TEHNICI PROMOTIONALE - MARCA ~I PROMOVAREA V A.

NZARILOR

1. Rolul promoviirii vanziirilor In faza de maturitate a cielului de vialii a produsului este:

a) ca~tigarea fidelitalii consumatorilor;

b) crearea unci imagini favorabile produsului;

c) informarea consumatorilor;

,;,..
d) sus!inerea vanziirilor.

'(11

2. Demonstratiile reprezinta 0 tehnica de promovare a vanziirilor eficienta eand produsuI se afla in

faza eiclului de viata de:

;~Han,sarc; b) ere~tere; cJ maturitate; d) declin.

3. Concursurile promolionale reprezinta 0 tehnica de promovare a vanziirilortn care:

a) hazardul inlervine partial;

,~bjJQ.t!:rventia hazardului este exclusa;

c) hazardul intervine in mod exclusiv;

d) accentul cade pc generarea unor cfecte cantitative pe termen lung.

'(11

4. Rolul promovarii vanzarilor in faza de cre~tere a delului de viata a produsului este:

~,ifLga;;tigarea fidelita!ii consumatorilor;
b) cre~terea notorietatii produsului;
c) pastrarca fidelita!ii consumatorilor;
d) suslinerea vanziirilor produsului.
'(11

5. Reducerile de pre! reprezinta instrumentuI tactic adecvat fazei delului de viala al produsului de:
a) lansare; b) cre~tere; c) maturitate; ~4£J!~c:l!in
'(11

6. eea mai eficienta componenta a activitaTii promolionale in cazul promoviirii unui bun industrial 0

reprezinta:

a) publicitatea; c) relatiile publice;

~b" fortele
ifjx/,l, ~ de viinzare;
> L ••
d) sponsorizarea.

7. 0 reducere a pretului de viinzare al produsului cu 10 % corespunde, in condiliile mentinerii unei

mmje brute de profit de 25 %, unci cre~teri necesare a cifrei de afaceri dc:

a) 18 %;);),;0%; c) 112 %; d) 300 %.

8. In cazuI in care modalitatea de utilizare a produselor este esenliala, tehnica de promovare

adaptata acestei situatii este:

a) distribuirea de prime promolionale;

b) reducerea temporara a prelUlui;

~),~\ilI:ganizarea unei demonstratii promotionale;

d) organizarea unei loterii promoponale.

'(11

9. Afirmatia potrivit ciireia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mijloacc care au rolul

de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs ~i de a asigura crearea de trafic la punctul de

vanzare corespunde:

a) abordarii comunicalionale; c) abordarii tchnice;

b) abordiirii de marketing; !f.~;llJ5illillirii

g.,~)J;ii;:"'~, ,..
comerciale.

'(11

10. Afirmalia potrivit ciireia tehnica promovarii viinzarilor este un ansamblu de instrumente
promolionale cu 0 arie de aplicabilitate vasta, ce depa~e~te eu mult sfera strict comerciala,
corcspunde:
 a) abordarii comunicationale; c) i1bordl1rii tehnice;
b) abordari i de marketing; d) abordarii comerciale.
1II
II. Cel care organizeaza 0 opera!iune de promovare a vanzarilor, avand ea !inta eonsumatorii ~i

urmarind crearea de trafic Ia ptmctul de vanzare este:

a) producatorul; c) prescriptorul;

:.15),cotherciantul; d) vi'mzatorul-consultant.
1II
12. Avantajele deosebit de importante oferite participanlilor la 0 operatiune promolionala de tipul

unui joc sau al unui concurs promotional 1?i care nu pot fi obtinute de toli cei care Ie solicita, ci

numai de un numilr redus de indivizi poarta denumirea de:

a) avantaje concrete; c) avantaje ulterioare;

b) avantaje imediate; [,<!1Y~fantaje ipotetice.

1II
13. Ofertele de rarnbursare fac parte din categoria:

a) ofertelor speciale; c) primelor promotionale;

b) ofertelor "produs in plus"; ;~J':reuucerilortemporare de pre!.

