciilor militare de la începutul celui de al doilea război mondial.

Efortul de război a necesitat urgent alocarea unor resurse limitate în

diferite operaţii militare într-un mod cât mai profitabil. De aceea, conducerea
militară engleză şi apoi cea americană au mobilizat un mare număr de
oameni de ştiinţă care să se ocupe de rezolvarea acestor probleme.

Acestora li s-a cerut să facă cercetare asupra operaţiilor (militare). Aceste

echipe de oameni de ştiinţă au fost primele echipe de Cercetare
Operaţională, eforturile lor fiind determinante în câştigarea bătăliei aerului în
Anglia, a campaniei insulare în Pacific, în bătălia Atlanticului de Nord şi în
altele.

Acum, CO se ocupă de problemele:

 care rezultă din modelarea unor procese economice;
 care pot fi descrise într-un limbaj matematic adecvat,
elaborând algoritmi de rezolvare a acestor clase de probleme.
 Identificarea Interpretarea
Proces Model
metodei de soluţiei Implementarea
optimizare şi optime
economic matematic soluţiei
obţinere a (compararea
soluţiei cu realitatea
optime modelată)

Eventuale modificări
în model

Figura 1. Schema generală de construire şi rezolvare a unui model matematic

În cadrul cursului de Bazele CO din acest an ne vom ocupa de:

 Modelarea unor procese economice reprezentative;
 Descrierea unor metode de rezolvare a unor probleme de optimizare
reprezentative;
 Determinarea şi Interpretarea economică a soluţiilor optime obţinute.
 Într-un model matematic se întâlnesc două categorii de mărimi:

(1): constante (consum unitar, profit unitar, cantitate disponibilă

de resurse, preţuri, costuri, distanţe, timp de execuţie, timp de
parcurgere a unei distanţe, …);

(2): variabile (cantitate de produse ce urmează să se producă,

ce activităţi sau ce proiecte urmează să se desfăşoare, ce variante de
deplasare între nodurile unei reţele de distribuţie vor fi alese). Aceste
mărimi trebuie să satisfacă criteriul de performanţă (MAXimizarea
profitului, MINimizarea costului, MINimizarea distanţei totale între
furnizor şi beneficiar) şi, în plus, trebuie să respecte anumite condiţii
limitative în care se desfăşoară orice proces, economic sau de altă
natură.
 Etapele generale de construire a modelului matematic sunt:

1. Identificarea mărimilor variabile (necunoscutele modelului);

2. Identificarea criteriului de performanţă şi formalizarea acestuia (funcţia

obiectiv a modelului);

3. Identificarea condiţiilor limitative şi a proprietăţilor procesului modelat şi

formalizarea acestora în relaţii matematice numite restricţii implicite;

4. Precizarea condiţiilor explicite (restricţii de semn ale mărimilor variabile,

ale necunoscutelor modelului) asupra valorilor posibile ale mărimilor
variabile (valori nenegative, valori întregi, ...).

Odată ce aceste elemente au fost stabilite, problema de optimizare se

enunţă astfel:

Să se determine valorile mărimilor variabile care satisfac restricţiile

implicite şi explicite şi care oferă funcţiei obiectiv valoarea maximă sau
minimă după caz.
Exemplul 1: Modelarea problemelor economice utilizând
Grafurile. Problema sistemului de comunicaţii

Într-un oraş se studiază posibilitatea ca principalele instituţii

să fie conectate într-un sistem printr-o reţea de
telecomunicaţii. Schema tuturor legăturilor posibile, precum şi
costul executării acestor legături între şase dintre instituţiile
oraşului sunt indicate în graful din figura 2. Valorile indicate
pe muchiile grafului reprezintă costurile (în [Mii Lei]) asociate
realizării legăturilor dintre instituţii.

Stabiliţi modul în care vor fi interconectate cele şase

instituţii astfel încât costul total al realizării sistemului de
telecomunicaţii să fie minim.
Rezolvare:
1. Modelarea prin graf a situaţiei economice formulate.

(Ce este acela un GRAF???)…

2. Problema de optimizare: În graful din Figura 2 determinaţi modul în care

vor fi interconectate cele şase instituţii astfel încât costul total al realizării
sistemului de telecomunicaţii să fie minim.
Rezolvare:
3. O primă soluţie intuitivă

Costul total (CT) al realizării reţelei de telecomunicaţii:

a) CT = v(Hi1) = 7 + 6 + 7 + 5 + 6 = 31 u.m.

b) CT = v(Hi2) = 6 + 5 + 7 + 5 + 4 = 27 u.m.
Rezolvare:
3. O soluţie intuitivă în care ținem seama de costuri

Costul total (CT) al realizării reţelei de telecomunicaţii:

CT = v(H1) = 3 + 4 + 4 + 5 + 6 = 22 u.m.
Rezolvare:
3. O altă soluţie bazată pe costuri, „la fel de bună”: CT = v(H1) = v(H2) = 22 u.m.

Felicitări!!! Tocmai aţi învăţat algoritmul Kruskal de

determinare a arborilor maximali de valoare (cost) minim
într-un graf dat.