CAPITOLUL 3

COMERŢUL CU AMĂNUNTUL

TESTE GRILĂ

37. Comerţul cu amănuntul este:

a) o formă de circulaţie a mărfurilor care constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde
consumatorilor finali, în cantităţi cât mai mari;
b) o formă de circulaţie a mărfurilor care constă în a închiria mărfuri pentru a le
reînchiria consumatorilor finali, în cantităţi cât mai mari;
c) o formă de producţie a mărfurilor care sunt destinate apoi consumului intermediar al
întreprinderilor;
d) o formă de circulaţie a mărfurilor care constă în a cumpăra mărfuri pentru a le
revinde consumatorilor finali, în cantităţi mici şi în stare de a fi întrebuinţate.

38. Scopul desfăşurării activităţii în cadrul comerţului cu amănuntul este acela de a:

a) produce bunuri şi servicii destinate pieţei;
b) aproviziona consumatorii finali;
c) aproviziona utilizatorii intermediari;
d) stoca mărfurile producătorilor.

39. Între principalele caracteristici ale comerţului cu amănuntul nu se includ:

a) mărfurile sunt vândute în cantităţi mari;
b) mărfurile vândute au ca destinaţie consumul individual;
c) vânzarea şi cumpărarea se întemeiază pe fundalul relaţiilor băneşti;
d) mărfurile părăsesc prin vânzare sfera circulaţiei şi intră în sfera consumului.

40. Livrările de energie termică, energie electrică, apă şi alte utilităţi intră în sfera:
a) comerţului cu ridicata;
b) comerţului cu amănuntul;
c) comerţului exterior;
d) comerţului stradal.

41. Vânzările de tipărituri (ziare, reviste etc.) intră în sfera:

a) comerţului stradal;
b) comerţului cu ridicata;
c) comerţului cu amănuntul;
d) comerţului exterior.

42. Logistica comerţului cu amănuntul cuprinde 3 procese distincte:

a) aprovizionare, producţie şi vânzare;
b) aprovizionare, producţie şi stocare;
c) producţie, stocare şi vânzare;
d) aprovizionare, stocare şi vânzare.

43. În cazul funcţiilor specifice comerţului cu amănuntul nu se cuprind:

a) cumpără mărfuri, pe care apoi le revinde în partizi mici;
b) asigură transportul mărfurilor de la producători la consumatori;
 c) asigură prezenţa unităţii de desfacere cu amănuntul în toate zonele, localităţile şi
punctele populate;
d) asigurarea unui sortiment cât mai larg şi complex de mărfuri.

44. Comerţul cu amănuntul se realizează prin intermediul:

a) marilor magazine şi a celor de cartier;
b) cabanelor din munţi;
c) comerţului electronic sau prin corespondenţă;
d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.

45. Ţinând seama de aspectele merceologice ale mărfurilor, activităţile de vânzare cu

amănuntul pot fi grupate în 3 domenii distincte:
a) comerţul alimentar, alimentaţia publică şi comerţul nealimentar;
b) comerţul alimentar, comerţul nealimentar şi comerţul meşteşugăresc;
c) comerţul alimentar, comerţul nealimentar şi comerţul electronic;
d) comerţul alimentar, alimentaţia publică şi comerţul specific.

46. Diferenţa dintre comerţul alimentar şi alimentaţia publică constă în aceea că:
a) comerţul alimentar include în componenţa sa şi alimentaţia publică;
b) alimentaţia publică include în componenţa sa şi comerţul alimentar;
c) alimentaţia publică spre deosebire de comerţul alimentar, combină un proces de
producţie cu procesul de vânzare;
d) comerţul alimentar, spre deosebire de alimentaţia publică, combină un proces de
producţie cu procesul de vânzare.

47. Gruparea formelor de vânzare cu amănuntul în funcţie de tipul de unitate prin

intermediul căreia se realizează procesele de vânzare nu cuprinde:
a) comerţul cu ridicata;
b) comerţul stabil;
c) comerţul mobil;
d) comerţul fără magazine.

48. Comerţul realizat prin intermediul unor unităţi bine delimitate din punct de vedere al
amplasării, poartă numele de:
a) comerţ cu ridicata;
b) comerţ stabil;
c) comerţ mobil;
d) comerţ fără magazine.

49. Comerţul realizat prin intermediul unor puncte de vânzare în continuă mişcare,
poartă numele de:
a) comerţ cu ridicata;
b) comerţ stabil;
c) comerţ mobil;
d) comerţ fără magazine.

50. Comerţul desfăşurat prin intermediul unităţilor clasice de desfacere se poate realiza
sub forma:
a) vânzare clasică;
b) vânzare prin sistemul liber-service-lui;
c) vânzare clasică şi vânzare prin sistemul liber-service-lui;

2
 d) vânzare clasică şi vânzare electronică.

51. În cazul vânzării clasice, elementul esenţial în cadrul actului de comerţ îl reprezintă:
a) vânzătorul;
b) consumatorul;
c) comerciantul;
d) publicitatea.