1II
14. Telmica prin care producatorul opereaza reduceri permanente de preJuri, oferind in fiecare
saptilmiina sau luna, dUe un articol diferit la un pre! redus, poarta denumirea de:
~J~anica "milrcilor de apel"; c) reducere imediata;
b) telmica preJului de incercare; d) telmica seriei speciale.
1II
15. Ofertele speciale presupun:
a) recuperarea de catre cumpilrator, a unei paqi din suma reprezentiind valoarea produsului
_. !i!wmovat, dupa un anumit interval de limp de la cumpilrarea acestuia;
~'Vl;!tcji)hercializarea produsului promovat la un prel inferior celui practical in mod obi$nuit, full a se
preciza nivelul reducerii;
c) posibilitatea de a achiziliona 0 eantitate mai mare dimr-un anumit produs, la un pret mai mic;
d) ofenrea unui cadou promotional.

16. Telmica reducerii directe a prelului de vanzare catre consumator, practicata la initiativa

producatorului, care indica pe arnbalaj nivelul reducerii, in milrime absoluta sau procentual, poarta

denumirea de:

a) oferta speciala; Ji\ts~redtlcere imediata;

b) oferta gratuita; d) oferta produs in plus.

1II
17. Telmica ce presupune comercializarea grupata a doua, trei sau a mai multor produse difbrite ale

aceluia$i fabricant, la un prel promotional, poarta denumirea de:

a) telmica lotului omogen; c) telmica lotului cu prima;

;ii;':oYtiellilica lotului mixt;

'{'~'-'~' ""'--~'-'
d) telmica lotului cu gratuitate.
1II
18. Bonul de reducere oferit consumatorului prin intemlediul unui produs diferit de eel care face

obiectul promovilrii poarta denumirea de:

a) bon de reducere gratuit;

b) bon de reducere pentru 0 cumpllrare viitoare;

~:wjl)§1f41e reduceTe Incruci~ata;

d) bon de rambursare.
1II
19. lndieati ce telmica de reducere de pre! prezinta inconvenientul ea solicitii. intr-o mai mare
masura consumatorul, acesta fiind obligat sa pii.streze probele de cumpllrarc ~i sa Ie expedieze Ia
adresa indicata de produdltor:
2
 a) oferta speciaJa; c) bonul de reducere;

b) ofel1ta de rarnbursare; d) bonul de redueere lneruei~ata.

'OJ
20. Prima oferita consumatorului pentru efeetuarea, in cadrul suprafetei comerciale, a lIDor

cumparaturi care depa~esc 0 anumita suma se nume~te:

a) prima asociata; c) prima ulterioara prin acumulare;

b) prima ulterioara simpla; d) prima autoplatitoare.

1D'
21. Tehnica prin care se ofera consumatorului posibilitatea de a cumpara, odata eu produsul

promovat - comercializat la pretu1 sau obi~nuit - un alt produs, diferit de primul, la un pel redus,

extrem de avantajos, face parte din categoria:

a) ofertelor speciale;

b) reducerilor temporare de prel;

~'§,};Rnmelor ~i cadourilor promotionale;

d) primelor ulterioare.

'OJ
22. in cazul oferirii primelor cu ajutorul punctelor-cadou, unul dintre avantaje 11 reprezinta faptul

ca:

a) valoarea obiectului-prima este mal mica;

b) obiectul-prima poate fi distribuit odata eu produsul promovat;

l~r~~limina problemele legate de ambalarea ~i de dimensionarea obiectului-prima;

d) asigura atragerea cumparatorilor ocazionali.

1D'
23. Obiectul oferit gratuit de catre organizatorul unei operatiuni promo!ionale, cu scopul realizarii

anumitor obiective de comunicatie, in conditiile in care primirea sa nu este condi!ionata de

achizi!ionarea produsului promovat, poarta denumirea de:

a) prima ulterioara; c) primii directa;

b) prima autoplatitoare; promotional.

1D'
24. 0 operaliune de promovare a vanzarilor caracterizata prin implicarea personala a participantilor

tntr-o competipe pe parcursul careia trebuie sa-~i dovedeasca inteligenta, indemanarea, spiritul de

observatie, creativitatea, subtilitatea sau intuilia, la sfil.r~itul careia c~tigatorii oblin premii

importante ca valoare, poarta denumirea de:

a) joe eu rezultat imediat;~r;£tt'15ri~urs;

b) joe-concurs; d) loterie.

1D'
25. In categoria jocurilor eu caracter promolional intra ~i acele operaliuni in cadrul carora
desemnarea c~tigatorilor nu se realizeaza numai pe baza hazardului, fiind necesara 0 anumita
implicare din partea participanlilor. 0 as,:menea operaliune poarta denumirea de:
• . •. t\\" 1
a) lotene eu pretragere; S:),JQc-Ctlneurs;

b) joe cu concurs imediat; d) joc "identificare".

1D'
26. Tehnicilc de promovare a vanzarilor care au mai ales rolul de a convinge c1ienlii potenliali de

calitillile reale ale unui produs nou, prin 'indepi'lrtarea anumitor obstacole care pot intiirzia sau chiar

lmpiedica afirmarea produsului (precum obiceiurile de consum sau existenta unor idei

preconcepute) intra in categoria:

a) reducerilor temporare de preturi;

b) primelor ~i cadourilor promo/ionale;

c) jocurilor ~i concursurilor;

~;¥f)7()p~~a!iunilor vizfuld incercarea gratuitii a produselor.

27. in cazul in care modalitatea de utilizare a produsului este esenliala, tehnica de promovare a

3
 viinziirilor adaptatii acestei situatii este:
a) reducerea temporarii a pretului;
b) oferirea unui cadou promotional;
c) organizarea unei lOlerii promotionale;
d) organizarea unci demonstrarii promotionale.
m
28. Unitatea de masurii utilizata de speciali~tii in merchandising pentm a evaIua lungimea spatiului
ocupat In cadrul suprafetei de viinzare de anumite produse, categorii de produse sau marci poarUI
denumirea de:
Z'a)'Iinlar; b) gondola; c) fateta; d) capat de gondolii.
4.'
m
29. Baziindu-se pc experineta distribuitorilor ~i pe rezultatele studiilor efectuatc de-a lungul anilor
in marile magazine, speciali~tii in merchandising au formulat 0 serle de reguli ce se recomanda a fi
respeetate. Precizali care dintre reeomandiirile de mai jos enuntii coreet una dintre aceste reguli:
a) este bine ca raioanele pe care clienlii Ie viziteaza foarte frecvent sa fie amplasate aliiturat;
b) este bine ca raioanele pe care clientii Ie viziteazii mal rar sa fie amplasate aliiturat;
[SY,"'eJt~bine ca implantarea raioanelor sa se facii In funclie de sensul de eirculatie dominant;
d) este bine ca raioanele vizitate frecvent sii fie amplasate primele in sensul de circulalie in cadrul
magazinului.
m
30. Tipul de expunere care prezintii avantajul ca, in funclie de nivelul de arnplasare a miirfii,

permite doua sau trei contaete vizuale cUJlrQ.dusul poarta denumirea de:

a) prezentare verticala; .~~ntare Tn "W";

b) prezentare orizontala; d) prezentare in fereastra.

m
3 L Punerea in vaIoare a miircii la locul vanzarii, prin obfinerea unor pozilii preferentiale - in

capatu! gondolei, de pilda - este unul dintre obiectivele avute in vedere de un producator care

organizeaza 0 operaliune de promovare a viinziirilor, viziind:

a) consumatorii; ~{.§)@i~buitorii;

b) prescriptorii; d) forta de vanzare.