52. Vânzarea prin sistemul liber-service-lui prezintă o serie de caracteristici, între care nu
se cuprind:
a) accentul pus pe importanţa vânzării produselor printr-o ambalare şi prezentare bine
individualizate;
b) existenţa vânzătorilor care să asigure o corectă informare a clienţilor;
c) promovarea unui management al magazinului bazat pe o bună organizare a fluxului
de cumpărători;
d) permite vânzarea nu numai a produselor alimentare şi de alimentaţie publică, ci şi a
celor nealimentare.
2
53. Unităţile comerciale cu o suprafaţă de până la 2500 m care asigură vânzare unor
sortimente largi de produse, dar care se axează pe produsele alimentare, poartă numele
de:
a) supermagazine;
b) hipermagazine;
c) cargouri;
d) superete.

54. Magazinele alimentare generale care practică liber-service-ul şi care oferă un

sortiment larg de produse de băcănie, produse congelate şi articole de uz casnic, poartă
numele de:
a) supermagazine specializate;
b) supermagazine tradiţionale;
c) hipermagazine;
d) superete.

55. Unităţile comerciale create iniţial pentru a vinde produse farmaceutice dar care în
prezent comercializează şi alte tipuri de produse ca de exemplu produse cosmetice,
ceaiuri, ziare şi reviste, papetării, cărţi etc., poartă numele de:
a) supermagazine;
b) drugstore;
c) cargouri;
d) superete.

56. Printre caracteristicile comerţului stabil realizat prin intermediul reţelei de automate
nu se includ:
a) oferă un sortiment foarte restrâns de mărfuri;
b) este o activitate continuă, fără orar şi fără vânzător;
c) pentru comerciant principalul avantaj constă în uşurinţa exploatării;
d) este amplasat în locurile unde nu se pot construi magazine.

3
57. Eficienţa ridicată a activităţii comerciale prestate prin intermediul reţelei de automate
se datorează faptului că:
a) există un număr mare de automate;
b) există un număr mare de clienţi;
c) automatele sunt aprovizionate periodic;
d) automatele sunt aprovizionate la timp.

58. Campaniile promoţionale care au ca scop promovarea unor produse, sunt activităţi
organizate şi desfăşurate prin intermediul:
a) comerţului stabil, realizat prin unităţi clasice de vânzare;
b) comerţului stabil, realizat prin intermediul liber-service-lui;
c) comerţului mobil;
d) comerţului electronic.

59. Vânzările tradiţionale fără magazine cuprind:

a) vânzare la domiciliu şi vânzare electronică;
b) vânzare la domiciliu şi vânzare prin corespondenţă;
c) vânzare pe bază de catalog şi vânzare electronică;
d) vânzare la domiciliu şi vânzare prin automate.

60. Vânzarea la domiciliu are în vedere o tranzacţie comercială de bunuri sau servicii
realizată prin intermediul:
a) unui catalog care prezintă produsele comercializate şi preţurile acestora;
b) unui curier care aduce mărfurile cumpărate din magazin la domiciliul clienţilor;
c) unui vânzător care vizitează reşedinţa particulară a cumpărătorilor potenţiali
preselectaţi;
d) unui site prin care magazinul îşi promovează produsele pe Internet.

61. Procesul de comercializare fără contact verbal între vânzător şi cumpărător, proces în
cadrul căruia toate operaţiunile se realizează în scris, este specific:
a) vânzării la domiciliu;
b) vânzării prin corespondenţă şi pe bază de catalog;
c) vânzării directe generată de publicitatea televizată;
d) vânzării prin televiziunea cablată.

62. Între inconvenientele care pot să apară în cazul vânzării prin corespondenţă şi pe bază
de catalog nu se înscriu:
a) mică supleţe în sortimentele propuse şi în preţurile practicate, între două publicaţii de
cataloage;
b) nivelul mult mai scăzut al costurilor logistice şi de stocaj faţă de reţeaua clasică de
magazine;
c) serviciile furnizate cumpărătorilor depind de calitatea activităţii altor prestări;
d) gradul de returnare al mărfurilor este mai ridicat decât în comerţul tradiţional.

63. Vânzarea care are în vedere folosirea spotului publicitar ca suport al tranzacţiilor
imediate realizate cu consumatorii, este specifică:
a) vânzării la domiciliu;
b) vânzării prin corespondenţă şi pe bază de catalog;
c) vânzării directe generată de publicitatea televizată;
d) vânzării prin televiziunea cablată.

4
64. Între avantajele pe care le oferă vânzarea directă generată de publicitatea televizată,
nu se înscrie:
a) comanda poate fi făcută la orice oră din zi sau din noapte;
b) cumpărarea nu implică deplasarea solicitatorului;
c) disponibilitatea imediată a produselor;
d) apariţia frecventă a unor probleme legate de service-ul post-vânzare.

65. Denumirea americană de „home video shopping” este specifică:

a) vânzării la domiciliu;
b) vânzării prin corespondenţă şi pe bază de catalog;
c) vânzării directe generată de publicitatea televizată;
d) vânzării prin televiziunea cablată.