tll
32. Fidelizarea clienlilor atra~i prin utilizarea acelor tehnici de promovare a viinziirilor care se
bazeaza pe principilll acumullirii sau a acelora care permit crearea unei rei alii pozitive intre marclll?i
consumator, reprezinta un objectiv ce poate fi avut In vedere in cazul In care marca promovata se
giise~te in etapa de:
aU8!1sare a dclului sau de viatii;
i~2~Pf.e~tere a ciclului siiu de viatii;
c) declin aI ciclului sau de viatii;
d) relansare a cielului sau de viata.
m
33. In cazul unei operaliuni de promovare a vlinzarilor, aviind ca obiectiv cre~erea cantitalilor
cug::p.!rate, pot fi utilizate Cll succes tehnici precum:
~i;j;tiit(jD omogen, oferta gratuita, prima colectie prin aCllmulare;
b) lotul mixt, oferta de rambursare integrala, oferta de rambursare lncruci~ata;
c) seria special a, bonul de reducere Incruci~ta, prima autoplatitoare;
d) bonul de reducere gratuit, cadolll ulterior, prima e~ntion.
m
34. Utilizarea unul prenume al produsuiui care il diferenliaza de restui produselor raciind parte din

aceea~i garna este specifica:

a) marcii-garna;

b) marcii-garanlie;

4
 35.Functia mardi de autentificare a produsului permite firmei sa revendice crearea unui produs,
acesta fiind rolul esential al:
a) marcii-produs; c) marcii-"ama' b ,

b) marcii-umbrela; ,d;;Ib .
'" .,v·". _
' arcii-garan!i e.
m
36. Exprimarea personalitatii marcii, prin evidentierea conceptului ~i a identitatii acesteia,
reprezinta obiectivul:
a) comunicatiei de produs; c) comunica!iei de intreprindere;
~~J:;f6li1tunicatiei de marca; d) comunicatiei institutionaIe.
m
37. Grifa este 0 forma particulara de marc a ce se aplica In general:

a) bunurilor de larg consum;

b) produselor industriale;

,icJ"5iJ~ctelor de lux;
.cl) 'articolelor de folosin!a indelungata.
m
38. Ca forma particulara de marca, grifa are un statut aparte, fiind mai ales:
~a);Cifi:l.'iITiod de identificare iii de referinta sociala;
"''b)o f~rmii de prezentare a producato~lui;
c) un insemn ornamental;
d) 0 marca-garan!ie.
m
39. Faptul ca produsul nu poate beneficia de notorietatea iii imaginea unei marci existente este unul
dintre dezavantajele:
[~)i;D1'arcii -produs; c) marcii-umbrela;
b) marcii-gama; d) marcii-garanpe.
m
40. Pentru consumator, funqia ludica a marcii corespunde:
1?'J~atisfactiei 9i placerii pe care un consumator 0 poate resim!i in procesul cumpararii;
b) exprimarii originalitiitii ~i personalita!ii consumatorului atat pe plan psihologic cat iii pe plan
social;
c) caracterului practic al marcii alese de consumator;
d) numelor;;i simbolurilor marcii preferate.
m
41. Semnul distinctiv adoptat de catre producator pentru a deosebi produsele sale de restul

produselor similare este:

a) marca de comer!; tcj.jhiJ~a de producfie;

b) marca de fabrica; d) marca de serviciu.

m
42. Limitarea erorilor de cumparare ~i mai ales nerepetarea acestora reprezinta una dintre funcfiile

specifice:

a) promovarii vilnzarilor; c) publicitatii;

s'~;;"'~;~'" '
WL,'fit_ .'11, d) relaliilor pub lice.
m
43. Reunirea sub un nume eomun a mai multor produse formand uzual 0 gama uniea este 0
caracteristica a:
m~!;;;'~
~~.ID'lfrcn - garna; c) marcii - umbrela;
b) marcii sursa; d) miircii linie.
m
44. Marca Indepline~te functia de garantare pentru:

a) producator;

b) distribuitor; d) exportator.

5
 1!1
45. Punctul de vedere potrivit caruia prornovarea vanzarilor reprezinta 0 modalitate de aejiune ce

permite realizarea unor objective de marketing stabilite eu preeizie pe termen SCUli, mediu ~i lung

corespunde:

a) abordarii comunicationale;

b) ahOMari! de marketing;

c) abordarii tehnice;

d) abordarii comerciale.

1!1
46. Opinia speciali~tilor care au aratat ca tehnicile de promovare a vanzarilor pot fi utilizate de un
anun\ator in vederea intluenlarii cornportamentului consurnatorului ~i a orientarii atitudinii fata de
marcii lntr-un sens favorabil corespunde:
JIi}'il1f6'tdarii comunicalionale;
. bYabordarii de marketing;

c) abordarii tehnice;

d) abordarii comerciale.

1!1
47. Avantajele obtinute la cererea cumparatorului care prezinta anumite probe - ce dovedesc

achizitionarea produsului promovat - poartii denumirea de:

a) avantaje irnediate;

~[~~taje ulterioare;
c) avantaje anterioare;
d) avantaje ipotctice.
1!1
48. Efectele unei operatiuni de promovare a viinzarilor care au ca prineipala sursa eumparaturile

efectuate de consurnatorii obi~nuiti care profita de oferta promolionalii, dar care ar fi curnparat

marca:;;i in conditii norrnale poarta denumirea de:

a) efecte de antici pare;

'~Jlf~~te de transfer intern;

c) efecte structurale;
d) efeete de remanenlii.
1!1
49. In perioada care urmeaza unei operapuni de promovare a viinzarilor are loc 0 scadere a

vanzi'irilor sub nivelul mediu. datorata stocurilor neepuizate inc1l de consurnatori. Acest tenomen

este cunoscut sub denumirea de:

a) efecte de anticipare;

b) efecte de transfer intern;

rZ&fef&te de depresiune;
d) efecte de remanenlii.
1!1
50. Precizati in care dintre urmatoarele situalii este yorba despre reduceri de prel de natur1l

promolional1l:

a) reducerea succesiva a prelului fiecaruia dintrc produseJe carc alcli.tuiesc 0 gama - in ficcarc

sapt1lmi\na sau lun1l este viindut, la prel redus, un articol;

b) practicarea sistematica a unei pol itici a preturilor redusen de clitre 0 retea comerciaia, prin

impunerea unor restriclii in privinta cheltuielilor generale;

c) acordarea, de catre unii comercianti, a unor remize substantiale anumitor categorii de clienli

(cumpi'iratorii cu familie nurneroasa, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale);

'Y.!!'I·i(bFtlercializarea, pe 0 perioada limitata de timp, a unui produs la un prel inferior celui practicat in
. mod obii?nuit, rara a se preciza lnsli. nivelul reducerii.
1!1
51. Pre lui de incercare face parte din categoria:

6
 a) ofertelor speciaJe;

b) ofertelor de rambursare;

c) operaliunilor vizand incerearea gratuitil a produselor;

d) redflceri temporare de preturi.

m
52. Un producator de detergenti i~i propune sa realizeze 0 operatiune promotionala, folosind 0

tchnica de reducere temporara a pretului. Asttel, producatorul decide sa ofere eonsumatorului 0

reducere de pret eu 30 %: din cantitatea de detergent comercializata in arnbalajul450 de grame, 135

de grame vor fi oferite gratuit. Precizali care este denumirea tehnicii utilizate:

a) oferta speciala;

b) reducere imediatil;

TU6feitll gratui til;

d) oferta produs In plus.

53. Cu ocazia sarbatorilor de iama, compania Y, un cunoscut producator de bll.uturi racoritoare,

pune la punet 0 campanie de promovare a vanzarilor prin care se ofera eonsumatorilor 0,5 litri de

produs. Pentru a permite adll.ugarea cantitalii suplimentare de produs, toate bauturile rll.coritoare ale

companiei, comercializate in mod obi~nuit in formatul de 2 litfi, beneticiaza de 0 condilionare

speciala - un ambalaj promotional de 2,5 litri. Cate este denumirea tehnicii de promovare a

vanzarilor utilizata de compania Y?

a) oferta speciaia;

b) reducere im ediata;

c) oferta gratuitil;

!a)S0~ettA produs in plus.

54. Editorul unci reviste de specialitate ofera citirorilor care au cumparat un abonament annual

posibilitatea de a primi gratuit, odata cu abonamentul, un obiect promotional. Preciza!i care este

denumirea tehnicii la care a apelat editorul:

a) tehnica lotului omogen cu gratuitate;

b) telmica lotului mixt;

e) tehnica lotului mixt cu gratuitate;

;;<t}t~iill}ca lotului cu prima.

55. In general, prima directa nu este preferatii primei coleelie prin acumulare deoarece:

a) exclude cumparatorii ocazionali;

; b ) "in''l;azul primei eoleclie prin acumulare valoarea obiectului oferit crc:;>te odata eu valoarea
achiziliei;
c) prima directa asigura intr-un grad prea ridieat fidelitatea consumatorilor;
d) prima colee tie prin acumulare, spre deosebire de prima directil, poate fi oferita ~i prin intermediul
personalului de vinzare din cadrul magazinului.
m
56. Un post de televiziune organizeaza 0 ac!iune promolionala in randuJ telespectatorilor, oferind ca

premiu un autoturism. Participantii la operaliune sunt invitali la un garaj unde se ofera fiecaruia cate

o cheie de automobil; posesorul cheii eu care va putea fi pornit motorul autoturismului va deveni

cfuj:tigatorul acestuia. Precizali despre ce tehnicii de promovare a vanzarilor cste yorba:

a) concurs promoponal;

~s~)719S~& rezultat imediat;

c) Ioterie eu pretragere;
d) joe-concurs.
m
57. Tehnicile de merchandising vlzeaza, printre altele, 0 serie de as peete precum asigurarea
disponibilitalii constante a tiecarui produs solicitat ~i prezentarea produselor lntr-o maniera

7
 atractivi:L Acestea sunt expresia rolului merehandisingului in raport cu:

a) consumatorul;

b) distribuitorul;

c) fOrfa de vanzare;

d) producatorul.

1'iJ
58. Ce tip de prezentare a produselor In liniantl dc vanzare are dezavantajul cii, in conditiile in care

consumatorul are tendinta de a privi suprafata de expunere mai inlai pe orizontaia, nu permite dedit

un singur contact vizual cu produsul expus?

a) prezentarea orizontala;

.\i:>J p~entarea verticalii;

c) prezentarea in W;

d) prezentarea In fereaslra.

1'iJ
59. Cre~terea cantitatilor cumparate la nivelul co~ului mediu reprezinta unul dintre obiectivele unei

operatiuni de promovare a vanzarilor ce vizeaza consumatoni ~i se realizeazli la initiativa:

a) producatorului;

b) forjei de vanzare;

-tcl.comprciantului;
~" "_:";;\.;f,!/,,,
d) preconizatorului.
1'iJ
60. In cazul unei operatiuni de promovare a vanzarilor organizata in elapa de lansare a unei noi

marci ~i avand ca obiectiv stimularea primei cumpariiri a acestcia pot fi utilizate cu succes tehnici

precum:

a) lolul cu gratuitate, formatul special ~i cadoul ulterior;

b) prima colectie, cadoul ulterior ~i jocul-concurs;

~;c~~pretul de incercare, oferta de rambursare integral a ~i distribuirea de e~tioane;

.'d) jocul-concurs, pretul de lncercare ~i prima ttlterioara prin acumulare.
1'iJ
61. Bonul de reducere lncruci~ata reprezinta 0 tehnica de promovare a vanzarilor utilizata atunci
cand sunt avute in vedere obiective precum:
i})!p'[tlla cumparare ~i Incercarea unor noi variante de produs;
b) fidelizarea consumatorilor ~i cre~terea cantitalilor cumparate;
c) pastrarea clientilor ~i cre~terea cantitalilor consurnate;
d) cre~terea cantitalilor cumparate ~i cre~terea frecventei de cumparare.
1'iJ
62. Distribuirea de e~antioane reprezinta 0 tchnicii de promovare a vanzarilor ce poate avea efecte

considerabile In cazulln care marca promovata se ma de:

aJ'Ial1:lhre;

b) cre~tere;

c) maturilate;

d) dedin.

1lJ
63. ,Consumatorii care, dc~i au 0 marca prefcrata, sunt sensibili la ofcrtcle promolionale, fiind

dispu~i sa achizitioneze 0 alta area - Insa ocazional ~i eu conditia ca avantajul promotional sa fie

suficient de atractiv - poarta denurnirea de:

a) consumatori refractari;

b) consumatori ocazionali;

c) c,on§"lJIl1atori profitod;

f~?c(ffisuinatori infideli.
1lJ
64. Consumatorii care cumpara de regula aceea~i marca, bazandu-se pe xperienla anterioara ~i

8
 ferindu-se in general sa accepte ofertele promotionale ale miircilor concurente fac parte din

categoria:

a) fidelilor convin~i;

b) fidelilor din rutina;

c) consumatorilor ocazionali;

d) consllmatorilor refractari.

UJ
65. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adeviirate:
;.~)incaZul procesului de comunicare, emi(atorul mesajului a~teapta un riispuns de la receptor;
b) distribuirea primelor directe se realizeaza cu ajutorul punctelor cadou;
c) unul din dezavantajele presei cotidiene ca mediu publieitar il reprezinta faptul ca nu ofera 0
flexibi I itate satisfiieatoare;
d) comunicatia informalii include ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programe sau
campanu.
UJ
66. Fllnctia miircii de semn de proprietate ~i de diferentiere este evidenta mai ales atunci eiind este

yorba de:

a) marca produs;

b) marca gama;

,C'"""',~"-?:;'~
,&Shrrarca urnbrela;

d) marca garan(ie.

UJ
67. In cadrul earacteristieilor de ealitate ale unei miirci, simbolurile utilizate in promovarea imaginii

de marea eonfera:

a) distinctie;

b) pereeptibilitate;

,::p'personali tate;
'd)o~ogenitate.
UJ
68. Folosirea de denumiri asemiinatoare prin sonoritate sau prin ortografiere eu denumirea unei

miirei existente poarta denumirea de:

a) omonimie;

:b)paidnimie;

~2Yomofonie;
d) sinonimie.
UJ
69. Reprezentarea vizuala a numelui de marca prin intermediul unor elemente figurative reprezinta:
;;ii)]ogo]ipul;

b) emblema;

c) designul;

d) sigla.

UJ
70. Asigurarea eonsumatorului in legatura eu ealitatea ~i fiabilitatea produsului, informarea acestuia

in legatura eu originea miirfii, prin indiearea miireii fabrieantului, reprezinta rolul:

a) marcii produs;

b) miircii gama;

c) miir<;:ii umbrela;

~'SI)~2ii
", ~ ­
garantie.
UJ
71. Pentru a avea forta promotionala, 0 marea trebuie sa aiM mai multe ealitati. Care dintre

urmatoarele atribute nu se refera la marea?

a) perceptibilitate;

9
 b) distinctie;

c) personalitate;

d)-adaptabilitate.

llJ
72. Utilizarea unui nume de marc1i identic din punet de vedere al formei ~i al pronuntarii eu eel al

unui a1t produs poarill denumirea de:

:;l):Brri&nimie;

b) paronimie;

c) omofonie;

d) sinonimie.

llJ
73. Reprezentarea vizuala a marcii prin intermediul unor figuri geometrice reprezinHi:

a) logotipul;

;'"1?r;qrn~lema;
c) designul;

d) sigla.

tll
74. ApelfuJ.d la marca distribuitorului, producatorul urmare~te:

a) sa asigure 0 anumit1i regularitate a aprovizionarii;

Ii?JIra'7jfifparta riscurile eu distribuitorul;

c) sa emit1i un mesaj de natur1i promotionala:

d) sa atenueze efeetele sezona1italii.

tll
75. Redresarea imaginii unei marci reprezinta un obiectiv al demersurilor comunicalionale, a ci1:rui

realizare presupune interventii la nivel:

a)p~.gni tiv;

~~~':;lle~tiv;
c) conativ;

d) psihologic.

tll
76. Cre~terea cantit1itilor consumate reprezinm un obiectiv al demersurilor comunicationale. a caroi

realizare presupune intervenlii la ni vel:

a) cognitiv;

b) afectiv;

c)evnativ;

d) psihologic.

to